Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
26.6.2017
AMENDAMENTELE
188 - 418
Proiect de raport
Laura Ferrara
(PE597.506v01-00)
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE
Propunere de regulament
( COM(2016)0467 – C8-0321/2016 – 2016/0224(COD) )
AM_Com_LegReport
Amendamentul 188
Kristina Winberg
Propunere de regulament
–
| |
| Propunere de respingere |
| Parlamentul European respinge propunerea Comisiei. |
Or. en
Amendamentul 189
Auke Zijlstra, Harald Vilimsky, Janice Atkinson, Gilles Lebreton, Marine Le Pen
în numele Grupului ENF
Propunere de regulament
–
| |
| Propunere de respingere |
| Parlamentul European respinge [propunerea Comisiei]. |
Or. en
Justificare
Prezenta propunere ar trebui să fie respinsă deoarece facilitează acordarea de protecție internațională în statele-națiune în care aceasta ar trebui să fie împiedicată cu orice preț. Protecția internațională ar trebui acordată solicitanților numai în regiunea cea mai apropiată de țara de origine. Cu această abordare, am putea preveni migrația ilegală, traficul de ființe umane, moartea migranților, o perturbare a economiilor și a societăților noastre și amenințările la adresa siguranței cetățenilor UE. Mai mult decât atât, statele-națiune ale UE nu sunt similare și, prin urmare, nu pot avea o procedură comună.
Amendamentul 190
Marina Albiol Guzmán, Martina Anderson, Malin Björk, Barbara Spinelli
Proiect de rezoluție legislativă
Punctul 1
| |
Proiectul de rezoluție legislativă | Amendamentul |
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare; | 1. respinge propunerea Comisiei și retrimite textul Comisiei; îndeamnă Comisia să prezinte o nouă propunere în conformitate cu legislația internațională și cu Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților; |
Or. en
Amendamentul 191
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Titlul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE | Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI de instituire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE |
Or. en
Amendamentul 192
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Titlul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de instituire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE | Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI de instituire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE |
Or. fr
Amendamentul 193
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Obiectivul prezentului regulament este de a raționaliza, a simplifica și a armoniza măsurile procedurale ale statelor membre prin instituirea unei proceduri comune de protecție internațională în Uniune. În vederea atingerii acestui obiectiv, se aduc o serie de modificări substanțiale la Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului22, iar directiva respectivă ar trebui abrogată și înlocuită cu un regulament. Trimiterile la directiva abrogată ar trebui interpretate ca trimiteri la prezentul regulament. | (1) Obiectivul prezentei directive este de a raționaliza, a simplifica și a asigura convergența măsurilor procedurale ale statelor membre prin instituirea unei proceduri comune de protecție internațională în Uniune. În vederea atingerii acestui obiectiv, se aduc o serie de modificări substanțiale la Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului, iar directiva respectivă ar trebui, prin urmare, înlocuită. Trimiterile la Directiva 2013/32/CEE se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. |
_________________ | _________________ |
22Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (reformare) (JO L 180, 29.6.2013, p. 60). | 22Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (reformare) (JO L 180, 29.6.2013, p. 60). |
Or. fr
Amendamentul 194
Marina Albiol Guzmán, Barbara Spinelli
Propunere de regulament
Considerentul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Obiectivul prezentului regulament este de a raționaliza, a simplifica și a armoniza măsurile procedurale ale statelor membre prin instituirea unei proceduri comune de protecție internațională în Uniune. În vederea atingerii acestui obiectiv, se aduc o serie de modificări substanțiale la Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului 22, iar directiva respectivă ar trebui abrogată și înlocuită cu un regulament. Trimiterile la directiva abrogată ar trebui interpretate ca trimiteri la prezentul regulament. | (1) Obiectivul prezentei directive este de a raționaliza, a simplifica și a armoniza măsurile procedurale ale statelor membre prin instituirea unei proceduri comune de protecție internațională în Uniune. În vederea atingerii acestui obiectiv, se aduc o serie de modificări substanțiale la Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului 22, iar directiva respectivă ar trebui abrogată și înlocuită cu un regulament. Trimiterile la directiva abrogată ar trebui interpretate ca trimiteri la prezenta directivă. |
_________________ | _________________ |
22 Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (reformare) (JO L 180, 29.6.2013, p. 60). | 22 Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (reformare) (JO L 180, 29.6.2013, p. 60). |
Or. en
Amendamentul 195
Udo Voigt
Propunere de regulament
Considerentul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) O politică comună în domeniul azilului, cuprinzând un sistem european comun de azil bazat pe aplicarea deplină și globală a Convenției de la Geneva privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951, astfel cum a fost modificată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967 („Convenția de la Geneva”), este un element constitutiv al obiectivului Uniunii Europene de a crea în mod progresiv un spațiu de libertate, securitate și justiție deschis celor care, forțați de împrejurări, solicită în mod legitim protecție în Uniune. O astfel de politică ar trebui să fie guvernată de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, inclusiv pe plan financiar. | (2) O politică comună în domeniul azilului, bazată pe aplicarea deplină și globală a Convenției de la Geneva privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951, astfel cum a fost modificată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967 („Convenția de la Geneva”), este un element constitutiv al obiectivului Uniunii Europene de a crea în mod progresiv un spațiu de libertate, securitate și justiție deschis celor care, forțați de împrejurări, solicită în mod legitim protecție în Uniune. |
Or. de
Amendamentul 196
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) O politică comună în domeniul azilului, cuprinzând un sistem european comun de azil bazat pe aplicarea deplină și globală a Convenției de la Geneva privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951, astfel cum a fost modificată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967 („Convenția de la Geneva”), este un element constitutiv al obiectivului Uniunii Europene de a crea în mod progresiv un spațiu de libertate, securitate și justiție deschis celor care, forțați de împrejurări, solicită în mod legitim protecție în Uniune. O astfel de politică ar trebui să fie guvernată de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, inclusiv pe plan financiar. | (2) O politică comună în domeniul azilului, cuprinzând un sistem european comun de azil bazat pe aplicarea deplină și globală a Convenției de la Geneva privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951, astfel cum a fost modificată prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967 („Convenția de la Geneva”), este un element constitutiv al obiectivului Uniunii Europene de a crea în mod progresiv un spațiu de libertate, securitate și justiție deschis celor care, forțați de împrejurări, solicită în mod legitim protecție în Uniune. O astfel de politică ar trebui să fie guvernată de principiul convenienței, ținând seama de capacitățile de absorbție ale societăților-gazdă, precum și de autonomia maximă a solicitanților de protecție internațională. |
Or. en
Amendamentul 197
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Sistemul european comun de azil se bazează pe standarde comune pentru procedurile de azil, recunoașterea și protecția oferită la nivelul Uniunii, condițiile de primire și un sistem de determinare a statului membru responsabil pentru solicitanții de azil. În pofida progreselor înregistrate în dezvoltarea sistemului european comun de azil, există în continuare diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește tipurile de proceduri utilizate, ratele de recunoaștere, tipul de protecție acordată, nivelul condițiilor materiale de primire și al prestațiilor oferite solicitanților și beneficiarilor de protecție internațională. Aceste diferențe sunt factori determinanți importanți ai deplasărilor secundare și subminează obiectivul de a asigura, în sistemul european comun de azil, că toți solicitanții sunt tratați în mod egal, indiferent de locul în care prezintă o cerere în interiorul Uniunii. | (3) Sistemul european comun de azil se bazează pe standarde comune pentru procedurile de azil, recunoașterea și protecția oferită la nivelul Uniunii, condițiile de primire și un sistem de determinare a statului membru responsabil pentru solicitanții de azil. În pofida progreselor înregistrate în dezvoltarea sistemului european comun de azil, există în continuare diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește tipurile de proceduri utilizate, ratele de recunoaștere, tipul de protecție acordată, nivelul condițiilor materiale de primire și al prestațiilor oferite solicitanților și beneficiarilor de protecție internațională. Aceste diferențe subminează obiectivul de a asigura, în sistemul european comun de azil, că toți solicitanții sunt tratați la cele mai înalte standarde și în conformitate deplină cu drepturile fundamentale și cu Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, indiferent de locul în care prezintă o cerere în interiorul Uniunii. |
Or. en
Amendamentul 198
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Sistemul european comun de azil se bazează pe standarde comune pentru procedurile de azil, recunoașterea și protecția oferită la nivelul Uniunii, condițiile de primire și un sistem de determinare a statului membru responsabil pentru solicitanții de azil. În pofida progreselor înregistrate în dezvoltarea sistemului european comun de azil, există în continuare diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește tipurile de proceduri utilizate, ratele de recunoaștere, tipul de protecție acordată, nivelul condițiilor materiale de primire și al prestațiilor oferite solicitanților și beneficiarilor de protecție internațională. Aceste diferențe sunt factori determinanți importanți ai deplasărilor secundare și subminează obiectivul de a asigura, în sistemul european comun de azil, că toți solicitanții sunt tratați în mod egal, indiferent de locul în care prezintă o cerere în interiorul Uniunii. | (3) Sistemul european comun de azil se bazează pe standarde comune pentru procedurile de azil, recunoașterea și protecția oferită la nivelul Uniunii, condițiile de primire și un sistem de determinare a statului membru responsabil pentru solicitanții de azil. În pofida progreselor înregistrate în dezvoltarea sistemului european comun de azil, există în continuare diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește tipurile de proceduri utilizate, ratele de recunoaștere, tipul de protecție acordată, nivelul condițiilor materiale de primire și al prestațiilor oferite solicitanților și beneficiarilor de protecție internațională. Aceste diferențe subminează obiectivul de a asigura, în sistemul european comun de azil, că toți solicitanții sunt tratați în mod egal, indiferent de locul în care prezintă o cerere în interiorul Uniunii. |
Or. en
Amendamentul 199
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(4) În comunicarea sa din 6 aprilie 201623, Comisia și-a prezentat opțiunile de îmbunătățire a sistemului european comun de azil, și anume introducerea unui sistem durabil și echitabil pentru determinarea statului membru căruia îi revine responsabilitatea de a examina cererile de azil, consolidarea sistemului Eurodac, realizarea unei mai mari convergențe în sistemul de azil al UE, prevenirea deplasărilor secundare în interiorul Uniunii și elaborarea unui nou mandat pentru Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Comunicarea respectivă răspunde solicitărilor Consiliului European din 18-19 februarie 201624 de a se înregistra progrese în sensul reformării cadrului actual din UE, astfel încât să se asigure o politică umană și eficientă în domeniul azilului. De asemenea, comunicarea propune o cale de urmat conformă cu abordarea globală în materie de migrație prezentată de Parlamentul European în raportul său din proprie inițiativă din 12 aprilie 2016. | eliminat |
_________________ |
|
23 COM(2016) 197 final. |
|
24 EUCO 19.2.2016, SN 1/16. |
|
Or. en
Amendamentul 200
Udo Voigt
Propunere de regulament
Considerentul 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(5) Pentru a asigura buna funcționare a sistemului european comun de azil ar trebui să se înregistreze progrese semnificative în ceea ce privește convergența sistemelor naționale de azil. Procedurile de azil actuale, diferite în toate statele membre, ar trebui înlocuite cu o procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale, care să fie aplicabilă în toate statele membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) 25, asigurându-se faptul că procedura se desfășoară la timp și este eficace. Cererile prezentate de resortisanții țărilor terțe și apatrizi pentru a beneficia de protecție internațională ar trebui examinate în cadrul unei proceduri reglementate de aceleași norme, indiferent de statul membru în care este depusă cererea, pentru a se asigura echitate în tratarea cererilor de protecție internațională, claritate și securitate juridică pentru fiecare solicitant. | (5) Pentru a asigura buna funcționare a sistemului european comun de azil ar trebui să se înregistreze progrese semnificative în ceea ce privește convergența sistemelor naționale de azil. Procedurile de azil actuale, diferite în toate statele membre, ar trebui înlocuite cu o procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale, care să fie aplicabilă în toate statele membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) 25, asigurându-se faptul că procedura se desfășoară la timp și este eficace. Cererile prezentate de resortisanții țărilor terțe pentru a beneficia de protecție internațională ar trebui examinate în cadrul unei proceduri reglementate de aceleași norme, indiferent de statul membru în care este depusă cererea, pentru a se asigura echitatea în tratarea cererilor de protecție internațională, claritate și securitate juridică pentru fiecare solicitant. |
_________________ | _________________ |
25 JO L […], […], p. […]. | 25 JO L […], […], p. […]. |
Or. de
Amendamentul 201
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(6) O procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale ar trebui să limiteze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională între statele membre, în cazul în care aceste deplasări ar fi cauzate de diferențele la nivelul cadrului juridic, prin înlocuirea actualelor dispoziții, care oferă o marjă de manevră, cu norme armonizate și prin clarificarea drepturilor și obligațiilor solicitanților și a consecințelor nerespectării acestor obligații și ar crea condiții echivalente pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) în statele membre.26 | eliminat |
_________________ |
|
26 ACEASTĂ NOTĂ DE SUBSOL LIPSEȘTE. VĂ RUGĂM SĂ UTILIZAȚI O ALTĂ LIMBĂ. |
|
Or. en
Amendamentul 202
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(6) O procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale ar trebui să limiteze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională între statele membre, în cazul în care aceste deplasări ar fi cauzate de diferențele la nivelul cadrului juridic, prin înlocuirea actualelor dispoziții, care oferă o marjă de manevră, cu norme armonizate și prin clarificarea drepturilor și obligațiilor solicitanților și a consecințelor nerespectării acestor obligații și ar crea condiții echivalente pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) în statele membre26. | (6) O procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale ar trebui să limiteze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională între statele membre, în cazul în care aceste deplasări ar fi cauzate de diferențele la nivelul cadrului juridic, prin propunerea unor norme mai bine armonizate și prin clarificarea drepturilor și obligațiilor solicitanților și a consecințelor nerespectării acestor obligații și ar crea condiții echivalente pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) în statele membre26. |
_________________ | _________________ |
26 ACEASTĂ NOTĂ DE SUBSOL LIPSEȘTE. VĂ RUGĂM SĂ UTILIZAȚI O ALTĂ LIMBĂ.. | 26 ACEASTĂ NOTĂ DE SUBSOL LIPSEȘTE. VĂ RUGĂM SĂ UTILIZAȚI O ALTĂ LIMBĂ.. |
Or. fr
Amendamentul 203
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Bodil Valero, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(6) O procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale ar trebui să limiteze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională între statele membre, în cazul în care aceste deplasări ar fi cauzate de diferențele la nivelul cadrului juridic, prin înlocuirea actualelor dispoziții, care oferă o marjă de manevră, cu norme armonizate și prin clarificarea drepturilor și obligațiilor solicitanților și a consecințelor nerespectării acestor obligații și ar crea condiții echivalente pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) în statele membre.26 | (6) O procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale ar trebui să creeze stimulente pentru ca solicitanții să rămână și să se integreze pe teritoriul statului membru responsabil de examinarea cererii lor de azil, prin înlocuirea actualelor dispoziții, care oferă o marjă de manevră, cu norme armonizate și prin clarificarea drepturilor și obligațiilor solicitanților și a consecințelor nerespectării acestor obligații și ar crea condiții echivalente pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) în statele membre.26 |
_________________ | _________________ |
26ACEASTĂ NOTĂ DE SUBSOL LIPSEȘTE. VĂ RUGĂM SĂ UTILIZAȚI O ALTĂ LIMBĂ. | 26ACEASTĂ NOTĂ DE SUBSOL LIPSEȘTE. VĂ RUGĂM SĂ UTILIZAȚI O ALTĂ LIMBĂ. |
Or. en
Amendamentul 204
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(7) Prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor cererilor de protecție internațională prezentate pe teritoriul statelor membre, inclusiv la frontierele externe, în apele teritoriale sau în zonele de tranzit ale statelor membre, precum și retragerii protecției internaționale. Persoanele care solicită protecție internațională și care se află în apele teritoriale ale unui stat membru ar trebui debarcate, iar cererile lor ar trebui examinate în conformitate cu prezentul regulament. | (7) Prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor cererilor de protecție internațională prezentate pe teritoriul statelor membre, inclusiv la frontierele externe, în apele teritoriale sau în zonele de tranzit ale statelor membre, precum și retragerii protecției internaționale. |
Or. en
Amendamentul 205
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(7) Prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor cererilor de protecție internațională prezentate pe teritoriul statelor membre, inclusiv la frontierele externe, în apele teritoriale sau în zonele de tranzit ale statelor membre, precum și retragerii protecției internaționale. Persoanele care solicită protecție internațională și care se află în apele teritoriale ale unui stat membru ar trebui debarcate, iar cererile lor ar trebui examinate în conformitate cu prezentul regulament. | (7) Prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor cererilor de protecție internațională prezentate pe teritoriul statelor membre, inclusiv la frontierele externe, în apele teritoriale sau în zonele de tranzit ale statelor membre, precum și retragerii protecției internaționale. În conformitate cu principiul nereturnării, persoanele care solicită protecție internațională și care se află în apele teritoriale ale unui stat membru ar trebui debarcate, iar cererile lor ar trebui examinate în conformitate cu prezentul regulament. |
Or. en
Amendamentul 206
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(7) Prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor cererilor de protecție internațională prezentate pe teritoriul statelor membre, inclusiv la frontierele externe, în apele teritoriale sau în zonele de tranzit ale statelor membre, precum și retragerii protecției internaționale. Persoanele care solicită protecție internațională și care se află în apele teritoriale ale unui stat membru ar trebui debarcate, iar cererile lor ar trebui examinate în conformitate cu prezentul regulament. | (7) Prezenta directivă ar trebui să se aplice tuturor cererilor de protecție internațională prezentate pe teritoriul statelor membre, inclusiv la frontierele externe, în apele teritoriale sau în zonele de tranzit ale statelor membre, precum și retragerii protecției internaționale. Persoanele care solicită protecție internațională și care se află în apele teritoriale ale unui stat membru ar trebui debarcate, iar cererile lor ar trebui examinate în conformitate cu prezenta directivă. |
Or. fr
Amendamentul 207
Jeroen Lenaers
Propunere de regulament
Considerentul 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(7) Prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor cererilor de protecție internațională prezentate pe teritoriul statelor membre, inclusiv la frontierele externe, în apele teritoriale sau în zonele de tranzit ale statelor membre, precum și retragerii protecției internaționale. Persoanele care solicită protecție internațională și care se află în apele teritoriale ale unui stat membru ar trebui debarcate, iar cererile lor ar trebui examinate în conformitate cu prezentul regulament. | (7) Prezentul regulament ar trebui să se aplice numai cererilor de protecție internațională prezentate pe teritoriul statelor membre, inclusiv la frontierele externe, în apele teritoriale sau în zonele de tranzit ale statelor membre, precum și retragerii protecției internaționale. Persoanele care solicită protecție internațională și care se află în apele teritoriale ale unui stat membru ar trebui debarcate, iar cererile lor ar trebui examinate în conformitate cu prezentul regulament. |
Or. en
Amendamentul 208
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(7) Prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor cererilor de protecție internațională prezentate pe teritoriul statelor membre, inclusiv la frontierele externe, în apele teritoriale sau în zonele de tranzit ale statelor membre, precum și retragerii protecției internaționale. Persoanele care solicită protecție internațională și care se află în apele teritoriale ale unui stat membru ar trebui debarcate, iar cererile lor ar trebui examinate în conformitate cu prezentul regulament. | (7) Prezenta directivă ar trebui să se aplice tuturor cererilor de protecție internațională prezentate pe teritoriul statelor membre, inclusiv la frontierele externe, în apele teritoriale sau în zonele de tranzit ale statelor membre, precum și retragerii protecției internaționale. Persoanele care solicită protecție internațională și care se află în apele teritoriale ale unui stat membru ar trebui debarcate, iar cererile lor ar trebui examinate în conformitate cu prezenta directivă. |
Or. en
Amendamentul 209
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 8
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(8) Prezentul regulament ar trebui să se aplice cererilor de protecție internațională în cadrul unei proceduri în care se examinează dacă solicitanții îndeplinesc condițiile pentru a primi protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). În plus față de protecția internațională, statele membre pot acorda, în temeiul dreptului lor intern, și alte statute umanitare la nivel național persoanelor care nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară. În vederea raționalizării procedurilor din statele membre, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica prezentul regulament și în cazul cererilor de a obține orice alt tip de astfel de protecție. | (8) Prezentul regulament ar trebui să se aplice cererilor de protecție internațională în cadrul unei proceduri în care se examinează dacă solicitanții îndeplinesc condițiile pentru a primi protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). |
Or. en
Amendamentul 210
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 8
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(8) Prezentul regulament ar trebui să se aplice cererilor de protecție internațională în cadrul unei proceduri în care se examinează dacă solicitanții îndeplinesc condițiile pentru a primi protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). În plus față de protecția internațională, statele membre pot acorda, în temeiul dreptului lor intern, și alte statute umanitare la nivel național persoanelor care nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară. În vederea raționalizării procedurilor din statele membre, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica prezentul regulament și în cazul cererilor de a obține orice alt tip de astfel de protecție. | (8) Prezenta directivă ar trebui să se aplice cererilor de protecție internațională în cadrul unei proceduri în care se examinează dacă solicitanții îndeplinesc condițiile pentru a primi protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). În plus față de protecția internațională, statele membre pot acorda, în temeiul dreptului lor intern, și alte statute umanitare la nivel național persoanelor care nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară. În vederea raționalizării procedurilor din statele membre, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica prezenta directivă și în cazul cererilor de a obține orice alt tip de astfel de protecție. |
Or. en
Amendamentul 211
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 8
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(8) Prezentul regulament ar trebui să se aplice cererilor de protecție internațională în cadrul unei proceduri în care se examinează dacă solicitanții îndeplinesc condițiile pentru a primi protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). În plus față de protecția internațională, statele membre pot acorda, în temeiul dreptului lor intern, și alte statute umanitare la nivel național persoanelor care nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară. În vederea raționalizării procedurilor din statele membre, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica prezentul regulament și în cazul cererilor de a obține orice alt tip de astfel de protecție. | (8) Prezenta directivă ar trebui să se aplice cererilor de protecție internațională în cadrul unei proceduri în care se examinează dacă solicitanții îndeplinesc condițiile pentru a primi protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). În plus față de protecția internațională, statele membre pot acorda, în temeiul dreptului lor intern, și alte statute umanitare la nivel național persoanelor care nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară. În vederea raționalizării procedurilor din statele membre, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica prezenta directivă și în cazul cererilor de a obține orice alt tip de astfel de protecție. |
Or. fr
Amendamentul 212
Beatrix von Storch
Propunere de regulament
Considerentul 8
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(8) Prezentul regulament ar trebui să se aplice cererilor de protecție internațională în cadrul unei proceduri în care se examinează dacă solicitanții îndeplinesc condițiile pentru a primi protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). În plus față de protecția internațională, statele membre pot acorda, în temeiul dreptului lor intern, și alte statute umanitare la nivel național persoanelor care nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea statutului de refugiat sau a statutului conferit prin protecție subsidiară. În vederea raționalizării procedurilor din statele membre, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica prezentul regulament și în cazul cererilor de a obține orice alt tip de astfel de protecție. | (8) Prezentul regulament ar trebui să se aplice cererilor de protecție internațională în cadrul unei proceduri în care se examinează dacă solicitanții îndeplinesc condițiile pentru a primi protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). În plus față de protecția internațională, statele membre pot acorda, în temeiul dreptului lor intern, și alte statute umanitare la nivel național persoanelor care nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea statutului de refugiat. În vederea raționalizării procedurilor din statele membre, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica prezentul regulament și în cazul cererilor de a obține orice alt tip de astfel de protecție. |
Or. en
Amendamentul 213
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 9
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(9) În ceea ce privește tratamentul persoanelor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, statele membre sunt legate prin obligațiile care le incumbă în temeiul instrumentelor de drept internațional la care sunt parte. | (9) În ceea ce privește tratamentul persoanelor care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, statele membre sunt legate prin obligațiile care le incumbă în temeiul instrumentelor de drept internațional la care sunt parte. |
Or. fr
Amendamentul 214
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 9
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(9) În ceea ce privește tratamentul persoanelor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, statele membre sunt legate prin obligațiile care le incumbă în temeiul instrumentelor de drept internațional la care sunt parte. | (9) În ceea ce privește tratamentul persoanelor care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, statele membre sunt legate prin obligațiile care le incumbă în temeiul instrumentelor de drept internațional la care sunt parte. |
Or. en
Amendamentul 215
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 10
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(10) Resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare ar trebui mobilizate pentru a oferi un sprijin adecvat eforturilor depuse de statele membre în aplicarea prezentului regulament, în special, statelor membre care se confruntă cu presiuni specifice și disproporționate asupra sistemelor lor de azil și de primire. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 216
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Bodil Valero, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 10
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(10) Resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare ar trebui mobilizate pentru a oferi un sprijin adecvat eforturilor depuse de statele membre în aplicarea prezentului regulament, în special, statelor membre care se confruntă cu presiuni specifice și disproporționate asupra sistemelor lor de azil și de primire. | (10) Resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare ar trebui mobilizate pentru a oferi un sprijin adecvat eforturilor depuse de statele membre în aplicarea prezentului regulament, în special, statelor membre care se confruntă cu presiuni specifice și disproporționate asupra sistemelor lor de azil și de primire. Finanțarea adecvată este pusă la dispoziția autorităților locale și regionale, precum și a organizațiilor internaționale și ale societății civile, inclusiv prin posibilitatea ca autoritățile locale și regionale să acceseze în mod direct Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI). |
Or. en
Amendamentul 217
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 10
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(10) Resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare ar trebui mobilizate pentru a oferi un sprijin adecvat eforturilor depuse de statele membre în aplicarea prezentului regulament, în special, statelor membre care se confruntă cu presiuni specifice și disproporționate asupra sistemelor lor de azil și de primire. | (10) Resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare ar trebui mobilizate pentru a oferi un sprijin adecvat eforturilor depuse de statele membre în aplicarea prezentei directive, în special, statelor membre care se confruntă cu presiuni specifice și disproporționate asupra sistemelor lor de azil și de primire. |
Or. fr
Amendamentul 218
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 10
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(10) Resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare ar trebui mobilizate pentru a oferi un sprijin adecvat eforturilor depuse de statele membre în aplicarea prezentului regulament, în special, statelor membre care se confruntă cu presiuni specifice și disproporționate asupra sistemelor lor de azil și de primire. | (10) Resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare ar trebui mobilizate pentru a oferi un sprijin adecvat eforturilor depuse de statele membre în aplicarea prezentei directive, în special, statelor membre care se confruntă cu presiuni specifice și disproporționate asupra sistemelor lor de azil și de primire. |
Or. en
Amendamentul 219
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 11
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(11) Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statului membru asistența tehnică și operațională necesară pentru aplicarea prezentului regulament, în special prin furnizarea de experți care să sprijine autoritățile naționale să primească, să înregistreze și să examineze cererile de protecție internațională și prin furnizarea de informații actualizate privind țările terțe, inclusiv informații privind țara de origine, și de orientări referitoare la situația din anumite țări de origine. În aplicarea prezentului regulament, statele membre ar trebui să ia în considerare standardele operaționale, indicatorii, orientările și bunele practici dezvoltate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. | (11) Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statului membru asistența tehnică și operațională necesară pentru aplicarea prezentei directive, în special prin furnizarea de experți care să sprijine autoritățile naționale să primească, să înregistreze și să examineze cererile de protecție internațională. În aplicarea prezentei directive, statele membre ar trebui să respecte drepturile fundamentale și ia în considerare bunele practici dezvoltate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. |
Or. en
Amendamentul 220
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 11
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(11) Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statului membru asistența tehnică și operațională necesară pentru aplicarea prezentului regulament, în special prin furnizarea de experți care să sprijine autoritățile naționale să primească, să înregistreze și să examineze cererile de protecție internațională și prin furnizarea de informații actualizate privind țările terțe, inclusiv informații privind țara de origine, și de orientări referitoare la situația din anumite țări de origine. În aplicarea prezentului regulament, statele membre ar trebui să ia în considerare standardele operaționale, indicatorii, orientările și bunele practici dezvoltate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. | (11) Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statului membru asistența tehnică și operațională necesară pentru aplicarea prezentului regulament, în special prin furnizarea de experți care să sprijine autoritățile naționale să primească, să înregistreze și să examineze cererile de protecție internațională și prin furnizarea de informații actualizate privind țara de origine, și de orientări referitoare la situația din anumite țări de origine. În aplicarea prezentului regulament, statele membre ar trebui să ia în considerare standardele operaționale, indicatorii, orientările și bunele practici dezvoltate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. |
Or. en
Amendamentul 221
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 11
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(11) Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statului membru asistența tehnică și operațională necesară pentru aplicarea prezentului regulament, în special prin furnizarea de experți care să sprijine autoritățile naționale să primească, să înregistreze și să examineze cererile de protecție internațională și prin furnizarea de informații actualizate privind țările terțe, inclusiv informații privind țara de origine, și de orientări referitoare la situația din anumite țări de origine. În aplicarea prezentului regulament, statele membre ar trebui să ia în considerare standardele operaționale, indicatorii, orientările și bunele practici dezvoltate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. | (11) Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statului membru asistența tehnică și operațională necesară pentru aplicarea prezentei directive, în special prin furnizarea de experți care să sprijine autoritățile naționale să primească, să înregistreze și să examineze cererile de protecție internațională și prin furnizarea de informații actualizate privind țările terțe, inclusiv informații privind țara de origine, și de orientări referitoare la situația din anumite țări de origine. În aplicarea prezentei directive, statele membre ar trebui să ia în considerare standardele operaționale, indicatorii, orientările și bunele practici dezvoltate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. |
Or. fr
Amendamentul 222
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 11
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(11) Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statului membru asistența tehnică și operațională necesară pentru aplicarea prezentului regulament, în special prin furnizarea de experți care să sprijine autoritățile naționale să primească, să înregistreze și să examineze cererile de protecție internațională și prin furnizarea de informații actualizate privind țările terțe, inclusiv informații privind țara de origine, și de orientări referitoare la situația din anumite țări de origine. În aplicarea prezentului regulament, statele membre ar trebui să ia în considerare standardele operaționale, indicatorii, orientările și bunele practici dezvoltate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. | (11) Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statului membru asistența tehnică și operațională necesară pentru aplicarea prezentului regulament, în special prin furnizarea de experți care să sprijine autoritățile naționale să primească și să înregistreze cererile de protecție internațională și prin furnizarea de informații actualizate privind țările terțe, inclusiv informații privind țara de origine, și de orientări referitoare la situația din anumite țări de origine. În aplicarea prezentului regulament, statele membre ar trebui să ia în considerare standardele operaționale, indicatorii, orientările și bunele practici dezvoltate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. |
Or. en
Amendamentul 223
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 12
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(12) În interesul unei recunoașteri corecte a persoanelor care au nevoie de protecție ca refugiați, în sensul articolului 1 din Convenția de la Geneva, sau ca persoane eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară, fiecare solicitant ar trebui să aibă acces efectiv la procedură, posibilitatea de a coopera și de a comunica în mod adecvat cu autoritățile responsabile, astfel încât să poată prezenta faptele relevante ale cazului său, precum și garanții procedurale suficiente pentru a-și putea susține cazul în toate etapele procedurii. | (12) În interesul unei recunoașteri corecte a persoanelor care au nevoie de protecție ca refugiați, în sensul articolului 1 din Convenția de la Geneva, sau ca persoane eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară, fiecare solicitant ar trebui să aibă acces efectiv la procedură, posibilitatea de a coopera și de a comunica în mod adecvat cu autoritățile responsabile, astfel încât să poată prezenta faptele relevante ale cazului său, precum și garanții procedurale suficiente și acces la asistență juridică gratuită pentru a-și putea susține cazul în toate etapele procedurii. |
Or. en
Amendamentul 224
Beatrix von Storch
Propunere de regulament
Considerentul 12
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(12) În interesul unei recunoașteri corecte a persoanelor care au nevoie de protecție ca refugiați, în sensul articolului 1 din Convenția de la Geneva, sau ca persoane eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară, fiecare solicitant ar trebui să aibă acces efectiv la procedură, posibilitatea de a coopera și de a comunica în mod adecvat cu autoritățile responsabile, astfel încât să poată prezenta faptele relevante ale cazului său, precum și garanții procedurale suficiente pentru a-și putea susține cazul în toate etapele procedurii. | (12) În interesul unei recunoașteri corecte a persoanelor care au nevoie de protecție ca refugiați, în sensul articolului 1 din Convenția de la Geneva, fiecare solicitant ar trebui să aibă acces efectiv la procedură, posibilitatea de a coopera și de a comunica în mod adecvat cu autoritățile responsabile, astfel încât să poată prezenta faptele relevante ale cazului său, precum și garanții procedurale suficiente pentru a-și putea susține cazul în toate etapele procedurii. |
Or. en
Amendamentul 225
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 12
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(12) În interesul unei recunoașteri corecte a persoanelor care au nevoie de protecție ca refugiați, în sensul articolului 1 din Convenția de la Geneva, sau ca persoane eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară, fiecare solicitant ar trebui să aibă acces efectiv la procedură, posibilitatea de a coopera și de a comunica în mod adecvat cu autoritățile responsabile, astfel încât să poată prezenta faptele relevante ale cazului său, precum și garanții procedurale suficiente pentru a-și putea susține cazul în toate etapele procedurii. | (12) În interesul unei recunoașteri corecte a persoanelor care au nevoie de protecție ca refugiați, în sensul articolului 1 din Convenția de la Geneva, sau ca persoane eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară, fiecare solicitant ar trebui să aibă acces efectiv la procedură, obligația de a coopera și de a comunica în mod adecvat cu autoritățile responsabile, astfel încât să poată prezenta toate faptele relevante ale cazului său, precum și garanții procedurale suficiente pentru a-și putea susține cazul pe tot parcursul procedurii. |
Or. en
Amendamentul 226
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 13
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(13) Solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune. Din acest motiv, sub rezerva unui număr limitat de excepții, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal cu privire la admisibilitate sau la fondul cererii sale, după caz. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și să poată fi asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură o confidențialitate corespunzătoare și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent, inclusiv, după caz, de personal de la autoritățile unui alt stat membru sau de experți trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Interviul personal poate fi omis numai în cazurile în care autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie sau, în cazul unei proceduri accelerate de examinare, în același moment în care se ia decizia. | (13) Solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune. Din acest motiv, sub rezerva unui număr limitat de excepții, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și de un mediator cultural, precum și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și să poată fi asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Solicitantul trebuie să aibă posibilitatea de a fi asistat în mod eficace de ONG-uri care să furnizeze asistență juridică înaintea interviului, în timpul acestuia și după desfășurarea interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură o confidențialitate corespunzătoare și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent din statul membru în cauză. Interviul personal poate fi omis numai în cazurile în care autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat audio, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie sau, în cazul unei proceduri accelerate de examinare, în același moment în care se ia decizia. În cazul în care solicitantul necesită garanții speciale în conformitate cu articolele 19 - 22, acesta trebuie să aibă posibilitatea de a prezenta informații specifice într-un termen rezonabil după un interviu personal. |
Or. en
Amendamentul 227
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 13
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(13) Solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune. Din acest motiv, sub rezerva unui număr limitat de excepții, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal cu privire la admisibilitate sau la fondul cererii sale, după caz. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și să poată fi asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură o confidențialitate corespunzătoare și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent, inclusiv, după caz, de personal de la autoritățile unui alt stat membru sau de experți trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Interviul personal poate fi omis numai în cazurile în care autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie sau, în cazul unei proceduri accelerate de examinare, în același moment în care se ia decizia. | (13) Solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune. Din acest motiv, sub rezerva unui număr limitat de excepții, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal cu privire la admisibilitate sau la fondul cererii sale, după caz. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și să poată fi asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură o confidențialitate corespunzătoare și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent, inclusiv, după caz, de experți trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Interviul personal poate fi omis numai în cazurile în care autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie sau, în cazul unei proceduri accelerate de examinare, în același moment în care se ia decizia. Solicitanților ar trebui să li se dea întotdeauna posibilitatea de a furniza clarificări suplimentare, oral sau în scris, cu privire la orice traducere incorectă sau neînțelegere în raport sau în transcriere. |
Or. en
Justificare
În conformitate cu amendamentele la articolul 5 alineatul (4). Posibilitatea de a corecta erorile de traducere sprijină deciziile bine fundamentate privind azilul.
Amendamentul 228
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 13
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(13) Solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune. Din acest motiv, sub rezerva unui număr limitat de excepții, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal cu privire la admisibilitate sau la fondul cererii sale, după caz. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și să poată fi asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură o confidențialitate corespunzătoare și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent, inclusiv, după caz, de personal de la autoritățile unui alt stat membru sau de experți trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Interviul personal poate fi omis numai în cazurile în care autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie sau, în cazul unei proceduri accelerate de examinare, în același moment în care se ia decizia. | (13) Solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune. Din acest motiv, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal cu privire la admisibilitate și la fondul cererii sale, după caz. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și de un reprezentant sau consilier juridic și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și ar trebui să fie asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură o confidențialitate corespunzătoare și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent, inclusiv, după caz, de experți trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Interviul personal poate fi omis numai în cazurile în care autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie. |
Or. en
Amendamentul 229
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 13
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(13) Solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune. Din acest motiv, sub rezerva unui număr limitat de excepții, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal cu privire la admisibilitate sau la fondul cererii sale, după caz. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și să poată fi asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură o confidențialitate corespunzătoare și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent, inclusiv, după caz, de personal de la autoritățile unui alt stat membru sau de experți trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Interviul personal poate fi omis numai în cazurile în care autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie sau, în cazul unei proceduri accelerate de examinare, în același moment în care se ia decizia. | (13) Solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune. Din acest motiv, sub rezerva unui număr limitat de excepții, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal cu privire la admisibilitate sau la fondul cererii sale, după caz. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și să poată fi asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură o confidențialitate corespunzătoare și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent, inclusiv, după caz, de personal de la autoritățile unui alt stat membru sau de experți trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Interviul personal poate fi omis numai în cazurile în care autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa sau atunci când cererea este în mod clar inadmisibilă. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie sau, în cazul unei proceduri accelerate de examinare, în același moment în care se ia decizia. |
Or. en
Amendamentul 230
Brice Hortefeux, Rachida Dati
Propunere de regulament
Considerentul 13
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(13) Solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune. Din acest motiv, sub rezerva unui număr limitat de excepții, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal cu privire la admisibilitate sau la fondul cererii sale, după caz. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și să poată fi asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură o confidențialitate corespunzătoare și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent, inclusiv, după caz, de personal de la autoritățile unui alt stat membru sau de experți trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Interviul personal poate fi omis numai în cazurile în care autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie sau, în cazul unei proceduri accelerate de examinare, în același moment în care se ia decizia. | (13) Solicitantul ar trebui să aibă posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune, înainte ca aceasta să se pronunțe. Din acest motiv, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal cu privire la fondul cererii sale. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient și rezonabil pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și să poată fi asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură confidențialitatea și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent, inclusiv, după caz, de personal de la autoritățile unui alt stat membru sau de experți trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Interviul personal poate fi omis atunci când autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie sau, în cazul unei proceduri accelerate de examinare, în același moment în care se ia decizia. |
Or. fr
Amendamentul 231
Sergei Stanishev
Propunere de regulament
Considerentul 13
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(13) Solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune. Din acest motiv, sub rezerva unui număr limitat de excepții, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal cu privire la admisibilitate sau la fondul cererii sale, după caz. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și să poată fi asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură o confidențialitate corespunzătoare și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent, inclusiv, după caz, de personal de la autoritățile unui alt stat membru sau de experți trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Interviul personal poate fi omis numai în cazurile în care autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie sau, în cazul unei proceduri accelerate de examinare, în același moment în care se ia decizia. | (13) Solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a prezenta autorității decizionale toate elementele relevante de care dispune. Din acest motiv, sub rezerva unui număr limitat de excepții, solicitantul ar trebui să beneficieze de dreptul de a fi ascultat în cadrul unui interviu personal cu privire la fondul cererii sale, după caz. Pentru ca dreptul la un interviu personal să fie efectiv, solicitantul ar trebui să fie asistat de un interpret și să aibă posibilitatea să dea explicațiile privind motivele cererii sale într-un mod cuprinzător. Solicitantului ar trebui să i se acorde timp suficient pentru a se pregăti și a se consulta cu consilierul său juridic sau cu alt consilier și să poată fi asistat de consilierul juridic sau alt consilier în cursul interviului. Interviul individual ar trebui să se desfășoare în condiții care asigură o confidențialitate corespunzătoare și ar trebui condus de către un personal cu pregătire adecvată și competent, inclusiv, după caz, de personal de la autoritățile unui alt stat membru sau de experți trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Interviul personal poate fi omis numai în cazurile în care autoritatea decizională urmează să adopte o decizie pozitivă privind cererea sau consideră că solicitantul nu poate sau nu este în măsură să fie intervievat din cauza unor circumstanțe durabile independente de voința sa. Având în vedere că interviul personal este o parte esențială a examinării cererii, acesta ar trebui înregistrat, iar solicitanților și consilierului lor juridic ar trebui să li se acorde acces la înregistrare, precum și la raportul sau transcrierea interviului înainte ca autoritatea decizională să ia o decizie sau, în cazul unei proceduri accelerate de examinare, în același moment în care se ia decizia. |
Or. en
Justificare
În conformitate cu alte amendamente pentru a elimina controalele de admisibilitate ca cerință înainte de aplicarea Regulamentului Dublin.
Amendamentul 232
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini, Bodil Valero, Jean Lambert
Propunere de regulament
Considerentul 14
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(14) Este atât în interesul statelor membre, cât și în al solicitanților să se asigure o recunoaștere corectă a nevoilor de protecție internațională deja din etapa procedurii administrative, prin furnizarea de informații și asistență juridică de calitate care conduc la un proces decizional mai eficient și de mai bună calitate. În acest scop, accesul la asistență și la reprezentare juridice ar trebui să facă parte integrantă din procedura comună de protecție internațională. Pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor solicitantului, în special a dreptului la apărare și a principiului echității, precum și pentru a asigura economia procedurii, solicitanților ar trebui, la cererea acestora și sub rezerva condițiilor stabilite în prezentul regulament, să li se ofere asistență și reprezentare juridice gratuite în cursul procedurii administrative și al procedurii de atac. Asistența și reprezentarea juridice gratuite ar trebui furnizate de persoane competente în materie în temeiul legislației naționale. | (14) Este atât în interesul statelor membre, cât și în al solicitanților să se asigure o recunoaștere corectă a nevoilor de protecție internațională deja din etapa procedurii administrative, prin furnizarea de informații și asistență juridică de calitate care conduc la un proces decizional mai eficient și de mai bună calitate. În acest scop, accesul la asistență și la reprezentare juridice ar trebui să facă parte integrantă din procedura comună de protecție internațională în toate etapele procedurii. Pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor solicitantului, în special a dreptului la apărare și a principiului echității, precum și pentru a asigura economia procedurii, solicitanților ar trebui, sub rezerva condițiilor stabilite în prezentul regulament, să li se ofere asistență și reprezentare juridice gratuite în cursul procedurii administrative, inclusiv în cursul interviurilor personale, și al procedurii de atac. Solicitanții ar trebui să aibă dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe sau a unui tribunal împotriva unei decizii de a nu acorda asistență juridică gratuită, iar statele membre se asigură că asistența și reprezentarea juridice nu sunt limitate în mod arbitrar și că nu este împiedicat accesul efectiv al solicitantului la justiție. Asistența și reprezentarea juridice gratuite ar trebui furnizate de persoane competente în materie în temeiul legislației naționale. |
Or. en
Amendamentul 233
Maria Grapini
Propunere de regulament
Considerentul 14
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(14) Este atât în interesul statelor membre, cât și în al solicitanților să se asigure o recunoaștere corectă a nevoilor de protecție internațională deja din etapa procedurii administrative, prin furnizarea de informații și asistență juridică de calitate care conduc la un proces decizional mai eficient și de mai bună calitate. În acest scop, accesul la asistență și la reprezentare juridice ar trebui să facă parte integrantă din procedura comună de protecție internațională. Pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor solicitantului, în special a dreptului la apărare și a principiului echității, precum și pentru a asigura economia procedurii, solicitanților ar trebui, la cererea acestora și sub rezerva condițiilor stabilite în prezentul regulament, să li se ofere asistență și reprezentare juridice gratuite în cursul procedurii administrative și al procedurii de atac. Asistența și reprezentarea juridice gratuite ar trebui furnizate de persoane competente în materie în temeiul legislației naționale. | (14) Este atât în interesul statelor membre, cât și în al solicitanților să se asigure o recunoaștere corectă a nevoilor de protecție internațională deja din etapa procedurii administrative, prin furnizarea de informații și asistență juridică de calitate care conduc la un proces decizional mai eficient și de mai bună calitate. În acest scop, accesul la asistență și la reprezentare juridice ar trebui să facă parte integrantă din procedura comună de protecție internațională. Pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor solicitantului, în special a dreptului la apărare și a principiului echității, precum și pentru a asigura economia procedurii, solicitanților ar trebui, la cererea acestora și sub rezerva condițiilor stabilite în prezentul regulament, să li se ofere asistență și reprezentare juridice gratuite în cursul procedurii administrative și al procedurii de atac. Asistența și reprezentarea juridice gratuite ar trebui furnizate de persoane competente în materie în temeiul legislației naționale. Ar trebui avută în vedere acordarea unei flexibilități statelor membre în raport cu autonomia lor procedurală și cu necesitatea evitării unei poveri financiare excesive pentru acestea. |
Or. ro
Amendamentul 234
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 14
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(14) Este atât în interesul statelor membre, cât și în al solicitanților să se asigure o recunoaștere corectă a nevoilor de protecție internațională deja din etapa procedurii administrative, prin furnizarea de informații și asistență juridică de calitate care conduc la un proces decizional mai eficient și de mai bună calitate. În acest scop, accesul la asistență și la reprezentare juridice ar trebui să facă parte integrantă din procedura comună de protecție internațională. Pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor solicitantului, în special a dreptului la apărare și a principiului echității, precum și pentru a asigura economia procedurii, solicitanților ar trebui, la cererea acestora și sub rezerva condițiilor stabilite în prezentul regulament, să li se ofere asistență și reprezentare juridice gratuite în cursul procedurii administrative și al procedurii de atac. Asistența și reprezentarea juridice gratuite ar trebui furnizate de persoane competente în materie în temeiul legislației naționale. | (14) Este atât în interesul statelor membre, cât și în al solicitanților să se asigure o recunoaștere corectă a nevoilor de protecție internațională deja din etapa procedurii administrative, prin furnizarea de informații de calitate care conduc la un proces decizional mai eficient și de mai bună calitate. Pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor solicitantului, în special a dreptului la apărare și a principiului echității, precum și pentru a asigura economia procedurii, solicitanților ar trebui, la cererea acestora și sub rezerva condițiilor stabilite în prezentul regulament, să li se ofere asistență și reprezentare juridice în cursul procedurii de atac. Asistența și reprezentarea juridice ar trebui furnizate de persoane competente în materie în temeiul legislației naționale. |
Or. en
Amendamentul 235
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 14
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(14) Este atât în interesul statelor membre, cât și în al solicitanților să se asigure o recunoaștere corectă a nevoilor de protecție internațională deja din etapa procedurii administrative, prin furnizarea de informații și asistență juridică de calitate care conduc la un proces decizional mai eficient și de mai bună calitate. În acest scop, accesul la asistență și la reprezentare juridice ar trebui să facă parte integrantă din procedura comună de protecție internațională. Pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor solicitantului, în special a dreptului la apărare și a principiului echității, precum și pentru a asigura economia procedurii, solicitanților ar trebui, la cererea acestora și sub rezerva condițiilor stabilite în prezentul regulament, să li se ofere asistență și reprezentare juridice gratuite în cursul procedurii administrative și al procedurii de atac. Asistența și reprezentarea juridice gratuite ar trebui furnizate de persoane competente în materie în temeiul legislației naționale. | (14) Este atât în interesul statelor membre, cât și în al solicitanților să se asigure o recunoaștere corectă a nevoilor de protecție internațională deja din etapa procedurii administrative, prin furnizarea de informații și asistență juridică de calitate care conduc la un proces decizional mai eficient și de mai bună calitate. În acest scop, accesul la asistență și la reprezentare juridice ar trebui să facă parte integrantă din procedura comună de protecție internațională. Pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor solicitantului, în special a dreptului la apărare și a principiului echității, precum și pentru a asigura economia procedurii, solicitanților ar trebui să li se ofere asistență și reprezentare juridice gratuite în cursul procedurii administrative și al procedurii de atac. Asistența și reprezentarea juridice gratuite sunt acordate de îndată ce un solicitant și-a manifestat dorința de a primi protecție internațională și ar trebui furnizate de persoane competente în materie în temeiul legislației naționale. |
Or. en
Amendamentul 236
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 14
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(14) Este atât în interesul statelor membre, cât și în al solicitanților să se asigure o recunoaștere corectă a nevoilor de protecție internațională deja din etapa procedurii administrative, prin furnizarea de informații și asistență juridică de calitate care conduc la un proces decizional mai eficient și de mai bună calitate. În acest scop, accesul la asistență și la reprezentare juridice ar trebui să facă parte integrantă din procedura comună de protecție internațională. Pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor solicitantului, în special a dreptului la apărare și a principiului echității, precum și pentru a asigura economia procedurii, solicitanților ar trebui, la cererea acestora și sub rezerva condițiilor stabilite în prezentul regulament, să li se ofere asistență și reprezentare juridice gratuite în cursul procedurii administrative și al procedurii de atac. Asistența și reprezentarea juridice gratuite ar trebui furnizate de persoane competente în materie în temeiul legislației naționale. | (14) Este atât în interesul statelor membre, cât și în al solicitanților să se asigure o recunoaștere corectă a nevoilor de protecție internațională deja din etapa procedurii administrative, prin furnizarea de informații și asistență juridică de calitate care conduc la un proces decizional mai eficient și de mai bună calitate. În acest scop, accesul la asistență și la reprezentare juridice ar trebui să facă parte integrantă din procedura comună de protecție internațională. Pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor solicitantului, în special a dreptului la apărare și a principiului echității, precum și pentru a asigura economia procedurii, solicitanților ar trebui, la cererea acestora și sub rezerva condițiilor stabilite în prezenta directivă, să li se ofere asistență și reprezentare juridice gratuite în cursul procedurii administrative și al procedurii de atac. Asistența și reprezentarea juridice gratuite ar trebui furnizate de persoane competente în materie în temeiul legislației naționale. |
Or. fr
Amendamentul 237
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(15) Este posibil ca anumiți solicitanți să aibă nevoie de garanții procedurale speciale din cauza, printre altele, a vârstei, a sexului, a orientării sexuale, a identității sexuale, a unui handicap, a unei boli grave, a unor tulburări mentale sau ca urmare a torturii, violului sau a altor forme grave de violență psihologică, sexuală sau bazată pe gen. Este necesar să se evalueze în mod sistematic dacă un solicitant are nevoie de garanții procedurale speciale și să se identifice solicitanții respectivi cât mai curând posibil din momentul prezentării cererii și înainte de luarea unei decizii. | (15) Este posibil ca anumiți solicitanți să aibă nevoie de garanții procedurale speciale din cauza, printre altele, a vârstei, a sexului, a orientării sexuale, a identității sexuale, a expresiei de gen, a caracteristicilor sexuale, a unui handicap, a unei boli grave, a unor tulburări mentale sau ca urmare a torturii, violului, traficului, a unui naufragiu sau a altor forme grave de violență psihologică, sexuală sau bazată pe gen. Este necesar să se evalueze în mod sistematic dacă un solicitant are nevoie de garanții procedurale speciale și să se identifice solicitanții respectivi cât mai curând posibil din momentul prezentării cererii și înainte de luarea unei decizii. |
Or. en
Amendamentul 238
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(15) Este posibil ca anumiți solicitanți să aibă nevoie de garanții procedurale speciale din cauza, printre altele, a vârstei, a sexului, a orientării sexuale, a identității sexuale, a unui handicap, a unei boli grave, a unor tulburări mentale sau ca urmare a torturii, violului sau a altor forme grave de violență psihologică, sexuală sau bazată pe gen. Este necesar să se evalueze în mod sistematic dacă un solicitant are nevoie de garanții procedurale speciale și să se identifice solicitanții respectivi cât mai curând posibil din momentul prezentării cererii și înainte de luarea unei decizii. | (15) Este necesar să se evalueze în mod sistematic dacă un solicitant are nevoie de garanții procedurale speciale și să se identifice solicitanții respectivi cât mai curând posibil din momentul prezentării cererii și înainte de luarea unei decizii. Indiciile că solicitantul are nevoie de garanții procedurale speciale includ, printre altele, semne de tulburări fizice, mentale sau de dezvoltare ori handicapuri, precum și vulnerabilități legate de vârstă, cum ar fi demența. |
Or. en
Amendamentul 239
Emil Radev
Propunere de regulament
Considerentul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(15) Este posibil ca anumiți solicitanți să aibă nevoie de garanții procedurale speciale din cauza, printre altele, a vârstei, a sexului, a orientării sexuale, a identității sexuale, a unui handicap, a unei boli grave, a unor tulburări mentale sau ca urmare a torturii, violului sau a altor forme grave de violență psihologică, sexuală sau bazată pe gen. Este necesar să se evalueze în mod sistematic dacă un solicitant are nevoie de garanții procedurale speciale și să se identifice solicitanții respectivi cât mai curând posibil din momentul prezentării cererii și înainte de luarea unei decizii. | (15) Este posibil ca anumiți solicitanți să aibă nevoie de garanții procedurale speciale din cauza, printre altele, a vârstei, a sexului, a unui handicap, a unei boli grave, a unor tulburări mentale sau ca urmare a torturii, violului sau a altor forme grave de violență psihologică, sexuală sau bazată pe gen. Este necesar să se evalueze în mod sistematic dacă un solicitant are nevoie de garanții procedurale speciale și să se identifice solicitanții respectivi cât mai curând posibil din momentul prezentării cererii și înainte de luarea unei decizii. |
Or. bg
Amendamentul 240
Cecilia Wikström, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar, Filiz Hyusmenova
Propunere de regulament
Considerentul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(15) Este posibil ca anumiți solicitanți să aibă nevoie de garanții procedurale speciale din cauza, printre altele, a vârstei, a sexului, a orientării sexuale, a identității sexuale, a unui handicap, a unei boli grave, a unor tulburări mentale sau ca urmare a torturii, violului sau a altor forme grave de violență psihologică, sexuală sau bazată pe gen. Este necesar să se evalueze în mod sistematic dacă un solicitant are nevoie de garanții procedurale speciale și să se identifice solicitanții respectivi cât mai curând posibil din momentul prezentării cererii și înainte de luarea unei decizii. | (15) Este posibil ca anumiți solicitanți să aibă nevoie de garanții procedurale specifice din cauza, printre altele, a vârstei, a sexului, a orientării sexuale, a identității sexuale, a unui handicap, a unei boli grave, a unor tulburări mentale sau ca urmare a torturii, violului sau a altor forme grave de violență psihologică, sexuală sau bazată pe gen. Este necesar să se evalueze în mod sistematic dacă un solicitant are nevoie de garanții procedurale specifice și să se identifice solicitanții respectivi cât mai curând posibil din momentul prezentării cererii și înainte de luarea unei decizii. |
Or. en
Justificare
Aliniază terminologia cu poziția PE privind alte instrumente SECA, în special Directiva privind condițiile de primire.
Amendamentul 241
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 16
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(16) Pentru a se asigura faptul că solicitanții care au nevoie de garanții procedurale speciale sunt identificați cât mai curând posibil, personalul din cadrul autorităților responsabile cu primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să fie instruit în mod adecvat pentru a detecta semnele de vulnerabilitate și ar trebui să primească instrucțiuni corespunzătoare în acest scop. Măsurile suplimentare legate de identificarea și documentarea simptomelor și a semnelor de tortură sau a altor acte grave de violență fizică sau psihică, inclusiv acte de violență sexuală, în cadrul procedurilor reglementate de prezentul regulament ar trebui să fie bazate, printre altele, pe Manualul privind mijloacele eficiente de anchetare și de colectare a probelor privind tortura și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante (Protocolul de la Istanbul). | (16) Pentru a se asigura faptul că solicitanții care au nevoie de garanții procedurale speciale sunt identificați cât mai curând posibil, personalul din cadrul autorităților responsabile cu primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să primească instrucțiuni corespunzătoare în acest scop. |
Or. en
Amendamentul 242
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 16
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(16) Pentru a se asigura faptul că solicitanții care au nevoie de garanții procedurale speciale sunt identificați cât mai curând posibil, personalul din cadrul autorităților responsabile cu primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să fie instruit în mod adecvat pentru a detecta semnele de vulnerabilitate și ar trebui să primească instrucțiuni corespunzătoare în acest scop. Măsurile suplimentare legate de identificarea și documentarea simptomelor și a semnelor de tortură sau a altor acte grave de violență fizică sau psihică, inclusiv acte de violență sexuală, în cadrul procedurilor reglementate de prezentul regulament ar trebui să fie bazate, printre altele, pe Manualul privind mijloacele eficiente de anchetare și de colectare a probelor privind tortura și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante (Protocolul de la Istanbul). | (16) Pentru a se asigura faptul că solicitanții care au nevoie de garanții procedurale speciale sunt identificați cât mai curând posibil, ONG-urile trebuie să aibă acces deplin la centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, la centrele de primire, la posturile de frontieră sau în orice alt loc unde sunt prezenți potențiali solicitanți de azil, iar personalul din cadrul autorităților responsabile cu primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să fie instruit în mod adecvat pentru a detecta semnele de vulnerabilitate și ar trebui să primească instrucțiuni corespunzătoare în acest scop. Măsurile suplimentare legate de identificarea și documentarea simptomelor și a semnelor de tortură sau a altor acte grave de violență fizică sau psihică, inclusiv acte de violență sexuală, în cadrul procedurilor reglementate de prezenta directivă ar trebui să fie bazate, printre altele, pe Manualul privind mijloacele eficiente de anchetare și de colectare a probelor privind tortura și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante (Protocolul de la Istanbul). |
Or. en
Amendamentul 243
Cecilia Wikström, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar, Filiz Hyusmenova
Propunere de regulament
Considerentul 16
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(16) Pentru a se asigura faptul că solicitanții care au nevoie de garanții procedurale speciale sunt identificați cât mai curând posibil, personalul din cadrul autorităților responsabile cu primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să fie instruit în mod adecvat pentru a detecta semnele de vulnerabilitate și ar trebui să primească instrucțiuni corespunzătoare în acest scop. Măsurile suplimentare legate de identificarea și documentarea simptomelor și a semnelor de tortură sau a altor acte grave de violență fizică sau psihică, inclusiv acte de violență sexuală, în cadrul procedurilor reglementate de prezentul regulament ar trebui să fie bazate, printre altele, pe Manualul privind mijloacele eficiente de anchetare și de colectare a probelor privind tortura și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante (Protocolul de la Istanbul). | (16) Pentru a se asigura faptul că solicitanții care au nevoie de garanții procedurale specifice sunt identificați cât mai curând posibil, personalul din cadrul autorităților responsabile cu primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să fie instruit în mod adecvat pentru a detecta semnele de vulnerabilitate și ar trebui să primească instrucțiuni corespunzătoare în acest scop. Măsurile suplimentare legate de identificarea și documentarea simptomelor și a semnelor de tortură sau a altor acte grave de violență fizică sau psihică, inclusiv acte de violență sexuală, în cadrul procedurilor reglementate de prezentul regulament ar trebui să fie bazate, printre altele, pe Manualul privind mijloacele eficiente de anchetare și de colectare a probelor privind tortura și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante (Protocolul de la Istanbul). |
Or. en
Justificare
Aliniază terminologia cu poziția PE privind alte instrumente SECA, în special Directiva privind condițiile de primire.
Amendamentul 244
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 16
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(16) Pentru a se asigura faptul că solicitanții care au nevoie de garanții procedurale speciale sunt identificați cât mai curând posibil, personalul din cadrul autorităților responsabile cu primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să fie instruit în mod adecvat pentru a detecta semnele de vulnerabilitate și ar trebui să primească instrucțiuni corespunzătoare în acest scop. Măsurile suplimentare legate de identificarea și documentarea simptomelor și a semnelor de tortură sau a altor acte grave de violență fizică sau psihică, inclusiv acte de violență sexuală, în cadrul procedurilor reglementate de prezentul regulament ar trebui să fie bazate, printre altele, pe Manualul privind mijloacele eficiente de anchetare și de colectare a probelor privind tortura și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante (Protocolul de la Istanbul). | (16) Pentru a se asigura faptul că solicitanții care au nevoie de garanții procedurale speciale sunt identificați cât mai curând posibil, personalul din cadrul autorităților responsabile cu primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să fie instruit pentru a detecta semnele de vulnerabilitate și ar trebui să primească instrucțiuni corespunzătoare în acest scop. Măsurile suplimentare legate de identificarea și documentarea simptomelor și a semnelor de tortură sau a altor acte grave de violență fizică sau psihică, inclusiv acte de violență sexuală, în cadrul procedurilor reglementate de prezenta directivă ar trebui să fie bazate, printre altele, pe Manualul privind mijloacele eficiente de anchetare și de colectare a probelor privind tortura și alte pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante (Protocolul de la Istanbul). |
Or. fr
Amendamentul 245
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 17
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(17) Solicitanților identificați ca având nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui să li se ofere sprijinul adecvat, inclusiv timp suficient, în vederea creării condițiilor necesare pentru ca aceștia să aibă acces efectiv la proceduri și să prezinte elementele necesare pentru a-și motiva cererea de protecție internațională. În cazul în care nu este posibil să se furnizeze un sprijin adecvat în cadrul unei proceduri accelerate de examinare sau al unei proceduri la frontieră, un solicitant care are nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui exceptat de la aceste proceduri. Nevoia de garanții procedurale speciale de natură să împiedice aplicarea procedurii accelerate sau a procedurii la frontieră ar trebui să însemne, de asemenea, că solicitantului i se asigură garanții suplimentare în cazul în care calea sa de atac nu are un efect suspensiv automat, astfel încât calea sa de atac să fie eficientă în cazul său particular. | (17) Solicitanților identificați ca având nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui să li se ofere sprijinul adecvat, inclusiv timp suficient, în vederea creării condițiilor necesare pentru ca aceștia să aibă acces efectiv la proceduri și să prezinte elementele necesare pentru a-și motiva cererea de protecție internațională. Solicitanții care au nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui exceptați de la procedurile accelerate și la frontieră. |
Or. en
Amendamentul 246
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 17
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(17) Solicitanților identificați ca având nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui să li se ofere sprijinul adecvat, inclusiv timp suficient, în vederea creării condițiilor necesare pentru ca aceștia să aibă acces efectiv la proceduri și să prezinte elementele necesare pentru a-și motiva cererea de protecție internațională. În cazul în care nu este posibil să se furnizeze un sprijin adecvat în cadrul unei proceduri accelerate de examinare sau al unei proceduri la frontieră, un solicitant care are nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui exceptat de la aceste proceduri. Nevoia de garanții procedurale speciale de natură să împiedice aplicarea procedurii accelerate sau a procedurii la frontieră ar trebui să însemne, de asemenea, că solicitantului i se asigură garanții suplimentare în cazul în care calea sa de atac nu are un efect suspensiv automat, astfel încât calea sa de atac să fie eficientă în cazul său particular. | (17) Solicitanților identificați ca având nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui să li se ofere sprijinul adecvat, inclusiv timp suficient, în vederea creării condițiilor necesare pentru ca aceștia să aibă acces efectiv la proceduri și să prezinte elementele necesare pentru a-și motiva cererea de protecție internațională. În cazul în care nu este posibil să se furnizeze un sprijin adecvat în cadrul unei proceduri accelerate de examinare sau al unei proceduri la frontieră, un solicitant care are nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui exceptat de la aceste proceduri. Minorii sunt întotdeauna exceptați de la procedurile la frontieră și de la procedurile accelerate. |
Or. en
Amendamentul 247
Elly Schlein
Propunere de regulament
Considerentul 17
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(17) Solicitanților identificați ca având nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui să li se ofere sprijinul adecvat, inclusiv timp suficient, în vederea creării condițiilor necesare pentru ca aceștia să aibă acces efectiv la proceduri și să prezinte elementele necesare pentru a-și motiva cererea de protecție internațională. În cazul în care nu este posibil să se furnizeze un sprijin adecvat în cadrul unei proceduri accelerate de examinare sau al unei proceduri la frontieră, un solicitant care are nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui exceptat de la aceste proceduri. Nevoia de garanții procedurale speciale de natură să împiedice aplicarea procedurii accelerate sau a procedurii la frontieră ar trebui să însemne, de asemenea, că solicitantului i se asigură garanții suplimentare în cazul în care calea sa de atac nu are un efect suspensiv automat, astfel încât calea sa de atac să fie eficientă în cazul său particular. | (17) Solicitanților identificați ca având nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui să li se ofere sprijinul adecvat, inclusiv timp suficient, în vederea creării condițiilor necesare pentru ca aceștia să aibă acces efectiv la proceduri și să prezinte elementele necesare pentru a-și motiva cererea de protecție internațională. În cazul în care nu este posibil să se furnizeze un sprijin adecvat în cadrul unei proceduri accelerate de examinare sau al unei proceduri la frontieră, un solicitant care are nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui exceptat de la aceste proceduri. Minorii ar trebui să fie întotdeauna exceptați de la procedurile la frontieră și de la procedurile accelerate. |
Or. en
Amendamentul 248
Cecilia Wikström, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar, Filiz Hyusmenova
Propunere de regulament
Considerentul 17
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(17) Solicitanților identificați ca având nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui să li se ofere sprijinul adecvat, inclusiv timp suficient, în vederea creării condițiilor necesare pentru ca aceștia să aibă acces efectiv la proceduri și să prezinte elementele necesare pentru a-și motiva cererea de protecție internațională. În cazul în care nu este posibil să se furnizeze un sprijin adecvat în cadrul unei proceduri accelerate de examinare sau al unei proceduri la frontieră, un solicitant care are nevoie de garanții procedurale speciale ar trebui exceptat de la aceste proceduri. Nevoia de garanții procedurale speciale de natură să împiedice aplicarea procedurii accelerate sau a procedurii la frontieră ar trebui să însemne, de asemenea, că solicitantului i se asigură garanții suplimentare în cazul în care calea sa de atac nu are un efect suspensiv automat, astfel încât calea sa de atac să fie eficientă în cazul său particular. | (17) Solicitanților identificați ca având nevoie de garanții procedurale specifice ar trebui să li se ofere sprijinul adecvat, inclusiv timp suficient, în vederea creării condițiilor necesare pentru ca aceștia să aibă acces efectiv la proceduri și să prezinte elementele necesare pentru a-și motiva cererea de protecție internațională. În cazul în care nu este posibil să se furnizeze un sprijin adecvat în cadrul unei proceduri accelerate de examinare sau al unei proceduri la frontieră, un solicitant care are nevoie de garanții procedurale specifice ar trebui exceptat de la aceste proceduri. Nevoia de garanții procedurale specifice de natură să împiedice aplicarea procedurii accelerate sau a procedurii la frontieră ar trebui să însemne, de asemenea, că solicitantului i se asigură garanții suplimentare în cazul în care calea sa de atac nu are un efect suspensiv automat, astfel încât calea sa de atac să fie eficientă în cazul său particular. |
Or. en
Justificare
Aliniază terminologia cu poziția PE privind alte instrumente SECA, în special Directiva privind condițiile de primire.
Amendamentul 249
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 18
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(18) În vederea asigurării unei egalități reale între solicitanții femei și solicitanții bărbați, procedurile de examinare ar trebui să ia în considerare dimensiunea de gen. În special, interviurile personale ar trebui organizate astfel încât să permită atât femeilor, cât și bărbaților care solicită protecție să vorbească despre experiențele lor anterioare în cazuri care implică persecuția pe motive legate de gen. În acest scop, femeilor ar trebui să li se dea posibilitatea efectivă de a fi intervievate separat de soțul sau partenerul lor ori de alți membri ai familiei. Dacă este posibil, pentru femei și fete ar trebui să se aloce interpreți și intervievatori de sex feminin. Examinările medicale ale femeilor și fetelor ar trebui efectuate de personal medical de sex feminin, în special având în vedere posibilitatea ca solicitanta să fi fost victimă a violenței bazate pe gen. Complexitatea plângerilor legate de gen ar trebui luată în considerare în mod corespunzător în procedurile bazate pe conceptul de primă țară de azil, pe conceptul de țară terță sigură, pe conceptul de țară de origine sigură și pe noțiunea „cereri ulterioare”. | (18) În vederea asigurării unei egalități reale între solicitanții femei și solicitanții bărbați, procedurile de examinare ar trebui să ia în considerare dimensiunea de gen. În special, interviurile personale ar trebui organizate astfel încât să permită atât femeilor, cât și bărbaților care solicită protecție să vorbească despre experiențele lor anterioare în cazuri care implică persecuția pe motive legate de orientare sexuală sau de gen. În acest scop, femeilor ar trebui să li se dea posibilitatea efectivă de a fi intervievate separat de soțul sau partenerul lor ori de alți membri ai familiei. Pentru femei și fete ar trebui să se aloce interpreți și intervievatori de sex feminin. Examinările medicale ale femeilor și fetelor ar trebui efectuate de personal medical de sex feminin, în special având în vedere posibilitatea ca solicitanta să fi fost victimă a violenței bazate pe gen. În cazul în care identitatea de gen a unui solicitant diferă de genul său legal, statele membre asigură, în timpul examinării și al interviurilor, respectarea identității de gen a solicitantului, utilizând numele, titlul și genul corespunzător. Complexitatea plângerilor legate de gen, inclusiv a plângerilor legate de orientarea sexuală, identitatea de gen, expresia de gen și caracteristicile sexuale, ar trebui luată în considerare în mod corespunzător în procedurile bazate pe conceptul de primă țară de azil, pe conceptul de țară terță sigură, pe conceptul de țară de origine sigură și pe noțiunea „cereri ulterioare”. |
Or. en
Amendamentul 250
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 18
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(18) În vederea asigurării unei egalități reale între solicitanții femei și solicitanții bărbați, procedurile de examinare ar trebui să ia în considerare dimensiunea de gen. În special, interviurile personale ar trebui organizate astfel încât să permită atât femeilor, cât și bărbaților care solicită protecție să vorbească despre experiențele lor anterioare în cazuri care implică persecuția pe motive legate de gen. În acest scop, femeilor ar trebui să li se dea posibilitatea efectivă de a fi intervievate separat de soțul sau partenerul lor ori de alți membri ai familiei. Dacă este posibil, pentru femei și fete ar trebui să se aloce interpreți și intervievatori de sex feminin. Examinările medicale ale femeilor și fetelor ar trebui efectuate de personal medical de sex feminin, în special având în vedere posibilitatea ca solicitanta să fi fost victimă a violenței bazate pe gen. Complexitatea plângerilor legate de gen ar trebui luată în considerare în mod corespunzător în procedurile bazate pe conceptul de primă țară de azil, pe conceptul de țară terță sigură, pe conceptul de țară de origine sigură și pe noțiunea „cereri ulterioare”. | (18) În vederea asigurării unei egalități reale între solicitanții femei și solicitanții bărbați, procedurile de examinare ar trebui să ia în considerare dimensiunea de gen. În special, interviurile personale ar trebui organizate astfel încât să permită atât femeilor, cât și bărbaților care solicită protecție să vorbească despre experiențele lor anterioare în cazuri care implică persecuția pe motive legate de gen. În acest scop, solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a fi intervievat separat de soțul/soția sau partenerul/partenera său/sa ori de alți membri ai familiei. Dacă este posibil, solicitantului ar trebui să i se aloce interpreți și intervievatori de același sex. Examinările medicale ale solicitanților ar trebui efectuate de personal medical de același sex, în special având în vedere posibilitatea ca solicitantul să fi fost victimă a violenței bazate pe gen. |
Or. en
Amendamentul 251
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 18 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (18a) Violența îndreptată împotriva unei persoane din cauza genului, a identității de gen sau a exprimării de gen a acesteia sau care afectează în mod disproporționat persoane aparținând unui anumit gen este înțeleasă ca fiind violență bazată pe gen. Aceasta poate avea ca rezultat vătămări de natură fizică, sexuală, emoțională sau psihologică sau prejudicii economice suferite de victime. Violența bazată pe gen este considerată o formă de discriminare și o încălcare a libertăților fundamentale ale victimei și include violența în cadrul relațiilor apropiate, violența sexuală (inclusiv violul, agresiunea sexuală și hărțuirea), traficul de persoane, sclavia și diferite forme de practici vătămătoare, precum căsătoriile forțate, mutilarea genitală a femeilor și așa-numitele „infracțiuni de onoare”. Femeile victime ale violenței bazate pe gen și copiii acestora necesită adeseori un sprijin și o protecție deosebite din cauza riscului ridicat de victimizare secundară și repetată, a riscului de intimidare și de răzbunare asociat unor astfel de violențe. |
Or. en
Amendamentul 252
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 19
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(19) Atunci când, în cadrul prelucrării unei cereri, solicitantul este percheziționat, percheziția ar trebui să fie efectuată de o persoană de același sex. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere unei percheziții efectuate, din motive de securitate, în temeiul legislației naționale. | (19) Atunci când, din motive de securitate, solicitantul este percheziționat, percheziția ar trebui să fie efectuată de o persoană de același sex. |
Or. en
Amendamentul 253
Jeroen Lenaers
Propunere de regulament
Considerentul 19
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(19) Atunci când, în cadrul prelucrării unei cereri, solicitantul este percheziționat, percheziția ar trebui să fie efectuată de o persoană de același sex. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere unei percheziții efectuate, din motive de securitate, în temeiul legislației naționale. | (19) Atunci când, în cadrul prelucrării unei cereri, solicitantul este percheziționat, percheziția ar trebui să fie efectuată în conformitate cu legislația națională și cu principiul proporționalității și ar trebui să fie efectuată de o persoană de același sex. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere unei percheziții efectuate, din motive de securitate, în temeiul legislației naționale. |
Or. en
Amendamentul 254
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 19
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(19) Atunci când, în cadrul prelucrării unei cereri, solicitantul este percheziționat, percheziția ar trebui să fie efectuată de o persoană de același sex. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere unei percheziții efectuate, din motive de securitate, în temeiul legislației naționale. | (19) Atunci când, în cadrul prelucrării unei cereri, solicitantul este percheziționat, percheziția ar trebui să fie efectuată de o persoană de același sex. Acest lucru ar trebui să fie o măsură excepțională luată numai atunci când există o justificare specifică. |
Or. en
Amendamentul 255
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini, Bodil Valero
Propunere de regulament
Considerentul 20
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(20) Interesul superior al copilului ar trebui să primeze în aplicarea de către statele membre a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 24 din Cartă și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului din 1989. În evaluarea interesului superior al copilului, statele membre ar trebui, în special, să țină seama în mod adecvat de bunăstarea și dezvoltarea socială a minorului, inclusiv de mediul său de proveniență. Având în vedere articolul 12 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului referitor la dreptul copilului de a fi ascultat, autoritatea decizională îi oferă minorului posibilitatea unui interviu personal, cu excepția cazului în care, în mod evident, acesta nu este în interesul superior al minorului. | (20) Interesul superior al copilului ar trebui să primeze în aplicarea de către statele membre a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 24 din Cartă și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului din 1989. În evaluarea interesului superior al copilului, statele membre ar trebui, în special, să țină seama în mod adecvat de bunăstarea și dezvoltarea socială a minorului, inclusiv de mediul său de proveniență. Având în vedere articolul 12 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului referitor la dreptul copilului de a fi ascultat, autoritatea decizională îi oferă minorului posibilitatea unui interviu personal, cu excepția cazului în care, în mod evident, acesta nu este în interesul superior al minorului. Procedurile la frontieră, procedurile de admisibilitate și procedurile accelerate nu ar trebui niciodată să fie aplicate minorilor neînsoțiți. Minorii nu ar trebui niciodată să fie reținuți ca parte a procedurilor la frontieră, în zonele de tranzit, la frontierele externe sau în orice etapă în timpul determinării cererii lor de azil. |
Or. en
Amendamentul 256
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 20
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(20) Interesul superior al copilului ar trebui să primeze în aplicarea de către statele membre a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 24 din Cartă și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului din 1989. În evaluarea interesului superior al copilului, statele membre ar trebui, în special, să țină seama în mod adecvat de bunăstarea și dezvoltarea socială a minorului, inclusiv de mediul său de proveniență. Având în vedere articolul 12 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului referitor la dreptul copilului de a fi ascultat, autoritatea decizională îi oferă minorului posibilitatea unui interviu personal, cu excepția cazului în care, în mod evident, acesta nu este în interesul superior al minorului. | (20) Interesul superior al copilului ar trebui să primeze în aplicarea de către statele membre a prezentei directive, în conformitate cu articolul 24 din Cartă și cu Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului din 1989. În evaluarea interesului superior al copilului, statele membre ar trebui, în special, să țină seama în mod adecvat de bunăstarea și dezvoltarea socială a minorului, inclusiv de mediul său de proveniență. Având în vedere articolul 12 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului referitor la dreptul copilului de a fi ascultat, autoritatea decizională îi oferă minorului posibilitatea unui interviu personal, cu excepția cazului în care, în mod evident, acesta nu este în interesul superior al minorului. |
Or. en
Amendamentul 257
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 21
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(21) Procedura comună raționalizează termenele în care o persoană poate avea acces la procedură, în care autoritatea decizională examinează cererea și în care autoritățile judiciare examinează prima cale de atac. Întrucât un număr disproporționat de cereri simultane poate risca să întârzie accesul la procedură și examinarea cererilor, uneori poate fi necesară o anumită flexibilitate pentru a prelungi în mod excepțional aceste termene. Cu toate acestea, pentru a se asigura un proces eficace, extinderea acestor termene ar trebui să constituie o măsură de ultimă instanță, având în vedere că statele membre ar trebui să își revizuiască periodic nevoile pentru a menține eficiența sistemului lor de azil, inclusiv prin elaborarea de planuri de urgență, dacă este necesar, și ținând seama de faptul că Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statelor membre asistența tehnică și operațională necesară. În cazul în care statele membre prevăd că nu vor fi în măsură să respecte termenele stabilite, acestea ar trebui să solicite asistență din partea Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. În cazul în care nu se transmite o astfel de cerere și, din cauza unei presiuni disproporționate, sistemul de azil dintr-un stat membru devine ineficace în asemenea măsură încât poate pune în pericol funcționarea sistemului european comun de azil, pe baza unei decizii de punere în aplicare a Comisiei, agenția poate lua măsuri în sprijinul statului membru respectiv. | (21) Procedura comună raționalizează termenele în care o persoană poate avea acces la procedură, în care autoritatea decizională examinează cererea și în care autoritățile judiciare examinează prima cale de atac. Întrucât un număr disproporționat de cereri simultane poate risca să întârzie accesul la procedură și examinarea cererilor, uneori poate fi necesară o anumită flexibilitate pentru a prelungi în mod excepțional aceste termene. Cu toate acestea, pentru a se asigura un proces eficace, extinderea acestor termene ar trebui să constituie o măsură de ultimă instanță, având în vedere că statele membre ar trebui să își revizuiască periodic nevoile pentru a menține eficiența sistemului lor de azil, inclusiv prin elaborarea de planuri de urgență, dacă este necesar, și ținând seama de faptul că Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statelor membre asistența tehnică și operațională necesară. În cazul în care statele membre prevăd că nu vor fi în măsură să respecte termenele stabilite, acestea ar trebui să solicite asistență din partea Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. |
Or. en
Amendamentul 258
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 21
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(21) Procedura comună raționalizează termenele în care o persoană poate avea acces la procedură, în care autoritatea decizională examinează cererea și în care autoritățile judiciare examinează prima cale de atac. Întrucât un număr disproporționat de cereri simultane poate risca să întârzie accesul la procedură și examinarea cererilor, uneori poate fi necesară o anumită flexibilitate pentru a prelungi în mod excepțional aceste termene. Cu toate acestea, pentru a se asigura un proces eficace, extinderea acestor termene ar trebui să constituie o măsură de ultimă instanță, având în vedere că statele membre ar trebui să își revizuiască periodic nevoile pentru a menține eficiența sistemului lor de azil, inclusiv prin elaborarea de planuri de urgență, dacă este necesar, și ținând seama de faptul că Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statelor membre asistența tehnică și operațională necesară. În cazul în care statele membre prevăd că nu vor fi în măsură să respecte termenele stabilite, acestea ar trebui să solicite asistență din partea Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. În cazul în care nu se transmite o astfel de cerere și, din cauza unei presiuni disproporționate, sistemul de azil dintr-un stat membru devine ineficace în asemenea măsură încât poate pune în pericol funcționarea sistemului european comun de azil, pe baza unei decizii de punere în aplicare a Comisiei, agenția poate lua măsuri în sprijinul statului membru respectiv. | (21) Procedura comună raționalizează termenele în care o persoană poate avea acces la procedură, în care autoritatea decizională examinează cererea și în care autoritățile judiciare examinează prima cale de atac. Întrucât un număr disproporționat de cereri simultane poate risca să întârzie accesul la procedură și examinarea cererilor, uneori poate fi necesară o anumită flexibilitate pentru a prelungi în mod excepțional aceste termene. Cu toate acestea, pentru a se asigura un proces eficace, extinderea acestor termene ar trebui să fie strict limitată și să constituie o măsură de ultimă instanță, având în vedere că statele membre ar trebui să își revizuiască periodic nevoile pentru a menține eficiența sistemului lor de azil, inclusiv prin elaborarea de planuri de urgență, dacă este necesar, și ținând seama de faptul că Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ar trebui să ofere statelor membre asistența tehnică și operațională necesară. În cazul în care statele membre prevăd că nu vor fi în măsură să respecte termenele stabilite, acestea ar trebui să solicite asistență din partea Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. În cazul în care nu se transmite o astfel de cerere și, din cauza unei presiuni disproporționate, sistemul de azil dintr-un stat membru devine ineficace în asemenea măsură încât poate pune în pericol funcționarea sistemului european comun de azil, pe baza unei decizii de punere în aplicare a Comisiei, agenția poate lua măsuri în sprijinul statului membru respectiv. |
Or. en
Amendamentul 259
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 22
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(22) Accesul la procedură comună ar trebui să se bazeze pe o abordare în trei etape, constând în prezentarea, înregistrarea și depunerea unei cereri. Prezentarea unei cereri este primul pas care declanșează aplicarea prezentului regulament. Se consideră că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid a prezentat o cerere în momentul în care și-a exprimat dorința de a primi protecție internațională din partea unui stat membru. O astfel de dorința poate fi exprimată în orice formă, iar solicitanții nu trebuie neapărat să utilizeze cuvinte specifice precum „protecție internațională”, „azil” sau „protecție subsidiară”. Elementul definitoriu ar trebui să fie faptul că resortisantul țării terțe sau apatridul își exprimă teama de persecuție sau de vătămări grave la întoarcerea în țara sa de origine ori, în cazul unui apatrid, în țara în care își avea anterior reședința obișnuită. În cazul în care există îndoieli dacă o anumită declarație poate fi interpretată ca o cerere de protecție internațională, resortisantul țării terțe sau apatridul ar trebui întrebat explicit dacă dorește să primească protecție internațională. Solicitantul ar trebui să beneficieze de drepturile prevăzute în prezentul regulament și în Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire)27 de îndată ce acesta prezintă o cerere. | (22) Accesul la procedura comună ar trebui să se bazeze pe o abordare în trei etape, constând în prezentarea, înregistrarea și depunerea unei cereri. Prezentarea unei cereri este primul pas care declanșează aplicarea prezentului regulament. Se consideră că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid a prezentat o cerere în momentul în care și-a exprimat dorința de a primi protecție internațională din partea unui stat membru. O astfel de dorință poate fi exprimată în orice formă, iar solicitanții nu trebuie neapărat să utilizeze cuvinte specifice precum „protecție internațională”, „azil” sau „protecție subsidiară”. Elementul definitoriu ar trebui să fie faptul că resortisantul țării terțe sau apatridul își exprimă teama de persecuție sau de vătămări grave la întoarcerea în țara sa de origine ori, în cazul unui apatrid, în țara în care își avea anterior reședința obișnuită. În cazul în care există îndoieli dacă o anumită declarație poate fi interpretată ca o cerere de protecție internațională, resortisantul țării terțe sau apatridul ar trebui întrebat explicit dacă dorește să primească protecție internațională. Solicitantul ar trebui să beneficieze de drepturile prevăzute în prezentul regulament și în Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire)27 de îndată ce acesta prezintă o cerere. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste statutul acestuia de solicitant și care ar trebui să fie valabil pe durata dreptului său de a rămâne pe teritoriu, la momentul prezentării cererii și cel târziu la momentul înregistrării. |
_________________ | _________________ |
27 JO L […], […], p. […]. | 27 JO L […], […], p. […]. |
Or. en
Amendamentul 260
Jeroen Lenaers
Propunere de regulament
Considerentul 22
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(22) Accesul la procedura comună ar trebui să se bazeze pe o abordare în trei etape, constând în prezentarea, înregistrarea și depunerea unei cereri. Prezentarea unei cereri este primul pas care declanșează aplicarea prezentului regulament. Se consideră că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid a prezentat o cerere în momentul în care și-a exprimat dorința de a primi protecție internațională din partea unui stat membru. O astfel de dorință poate fi exprimată în orice formă, iar solicitanții nu trebuie neapărat să utilizeze cuvinte specifice precum „protecție internațională”, „azil” sau „protecție subsidiară”. Elementul definitoriu ar trebui să fie faptul că resortisantul țării terțe sau apatridul își exprimă teama de persecuție sau de vătămări grave la întoarcerea în țara sa de origine ori, în cazul unui apatrid, în țara în care își avea anterior reședința obișnuită. În cazul în care există îndoieli dacă o anumită declarație poate fi interpretată ca o cerere de protecție internațională, resortisantul țării terțe sau apatridul ar trebui întrebat explicit dacă dorește să primească protecție internațională. Solicitantul ar trebui să beneficieze de drepturile prevăzute în prezentul regulament și în Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire)27 de îndată ce acesta prezintă o cerere. | (22) Accesul la procedura comună ar trebui să se bazeze pe o abordare în două etape, constând în prezentarea și înregistrarea unei cereri și în depunerea acesteia. Prezentarea și înregistrarea unei cereri este primul pas care declanșează aplicarea prezentului regulament. Se consideră că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid a prezentat o cerere în momentul în care și-a exprimat dorința de a primi protecție internațională din partea unui stat membru. O astfel de dorință poate fi exprimată în orice formă, iar solicitanții nu trebuie neapărat să utilizeze cuvinte specifice precum „protecție internațională”, „azil” sau „protecție subsidiară”. Elementul definitoriu ar trebui să fie faptul că resortisantul țării terțe sau apatridul își exprimă teama de persecuție sau de vătămări grave la întoarcerea în țara sa de origine ori, în cazul unui apatrid, în țara în care își avea anterior reședința obișnuită. În cazul în care există îndoieli dacă o anumită declarație poate fi interpretată ca o cerere de protecție internațională, resortisantul țării terțe sau apatridul ar trebui întrebat explicit dacă dorește să primească protecție internațională. Solicitantul ar trebui să beneficieze de drepturile prevăzute în prezentul regulament și în Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire)27 de îndată ce acesta prezintă o cerere. |
_________________ | _________________ |
27 JO L […], […], p. […]. | 27 JO L […], […], p. […]. |
Or. en
Amendamentul 261
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 22
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(22) Accesul la procedură comună ar trebui să se bazeze pe o abordare în trei etape, constând în prezentarea, înregistrarea și depunerea unei cereri. Prezentarea unei cereri este primul pas care declanșează aplicarea prezentului regulament. Se consideră că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid a prezentat o cerere în momentul în care și-a exprimat dorința de a primi protecție internațională din partea unui stat membru. O astfel de dorința poate fi exprimată în orice formă, iar solicitanții nu trebuie neapărat să utilizeze cuvinte specifice precum „protecție internațională”, „azil” sau „protecție subsidiară”. Elementul definitoriu ar trebui să fie faptul că resortisantul țării terțe sau apatridul își exprimă teama de persecuție sau de vătămări grave la întoarcerea în țara sa de origine ori, în cazul unui apatrid, în țara în care își avea anterior reședința obișnuită. În cazul în care există îndoieli dacă o anumită declarație poate fi interpretată ca o cerere de protecție internațională, resortisantul țării terțe sau apatridul ar trebui întrebat explicit dacă dorește să primească protecție internațională. Solicitantul ar trebui să beneficieze de drepturile prevăzute în prezentul regulament și în Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire)27 de îndată ce acesta prezintă o cerere. | (22) Accesul la procedură comună ar trebui să se bazeze pe o abordare în trei etape, constând în prezentarea, înregistrarea și depunerea unei cereri. Prezentarea unei cereri este primul pas care declanșează aplicarea prezentei directive. Se consideră că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid a prezentat o cerere în momentul în care și-a exprimat dorința de a primi protecție internațională din partea unui stat membru. O astfel de dorință poate fi exprimată în orice formă, iar solicitanții nu trebuie neapărat să utilizeze cuvinte specifice precum „protecție internațională”, „azil” sau „protecție subsidiară”. Elementul definitoriu ar trebui să fie faptul că resortisantul țării terțe sau apatridul își exprimă teama de persecuție sau de vătămări grave la întoarcerea în țara sa de origine ori, în cazul unui apatrid, în țara în care își avea anterior reședința obișnuită. În cazul în care există îndoieli dacă o anumită declarație poate fi interpretată ca o cerere de protecție internațională, resortisantul țării terțe sau apatridul ar trebui întrebat explicit dacă dorește să primească protecție internațională. Solicitantul ar trebui să beneficieze de drepturile prevăzute în prezentul regulament și în Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire)27 de îndată ce acesta prezintă o cerere. |
_________________ | _________________ |
27 JO L […], […], p. […]. | 27 JO L […], […], p. […]. |
Or. fr
Amendamentul 262
Beatrix von Storch
Propunere de regulament
Considerentul 22
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(22) Accesul la procedură comună ar trebui să se bazeze pe o abordare în trei etape, constând în prezentarea, înregistrarea și depunerea unei cereri. Prezentarea unei cereri este primul pas care declanșează aplicarea prezentului regulament. Se consideră că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid a prezentat o cerere în momentul în care și-a exprimat dorința de a primi protecție internațională din partea unui stat membru. O astfel de dorința poate fi exprimată în orice formă, iar solicitanții nu trebuie neapărat să utilizeze cuvinte specifice precum „protecție internațională”, „azil” sau „protecție subsidiară”. Elementul definitoriu ar trebui să fie faptul că resortisantul țării terțe sau apatridul își exprimă teama de persecuție sau de vătămări grave la întoarcerea în țara sa de origine ori, în cazul unui apatrid, în țara în care își avea anterior reședința obișnuită. În cazul în care există îndoieli dacă o anumită declarație poate fi interpretată ca o cerere de protecție internațională, resortisantul țării terțe sau apatridul ar trebui întrebat explicit dacă dorește să primească protecție internațională. Solicitantul ar trebui să beneficieze de drepturile prevăzute în prezentul regulament și în Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire)27 de îndată ce acesta prezintă o cerere. | (22) Accesul la procedura comună ar trebui să se bazeze pe o abordare în trei etape, constând în prezentarea, înregistrarea și depunerea unei cereri. Prezentarea unei cereri este primul pas care declanșează aplicarea prezentului regulament. Se consideră că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid a prezentat o cerere în momentul în care și-a exprimat dorința de a primi protecție internațională din partea unui stat membru. O astfel de dorință poate fi exprimată în orice formă, iar solicitanții nu trebuie neapărat să utilizeze cuvinte specifice precum „protecție internațională” sau „azil”. Elementul definitoriu ar trebui să fie faptul că resortisantul țării terțe sau apatridul își exprimă teama de persecuție sau de vătămări grave la întoarcerea în țara sa de origine ori, în cazul unui apatrid, în țara în care își avea anterior reședința obișnuită. În cazul în care există îndoieli dacă o anumită declarație poate fi interpretată ca o cerere de protecție internațională, resortisantul țării terțe sau apatridul ar trebui întrebat explicit dacă dorește să primească protecție internațională. Solicitantul ar trebui să beneficieze de drepturile prevăzute în prezentul regulament și în Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire)27 de îndată ce acesta prezintă o cerere. |
_________________ | _________________ |
27 JO L […], […], p. […]. | 27 JO L […], […], p. […]. |
Or. en
Amendamentul 263
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 22
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(22) Accesul la procedura comună ar trebui să se bazeze pe o abordare în trei etape, constând în prezentarea, înregistrarea și depunerea unei cereri. Prezentarea unei cereri este primul pas care declanșează aplicarea prezentului regulament. Se consideră că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid a prezentat o cerere în momentul în care și-a exprimat dorința de a primi protecție internațională din partea unui stat membru. O astfel de dorință poate fi exprimată în orice formă, iar solicitanții nu trebuie neapărat să utilizeze cuvinte specifice precum „protecție internațională”, „azil” sau „protecție subsidiară”. Elementul definitoriu ar trebui să fie faptul că resortisantul țării terțe sau apatridul își exprimă teama de persecuție sau de vătămări grave la întoarcerea în țara sa de origine ori, în cazul unui apatrid, în țara în care își avea anterior reședința obișnuită. În cazul în care există îndoieli dacă o anumită declarație poate fi interpretată ca o cerere de protecție internațională, resortisantul țării terțe sau apatridul ar trebui întrebat explicit dacă dorește să primească protecție internațională. Solicitantul ar trebui să beneficieze de drepturile prevăzute în prezentul regulament și în Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire)27 de îndată ce acesta prezintă o cerere. | (22) Accesul la procedura comună ar trebui să se bazeze pe o abordare în trei etape, constând în prezentarea, înregistrarea și depunerea unei cereri. Prezentarea unei cereri este primul pas care declanșează aplicarea prezentei directive. Se consideră că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid a prezentat o cerere în momentul în care și-a exprimat dorința de a primi protecție internațională din partea unui stat membru. O astfel de dorință poate fi exprimată în orice formă, iar solicitanții nu trebuie neapărat să utilizeze cuvinte specifice precum „protecție internațională”, „azil” sau „protecție subsidiară”. Elementul definitoriu ar trebui să fie faptul că resortisantul țării terțe sau apatridul își exprimă teama de persecuție sau de vătămări grave la întoarcerea în țara sa de origine ori, în cazul unui apatrid, în țara în care își avea anterior reședința obișnuită. În cazul în care există îndoieli dacă o anumită declarație poate fi interpretată ca o cerere de protecție internațională, resortisantul țării terțe sau apatridul ar trebui întrebat explicit dacă dorește să primească protecție internațională. Solicitantul ar trebui să beneficieze de drepturile prevăzute în prezentei directive și în Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire)27 de îndată ce acesta prezintă o cerere. |
_________________ | _________________ |
27 JO L […], […], p. […]. | 27 JO L […], […], p. […]. |
Or. en
Amendamentul 264
Cecilia Wikström, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar, Filiz Hyusmenova
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (22a) Pentru a îmbunătăți înțelegerea funcționării sistemului european comun de azil (SECA) de către solicitanți, este necesar să se îmbunătățească semnificativ furnizarea de informații. Investițiile în furnizarea timpurie de informații accesibile către solicitanți vor mări foarte mult probabilitatea ca ei să înțeleagă, să accepte și să urmeze procedurile prezentului regulament, într-o măsură mai mare decât până acum. Pentru a reduce cerințele administrative și pentru a folosi eficient resursele comune, Agenția pentru azil ar trebui să elaboreze materiale informative adecvate, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale. Agenția pentru Azil ar trebui să folosească din plin tehnologiile informaționale moderne în elaborarea acestui material. Pentru a-i sprijini în mod corespunzător pe solicitanții de azil, Agenția pentru Azil ar trebui să elaboreze și materiale informative audio-vizuale, care pot fi folosite complementar la materiale informative scrise. Agenția pentru Azil ar trebui să fie responsabilă de menținerea unui site internet specific, care să conțină informații privind funcționarea SECA pentru solicitanți și solicitanții potențiali, conceput pentru a contracara informațiile deseori incorecte furnizate lor de către traficanții de migranți. Materialul informativ elaborat de Agenția pentru azil ar trebui tradus și pus la dispoziție în toate limbile mari vorbite de solicitanții de azil care sosesc în Europa. |
Or. en
Justificare
Îmbunătățirea furnizării de informații, reflectă sugestiile din Regulamentul Dublin.
Amendamentul 265
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 23
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(23) O cerere ar trebui înregistrată de îndată ce este prezentată. În această etapă, autoritățile responsabile de primirea și înregistrarea cererilor, inclusiv polițiștii de frontieră, poliția, autoritățile de imigrație și autoritățile responsabile de centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să înregistreze cererea împreună cu datele personale ale fiecărui solicitant. Aceste autorități ar trebui să informeze solicitantul cu privire la drepturile și obligațiile sale, precum și la consecințele pentru solicitant în caz de nerespectare a obligațiilor respective. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste că cererea a fost prezentată. Termenul de depunere a unei cereri începe să curgă din momentul în care o cerere este înregistrată. | (23) O cerere ar trebui înregistrată de îndată ce este prezentată. În această etapă, autoritățile responsabile de primirea și înregistrarea cererilor, inclusiv polițiștii de frontieră, poliția, autoritățile de imigrație și autoritățile responsabile de centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să înregistreze cererea împreună cu datele personale ale fiecărui solicitant. Aceste autorități ar trebui să informeze solicitantul cu privire la drepturile și obligațiile sale, precum și la consecințele pentru solicitant în caz de nerespectare a obligațiilor respective. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste statutul său de solicitant la momentul înregistrării cererii și care ar trebui să fie valabil pentru o perioadă de șase luni și să fie reînnoit automat în cazul în care nu a fost încă adoptată o decizie finală privind cererea de protecție internațională, asigurându-se că valabilitatea documentului respectiv acoperă perioada în care solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul statului membru responsabil. |
Or. en
Amendamentul 266
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 23
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(23) O cerere ar trebui înregistrată de îndată ce este prezentată. În această etapă, autoritățile responsabile de primirea și înregistrarea cererilor, inclusiv polițiștii de frontieră, poliția, autoritățile de imigrație și autoritățile responsabile de centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să înregistreze cererea împreună cu datele personale ale fiecărui solicitant. Aceste autorități ar trebui să informeze solicitantul cu privire la drepturile și obligațiile sale, precum și la consecințele pentru solicitant în caz de nerespectare a obligațiilor respective. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste că cererea a fost prezentată. Termenul de depunere a unei cereri începe să curgă din momentul în care o cerere este înregistrată. | (23) O cerere ar trebui înregistrată de îndată ce este prezentată. În această etapă, autoritățile responsabile de primirea și înregistrarea cererilor, inclusiv polițiștii de frontieră, poliția, autoritățile de imigrație și autoritățile responsabile de centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să înregistreze cererea împreună cu datele personale ale fiecărui solicitant. Lipsa de documentație a solicitantului nu ar trebui să împiedice statele membre să efectueze procedurile de înregistrare. Aceste autorități ar trebui să informeze solicitantul cu privire la drepturile și obligațiile sale, precum și la consecințele pentru solicitant în caz de nerespectare a obligațiilor respective. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste că cererea a fost prezentată. Termenul de depunere a unei cereri începe să curgă din momentul în care o cerere este înregistrată. |
Or. en
Amendamentul 267
Jeroen Lenaers
Propunere de regulament
Considerentul 23
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(23) O cerere ar trebui înregistrată de îndată ce este prezentată. În această etapă, autoritățile responsabile de primirea și înregistrarea cererilor, inclusiv polițiștii de frontieră, poliția, autoritățile de imigrație și autoritățile responsabile de centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să înregistreze cererea împreună cu datele personale ale fiecărui solicitant. Aceste autorități ar trebui să informeze solicitantul cu privire la drepturile și obligațiile sale, precum și la consecințele pentru solicitant în caz de nerespectare a obligațiilor respective. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste că cererea a fost prezentată. Termenul de depunere a unei cereri începe să curgă din momentul în care o cerere este înregistrată. | (23) O cerere ar trebui înregistrată de îndată ce este prezentată. În această etapă, autoritățile responsabile de primirea și înregistrarea cererilor, inclusiv polițiștii de frontieră, poliția, autoritățile de imigrație, alte autorități cărora li s-au încredințat aceste sarcini de către statele membre și autoritățile responsabile de centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să înregistreze cererea împreună cu datele personale ale fiecărui solicitant. Aceste autorități ar trebui să informeze solicitantul cu privire la drepturile și obligațiile sale, precum și la consecințele pentru solicitant în caz de nerespectare a obligațiilor respective. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste că cererea a fost prezentată. Termenul de depunere a unei cereri începe să curgă din momentul în care o cerere este înregistrată. |
Or. en
Amendamentul 268
Cecilia Wikström, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar, Filiz Hyusmenova
Propunere de regulament
Considerentul 23
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(23) O cerere ar trebui înregistrată de îndată ce este prezentată. În această etapă, autoritățile responsabile de primirea și înregistrarea cererilor, inclusiv polițiștii de frontieră, poliția, autoritățile de imigrație și autoritățile responsabile de centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să înregistreze cererea împreună cu datele personale ale fiecărui solicitant. Aceste autorități ar trebui să informeze solicitantul cu privire la drepturile și obligațiile sale, precum și la consecințele pentru solicitant în caz de nerespectare a obligațiilor respective. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste că cererea a fost prezentată. Termenul de depunere a unei cereri începe să curgă din momentul în care o cerere este înregistrată. | (23) O cerere ar trebui înregistrată cât mai curând posibil după ce este prezentată. În această etapă, autoritățile responsabile de primirea și înregistrarea cererilor, inclusiv polițiștii de frontieră, poliția, autoritățile de imigrație și autoritățile responsabile de centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să înregistreze cererea împreună cu datele personale ale fiecărui solicitant. Aceste autorități ar trebui să informeze solicitantul cu privire la drepturile și obligațiile sale, precum și la consecințele pentru solicitant în caz de nerespectare a obligațiilor respective. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste că cererea a fost prezentată. Termenul de depunere a unei cereri începe să curgă din momentul în care o cerere este înregistrată. |
Or. en
Justificare
În conformitate cu articolul 27 (Înregistrarea cererilor de protecție internațională), autoritățile au la dispoziție până la trei zile, în circumstanțe normale, pentru a înregistra o cerere. Sunt de acord cu faptul că înregistrarea se va face rapid după prezentarea cererii, dar nu poate fi realizată întotdeauna în același timp cu prezentarea acesteia.
Amendamentul 269
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 23
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(23) O cerere ar trebui înregistrată de îndată ce este prezentată. În această etapă, autoritățile responsabile de primirea și înregistrarea cererilor, inclusiv polițiștii de frontieră, poliția, autoritățile de imigrație și autoritățile responsabile de centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să înregistreze cererea împreună cu datele personale ale fiecărui solicitant. Aceste autorități ar trebui să informeze solicitantul cu privire la drepturile și obligațiile sale, precum și la consecințele pentru solicitant în caz de nerespectare a obligațiilor respective. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste că cererea a fost prezentată. Termenul de depunere a unei cereri începe să curgă din momentul în care o cerere este înregistrată. | (23) O cerere ar trebui înregistrată de îndată ce este prezentată. În această etapă, autoritățile responsabile de primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să înregistreze cererea împreună cu datele personale ale fiecărui solicitant. Aceste autorități ar trebui să informeze solicitantul cu privire la drepturile și obligațiile sale, precum și la consecințele pentru solicitant în caz de nerespectare a obligațiilor respective. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste că cererea a fost prezentată și ar trebui să i se ofere acces la un interpret și la un consilier juridic. Termenul de depunere a unei cereri începe să curgă din momentul în care o cerere este înregistrată. |
Or. en
Amendamentul 270
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 24
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(24) Depunerea cererii este actul care oficializează cererea de protecție internațională. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze informațiile necesare cu privire la modul și la locul în care își poate depune cererea și ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a face acest lucru. În această etapă, solicitantul trebuie să prezinte toate elementele de care dispune și care sunt necesare pentru a motiva și completa cererea. Termenul pentru procedura administrativă începe să curgă din momentul în care o cerere este depusă. La momentul respectiv, solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste statutul acestuia de solicitant și care ar trebui să fie valabil pentru întreaga durată a dreptului său de a rămâne pe teritoriul statului membru responsabil de examinarea cererii. | (24) Depunerea cererii este actul de prezentare a elementelor aflate la dispoziția solicitantului, care pot contribui la motivarea cererii de protecție internațională în conformitate cu [articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale]. În această etapă, solicitantul trebuie să prezinte toate elementele de care dispune și care sunt necesare pentru a motiva cererea. Termenul pentru procedura administrativă începe să curgă din momentul în care o cerere este depusă. |
Or. en
Amendamentul 271
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini, Jean Lambert
Propunere de regulament
Considerentul 24
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(24) Depunerea cererii este actul care oficializează cererea de protecție internațională. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze informațiile necesare cu privire la modul și la locul în care își poate depune cererea și ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a face acest lucru. În această etapă, solicitantul trebuie să prezinte toate elementele de care dispune și care sunt necesare pentru a motiva și completa cererea. Termenul pentru procedura administrativă începe să curgă din momentul în care o cerere este depusă. La momentul respectiv, solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste statutul acestuia de solicitant și care ar trebui să fie valabil pentru întreaga durată a dreptului său de a rămâne pe teritoriul statului membru responsabil de examinarea cererii. | (24) Depunerea cererii este actul de prezentare a tuturor elementelor relevante aflate la dispoziția solicitantului în conformitate cu [articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale]. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze informațiile necesare cu privire la modul și la locul în care își poate depune cererea și ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a face acest lucru. În această etapă, solicitantul trebuie să prezinte toate elementele de care dispune și care sunt necesare pentru a motiva cererea. Termenul pentru procedura administrativă începe să curgă din momentul în care o cerere este depusă. |
Or. en
Amendamentul 272
Alessandra Mussolini, Salvatore Domenico Pogliese
Propunere de regulament
Considerentul 24
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(24) Depunerea cererii este actul care oficializează cererea de protecție internațională. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze informațiile necesare cu privire la modul și la locul în care își poate depune cererea și ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a face acest lucru. În această etapă, solicitantul trebuie să prezinte toate elementele de care dispune și care sunt necesare pentru a motiva și completa cererea. Termenul pentru procedura administrativă începe să curgă din momentul în care o cerere este depusă. La momentul respectiv, solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste statutul acestuia de solicitant și care ar trebui să fie valabil pentru întreaga durată a dreptului său de a rămâne pe teritoriul statului membru responsabil de examinarea cererii. | (24) Depunerea cererii este actul care oficializează cererea de protecție internațională. Solicitantului ar trebui să i se furnizeze informațiile necesare cu privire la modul și la locul în care își poate depune cererea și ar trebui să i se dea posibilitatea efectivă de a face acest lucru. În această etapă, solicitantul are obligația de a prezenta toate elementele de care dispune și care sunt necesare pentru a motiva și completa cererea. Termenul pentru procedura administrativă începe să curgă din momentul în care o cerere este depusă. La momentul respectiv, solicitantului ar trebui să i se furnizeze un document care să ateste statutul acestuia de solicitant și care ar trebui să fie valabil pentru întreaga durată a dreptului său de a rămâne pe teritoriul statului membru responsabil de examinarea cererii. |
Or. en
Amendamentul 273
Cecilia Wikström, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar, Filiz Hyusmenova
Propunere de regulament
Considerentul 24 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (24a) Categorii diferite de solicitanți au nevoie de informații diferite și va fi, deci, necesar ca informațiile să fie furnizate în diferite moduri și să fie adaptate acestor nevoi. Este deosebit de important să se asigure faptul că minorii au acces la informații adaptate vârstei lor, nevoilor lor și situației lor. Furnizarea de informații exacte, de bună calitate, atât către minorii însoțiți, cât și către cei neînsoțiți într-un mediu adaptat înțelegerii lor poate juca un rol esențial în asigurarea unui mediu bun pentru minori, dar și pentru identificarea cazurilor suspectate de trafic de ființe umane. |
Or. en
Justificare
Îmbunătățirea furnizării de informații, dispoziția reflectă o sugestie din Regulamentul Dublin.
Amendamentul 274
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 25
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege sau este rezonabil de presupus că o înțelege. Având în vedere faptul că, de exemplu, în cazul în care solicitantul refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând amprentele sale digitale sau imaginea sa facială sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar putea fi respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. | (25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util, într-un mod concis, ușor accesibil, utilizând un limbaj clar și simplu și într-o limbă pe care o înțelege. |
Or. en
Amendamentul 275
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 25
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege sau este rezonabil de presupus că o înțelege. Având în vedere faptul că, de exemplu, în cazul în care solicitantul refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând amprentele sale digitale sau imaginea sa facială sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar putea fi respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. | (25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege, într-o formă concisă, transparentă, inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu. Copiilor ar trebui să li se furnizeze informațiile într-o manieră adaptată vârstei lor și într-o limbă pe care o înțeleg, de către personal instruit în mod adecvat. |
Or. en
Amendamentul 276
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 25
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege sau este rezonabil de presupus că o înțelege. Având în vedere faptul că, de exemplu, în cazul în care solicitantul refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând amprentele sale digitale sau imaginea sa facială sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar putea fi respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. | (25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în momentul în care cererea de protecție internațională este înregistrată și într-o limbă pe care o înțelege. Informațiile ar trebui furnizate într-o formă concisă, transparentă, inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu. Având în vedere faptul că, de exemplu, în cazul în care solicitantul refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând amprentele sale digitale sau imaginea sa facială sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar putea fi respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. |
Or. en
Justificare
În conformitate cu articolul 8.
Amendamentul 277
Jeroen Lenaers
Propunere de regulament
Considerentul 25
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege sau este rezonabil de presupus că o înțelege. Având în vedere faptul că, de exemplu, în cazul în care solicitantul refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând amprentele sale digitale sau imaginea sa facială sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar putea fi respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. | (25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege sau este rezonabil de presupus că o înțelege. În cazul în care solicitantul a fost informat în mod corespunzător cu privire la obligațiile sale menționate în prezentul regulament și la consecințele care decurg din nerespectarea acestor obligații și refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând datele sale biometrice sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar trebui respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. |
Or. en
Amendamentul 278
Monika Hohlmeier, Heinz K. Becker
Propunere de regulament
Considerentul 25
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege sau este rezonabil de presupus că o înțelege. Având în vedere faptul că, de exemplu, în cazul în care solicitantul refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând amprentele sale digitale sau imaginea sa facială sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar putea fi respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. | (25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege sau este rezonabil de presupus că o înțelege și, în cazul în care este posibil, utilizând un limbaj simplu. Având în vedere faptul că, de exemplu, în cazul în care solicitantul refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând amprentele sale digitale sau imaginea sa facială sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar putea fi respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. |
Or. en
Amendamentul 279
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 25
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege sau este rezonabil de presupus că o înțelege. Având în vedere faptul că, de exemplu, în cazul în care solicitantul refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând amprentele sale digitale sau imaginea sa facială sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar putea fi respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. | (25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege sau este rezonabil de presupus că o înțelege. Având în vedere faptul că, de exemplu, în cazul în care solicitantul refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând toate elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând amprentele sale digitale sau imaginea sa facială sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar trebui respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. |
Or. en
Amendamentul 280
Cecilia Wikström, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar
Propunere de regulament
Considerentul 25
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege sau este rezonabil de presupus că o înțelege. Având în vedere faptul că, de exemplu, în cazul în care solicitantul refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând amprentele sale digitale sau imaginea sa facială sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar putea fi respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. | (25) Solicitantul ar trebui informat în mod adecvat cu privire la drepturile și obligațiile sale, în timp util și într-o limbă pe care o înțelege. Având în vedere faptul că, de exemplu, în cazul în care solicitantul refuză să coopereze cu autoritățile naționale nefurnizând elementele necesare pentru examinarea cererii și nefurnizând amprentele sale digitale sau imaginea sa facială sau în cazul în care nu își depune cererea în termenul prevăzut, cererea ar putea fi respinsă ca abandonată, este necesar ca solicitantul să fie informat cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații. |
Or. en
Justificare
Clarificarea are ca scop asigurarea faptului că toți solicitanții sunt informați în mod corespunzător.
Amendamentul 281
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a-și putea îndeplini obligațiile în temeiul prezentului regulament, personalul din cadrul autorităților responsabile de primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să aibă cunoștințe adecvate și să beneficieze de formarea necesară în domeniul protecției internaționale, inclusiv cu sprijinul Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. De asemenea, personalului respectiv ar trebui să i se ofere mijloace și instrucțiuni adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace. | (26) Pentru a-și putea îndeplini obligațiile în temeiul prezentei directive, ONG-ul sau persoana care acordă asistență juridică va avea dreptul să fie prezentă pe tot parcursul procedurii, iar personalul din cadrul autorităților responsabile de primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să fie recrutat pe baza calificărilor și a experienței, prin intermediul unor proceduri deschise, să aibă cunoștințe adecvate și să beneficieze de formarea necesară în domeniul protecției internaționale, inclusiv cu sprijinul Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. De asemenea, personalului respectiv ar trebui să i se ofere mijloace și instrucțiuni adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace, în conformitate cu drepturile fundamentale. |
Or. en
Amendamentul 282
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a-și putea îndeplini obligațiile în temeiul prezentului regulament, personalul din cadrul autorităților responsabile de primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să aibă cunoștințe adecvate și să beneficieze de formarea necesară în domeniul protecției internaționale, inclusiv cu sprijinul Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. De asemenea, personalului respectiv ar trebui să i se ofere mijloace și instrucțiuni adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace. | (26) Pentru a-și putea îndeplini obligațiile în temeiul prezentului regulament, personalul din cadrul autorităților responsabile de primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să aibă cunoștințe adecvate și să beneficieze de formarea necesară în domeniul protecției internaționale, inclusiv, atunci când este necesar, cu sprijinul Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. De asemenea, personalului respectiv ar trebui să i se ofere mijloace și instrucțiuni adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace. |
Or. en
Amendamentul 283
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a-și putea îndeplini obligațiile în temeiul prezentului regulament, personalul din cadrul autorităților responsabile de primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să aibă cunoștințe adecvate și să beneficieze de formarea necesară în domeniul protecției internaționale, inclusiv cu sprijinul Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. De asemenea, personalului respectiv ar trebui să i se ofere mijloace și instrucțiuni adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace. | (26) Pentru a-și putea îndeplini obligațiile în temeiul prezentei directive, personalul din cadrul autorităților responsabile de primirea și înregistrarea cererilor ar trebui să aibă cunoștințe adecvate și să beneficieze de formarea necesară în domeniul protecției internaționale, inclusiv cu sprijinul Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. De asemenea, personalului respectiv ar trebui să i se ofere mijloace și instrucțiuni adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace. |
Or. fr
Amendamentul 284
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 27
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(27) Pentru a facilita accesul la procedură la punctele de trecere a frontierei și în centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să fie puse la dispoziție informații privind posibilitatea de a solicita protecție internațională. Ar trebui să se asigure, prin intermediul serviciilor de interpretare, comunicarea de bază necesară pentru a permite autorităților competente să înțeleagă dacă persoanele își exprimă dorința de a primi protecție internațională. | (27) Pentru a facilita accesul la procedură la punctele de trecere a frontierei și în centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să li se acord acces ONG-urilor care acordă asistență juridică și ar trebui să fie puse la dispoziție informații privind posibilitatea de a solicita protecție internațională. Ar trebui să se asigure, prin intermediul serviciilor de interpretare, comunicarea de bază necesară pentru a permite autorităților competente să înțeleagă dacă persoanele își exprimă dorința de a primi protecție internațională. Personalul care prestează servicii de interpretariat ar trebui să aibă cunoștințe adecvate și să fi beneficiat de formarea necesară în materie de protecție internațională și garanții privind drepturile omului. |
Or. en
Amendamentul 285
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Bodil Valero, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 27
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(27) Pentru a facilita accesul la procedură la punctele de trecere a frontierei și în centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să fie puse la dispoziție informații privind posibilitatea de a solicita protecție internațională. Ar trebui să se asigure, prin intermediul serviciilor de interpretare, comunicarea de bază necesară pentru a permite autorităților competente să înțeleagă dacă persoanele își exprimă dorința de a primi protecție internațională. | (27) Pentru a facilita accesul la procedură la punctele de trecere a frontierei și în centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, ar trebui să fie puse la dispoziție informații privind posibilitatea de a solicita protecție internațională. Ar trebui să se asigure, prin intermediul serviciilor de interpretare, comunicarea de bază necesară pentru a permite autorităților competente să înțeleagă dacă persoanele își exprimă dorința de a primi protecție internațională. Reprezentanților legali și organizațiilor societății civile care furnizează servicii juridice sau consiliere juridică ori consiliere psihologică ar trebui să li se permită întotdeauna accesul la centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, la punctele de trecere a frontierei și la zonele de tranzit. |
Or. en
Amendamentul 286
Sergei Stanishev
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca solicitanții să depună o cerere în numele soțului/soției sau partenerului/partenerei cu care este într-o relație stabilă și de durată, în numele persoanelor majore aflate în întreținere și al minorilor. Această opțiune permite examinarea în comun a cererilor respective. Dreptul fiecărei persoane de a solicita protecție internațională este garantat prin faptul că, în cazul în care solicitantul nu depune o cerere în numele soțului/soției, al partenerului/partenerei, al persoanelor majore aflate în întreținere sau al minorilor în termenul stabilit pentru depunerea cererilor, soțul/soția sau partenerul/partenera poate face totuși acest lucru în nume propriu, iar persoanele majore aflate în întreținere sau minorii ar trebui sprijiniți de către autoritatea decizională. Cu toate acestea, în cazul în care o cerere separată nu este justificată, aceasta ar trebui considerată inadmisibilă. | (28) Prezentul regulament ar trebui să ofere statelor membre posibilitatea examinării cererilor de protecție internațională ale solicitanților în comun cu cererile membrilor familiilor lor, cu condiția ca aceștia să se afle pe teritoriul statelor membre. |
Or. en
Justificare
Dreptul la azil este personal, iar declarația personală de intenție nu ar trebui înlocuită. Dispozițiile de depunere a cererilor în numele altor persoane pot conduce la utilizarea abuzivă a acestora de către rețelele de trafic de ființe umane. Regulamentul ar trebui să prevadă posibilitatea ca statele membre să examineze împreună cererile membrilor de familie, ceea ce reprezintă intenția de bază a textului propus de Comisie.
Amendamentul 287
Emil Radev
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca solicitanții să depună o cerere în numele soțului/soției sau partenerului/partenerei cu care este într-o relație stabilă și de durată, în numele persoanelor majore aflate în întreținere și al minorilor. Această opțiune permite examinarea în comun a cererilor respective. Dreptul fiecărei persoane de a solicita protecție internațională este garantat prin faptul că, în cazul în care solicitantul nu depune o cerere în numele soțului/soției, al partenerului/partenerei, al persoanelor majore aflate în întreținere sau al minorilor în termenul stabilit pentru depunerea cererilor, soțul/soția sau partenerul/partenera poate face totuși acest lucru în nume propriu, iar persoanele majore aflate în întreținere sau minorii ar trebui sprijiniți de către autoritatea decizională. Cu toate acestea, în cazul în care o cerere separată nu este justificată, aceasta ar trebui considerată inadmisibilă. | (28) Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca solicitanții să depună o cerere în numele persoanelor majore aflate în întreținere și al copiilor minori. Această opțiune permite examinarea în comun a cererilor respective. Dreptul fiecărei persoane de a solicita protecție internațională este garantat prin faptul că, în cazul în care solicitantul nu depune o cerere în numele persoanelor majore aflate în întreținere sau al minorilor în termenul stabilit pentru depunerea cererilor, persoanele majore aflate în întreținere sau minorii ar trebui sprijiniți de către autoritatea decizională. Cu toate acestea, în cazul în care o cerere separată nu este justificată, aceasta ar trebui considerată inadmisibilă. |
Or. bg
Amendamentul 288
Jeroen Lenaers
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca solicitanții să depună o cerere în numele soțului/soției sau partenerului/partenerei cu care este într-o relație stabilă și de durată, în numele persoanelor majore aflate în întreținere și al minorilor. Această opțiune permite examinarea în comun a cererilor respective. Dreptul fiecărei persoane de a solicita protecție internațională este garantat prin faptul că, în cazul în care solicitantul nu depune o cerere în numele soțului/soției, al partenerului/partenerei, al persoanelor majore aflate în întreținere sau al minorilor în termenul stabilit pentru depunerea cererilor, soțul/soția sau partenerul/partenera poate face totuși acest lucru în nume propriu, iar persoanele majore aflate în întreținere sau minorii ar trebui sprijiniți de către autoritatea decizională. Cu toate acestea, în cazul în care o cerere separată nu este justificată, aceasta ar trebui considerată inadmisibilă. | (28) Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca solicitanții să depună o cerere în numele persoanelor majore aflate în întreținere și al minorilor. Această opțiune permite examinarea în comun a cererilor respective. Dreptul fiecărei persoane de a solicita protecție internațională este garantat prin faptul că, în cazul în care solicitantul nu depune o cerere în numele soțului/soției, al partenerului/partenerei, al persoanelor majore aflate în întreținere sau al minorilor în termenul stabilit pentru depunerea cererilor, persoanele majore aflate în întreținere sau minorii ar trebui sprijiniți de către autoritatea decizională. Cu toate acestea, în cazul în care o cerere separată nu este justificată, aceasta ar trebui considerată inadmisibilă. |
Or. en
Amendamentul 289
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca solicitanții să depună o cerere în numele soțului/soției sau partenerului/partenerei cu care este într-o relație stabilă și de durată, în numele persoanelor majore aflate în întreținere și al minorilor. Această opțiune permite examinarea în comun a cererilor respective. Dreptul fiecărei persoane de a solicita protecție internațională este garantat prin faptul că, în cazul în care solicitantul nu depune o cerere în numele soțului/soției, al partenerului/partenerei, al persoanelor majore aflate în întreținere sau al minorilor în termenul stabilit pentru depunerea cererilor, soțul/soția sau partenerul/partenera poate face totuși acest lucru în nume propriu, iar persoanele majore aflate în întreținere sau minorii ar trebui sprijiniți de către autoritatea decizională. Cu toate acestea, în cazul în care o cerere separată nu este justificată, aceasta ar trebui considerată inadmisibilă. | (28) Prezenta directivă ar trebui să prevadă posibilitatea ca solicitanții să depună o cerere în numele soțului/soției sau partenerului/partenerei cu care este într-o relație stabilă și de durată, în numele persoanelor majore aflate în întreținere și al minorilor. Această opțiune permite examinarea în comun a cererilor respective. Dreptul fiecărei persoane de a solicita protecție internațională este garantat prin faptul că, în cazul în care solicitantul nu depune o cerere în numele soțului/soției, al partenerului/partenerei, al persoanelor majore aflate în întreținere sau al minorilor în termenul stabilit pentru depunerea cererilor, soțul/soția sau partenerul/partenera poate face totuși acest lucru în nume propriu, iar persoanele majore aflate în întreținere sau minorii ar trebui sprijiniți de către autoritatea decizională. |
Or. en
Amendamentul 290
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca solicitanții să depună o cerere în numele soțului/soției sau partenerului/partenerei cu care este într-o relație stabilă și de durată, în numele persoanelor majore aflate în întreținere și al minorilor. Această opțiune permite examinarea în comun a cererilor respective. Dreptul fiecărei persoane de a solicita protecție internațională este garantat prin faptul că, în cazul în care solicitantul nu depune o cerere în numele soțului/soției, al partenerului/partenerei, al persoanelor majore aflate în întreținere sau al minorilor în termenul stabilit pentru depunerea cererilor, soțul/soția sau partenerul/partenera poate face totuși acest lucru în nume propriu, iar persoanele majore aflate în întreținere sau minorii ar trebui sprijiniți de către autoritatea decizională. Cu toate acestea, în cazul în care o cerere separată nu este justificată, aceasta ar trebui considerată inadmisibilă. | (28) Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca solicitanții să depună o cerere în numele soțului/soției sau partenerului/partenerei cu care este într-o relație stabilă și de durată, în numele persoanelor majore aflate în întreținere și al minorilor. Această opțiune permite examinarea în comun a cererilor respective. Dreptul fiecărei persoane de a solicita protecție internațională este garantat prin faptul că, în cazul în care solicitantul nu depune o cerere în numele soțului/soției, al partenerului/partenerei, al persoanelor majore aflate în întreținere sau al minorilor în termenul stabilit pentru depunerea cererilor, soțul/soția sau partenerul/partenera poate face totuși acest lucru în nume propriu, iar persoanele majore aflate în întreținere sau minorii ar trebui sprijiniți de către autoritatea decizională. |
Or. en
Amendamentul 291
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca solicitanții să depună o cerere în numele soțului/soției sau partenerului/partenerei cu care este într-o relație stabilă și de durată, în numele persoanelor majore aflate în întreținere și al minorilor. Această opțiune permite examinarea în comun a cererilor respective. Dreptul fiecărei persoane de a solicita protecție internațională este garantat prin faptul că, în cazul în care solicitantul nu depune o cerere în numele soțului/soției, al partenerului/partenerei, al persoanelor majore aflate în întreținere sau al minorilor în termenul stabilit pentru depunerea cererilor, soțul/soția sau partenerul/partenera poate face totuși acest lucru în nume propriu, iar persoanele majore aflate în întreținere sau minorii ar trebui sprijiniți de către autoritatea decizională. Cu toate acestea, în cazul în care o cerere separată nu este justificată, aceasta ar trebui considerată inadmisibilă. | (28) Prezenta directivă ar trebui să prevadă posibilitatea ca solicitanții să depună o cerere în numele soțului/soției sau partenerului/partenerei cu care este într-o relație stabilă și de durată, în numele persoanelor majore aflate în întreținere și al minorilor. Această opțiune permite examinarea în comun a cererilor respective. Dreptul fiecărei persoane de a solicita protecție internațională este garantat prin faptul că, în cazul în care solicitantul nu depune o cerere în numele soțului/soției, al partenerului/partenerei, al persoanelor majore aflate în întreținere sau al minorilor în termenul stabilit pentru depunerea cererilor, soțul/soția sau partenerul/partenera poate face totuși acest lucru în nume propriu, iar persoanele majore aflate în întreținere sau minorii ar trebui sprijiniți de către autoritatea decizională. Cu toate acestea, în cazul în care o cerere separată nu este justificată, aceasta ar trebui considerată inadmisibilă. |
Or. fr
Amendamentul 292
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 29
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(29) Pentru a se asigura faptul că minorii neînsoțiți au un acces efectiv la procedură, acestora ar trebui să li se desemneze, în toate cazurile, un tutore. Tutorele ar trebui să fie o persoană sau un reprezentant al unei organizații desemnat pentru a asista și a îndruma minorul în cadrul procedurii, cu scopul de a proteja interesul superior al copilului și bunăstarea sa generală. După caz, tutorele ar trebui să exercite capacitatea juridică pentru minor. Pentru a oferi un sprijin eficace minorilor neînsoțiți, tutorii nu ar trebui să fie responsabili în același timp pentru un număr disproporționat de minori neînsoțiți. Statele membre ar trebui să desemneze entități sau persoane responsabile de sprijinirea, supravegherea și monitorizarea tutorilor în îndeplinirea sarcinilor lor. Un minor neînsoțit ar trebui să depună o cerere în nume propriu sau prin intermediul tutorelui. Pentru a proteja drepturile și garanțiile procedurale ale unui minor neînsoțit, în cazul său, termenul pentru depunerea unei cereri ar trebui să înceapă să curgă din momentul în care i se desemnează un tutore și cei doi se întâlnesc. În cazul în care tutorele nu depune cererea în termenul stabilit, minorului neînsoțit ar trebui să i se dea posibilitatea de a depune cererea în nume propriu sau cu asistența autorității decizionale. Faptul că un minor neînsoțit alege să depună o cerere în nume propriu nu ar trebui să împiedice desemnarea unui tutore pentru minorul respectiv. | (29) Pentru a se asigura faptul că minorii neînsoțiți au un acces efectiv la procedură, acestora ar trebui să li se desemneze, în toate cazurile, un tutore. Tutorele ar trebui să fie o persoană sau un reprezentant al unei organizații desemnat pentru a asista și a îndruma minorul în cadrul procedurii, cu scopul de a proteja interesul superior al copilului și bunăstarea sa generală. După caz, tutorele ar trebui să exercite capacitatea juridică pentru minor. Pentru a oferi un sprijin eficace minorilor neînsoțiți, tutorii nu ar trebui să fie responsabili în același timp pentru un număr disproporționat de minori neînsoțiți și în orice caz acest număr nu trebuie să fie mai mare de 10. Statele membre ar trebui să desemneze entități sau persoane responsabile de sprijinirea, supravegherea și monitorizarea la intervale regulate a tutorilor în îndeplinirea sarcinilor lor într-un mod satisfăcător. Se acordă și se facilitează supravegherea și monitorizarea tutorilor de către ONG-uri. Entitățile sau persoanele în cauză au, de asemenea, competența de a examina plângerile depuse de minori neînsoțiți împotriva tutorilor lor. În acest scop, minorilor neînsoțiți le sunt oferite informații cu privire la identitatea acestor entități sau persoane și la modul în care pot depune o plângere împotriva tutorilor lor în condiții de încredere și siguranță, informațiile fiindu-le oferite într-o formă concisă, transparentă, inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și direct, atât în formă orală, cât și vizuală, într-o manieră potrivită pentru copii și într-o limbă pe care o înțeleg. Un minor neînsoțit ar trebui să depună o cerere în nume propriu sau prin intermediul tutorelui. Pentru a proteja drepturile și garanțiile procedurale ale unui minor neînsoțit, în cazul său, termenul pentru depunerea unei cereri ar trebui să înceapă să curgă din momentul în care i se desemnează un tutore și cei doi se întâlnesc. În cazul în care tutorele nu depune cererea în termenul stabilit, minorului neînsoțit ar trebui să i se dea posibilitatea de a depune cererea în nume propriu sau cu asistența autorității decizionale. Faptul că un minor neînsoțit alege să depună o cerere în nume propriu nu ar trebui să împiedice desemnarea unui tutore pentru minorul respectiv. |
Or. en
Amendamentul 293
Jeroen Lenaers
Propunere de regulament
Considerentul 29
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(29) Pentru a se asigura faptul că minorii neînsoțiți au un acces efectiv la procedură, acestora ar trebui să li se desemneze, în toate cazurile, un tutore. Tutorele ar trebui să fie o persoană sau un reprezentant al unei organizații desemnat pentru a asista și a îndruma minorul în cadrul procedurii, cu scopul de a proteja interesul superior al copilului și bunăstarea sa generală. După caz, tutorele ar trebui să exercite capacitatea juridică pentru minor. Pentru a oferi un sprijin eficace minorilor neînsoțiți, tutorii nu ar trebui să fie responsabili în același timp pentru un număr disproporționat de minori neînsoțiți. Statele membre ar trebui să desemneze entități sau persoane responsabile de sprijinirea, supravegherea și monitorizarea tutorilor în îndeplinirea sarcinilor lor. Un minor neînsoțit ar trebui să depună o cerere în nume propriu sau prin intermediul tutorelui. Pentru a proteja drepturile și garanțiile procedurale ale unui minor neînsoțit, în cazul său, termenul pentru depunerea unei cereri ar trebui să înceapă să curgă din momentul în care i se desemnează un tutore și cei doi se întâlnesc. În cazul în care tutorele nu depune cererea în termenul stabilit, minorului neînsoțit ar trebui să i se dea posibilitatea de a depune cererea în nume propriu sau cu asistența autorității decizionale. Faptul că un minor neînsoțit alege să depună o cerere în nume propriu nu ar trebui să împiedice desemnarea unui tutore pentru minorul respectiv. | (29) Pentru a se asigura faptul că minorii neînsoțiți au un acces efectiv la procedură, acestora ar trebui să li se desemneze, în toate cazurile, un tutore. Tutorele ar trebui să fie o persoană sau un reprezentant al unei organizații desemnat pentru a asista și a îndruma minorul în cadrul procedurii, cu scopul de a proteja interesul superior al copilului și bunăstarea sa generală. După caz, tutorele ar trebui să exercite capacitatea juridică pentru minor. Pentru a oferi un sprijin eficace minorilor neînsoțiți, tutorii nu ar trebui să fie responsabili în același timp pentru un număr disproporționat de minori neînsoțiți și în orice caz acest număr nu trebuie să fie mai mare de 20. Statele membre ar trebui să desemneze entități sau persoane responsabile de sprijinirea, supravegherea și monitorizarea tutorilor în îndeplinirea sarcinilor lor. Un minor neînsoțit ar trebui să depună o cerere în nume propriu sau prin intermediul tutorelui. Pentru a proteja drepturile și garanțiile procedurale ale unui minor neînsoțit, în cazul său, termenul pentru depunerea unei cereri ar trebui să înceapă să curgă din momentul în care i se desemnează un tutore și cei doi se întâlnesc. În cazul în care tutorele nu depune cererea în termenul stabilit, minorului neînsoțit ar trebui să i se dea posibilitatea de a depune cererea în nume propriu sau cu asistența autorității decizionale. Faptul că un minor neînsoțit alege să depună o cerere în nume propriu nu ar trebui să împiedice desemnarea unui tutore pentru minorul respectiv. |
Or. en
Amendamentul 294
Brice Hortefeux, Rachida Dati
Propunere de regulament
Considerentul 29
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(29) Pentru a se asigura faptul că minorii neînsoțiți au un acces efectiv la procedură, acestora ar trebui să li se desemneze, în toate cazurile, un tutore. Tutorele ar trebui să fie o persoană sau un reprezentant al unei organizații desemnat pentru a asista și a îndruma minorul în cadrul procedurii, cu scopul de a proteja interesul superior al copilului și bunăstarea sa generală. După caz, tutorele ar trebui să exercite capacitatea juridică pentru minor. Pentru a oferi un sprijin eficace minorilor neînsoțiți, tutorii nu ar trebui să fie responsabili în același timp pentru un număr disproporționat de minori neînsoțiți. Statele membre ar trebui să desemneze entități sau persoane responsabile de sprijinirea, supravegherea și monitorizarea tutorilor în îndeplinirea sarcinilor lor. Un minor neînsoțit ar trebui să depună o cerere în nume propriu sau prin intermediul tutorelui. Pentru a proteja drepturile și garanțiile procedurale ale unui minor neînsoțit, în cazul său, termenul pentru depunerea unei cereri ar trebui să înceapă să curgă din momentul în care i se desemnează un tutore și cei doi se întâlnesc. În cazul în care tutorele nu depune cererea în termenul stabilit, minorului neînsoțit ar trebui să i se dea posibilitatea de a depune cererea în nume propriu sau cu asistența autorității decizionale. Faptul că un minor neînsoțit alege să depună o cerere în nume propriu nu ar trebui să împiedice desemnarea unui tutore pentru minorul respectiv. | (29) Pentru a se asigura faptul că minorii neînsoțiți au un acces efectiv la procedură, acestora ar trebui să li se desemneze, în toate cazurile, un tutore. Tutorele ar trebui să fie o persoană sau un reprezentant al unei organizații desemnat pentru a asista și a îndruma minorul în cadrul procedurii, cu scopul de a proteja interesul superior al copilului și bunăstarea sa generală. După caz, tutorele ar trebui să exercite capacitatea juridică pentru minor. Pentru a oferi un sprijin eficace minorilor neînsoțiți, tutorii ar trebui să fie responsabili în același timp numai pentru un număr limitat de minori neînsoțiți. Statele membre ar trebui să desemneze entități sau persoane responsabile de sprijinirea, supravegherea și monitorizarea tutorilor în îndeplinirea sarcinilor lor. Un minor neînsoțit ar trebui să depună o cerere în nume propriu sau prin intermediul tutorelui. Pentru a proteja drepturile și garanțiile procedurale ale unui minor neînsoțit, în cazul său, termenul pentru depunerea unei cereri ar trebui să înceapă să curgă din momentul în care i se desemnează un tutore și cei doi se întâlnesc. În cazul în care tutorele nu depune cererea în termenul stabilit, minorului neînsoțit ar trebui să i se dea posibilitatea de a depune cererea în nume propriu sau cu asistența autorității decizionale. Faptul că un minor neînsoțit alege să depună o cerere în nume propriu nu ar trebui să împiedice desemnarea unui tutore pentru minorul respectiv. |
Or. fr
Amendamentul 295
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 29
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(29) Pentru a se asigura faptul că minorii neînsoțiți au un acces efectiv la procedură, acestora ar trebui să li se desemneze, în toate cazurile, un tutore. Tutorele ar trebui să fie o persoană sau un reprezentant al unei organizații desemnat pentru a asista și a îndruma minorul în cadrul procedurii, cu scopul de a proteja interesul superior al copilului și bunăstarea sa generală. După caz, tutorele ar trebui să exercite capacitatea juridică pentru minor. Pentru a oferi un sprijin eficace minorilor neînsoțiți, tutorii nu ar trebui să fie responsabili în același timp pentru un număr disproporționat de minori neînsoțiți. Statele membre ar trebui să desemneze entități sau persoane responsabile de sprijinirea, supravegherea și monitorizarea tutorilor în îndeplinirea sarcinilor lor. Un minor neînsoțit ar trebui să depună o cerere în nume propriu sau prin intermediul tutorelui. Pentru a proteja drepturile și garanțiile procedurale ale unui minor neînsoțit, în cazul său, termenul pentru depunerea unei cereri ar trebui să înceapă să curgă din momentul în care i se desemnează un tutore și cei doi se întâlnesc. În cazul în care tutorele nu depune cererea în termenul stabilit, minorului neînsoțit ar trebui să i se dea posibilitatea de a depune cererea în nume propriu sau cu asistența autorității decizionale. Faptul că un minor neînsoțit alege să depună o cerere în nume propriu nu ar trebui să împiedice desemnarea unui tutore pentru minorul respectiv. | (29) Pentru a se asigura faptul că minorii neînsoțiți au un acces efectiv la procedură, acestora ar trebui să li se desemneze, în toate cazurile, un tutore. Tutorele ar trebui să fie o persoană fizică desemnată pentru a asista și a îndruma minorul în cadrul procedurii, cu scopul de a proteja interesul superior al copilului și bunăstarea sa generală. După caz, tutorele ar trebui să exercite capacitatea juridică pentru minor. Pentru a oferi un sprijin eficace minorilor neînsoțiți, tutorii nu ar trebui să fie responsabili în același timp pentru un număr disproporționat de minori neînsoțiți. Statele membre ar trebui să desemneze entități sau persoane responsabile de sprijinirea, supravegherea și monitorizarea tutorilor în îndeplinirea sarcinilor lor. Un minor neînsoțit ar trebui să depună o cerere în nume propriu sau prin intermediul tutorelui. Pentru a proteja drepturile și garanțiile procedurale ale unui minor neînsoțit, în cazul său, termenul pentru depunerea unei cereri ar trebui să înceapă să curgă din momentul în care i se desemnează un tutore și cei doi se întâlnesc. În cazul în care tutorele nu depune cererea în termenul stabilit, minorului neînsoțit ar trebui să i se dea posibilitatea de a depune cererea în nume propriu sau cu asistența autorității decizionale. Faptul că un minor neînsoțit alege să depună o cerere în nume propriu nu ar trebui să împiedice desemnarea unui tutore pentru minorul respectiv. |
Or. en
Amendamentul 296
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 30
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(30) Pentru a garanta drepturile solicitanților, deciziile privind toate cererile de protecție internațională ar trebui luate pe baza faptelor, în mod obiectiv, imparțial și pe bază individuală, după o examinare amănunțită care să ia în considerare toate elementele furnizate de solicitant și circumstanțele individuale ale solicitantului. Pentru a asigura o analiză riguroasă a unei cereri, autoritatea decizională ar trebui să țină seama de informații pertinente, precise și actualizate privind situația din țara de origine a solicitantului, obținute de la Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și din alte surse, precum Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați. Autoritatea decizională ar trebui, de asemenea, să țină seama de eventualele informații rezultate în urma unei analize comune privind țara de origine efectuate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Orice caz de amânare a încheierii procedurii ar trebui să respecte pe deplin obligațiile statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) și dreptul la bună administrare, fără a aduce atingere eficienței și echității procedurii în temeiul prezentului regulament. | (30) Pentru a garanta drepturile solicitanților, deciziile privind toate cererile de protecție internațională ar trebui luate pe baza faptelor, în mod obiectiv, imparțial și pe bază individuală, după o examinare amănunțită care să ia în considerare toate elementele furnizate de solicitant și circumstanțele individuale ale solicitantului. Pentru a asigura o analiză riguroasă a unei cereri, autoritatea decizională ar trebui să țină seama de informații pertinente, precise și actualizate privind situația din țara de origine a solicitantului, obținute de la Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați și de la alte organisme guvernamentale și neguvernamentale. Orice caz de amânare a încheierii procedurii ar trebui să respecte pe deplin obligațiile statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) și dreptul la bună administrare, fără a aduce atingere echității procedurii în temeiul prezentei directive. |
Or. en
Amendamentul 297
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 30
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(30) Pentru a garanta drepturile solicitanților, deciziile privind toate cererile de protecție internațională ar trebui luate pe baza faptelor, în mod obiectiv, imparțial și pe bază individuală, după o examinare amănunțită care să ia în considerare toate elementele furnizate de solicitant și circumstanțele individuale ale solicitantului. Pentru a asigura o analiză riguroasă a unei cereri, autoritatea decizională ar trebui să țină seama de informații pertinente, precise și actualizate privind situația din țara de origine a solicitantului, obținute de la Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și din alte surse, precum Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați. Autoritatea decizională ar trebui, de asemenea, să țină seama de eventualele informații rezultate în urma unei analize comune privind țara de origine efectuate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Orice caz de amânare a încheierii procedurii ar trebui să respecte pe deplin obligațiile statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) și dreptul la bună administrare, fără a aduce atingere eficienței și echității procedurii în temeiul prezentului regulament. | (30) Pentru a garanta drepturile solicitanților, deciziile privind toate cererile de protecție internațională ar trebui luate pe baza faptelor, în mod obiectiv, imparțial și pe bază individuală, după o examinare amănunțită care să ia în considerare toate elementele furnizate de solicitant și circumstanțele individuale ale solicitantului. Pentru a asigura o analiză riguroasă a unei cereri, autoritatea decizională ar trebui să țină seama de informații pertinente, precise și actualizate privind situația din țara de origine a solicitantului, obținute de la Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Autoritatea decizională ar trebui, de asemenea, să țină seama de eventualele informații rezultate în urma unei analize comune privind țara de origine efectuate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Orice caz de amânare a încheierii procedurii ar trebui să respecte pe deplin obligațiile statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) și dreptul la bună administrare, fără a aduce atingere eficienței și echității procedurii în temeiul prezentului regulament. |
Or. en
Amendamentul 298
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 30
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(30) Pentru a garanta drepturile solicitanților, deciziile privind toate cererile de protecție internațională ar trebui luate pe baza faptelor, în mod obiectiv, imparțial și pe bază individuală, după o examinare amănunțită care să ia în considerare toate elementele furnizate de solicitant și circumstanțele individuale ale solicitantului. Pentru a asigura o analiză riguroasă a unei cereri, autoritatea decizională ar trebui să țină seama de informații pertinente, precise și actualizate privind situația din țara de origine a solicitantului, obținute de la Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și din alte surse, precum Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați. Autoritatea decizională ar trebui, de asemenea, să țină seama de eventualele informații rezultate în urma unei analize comune privind țara de origine efectuate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Orice caz de amânare a încheierii procedurii ar trebui să respecte pe deplin obligațiile statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) și dreptul la bună administrare, fără a aduce atingere eficienței și echității procedurii în temeiul prezentului regulament. | (30) Pentru a garanta drepturile solicitanților, deciziile privind toate cererile de protecție internațională ar trebui luate pe baza faptelor, în mod obiectiv, imparțial și pe bază individuală, după o examinare amănunțită care să ia în considerare toate elementele furnizate de solicitant și circumstanțele individuale ale solicitantului. Pentru a asigura o analiză riguroasă a unei cereri, autoritatea decizională ar trebui să țină seama de informații pertinente, precise și actualizate privind situația din țara de origine a solicitantului, obținute de la Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și din alte surse, precum Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați. Autoritatea decizională ar trebui, de asemenea, să țină seama de eventualele informații rezultate în urma unei analize comune privind țara de origine efectuate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Orice caz de amânare a încheierii procedurii ar trebui să respecte pe deplin obligațiile statelor membre în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) și dreptul la bună administrare, fără a aduce atingere eficienței și echității procedurii în temeiul prezentei directive. |
Or. fr
Amendamentul 299
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 31
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(31) Pentru a garanta drepturile solicitantului, acesta ar trebui să primească o decizie în scris privind cererea sa. În cazul în care decizia nu acordă protecție internațională, solicitantului ar trebui să i se furnizeze motivele deciziei și informații privind consecințele deciziei, precum și privind modul în care să conteste decizia respectivă. Fără a aduce atingere dreptului solicitantului de a rămâne și principiului nereturnării, o astfel de decizie poate include sau poate fi emisă împreună cu o decizie de returnare emisă în conformitate cu articolul 6 din Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului.28 | (31) Pentru a garanta drepturile solicitantului, acesta ar trebui să primească o decizie în scris privind cererea sa. În cazul în care decizia nu acordă protecție internațională, solicitantului ar trebui să i se furnizeze motivele deciziei și informații privind consecințele deciziei, precum și privind modul în care să conteste decizia respectivă. Fără a aduce atingere dreptului solicitantului de a rămâne și principiului nereturnării, inclusiv până la expirarea termenului prevăzut de exercitare a dreptului la o cale de atac eficientă și, în cazul în care un astfel de drept a fost exercitat în termenul prevăzut, în așteptarea rezultatului căii de atac, o astfel de decizie poate include sau poate fi emisă împreună cu o decizie de returnare emisă în conformitate cu articolul 6 din Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului.28 |
_________________ | _________________ |
28 Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98). | 28 Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98). |
Or. en
Amendamentul 300
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 31
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(31) Pentru a garanta drepturile solicitantului, acesta ar trebui să primească o decizie în scris privind cererea sa. În cazul în care decizia nu acordă protecție internațională, solicitantului ar trebui să i se furnizeze motivele deciziei și informații privind consecințele deciziei, precum și privind modul în care să conteste decizia respectivă. Fără a aduce atingere dreptului solicitantului de a rămâne și principiului nereturnării, o astfel de decizie poate include sau poate fi emisă împreună cu o decizie de returnare emisă în conformitate cu articolul 6 din Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului.28 | (31) Pentru a garanta drepturile solicitantului, acesta ar trebui să primească o decizie în scris privind cererea sa, împreună cu o traducere într-o limbă pe care o înțelege. În cazul în care decizia nu acordă protecție internațională, solicitantului ar trebui să i se furnizeze motivele deciziei și informații privind consecințele deciziei, precum și privind modul în care să conteste decizia respectivă. Dreptul solicitantului de a rămâne și principiul nereturnării trebuie respectate. |
_________________ |
|
28 Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98). |
|
Or. en
Amendamentul 301
Monika Hohlmeier, Heinz K. Becker
Propunere de regulament
Considerentul 31 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (31a) Având în vedere Declarația din Malta a șefilor de stat sau de guvern din 3 februarie 2017, care a evidențiat necesitatea unei revizuiri a politicii UE în materie de returnare, care să se bazeze pe o analiză obiectivă a modului în care sunt aplicate instrumentele juridice, operaționale, financiare și practice disponibile la nivelul Uniunii și la nivel național, Comisia propune o revizuire a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului31a. |
| _________________ |
| 31a Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală. |
Or. en
Amendamentul 302
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 32
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(32) Este necesar ca deciziile privind cererile de protecție internațională să fie luate de autorități al căror personal are cunoștințe adecvate și a beneficiat de formarea necesară în domeniul protecției internaționale și este necesar ca personalul respectiv să își desfășoare activitățile cu respectarea principiilor etice aplicabile. Acest lucru ar trebui să se aplice personalului autorităților din alte state membre și experților trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene în scopul de a sprijini autoritatea decizională a statului membru la examinarea cererilor de protecție internațională. | (32) Este necesar ca deciziile privind cererile de protecție internațională să fie luate de autorități al căror personal are cunoștințe adecvate și a beneficiat de formarea necesară în domeniul protecției internaționale și este necesar ca personalul respectiv să își desfășoare activitățile cu respectarea principiilor etice aplicabile. Acest lucru ar trebui să se aplice personalului autorităților din alte state membre și experților trimiși de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene în scopul de a sprijini autoritatea decizională a statului membru la înregistrarea cererilor de protecție internațională. |
Or. en
Amendamentul 303
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 33
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(33) Fără a aduce atingere efectuării unei examinări adecvate și complete a cererii de protecție internațională, adoptarea unei decizii cât mai curând posibil este atât în interesul statelor membre, cât și al solicitanților. Pentru a raționaliza procedura de protecție internațională, ar trebui stabilite termenele maxime pentru durata procedurii administrative, precum și pentru prima cale de atac. În acest fel, solicitanții ar trebui să poată primi în toate statele membre o decizie privind cererea lor în timpul cel mai scurt posibil, asigurându-se astfel o procedură rapidă și eficientă. | (33) Fără a aduce atingere efectuării unei examinări adecvate și complete a cererii de protecție internațională, adoptarea unei decizii cât mai curând posibil este atât în interesul statelor membre, cât și al solicitanților. Pentru a raționaliza procedura de protecție internațională, ar trebui stabilite termenele maxime pentru durata procedurii administrative, precum și pentru prima cale de atac. În acest fel, solicitanții ar trebui să poată primi în toate statele membre o decizie privind cererea lor în timpul cel mai scurt posibil, asigurându-se astfel o procedură rapidă și eficientă. Raționalizarea procedurii nu ar trebui să aducă atingere în niciun mod examinării aprofundate și individuale pe fond a cererilor de protecție. |
Or. en
Amendamentul 304
Cecilia Wikström, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar, Filiz Hyusmenova
Propunere de regulament
Considerentul 35
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(35) Înainte de a determina statul membru responsabil în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul Dublin),29 primul stat membru în care s-a depus o cerere ar trebui să examineze admisibilitatea cererii respective atunci când se consideră că prima țară de azil sau o țară terță sigură în cazul solicitantului este o țară care nu este stat membru. În plus, o cerere ar trebui considerată inadmisibilă în cazul în care este o cerere ulterioară care nu aduce elemente sau date relevante noi și în cazul în care o cerere separată prezentată de către un soț/soție, partener/parteneră, persoană majoră aflată în întreținere sau minor nu este considerată justificată. | eliminat |
_________________ |
|
29 JO L […], […], p. […]. |
|
Or. en
Justificare
Nu ar trebui să existe proceduri obligatorii de admisibilitate înainte de Regulamentul Dublin, întrucât acest lucru ar plasa o responsabilitate administrativă nerezonabilă asupra statelor membre din prima linie.
Amendamentul 305
Sergei Stanishev
Propunere de regulament
Considerentul 35
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(35) Înainte de a determina statul membru responsabil în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul Dublin),29 primul stat membru în care s-a depus o cerere ar trebui să examineze admisibilitatea cererii respective atunci când se consideră că prima țară de azil sau o țară terță sigură în cazul solicitantului este o țară care nu este stat membru. În plus, o cerere ar trebui considerată inadmisibilă în cazul în care este o cerere ulterioară care nu aduce elemente sau date relevante noi și în cazul în care o cerere separată prezentată de către un soț/soție, partener/parteneră, persoană majoră aflată în întreținere sau minor nu este considerată justificată. | eliminat |
_________________ |
|
29 JO L […], […], p. […]. |
|
Or. en
Justificare
Verificarea admisibilității nu ar trebui să reprezinte o cerință a procedurilor de depunere a cererilor. Astfel de dispoziții ar exercita o presiune disproporționată asupra statelor membre din prima linie și ar putea duce la o întârziere a procedurilor de protecție internațională.
Amendamentul 306
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 35
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(35) Înainte de a determina statul membru responsabil în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul Dublin),29 primul stat membru în care s-a depus o cerere ar trebui să examineze admisibilitatea cererii respective atunci când se consideră că prima țară de azil sau o țară terță sigură în cazul solicitantului este o țară care nu este stat membru. În plus, o cerere ar trebui considerată inadmisibilă în cazul în care este o cerere ulterioară care nu aduce elemente sau date relevante noi și în cazul în care o cerere separată prezentată de către un soț/soție, partener/parteneră, persoană majoră aflată în întreținere sau minor nu este considerată justificată. | eliminat |
_________________ |
|
29 JO L […], […], p. […]. |
|
Or. en
Justificare
Procedura de admisibilitate ar trebui să rămână facultativă pentru statele membre, în conformitate cu actuala Directivă privind procedurile de azil.
Amendamentul 307
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 35
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(35) Înainte de a determina statul membru responsabil în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul Dublin),29 primul stat membru în care s-a depus o cerere ar trebui să examineze admisibilitatea cererii respective atunci când se consideră că prima țară de azil sau o țară terță sigură în cazul solicitantului este o țară care nu este stat membru. În plus, o cerere ar trebui considerată inadmisibilă în cazul în care este o cerere ulterioară care nu aduce elemente sau date relevante noi și în cazul în care o cerere separată prezentată de către un soț/soție, partener/parteneră, persoană majoră aflată în întreținere sau minor nu este considerată justificată. | eliminat |
_________________ |
|
29 JO L […], […], p. […]. |
|
Or. en
Amendamentul 308
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini, Jean Lambert
Propunere de regulament
Considerentul 35
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(35) Înainte de a determina statul membru responsabil în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul Dublin),29 primul stat membru în care s-a depus o cerere ar trebui să examineze admisibilitatea cererii respective atunci când se consideră că prima țară de azil sau o țară terță sigură în cazul solicitantului este o țară care nu este stat membru. În plus, o cerere ar trebui considerată inadmisibilă în cazul în care este o cerere ulterioară care nu aduce elemente sau date relevante noi și în cazul în care o cerere separată prezentată de către un soț/soție, partener/parteneră, persoană majoră aflată în întreținere sau minor nu este considerată justificată. | eliminat |
_________________ |
|
29 JO L […], […], p. […]. |
|
Or. en
Amendamentul 309
Emil Radev
Propunere de regulament
Considerentul 35
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(35) Înainte de a determina statul membru responsabil în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul Dublin) 29, primul stat membru în care s-a depus o cerere ar trebui să examineze admisibilitatea cererii respective atunci când se consideră că prima țară de azil sau o țară terță sigură în cazul solicitantului este o țară care nu este stat membru. În plus, o cerere ar trebui considerată inadmisibilă în cazul în care este o cerere ulterioară care nu aduce elemente sau date relevante noi și în cazul în care o cerere separată prezentată de către un soț/soție, partener/parteneră, persoană majoră aflată în întreținere sau minor nu este considerată justificată. | eliminat |
_________________ |
|
29 JO L […], […], p. […]. |
|
Or. bg
Amendamentul 310
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 35
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(35) Înainte de a determina statul membru responsabil în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul Dublin),29 primul stat membru în care s-a depus o cerere ar trebui să examineze admisibilitatea cererii respective atunci când se consideră că prima țară de azil sau o țară terță sigură în cazul solicitantului este o țară care nu este stat membru. În plus, o cerere ar trebui considerată inadmisibilă în cazul în care este o cerere ulterioară care nu aduce elemente sau date relevante noi și în cazul în care o cerere separată prezentată de către un soț/soție, partener/parteneră, persoană majoră aflată în întreținere sau minor nu este considerată justificată. | (35) (Nu privește versiunea în limba română.) |
_________________ | _________________ |
29 JO L […], […], p. […]. |
|
Or. en
Amendamentul 311
Alessandra Mussolini, Salvatore Domenico Pogliese
Propunere de regulament
Considerentul 35
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(35) Înainte de a determina statul membru responsabil în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul Dublin),29 primul stat membru în care s-a depus o cerere ar trebui să examineze admisibilitatea cererii respective atunci când se consideră că prima țară de azil sau o țară terță sigură în cazul solicitantului este o țară care nu este stat membru. În plus, o cerere ar trebui considerată inadmisibilă în cazul în care este o cerere ulterioară care nu aduce elemente sau date relevante noi și în cazul în care o cerere separată prezentată de către un soț/soție, partener/parteneră, persoană majoră aflată în întreținere sau minor nu este considerată justificată. | (35) Înainte de a determina statul membru responsabil în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul Dublin),29 primul stat membru în care s-a depus o cerere ar putea examina admisibilitatea cererii respective atunci când se consideră că prima țară de azil sau o țară terță sigură în cazul solicitantului este o țară care nu este stat membru. În plus, o cerere ar trebui considerată inadmisibilă în cazul în care este o cerere ulterioară care nu aduce elemente sau date relevante noi și în cazul în care o cerere separată prezentată de către un soț/soție, partener/parteneră, persoană majoră aflată în întreținere sau minor nu este considerată justificată. |
_________________ | _________________ |
29 JO L […], […], p. […]. | 29 JO L […], […], p. […]. |
Or. en
Amendamentul 312
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 36
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(36) Conceptul de primă țară de azil ar trebui aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate presupune în mod rezonabil că o altă țară ar acorda protecție în conformitate cu standardele materiale ale Convenției de la Geneva sau că solicitantul ar beneficia de o protecție suficientă în țara respectivă. În special, statele membre nu ar trebui să evalueze pe fond o cerere atunci când o primă țară de azil a acordat solicitantului statutul de refugiat sau un alt nivel suficient de protecție. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul beneficiază și va continua să beneficieze de protecție în țara respectivă în conformitate cu Convenția de la Geneva sau beneficiază și va continua să beneficieze de un alt nivel suficient de protecție, în special în ceea ce privește dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 313
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 36
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(36) Conceptul de primă țară de azil ar trebui aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate presupune în mod rezonabil că o altă țară ar acorda protecție în conformitate cu standardele materiale ale Convenției de la Geneva sau că solicitantul ar beneficia de o protecție suficientă în țara respectivă. În special, statele membre nu ar trebui să evalueze pe fond o cerere atunci când o primă țară de azil a acordat solicitantului statutul de refugiat sau un alt nivel suficient de protecție. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul beneficiază și va continua să beneficieze de protecție în țara respectivă în conformitate cu Convenția de la Geneva sau beneficiază și va continua să beneficieze de un alt nivel suficient de protecție, în special în ceea ce privește dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. | (36) Conceptul de primă țară de azil ar trebui aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate presupune în mod rezonabil că o altă țară ar acorda protecție în conformitate cu standardele materiale ale Convenției de la Geneva sau că solicitantul ar beneficia de o protecție suficientă în țara respectivă. În special, statele membre nu ar trebui să evalueze pe fond o cerere atunci când o primă țară de azil a acordat solicitantului statutul de refugiat sau un alt nivel suficient de protecție. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul beneficiază și va continua să beneficieze de protecție în țara respectivă în conformitate cu Convenția de la Geneva sau beneficiază și va continua să beneficieze de un alt nivel suficient de protecție. |
Or. en
Amendamentul 314
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 36
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(36) Conceptul de primă țară de azil ar trebui aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate presupune în mod rezonabil că o altă țară ar acorda protecție în conformitate cu standardele materiale ale Convenției de la Geneva sau că solicitantul ar beneficia de o protecție suficientă în țara respectivă. În special, statele membre nu ar trebui să evalueze pe fond o cerere atunci când o primă țară de azil a acordat solicitantului statutul de refugiat sau un alt nivel suficient de protecție. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul beneficiază și va continua să beneficieze de protecție în țara respectivă în conformitate cu Convenția de la Geneva sau beneficiază și va continua să beneficieze de un alt nivel suficient de protecție, în special în ceea ce privește dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. | (36) Statele membre ar trebui să-și rezerve posibilitatea de a aplica conceptul de primă țară de azil, în cazul în care se poate presupune în mod rezonabil că o altă țară ar acorda protecție în temeiul Convenției de la Geneva sau că solicitantul ar beneficia de o protecție efectivă în țara respectivă, echivalentă cu protecția acordată refugiaților. Statele membre ar trebui să aibă dreptul de a aplica conceptul atunci când o primă țară de azil a acordat solicitantului statutul de refugiat sau protecție efectivă. Statele membre ar trebui să fie îndreptățite să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul beneficiază și va continua să beneficieze de protecție în țara respectivă în conformitate cu Convenția de la Geneva sau beneficiază și va continua să beneficieze într-un alt mod de protecție efectivă, în special în ceea ce privește dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului, fără niciun risc de returnare către o altă țară terță sau de privare arbitrară de libertate. |
Or. en
Justificare
Amendamentul vizează asigurarea consecvenței cu amendamentele ulterioare privind conceptul de primă țară de azil.
Amendamentul 315
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 36
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(36) Conceptul de primă țară de azil ar trebui aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate presupune în mod rezonabil că o altă țară ar acorda protecție în conformitate cu standardele materiale ale Convenției de la Geneva sau că solicitantul ar beneficia de o protecție suficientă în țara respectivă. În special, statele membre nu ar trebui să evalueze pe fond o cerere atunci când o primă țară de azil a acordat solicitantului statutul de refugiat sau un alt nivel suficient de protecție. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul beneficiază și va continua să beneficieze de protecție în țara respectivă în conformitate cu Convenția de la Geneva sau beneficiază și va continua să beneficieze de un alt nivel suficient de protecție, în special în ceea ce privește dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. | (36) Statele membre pot aplica conceptul de primă țară de azil în timpul examinării unei cereri doar în cazul în care se poate presupune în mod rezonabil că o altă țară ar acorda protecție în conformitate cu Convenția de la Geneva și că solicitantul ar beneficia de o protecție eficace în țara respectivă. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză și pe baza pe rapoartele organizațiilor independente, că solicitantul beneficiază și va continua să beneficieze de protecție în țara respectivă în conformitate cu Convenția de la Geneva, în special în ceea ce privește principiul nereturnării, dreptul la libertate și la respectarea garanțiilor procedurale, dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, mijloace de subzistență suficiente pentru a menține un nivel de trai adecvat, dreptul la viață privată, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. |
Or. en
Amendamentul 316
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 37
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(37) Conceptul de țară terță sigură ar trebui aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate aștepta în mod rezonabil că solicitantul, datorită unei legături cu țara terță, inclusiv o țară prin care acesta a tranzitat, va solicita protecție în țara respectivă și există motive să se considere că solicitantul va fi admis sau readmis în țara respectivă. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul va avea posibilitatea să primească protecție în conformitate cu standardele materiale ale Convenției de la Geneva sau va beneficia de un nivel suficient de protecție, în special în ceea ce privește dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 317
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini, Jean Lambert, Bodil Valero
Propunere de regulament
Considerentul 37
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(37) Conceptul de țară terță sigură ar trebui aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate aștepta în mod rezonabil că solicitantul, datorită unei legături cu țara terță, inclusiv o țară prin care acesta a tranzitat, va solicita protecție în țara respectivă și există motive să se considere că solicitantul va fi admis sau readmis în țara respectivă. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul va avea posibilitatea să primească protecție în conformitate cu standardele materiale ale Convenției de la Geneva sau va beneficia de un nivel suficient de protecție, în special în ceea ce privește dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. | (37) Statele membre pot aplica conceptul de țară terță sigură în timpul examinării unei cereri doar în cazul în care se poate aștepta în mod rezonabil că solicitantul, datorită unei legături semnificative cu țara terță, ca urmare a existenței unor legături familiale sau a unei șederi și integrări anterioare pe termen lung pe teritoriul unei țări terțe, va solicita protecție în țara respectivă și există motive să se considere că solicitantul va fi admis sau readmis în țara respectivă. O astfel de legătură nu poate decurge din simplul fapt că solicitantul a tranzitat țara în cauză. Statele membre ar putea proceda astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, pe baza asigurărilor individuale și specifice obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul va avea posibilitatea să primească protecție în conformitate cu Convenția de la Geneva din 1951, în special în ceea ce privește principiul nereturnării, dreptul la libertate și la respectarea garanțiilor procedurale, dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, mijloace de subzistență suficiente pentru a menține un nivel de trai adecvat, dreptul la viață privată, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. |
Or. en
Amendamentul 318
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 37
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(37) Conceptul de țară terță sigură ar trebui aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate aștepta în mod rezonabil că solicitantul, datorită unei legături cu țara terță, inclusiv o țară prin care acesta a tranzitat, va solicita protecție în țara respectivă și există motive să se considere că solicitantul va fi admis sau readmis în țara respectivă. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul va avea posibilitatea să primească protecție în conformitate cu standardele materiale ale Convenției de la Geneva sau va beneficia de un nivel suficient de protecție, în special în ceea ce privește dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. | (37) Conceptul de țară terță sigură ar trebui aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate aștepta în mod rezonabil că solicitantul, datorită unei legături cu țara terță, inclusiv o țară prin care acesta a tranzitat, va solicita protecție în țara respectivă și există motive să se considere că solicitantul va fi admis sau readmis în țara respectivă. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul va avea posibilitatea să primească protecție în conformitate cu standardele materiale ale Convenției de la Geneva sau va beneficia de un nivel suficient de protecție. |
Or. en
Amendamentul 319
Cecilia Wikström, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar
Propunere de regulament
Considerentul 37
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(37) Conceptul de țară terță sigură ar trebui aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate aștepta în mod rezonabil că solicitantul, datorită unei legături cu țara terță, inclusiv o țară prin care acesta a tranzitat, va solicita protecție în țara respectivă și există motive să se considere că solicitantul va fi admis sau readmis în țara respectivă. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul va avea posibilitatea să primească protecție în conformitate cu standardele materiale ale Convenției de la Geneva sau va beneficia de un nivel suficient de protecție, în special în ceea ce privește dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. | (37) Conceptul de țară terță sigură poate fi aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate aștepta în mod rezonabil că solicitantul, datorită unei legături semnificative cu țara terță, va solicita protecție în țara respectivă și există motive să se considere că solicitantul va fi admis sau readmis în țara respectivă. Simplul fapt că solicitantul a tranzitat țara terță în cauză nu ar trebui să fie, în sine, un motiv suficient pentru a presupune existența unei astfel de legături semnificative. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul va avea posibilitatea să primească protecție în conformitate cu Convenția de la Geneva. |
Or. en
Amendamentul 320
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 37
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(37) Conceptul de țară terță sigură ar trebui aplicat ca motiv de inadmisibilitate în cazul în care se poate aștepta în mod rezonabil că solicitantul, datorită unei legături cu țara terță, inclusiv o țară prin care acesta a tranzitat, va solicita protecție în țara respectivă și există motive să se considere că solicitantul va fi admis sau readmis în țara respectivă. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul va avea posibilitatea să primească protecție în conformitate cu standardele materiale ale Convenției de la Geneva sau va beneficia de un nivel suficient de protecție, în special în ceea ce privește dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului. | (37) Statele membre ar trebui să poată să aplice conceptul de țară terță sigură în cazul în care se poate aștepta în mod rezonabil că solicitantul, datorită unei legături semnificative cu țara terță, va solicita protecție în țara respectivă și există motive să se considere că solicitantul va fi admis sau readmis în țara respectivă. Statele membre ar trebui să procedeze astfel numai dacă sunt convinse, inclusiv, dacă este necesar sau adecvat, pe baza asigurărilor obținute din partea țării terțe în cauză, că solicitantul va primi protecție în conformitate cu Convenția de la Geneva sau va beneficia de o protecție efectivă în țara în cauză, echivalentă cu protecția acordată refugiaților, în special în ceea ce privește dreptul de ședere legală, un acces corespunzător la piața muncii, facilități de primire, servicii de sănătate și educație, precum și dreptul la reîntregirea familiei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului, fără niciun risc de returnare în altă țară terță sau de privare arbitrară de libertate. |
Or. en
Justificare
Amendamentul vizează asigurarea consecvenței cu amendamentele ulterioare privind conceptul de țară terță sigură.
Amendamentul 321
Sergei Stanishev
Propunere de regulament
Considerentul 38
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(38) O cerere de protecție internațională ar trebui examinată pe fond pentru a stabili dacă solicitantul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). Nu este necesară o examinare pe fond în cazul în care o cerere ar trebui declarată inadmisibilă în conformitate cu prezentul regulament. Cu toate acestea, în cazul în care, după o evaluare prima facie, reiese în mod clar că o cerere poate fi respinsă ca vădit nefondată, cererea poate fi respinsă din acest motiv fără a i se verifica admisibilitatea. | (38) O cerere de protecție internațională ar trebui examinată pe fond pentru a stabili dacă solicitantul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). |
Or. en
Justificare
În conformitate cu amendamentele anterioare referitoare la eliminarea verificărilor admisibilității, ca o cerință înainte de punerea în aplicare a Regulamentului Dublin.
Amendamentul 322
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 38
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(38) O cerere de protecție internațională ar trebui examinată pe fond pentru a stabili dacă solicitantul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). Nu este necesară o examinare pe fond în cazul în care o cerere ar trebui declarată inadmisibilă în conformitate cu prezentul regulament. Cu toate acestea, în cazul în care, după o evaluare prima facie, reiese în mod clar că o cerere poate fi respinsă ca vădit nefondată, cererea poate fi respinsă din acest motiv fără a i se verifica admisibilitatea. | (38) O cerere de protecție internațională ar trebui examinată pe fond pentru a stabili dacă solicitantul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). |
Or. en
Amendamentul 323
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 38
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(38) O cerere de protecție internațională ar trebui examinată pe fond pentru a stabili dacă solicitantul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). Nu este necesară o examinare pe fond în cazul în care o cerere ar trebui declarată inadmisibilă în conformitate cu prezentul regulament. Cu toate acestea, în cazul în care, după o evaluare prima facie, reiese în mod clar că o cerere poate fi respinsă ca vădit nefondată, cererea poate fi respinsă din acest motiv fără a i se verifica admisibilitatea. | (38) O cerere de protecție internațională ar trebui examinată pe fond pentru a stabili dacă solicitantul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). Nu este necesară o examinare pe fond în cazul în care o cerere ar trebui declarată inadmisibilă în conformitate cu prezentul regulament. |
Or. en
Amendamentul 324
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 38
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(38) O cerere de protecție internațională ar trebui examinată pe fond pentru a stabili dacă solicitantul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). Nu este necesară o examinare pe fond în cazul în care o cerere ar trebui declarată inadmisibilă în conformitate cu prezentul regulament. Cu toate acestea, în cazul în care, după o evaluare prima facie, reiese în mod clar că o cerere poate fi respinsă ca vădit nefondată, cererea poate fi respinsă din acest motiv fără a i se verifica admisibilitatea. | (38) O cerere de protecție internațională ar trebui examinată pe fond pentru a stabili dacă solicitantul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale). Nu este necesară o examinare pe fond în cazul în care o cerere ar trebui declarată inadmisibilă în conformitate cu prezentul regulament. |
Or. en
Justificare
Amendamentul vizează asigurarea consecvenței cu amendamentele ulterioare.
Amendamentul 325
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 39
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. În acest ultim caz, examinarea cererii nu ar trebui accelerată dacă solicitantul este în măsură să furnizeze justificări întemeiate pentru plecarea în alt stat membru fără autorizație, pentru prezentarea unei cereri în alt stat membru sau pentru faptul că nu s-a aflat în alt mod la dispoziția autoritățile competente, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu a fost informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la obligațiile sale. În plus, o procedură accelerată de examinare poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 326
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 39
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. În acest ultim caz, examinarea cererii nu ar trebui accelerată dacă solicitantul este în măsură să furnizeze justificări întemeiate pentru plecarea în alt stat membru fără autorizație, pentru prezentarea unei cereri în alt stat membru sau pentru faptul că nu s-a aflat în alt mod la dispoziția autoritățile competente, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu a fost informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la obligațiile sale. În plus, o procedură accelerată de examinare poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (39) Examinarea unei cereri poate fi accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care este probabil ca o cerere să fie fondată. O procedură accelerată de examinare nu poate fi aplicată minorilor neînsoțiți , cu excepția situației în care este probabil ca o cerere să fie fondată. |
Or. en
Amendamentul 327
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 39
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. În acest ultim caz, examinarea cererii nu ar trebui accelerată dacă solicitantul este în măsură să furnizeze justificări întemeiate pentru plecarea în alt stat membru fără autorizație, pentru prezentarea unei cereri în alt stat membru sau pentru faptul că nu s-a aflat în alt mod la dispoziția autoritățile competente, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu a fost informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la obligațiile sale. În plus, o procedură accelerată de examinare poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (39) Ar trebui să existe posibilitatea de a determina autoritățile să accelereze examinarea unei cereri și să soluționeze cererea în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul ar putea proveni dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică. În plus, o procedură accelerată de examinare nu ar trebui aplicată minorilor neînsoțiți. |
Or. en
Justificare
Amendamentul vizează asigurarea consecvenței cu amendamentele ulterioare.
Amendamentul 328
Emil Radev
Propunere de regulament
Considerentul 39
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. În acest ultim caz, examinarea cererii nu ar trebui accelerată dacă solicitantul este în măsură să furnizeze justificări întemeiate pentru plecarea în alt stat membru fără autorizație, pentru prezentarea unei cereri în alt stat membru sau pentru faptul că nu s-a aflat în alt mod la dispoziția autoritățile competente, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu a fost informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la obligațiile sale. În plus, o procedură accelerată de examinare poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică. În plus, o procedură accelerată de examinare poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. |
Or. bg
Amendamentul 329
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 39
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. În acest ultim caz, examinarea cererii nu ar trebui accelerată dacă solicitantul este în măsură să furnizeze justificări întemeiate pentru plecarea în alt stat membru fără autorizație, pentru prezentarea unei cereri în alt stat membru sau pentru faptul că nu s-a aflat în alt mod la dispoziția autoritățile competente, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu a fost informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la obligațiile sale. În plus, o procedură accelerată de examinare poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări privind securitatea națională sau ordinea publică, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. |
Or. en
Amendamentul 330
Rachida Dati, Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 39
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. În acest ultim caz, examinarea cererii nu ar trebui accelerată dacă solicitantul este în măsură să furnizeze justificări întemeiate pentru plecarea în alt stat membru fără autorizație, pentru prezentarea unei cereri în alt stat membru sau pentru faptul că nu s-a aflat în alt mod la dispoziția autoritățile competente, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu a fost informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la obligațiile sale. În plus, o procedură accelerată de examinare poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică, precum apartenența la o organizație criminală sau teroristă, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. În acest ultim caz, examinarea cererii nu ar trebui accelerată dacă solicitantul este în măsură să furnizeze justificări întemeiate pentru plecarea în alt stat membru fără autorizație, pentru prezentarea unei cereri în alt stat membru sau pentru faptul că nu s-a aflat în alt mod la dispoziția autoritățile competente, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu a fost informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la obligațiile sale. În plus, o procedură accelerată de examinare poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. Această examinare accelerată ar trebui să permită returnarea rapidă a resortisanților țărilor terțe considerați ineligibili pentru protecție internațională. |
Or. fr
Amendamentul 331
Elly Schlein
Propunere de regulament
Considerentul 39
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. În acest ultim caz, examinarea cererii nu ar trebui accelerată dacă solicitantul este în măsură să furnizeze justificări întemeiate pentru plecarea în alt stat membru fără autorizație, pentru prezentarea unei cereri în alt stat membru sau pentru faptul că nu s-a aflat în alt mod la dispoziția autoritățile competente, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu a fost informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la obligațiile sale. În plus, o procedură accelerată de examinare poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. În acest ultim caz, examinarea cererii nu ar trebui accelerată dacă solicitantul este în măsură să furnizeze justificări întemeiate pentru plecarea în alt stat membru fără autorizație, pentru prezentarea unei cereri în alt stat membru sau pentru faptul că nu s-a aflat în alt mod la dispoziția autoritățile competente, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu a fost informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la obligațiile sale. |
Or. en
Amendamentul 332
Jeroen Lenaers
Propunere de regulament
Considerentul 39
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. În acest ultim caz, examinarea cererii nu ar trebui accelerată dacă solicitantul este în măsură să furnizeze justificări întemeiate pentru plecarea în alt stat membru fără autorizație, pentru prezentarea unei cereri în alt stat membru sau pentru faptul că nu s-a aflat în alt mod la dispoziția autoritățile competente, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu a fost informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la obligațiile sale. În plus, o procedură accelerată de examinare poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (39) Examinarea unei cereri ar trebui accelerată și finalizată în termen de maximum două luni în cazurile în care o cerere este vădit nefondată deoarece este o cerere abuzivă, inclusiv în cazul în care solicitantul provine dintr-o țară de origine sigură sau solicitantul prezintă o cerere numai pentru a întârzia ori a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare sau în cazul în care au fost distruse sau eliminate informații sau documente relevante ori în cazul în care există preocupări serioase privind securitatea națională sau ordinea publică, în cazul în care solicitantul nu cere protecție internațională în primul stat membru de intrare ori în statul membru unde se află în situație de ședere legală sau în cazul în care un solicitant a cărui cerere este în curs de examinare și care a prezentat o cerere într-un alt stat membru sau care se află pe teritoriul altui stat membru fără permis de ședere este reprimit în temeiul Regulamentului Dublin. În acest ultim caz, examinarea cererii nu ar trebui accelerată dacă solicitantul este în măsură să furnizeze justificări întemeiate pentru plecarea în alt stat membru fără autorizație, pentru prezentarea unei cereri în alt stat membru sau pentru faptul că nu s-a aflat în alt mod la dispoziția autoritățile competente, cum ar fi, de exemplu, faptul că nu a fost informat în mod corespunzător și în timp util cu privire la obligațiile sale. În plus, o procedură accelerată de examinare poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. |
Or. en
Amendamentul 333
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 40
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(40) Multe cereri de protecție internațională sunt prezentate la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru înainte de adoptarea unei decizii cu privire la intrarea solicitantului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua o examinare a admisibilității sau o examinare a fondului cererii, care să permită luarea unei decizii în locurile respective, în circumstanțe bine definite, cu privire la astfel de cereri. Procedura la frontieră nu ar trebui să dureze mai mult de patru săptămâni și, după această perioadă, solicitanților ar trebui să li se permită să intre pe teritoriul statului membru. Numai în cazul în care un număr disproporționat de solicitanți își depun cererile la frontieră sau într-o zonă de tranzit se poate aplica procedura la frontieră, în locuri din apropierea frontierei sau a zonei de tranzit. O procedură la frontieră poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (40) Multe cereri de protecție internațională sunt prezentate la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru. În conformitate cu principiul nereturnării, după depunerea unei cereri de protecție internațională, solicitanților li se permite să intre pe teritoriul statului membru și să solicite azil pe teritoriul statului membru, primind resurse suficiente care să le asigure condiții de viață decente. |
Or. en
Amendamentul 334
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 40
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(40) Multe cereri de protecție internațională se fac la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru înainte de adoptarea unei decizii cu privire la intrarea solicitantului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua o examinare a admisibilității sau o examinare a fondului cererii, care să permită luarea unei decizii în locurile respective, în circumstanțe bine definite, cu privire la astfel de cereri. Procedura la frontieră nu ar trebui să dureze mai mult de patru săptămâni și, după această perioadă, solicitanților ar trebui să li se permită să intre pe teritoriul statului membru. Numai în cazul în care un număr disproporționat de solicitanți își depun cererile la frontieră sau într-o zonă de tranzit se poate aplica procedura la frontieră, în locuri din apropierea frontierei sau a zonei de tranzit. O procedură la frontieră poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (40) Multe cereri de protecție internațională se fac la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru înainte de adoptarea unei decizii cu privire la intrarea solicitantului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua o examinare a admisibilității sau o examinare a fondului cererii, care să permită luarea unei decizii în locurile respective, în circumstanțe bine definite, cu privire la astfel de cereri. Procedura la frontieră nu ar trebui să dureze mai mult de două săptămâni și, după această perioadă, solicitanților ar trebui să li se permită să intre pe teritoriul statului membru. O procedură la frontieră nu poate fi aplicată minorilor neînsoțiți. |
Or. en
Amendamentul 335
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 40
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(40) Multe cereri de protecție internațională se fac la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru înainte de adoptarea unei decizii cu privire la intrarea solicitantului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua o examinare a admisibilității sau o examinare a fondului cererii, care să permită luarea unei decizii în locurile respective, în circumstanțe bine definite, cu privire la astfel de cereri. Procedura la frontieră nu ar trebui să dureze mai mult de patru săptămâni și, după această perioadă, solicitanților ar trebui să li se permită să intre pe teritoriul statului membru. Numai în cazul în care un număr disproporționat de solicitanți își depun cererile la frontieră sau într-o zonă de tranzit se poate aplica procedura la frontieră, în locuri din apropierea frontierei sau a zonei de tranzit. O procedură la frontieră poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (40) Multe cereri de protecție internațională se fac la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru înainte de adoptarea unei decizii cu privire la intrarea solicitantului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua o examinare a admisibilității sau o examinare a fondului cererii, care să permită luarea unei decizii în locurile respective, în circumstanțe bine definite, cu privire la astfel de cereri. Procedura la frontieră nu ar trebui să dureze mai mult de opt săptămâni. Numai în cazul în care un număr disproporționat de solicitanți își depun cererile la frontieră sau într-o zonă de tranzit se poate aplica procedura la frontieră, în locuri din apropierea frontierei sau a zonei de tranzit. |
Or. en
Amendamentul 336
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 40
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(40) Multe cereri de protecție internațională se fac la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru înainte de adoptarea unei decizii cu privire la intrarea solicitantului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua o examinare a admisibilității sau o examinare a fondului cererii, care să permită luarea unei decizii în locurile respective, în circumstanțe bine definite, cu privire la astfel de cereri. Procedura la frontieră nu ar trebui să dureze mai mult de patru săptămâni și, după această perioadă, solicitanților ar trebui să li se permită să intre pe teritoriul statului membru. Numai în cazul în care un număr disproporționat de solicitanți își depun cererile la frontieră sau într-o zonă de tranzit se poate aplica procedura la frontieră, în locuri din apropierea frontierei sau a zonei de tranzit. O procedură la frontieră poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (40) Multe cereri de protecție internațională se fac la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru înainte de adoptarea unei decizii cu privire la intrarea solicitantului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua o examinare a admisibilității sau o examinare a fondului cererii, care să permită luarea unei decizii în locurile respective, în circumstanțe bine definite, cu privire la astfel de cereri. Procedura la frontieră nu ar trebui să dureze mai mult de patru săptămâni și, după această perioadă, solicitanților ar trebui să li se permită să intre pe teritoriul statului membru. Numai în cazul în care un număr disproporționat de solicitanți își depun cererile la frontieră sau într-o zonă de tranzit se poate aplica procedura la frontieră, în locuri din apropierea frontierei sau a zonei de tranzit. O procedură la frontieră nu este aplicată minorilor neînsoțiți. |
Or. en
Justificare
Amendamentul vizează asigurarea consecvenței cu amendamentele ulterioare.
Amendamentul 337
Sergei Stanishev
Propunere de regulament
Considerentul 40
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(40) Multe cereri de protecție internațională se fac la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru înainte de adoptarea unei decizii cu privire la intrarea solicitantului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua o examinare a admisibilității sau o examinare a fondului cererii, care să permită luarea unei decizii în locurile respective, în circumstanțe bine definite, cu privire la astfel de cereri. Procedura la frontieră nu ar trebui să dureze mai mult de patru săptămâni și, după această perioadă, solicitanților ar trebui să li se permită să intre pe teritoriul statului membru. Numai în cazul în care un număr disproporționat de solicitanți își depun cererile la frontieră sau într-o zonă de tranzit se poate aplica procedura la frontieră, în locuri din apropierea frontierei sau a zonei de tranzit. O procedură la frontieră poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (40) Multe cereri de protecție internațională se fac la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru înainte de adoptarea unei decizii cu privire la intrarea solicitantului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua o examinare a fondului cererii, care să permită luarea unei decizii în locurile respective, în circumstanțe bine definite, cu privire la astfel de cereri. Procedura la frontieră nu ar trebui să dureze mai mult de patru săptămâni și, după această perioadă, solicitanților ar trebui să li se permită să intre pe teritoriul statului membru. Numai în cazul în care un număr disproporționat de solicitanți își depun cererile la frontieră sau într-o zonă de tranzit se poate aplica procedura la frontieră, în locuri din apropierea frontierei sau a zonei de tranzit. O procedură la frontieră poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. |
Or. en
Justificare
În conformitate cu amendamentele anterioare referitoare la eliminarea controlului admisibilității, ca o cerință înainte de punerea în aplicare a Regulamentului Dublin.
Amendamentul 338
Alessandra Mussolini, Salvatore Domenico Pogliese
Propunere de regulament
Considerentul 40
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(40) Multe cereri de protecție internațională se fac la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru înainte de adoptarea unei decizii cu privire la intrarea solicitantului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua o examinare a admisibilității sau o examinare a fondului cererii, care să permită luarea unei decizii în locurile respective, în circumstanțe bine definite, cu privire la astfel de cereri. Procedura la frontieră nu ar trebui să dureze mai mult de patru săptămâni și, după această perioadă, solicitanților ar trebui să li se permită să intre pe teritoriul statului membru. Numai în cazul în care un număr disproporționat de solicitanți își depun cererile la frontieră sau într-o zonă de tranzit se poate aplica procedura la frontieră, în locuri din apropierea frontierei sau a zonei de tranzit. O procedură la frontieră poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. | (40) Multe cereri de protecție internațională se fac la frontieră sau într-o zonă de tranzit a unui stat membru înainte de adoptarea unei decizii cu privire la intrarea solicitantului. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua o examinare a admisibilității sau o examinare a fondului cererii, care să permită luarea unei decizii în locurile respective, în circumstanțe bine definite, cu privire la astfel de cereri. Procedura la frontieră nu ar trebui să dureze mai mult de două săptămâni și, după această perioadă, solicitanților ar trebui să li se permită să intre pe teritoriul statului membru. Numai în cazul în care un număr disproporționat de solicitanți își depun cererile la frontieră sau într-o zonă de tranzit se poate aplica procedura la frontieră, în locuri din apropierea frontierei sau a zonei de tranzit. O procedură la frontieră poate fi aplicată minorilor neînsoțiți numai în circumstanțele limitate prevăzute în prezentul regulament. |
Or. en
Amendamentul 339
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 41
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(41) Noțiunea de ordine publică poate acoperi, printre altele, o condamnare pentru comiterea unei infracțiuni grave. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 340
Rachida Dati, Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 41
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(41) Noțiunea de ordine publică poate acoperi, printre altele, o condamnare pentru comiterea unei infracțiuni grave. | (41) Noțiunea de ordine publică poate acoperi, printre altele, o condamnare pentru comiterea unei infracțiuni grave. Noțiunile de securitate națională și de ordine publică acoperă, de asemenea, infracțiuni grave precum participarea la o organizație criminală, actele de terorism, precum și introducerea ilegală de persoane. |
Or. fr
Amendamentul 341
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 42
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(42) Atât timp cât un solicitant poate demonstra un motiv întemeiat, lipsa documentelor la intrare sau utilizarea unor documente falsificate nu ar trebui să determine în sine recurgerea automată la o procedură accelerată de examinare sau la o procedură la frontieră. | (42) O lipsă a documentelor la intrare sau utilizarea unor documente falsificate nu ar trebui să determine recurgerea automată la o procedură accelerată de examinare sau la o procedură la frontieră. |
Or. en
Justificare
Lipsa de documentație a unui solicitant nu ar trebui să afecteze cererea de protecție internațională a acestuia.
Amendamentul 342
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 42
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(42) Atât timp cât un solicitant poate demonstra un motiv întemeiat, lipsa documentelor la intrare sau utilizarea unor documente falsificate nu ar trebui să determine în sine recurgerea automată la o procedură accelerată de examinare sau la o procedură la frontieră. | (42) Atât timp cât un solicitant poate prezenta o explicație satisfăcătoare referitoare la lipsa documentelor la intrare nu ar trebui să determine în sine recurgerea automată la o procedură accelerată de examinare sau la o procedură la frontieră. |
Or. en
Amendamentul 343
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 42
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(42) Atât timp cât un solicitant poate demonstra un motiv întemeiat, lipsa documentelor la intrare sau utilizarea unor documente falsificate nu ar trebui să determine în sine recurgerea automată la o procedură accelerată de examinare sau la o procedură la frontieră. | (42) Lipsa documentelor la intrare sau utilizarea unor documente falsificate nu ar trebui să determine în sine recurgerea automată la o procedură accelerată de examinare sau la o procedură la frontieră. |
Or. en
Amendamentul 344
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 42
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(42) Atât timp cât un solicitant poate demonstra un motiv întemeiat, lipsa documentelor la intrare sau utilizarea unor documente falsificate nu ar trebui să determine în sine recurgerea automată la o procedură accelerată de examinare sau la o procedură la frontieră. | (42) Lipsa documentelor la intrare, utilizarea unor documente falsificate sau refuzul de a efectua o examinare medicală nu ar trebui să determine în sine o decizie negativă cu privire la cererea de protecție internațională. |
Or. en
Amendamentul 345
Cecilia Wikström, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar
Propunere de regulament
Considerentul 43
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(43) În cazul în care un solicitant își retrage în mod explicit cererea din oficiu sau nu respectă obligațiile care decurg din prezentul regulament, din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul Dublin) sau din Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire) și, prin aceasta, își retrage în mod implicit cererea, cererea respectivă nu ar mai trebui analizată în continuare și ar trebui respinsă ca retrasă sau abandonată în mod explicit, iar orice cerere prezentată în statele membre de către același solicitant după decizia respectivă ar trebui considerată drept o cerere ulterioară. Cu toate acestea, retragerea implicită nu ar trebui să fie automată, ci solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea de a se prezenta în fața autorității decizionale și a demonstra că nerespectarea obligațiilor respective a fost cauzată de circumstanțe independente de voința sa. | eliminat |
Or. en
Justificare
Utilizarea conceptului de retrageri implicite ar trebui redusă în mod considerabil, pentru a nu periclita securitatea juridică și pentru a nu genera un număr mare de căi de atac costisitoare.
Amendamentul 346
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 43
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(43) În cazul în care un solicitant își retrage în mod explicit cererea din oficiu sau nu respectă obligațiile care decurg din prezentul regulament, din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul Dublin) sau din Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire) și, prin aceasta, își retrage în mod implicit cererea, cererea respectivă nu ar mai trebui analizată în continuare și ar trebui respinsă ca retrasă sau abandonată în mod explicit, iar orice cerere prezentată în statele membre de către același solicitant după decizia respectivă ar trebui considerată drept o cerere ulterioară. Cu toate acestea, retragerea implicită nu ar trebui să fie automată, ci solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea de a se prezenta în fața autorității decizionale și a demonstra că nerespectarea obligațiilor respective a fost cauzată de circumstanțe independente de voința sa. | (43) În cazul în care un solicitant își retrage în mod explicit cererea din oficiu, cererea respectivă nu ar mai trebui analizată în continuare și ar trebui respinsă ca retrasă. |
Or. en
Amendamentul 347
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 43
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(43) În cazul în care un solicitant își retrage în mod explicit cererea din oficiu sau nu respectă obligațiile care decurg din prezentul regulament, din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul Dublin) sau din Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire) și, prin aceasta, își retrage în mod implicit cererea, cererea respectivă nu ar mai trebui analizată în continuare și ar trebui respinsă ca retrasă sau abandonată în mod explicit, iar orice cerere prezentată în statele membre de către același solicitant după decizia respectivă ar trebui considerată drept o cerere ulterioară. Cu toate acestea, retragerea implicită nu ar trebui să fie automată, ci solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea de a se prezenta în fața autorității decizionale și a demonstra că nerespectarea obligațiilor respective a fost cauzată de circumstanțe independente de voința sa. | (43) În cazul în care un solicitant își retrage în mod explicit cererea din oficiu, cererea respectivă nu ar mai trebui analizată în continuare și ar trebui respinsă ca retrasă. |
Or. en
Amendamentul 348
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 43
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(43) În cazul în care un solicitant își retrage în mod explicit cererea din oficiu sau nu respectă obligațiile care decurg din prezentul regulament, din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul Dublin) sau din Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire) și, prin aceasta, își retrage în mod implicit cererea, cererea respectivă nu ar mai trebui analizată în continuare și ar trebui respinsă ca retrasă sau abandonată în mod explicit, iar orice cerere prezentată în statele membre de către același solicitant după decizia respectivă ar trebui considerată drept o cerere ulterioară. Cu toate acestea, retragerea implicită nu ar trebui să fie automată, ci solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea de a se prezenta în fața autorității decizionale și a demonstra că nerespectarea obligațiilor respective a fost cauzată de circumstanțe independente de voința sa. | (43) În cazul în care un solicitant își retrage în mod explicit cererea din oficiu sau își retrage în mod implicit cererea, cererea respectivă nu ar mai trebui analizată în continuare și ar trebui respinsă ca retrasă în mod explicit sau retrasă în mod implicit,, iar orice cerere prezentată în statele membre de către același solicitant după decizia respectivă ar trebui considerată drept o cerere ulterioară. Cu toate acestea, solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea de a se prezenta în fața autorității decizionale și a demonstra că orice retragere implicită a fost cauzată de circumstanțe independente de voința sa. |
Or. en
Justificare
Amendamentul vizează asigurarea consecvenței cu amendamentele ulterioare.
Amendamentul 349
Jeroen Lenaers
Propunere de regulament
Considerentul 43
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(43) În cazul în care un solicitant își retrage în mod explicit cererea din oficiu sau nu respectă obligațiile care decurg din prezentul regulament, din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul Dublin) sau din Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire) și, prin aceasta, își retrage în mod implicit cererea, cererea respectivă nu ar mai trebui analizată în continuare și ar trebui respinsă ca retrasă sau abandonată în mod explicit, iar orice cerere prezentată în statele membre de către același solicitant după decizia respectivă ar trebui considerată drept o cerere ulterioară. Cu toate acestea, retragerea implicită nu ar trebui să fie automată, ci solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea de a se prezenta în fața autorității decizionale și a demonstra că nerespectarea obligațiilor respective a fost cauzată de circumstanțe independente de voința sa. | (43) În cazul în care un solicitant își retrage în mod explicit cererea din oficiu sau nu respectă obligațiile care decurg din prezentul regulament, din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul Dublin) sau din Directiva XXX/XXX/UE (Directiva privind condițiile de primire), cererea sa va fi considerată retrasă în mod implicit, cererea respectivă nu ar mai trebui analizată în continuare și ar trebui respinsă ca retrasă sau abandonată în mod explicit, iar orice cerere prezentată în statele membre de către același solicitant după decizia respectivă ar trebui considerată drept o cerere ulterioară. Cu toate acestea, retragerea implicită nu ar trebui să fie automată, ci solicitantului ar trebui să i se dea posibilitatea de a se prezenta în fața autorității decizionale și a demonstra că nerespectarea obligațiilor respective, în mai multe situații, a fost cauzată de circumstanțe independente de voința sa. |
Or. en
Amendamentul 350
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 44
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(44) În cazul în care solicitantul prezintă o cerere ulterioară fără a aduce probe sau elemente noi care măresc în mod semnificativ probabilitatea ca solicitantul să îndeplinească condițiile pentru a beneficia de protecție internațională sau care evocă motivele pentru care cererea anterioară a fost respinsă ca inadmisibilă, această cerere ulterioară nu ar trebui să facă obiectul unei noi proceduri complete de examinare. În acest caz, în urma unei examinări preliminare, cererea ar trebui respinsă ca inadmisibilă sau ca vădit nefondată dacă este în mod clar neîntemeiată sau abuzivă, neavând nicio perspectivă concretă de succes, în conformitate cu principiul res judicata. Examinarea preliminară se efectuează pe baza declarațiilor în scris, iar interviul personal poate fi omis în cazurile în care din declarațiile în scris reiese clar că cererea nu aduce elemente sau date noi relevante ori este în mod clar neîntemeiată și nu are nicio perspectivă concretă de succes. În cazul unei cereri ulterioare, se pot face excepții de la dreptul persoanei de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după respingerea unei cereri ulterioare ca inadmisibilă sau nefondată ori, în cazul unei a doua sau a altei cereri ulterioare, de îndată ce o cerere este prezentată în orice stat membru după adoptarea unei decizii finale care a respins o cerere ulterioară depusă anterior ca inadmisibilă, nefondată sau vădit nefondată. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 351
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 44
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(44) În cazul în care solicitantul prezintă o cerere ulterioară fără a aduce probe sau elemente noi care măresc în mod semnificativ probabilitatea ca solicitantul să îndeplinească condițiile pentru a beneficia de protecție internațională sau care evocă motivele pentru care cererea anterioară a fost respinsă ca inadmisibilă, această cerere ulterioară nu ar trebui să facă obiectul unei noi proceduri complete de examinare. În acest caz, în urma unei examinări preliminare, cererea ar trebui respinsă ca inadmisibilă sau ca vădit nefondată dacă este în mod clar neîntemeiată sau abuzivă, neavând nicio perspectivă concretă de succes, în conformitate cu principiul res judicata. Examinarea preliminară se efectuează pe baza declarațiilor în scris, iar interviul personal poate fi omis în cazurile în care din declarațiile în scris reiese clar că cererea nu aduce elemente sau date noi relevante ori este în mod clar neîntemeiată și nu are nicio perspectivă concretă de succes. În cazul unei cereri ulterioare, se pot face excepții de la dreptul persoanei de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după respingerea unei cereri ulterioare ca inadmisibilă sau nefondată ori, în cazul unei a doua sau a altei cereri ulterioare, de îndată ce o cerere este prezentată în orice stat membru după adoptarea unei decizii finale care a respins o cerere ulterioară depusă anterior ca inadmisibilă, nefondată sau vădit nefondată. | (44) În cazul în care solicitantul prezintă o cerere ulterioară fără a aduce probe sau elemente noi care măresc în mod semnificativ probabilitatea ca solicitantul să îndeplinească condițiile pentru a beneficia de protecție internațională sau care evocă motivele pentru care cererea anterioară a fost respinsă ca inadmisibilă, această cerere ulterioară nu ar trebui să facă obiectul unei noi proceduri complete de examinare. În acest caz, în urma unei examinări preliminare, cererea ar trebui respinsă ca inadmisibilă sau ca vădit nefondată dacă este în mod clar neîntemeiată sau abuzivă, neavând nicio perspectivă concretă de succes, în conformitate cu principiul res judicata. Examinarea preliminară se efectuează pe baza declarațiilor în scris, iar interviul personal poate fi omis în cazurile în care din declarațiile în scris reiese clar că cererea nu aduce elemente sau date noi relevante ori este în mod clar neîntemeiată și nu are nicio perspectivă concretă de succes. |
Or. en
Amendamentul 352
Jeroen Lenaers
Propunere de regulament
Considerentul 44
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(44) În cazul în care solicitantul prezintă o cerere ulterioară fără a aduce probe sau elemente noi care măresc în mod semnificativ probabilitatea ca solicitantul să îndeplinească condițiile pentru a beneficia de protecție internațională sau care evocă motivele pentru care cererea anterioară a fost respinsă ca inadmisibilă, această cerere ulterioară nu ar trebui să facă obiectul unei noi proceduri complete de examinare. În acest caz, în urma unei examinări preliminare, cererea ar trebui respinsă ca inadmisibilă sau ca vădit nefondată dacă este în mod clar neîntemeiată sau abuzivă, neavând nicio perspectivă concretă de succes, în conformitate cu principiul res judicata. Examinarea preliminară se efectuează pe baza declarațiilor în scris, iar interviul personal poate fi omis în cazurile în care din declarațiile în scris reiese clar că cererea nu aduce elemente sau date noi relevante ori este în mod clar neîntemeiată și nu are nicio perspectivă concretă de succes. În cazul unei cereri ulterioare, se pot face excepții de la dreptul persoanei de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după respingerea unei cereri ulterioare ca inadmisibilă sau nefondată ori, în cazul unei a doua sau a altei cereri ulterioare, de îndată ce o cerere este prezentată în orice stat membru după adoptarea unei decizii finale care a respins o cerere ulterioară depusă anterior ca inadmisibilă, nefondată sau vădit nefondată. | (44) În cazul în care solicitantul prezintă o cerere ulterioară fără a aduce probe sau elemente noi care măresc în mod semnificativ probabilitatea ca solicitantul să îndeplinească condițiile pentru a beneficia de protecție internațională sau care evocă motivele pentru care cererea anterioară a fost respinsă ca inadmisibilă, această cerere ulterioară nu ar trebui să facă obiectul unei noi proceduri complete de examinare. În acest caz, în urma unei examinări preliminare, cererea ar trebui respinsă ca inadmisibilă sau ca vădit nefondată dacă este abuzivă sau este lipsită în mod clar de elemente esențiale, neavând nicio perspectivă de succes, în conformitate cu principiul res judicata. Examinarea preliminară se efectuează pe baza declarațiilor în scris, iar interviul personal poate fi omis în cazurile în care din declarațiile în scris reiese clar că cererea nu aduce elemente sau date noi relevante ori este în mod clar lipsită de elemente esențiale și nu are nicio perspectivă de succes sau atunci când cererea ulterioară este prezentată cu puțin timp înainte de îndepărtare sau de plecare și există indicii că aceasta este prezentată doar pentru a întârzia sau a împiedica executarea unei decizii de îndepărtare. În cazul unei cereri ulterioare, se pot face excepții de la dreptul persoanei de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după respingerea unei cereri ulterioare ca inadmisibilă sau nefondată ori, în cazul unei a doua sau a altei cereri ulterioare, de îndată ce o cerere este prezentată în orice stat membru după adoptarea unei decizii finale care a respins o cerere ulterioară depusă anterior ca inadmisibilă, nefondată sau vădit nefondată. |
Or. en
Amendamentul 353
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 44
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(44) În cazul în care solicitantul prezintă o cerere ulterioară fără a aduce probe sau elemente noi care măresc în mod semnificativ probabilitatea ca solicitantul să îndeplinească condițiile pentru a beneficia de protecție internațională sau care evocă motivele pentru care cererea anterioară a fost respinsă ca inadmisibilă, această cerere ulterioară nu ar trebui să facă obiectul unei noi proceduri complete de examinare. În acest caz, în urma unei examinări preliminare, cererea ar trebui respinsă ca inadmisibilă sau ca vădit nefondată dacă este în mod clar neîntemeiată sau abuzivă, neavând nicio perspectivă concretă de succes, în conformitate cu principiul res judicata. Examinarea preliminară se efectuează pe baza declarațiilor în scris, iar interviul personal poate fi omis în cazurile în care din declarațiile în scris reiese clar că cererea nu aduce elemente sau date noi relevante ori este în mod clar neîntemeiată și nu are nicio perspectivă concretă de succes. În cazul unei cereri ulterioare, se pot face excepții de la dreptul persoanei de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după respingerea unei cereri ulterioare ca inadmisibilă sau nefondată ori, în cazul unei a doua sau a altei cereri ulterioare, de îndată ce o cerere este prezentată în orice stat membru după adoptarea unei decizii finale care a respins o cerere ulterioară depusă anterior ca inadmisibilă, nefondată sau vădit nefondată. | (44) În cazul în care solicitantul prezintă o a doua sau o altă cerere ulterioară fără a aduce probe sau elemente noi care măresc în mod semnificativ probabilitatea ca solicitantul să îndeplinească condițiile pentru a beneficia de protecție internațională sau care evocă motivele pentru care cererea anterioară a fost respinsă ca inadmisibilă, această cerere ulterioară nu ar trebui să facă obiectul unei noi proceduri complete de examinare. În acest caz, în urma unei examinări preliminare, cererea ar trebui respinsă ca inadmisibilă sau ca vădit nefondată dacă este în mod clar neîntemeiată sau abuzivă, neavând nicio perspectivă concretă de succes, în conformitate cu principiul res judicata. Examinarea preliminară se efectuează pe baza declarațiilor în scris, iar interviul personal poate fi omis în cazurile în care din declarațiile în scris reiese clar că cererea nu aduce elemente sau date noi relevante ori este în mod clar neîntemeiată și nu are nicio perspectivă concretă de succes. În cazul unei a doua sau al altei cereri ulterioare, se pot face excepții de la dreptul persoanei de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după respingerea unei cereri ulterioare ca inadmisibilă. |
Or. en
Amendamentul 354
Maria Grapini
Propunere de regulament
Considerentul 44
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(44) În cazul în care solicitantul prezintă o cerere ulterioară fără a aduce probe sau elemente noi care măresc în mod semnificativ probabilitatea ca solicitantul să îndeplinească condițiile pentru a beneficia de protecție internațională sau care evocă motivele pentru care cererea anterioară a fost respinsă ca inadmisibilă, această cerere ulterioară nu ar trebui să facă obiectul unei noi proceduri complete de examinare. În acest caz, în urma unei examinări preliminare, cererea ar trebui respinsă ca inadmisibilă sau ca vădit nefondată dacă este în mod clar neîntemeiată sau abuzivă, neavând nicio perspectivă concretă de succes, în conformitate cu principiul res judicata. Examinarea preliminară se efectuează pe baza declarațiilor în scris, iar interviul personal poate fi omis în cazurile în care din declarațiile în scris reiese clar că cererea nu aduce elemente sau date noi relevante ori este în mod clar neîntemeiată și nu are nicio perspectivă concretă de succes. În cazul unei cereri ulterioare, se pot face excepții de la dreptul persoanei de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după respingerea unei cereri ulterioare ca inadmisibilă sau nefondată ori, în cazul unei a doua sau a altei cereri ulterioare, de îndată ce o cerere este prezentată în orice stat membru după adoptarea unei decizii finale care a respins o cerere ulterioară depusă anterior ca inadmisibilă, nefondată sau vădit nefondată. | (44) În cazul în care solicitantul prezintă o cerere ulterioară fără a aduce probe sau elemente noi care măresc în mod semnificativ probabilitatea ca solicitantul să îndeplinească condițiile pentru a beneficia de protecție internațională sau care evocă motivele pentru care cererea anterioară a fost respinsă ca inadmisibilă, această cerere ulterioară nu ar trebui să facă obiectul unei noi proceduri complete de examinare. Totodată, ar trebui evitată situația depunerii repetitive de noi cereri în alte state membre, fără prezentarea unor elemente sau date noi, în scopul prevenirii abuzurilor de procedură. În acest caz, în urma unei examinări preliminare, cererea ar trebui respinsă ca inadmisibilă sau ca vădit nefondată dacă este în mod clar neîntemeiată sau abuzivă, neavând nicio perspectivă concretă de succes, în conformitate cu principiul res judicata. Examinarea preliminară se efectuează pe baza declarațiilor în scris, iar interviul personal poate fi omis în cazurile în care din declarațiile în scris reiese clar că cererea nu aduce elemente sau date noi relevante ori este în mod clar neîntemeiată și nu are nicio perspectivă concretă de succes. În cazul unei cereri ulterioare, se pot face excepții de la dreptul persoanei de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după respingerea unei cereri ulterioare ca inadmisibilă sau nefondată ori, în cazul unei a doua sau a altei cereri ulterioare, de îndată ce o cerere este prezentată în orice stat membru după adoptarea unei decizii finale care a respins o cerere ulterioară depusă anterior ca inadmisibilă, nefondată sau vădit nefondată. |
Or. ro
Amendamentul 355
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 44 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (44a) Având în vedere caracterul individual al dreptului la azil, astfel cum este descris în legislația internațională, inclusiv în Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, cererile de azil trebuie să fie analizate în mod individual, indiferent de țara de origine a solicitantului. Prin urmare, conceptul de țară de origine sigură nu poate fi aplicat. |
Or. en
Amendamentul 356
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 45
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(45) Un element esențial pentru a determina dacă o cerere de protecție internațională este fondată este siguranța solicitantului în țara sa de origine. Având în vedere faptul că Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) vizează atingerea unui nivel înalt de convergență privind condițiile pe care resortisanții țărilor terțe și apatrizii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de protecție internațională, prezentul regulament instituie criterii comune pentru desemnarea țărilor terțe drept țări de origine sigure și, având în vedere necesitatea de a consolida aplicarea conceptului de țară de origine sigură drept instrument esențial pentru a sprijini prelucrarea rapidă a cererilor care sunt susceptibile de a fi nefondate, prezentul regulament instituie o listă comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 357
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 45
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(45) Un element esențial pentru a determina dacă o cerere de protecție internațională este fondată este siguranța solicitantului în țara sa de origine. Având în vedere faptul că Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) vizează atingerea unui nivel înalt de convergență privind condițiile pe care resortisanții țărilor terțe și apatrizii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de protecție internațională, prezentul regulament instituie criterii comune pentru desemnarea țărilor terțe drept țări de origine sigure și, având în vedere necesitatea de a consolida aplicarea conceptului de țară de origine sigură drept instrument esențial pentru a sprijini prelucrarea rapidă a cererilor care sunt susceptibile de a fi nefondate, prezentul regulament instituie o listă comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 358
Rachida Dati
Propunere de regulament
Considerentul 45
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(45) Un element esențial pentru a determina dacă o cerere de protecție internațională este fondată este siguranța solicitantului în țara sa de origine. Având în vedere faptul că Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) vizează atingerea unui nivel înalt de convergență privind condițiile pe care resortisanții țărilor terțe și apatrizii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de protecție internațională, prezentul regulament instituie criterii comune pentru desemnarea țărilor terțe drept țări de origine sigure și, având în vedere necesitatea de a consolida aplicarea conceptului de țară de origine sigură drept instrument esențial pentru a sprijini prelucrarea rapidă a cererilor care sunt susceptibile de a fi nefondate, prezentul regulament instituie o listă comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. | (45) Un element esențial pentru a determina dacă o cerere de protecție internațională este fondată este siguranța solicitantului în țara sa de origine. Având în vedere faptul că Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) vizează atingerea unui nivel înalt de convergență privind condițiile pe care resortisanții țărilor terțe și apatrizii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de protecție internațională, prezentul regulament instituie criterii comune pentru desemnarea țărilor terțe drept țări de origine sigure și, având în vedere necesitatea de a consolida aplicarea conceptului de țară de origine sigură drept instrument esențial pentru a sprijini prelucrarea rapidă a cererilor care sunt susceptibile de a fi nefondate, prezentul regulament instituie o listă comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. Această listă va spori eficacitatea sistemelor de azil ale statelor membre în ceea ce privește cererile de protecție internațională care sunt susceptibile de a fi nefondate și va permite remedierea anumitor discrepanțe între listele naționale ale țărilor de origine sigure ale statelor membre. |
Or. fr
Amendamentul 359
Péter Niedermüller, Sylvie Guillaume
Propunere de regulament
Considerentul 45
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(45) Un element esențial pentru a determina dacă o cerere de protecție internațională este fondată este siguranța solicitantului în țara sa de origine. Având în vedere faptul că Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) vizează atingerea unui nivel înalt de convergență privind condițiile pe care resortisanții țărilor terțe și apatrizii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de protecție internațională, prezentul regulament instituie criterii comune pentru desemnarea țărilor terțe drept țări de origine sigure și, având în vedere necesitatea de a consolida aplicarea conceptului de țară de origine sigură drept instrument esențial pentru a sprijini prelucrarea rapidă a cererilor care sunt susceptibile de a fi nefondate, prezentul regulament instituie o listă comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. | (45) Un element esențial pentru a determina dacă o cerere de protecție internațională este fondată este siguranța solicitantului în țara sa de origine. Având în vedere faptul că Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) vizează atingerea unui nivel înalt de convergență privind condițiile pe care resortisanții țărilor terțe și apatrizii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de protecție internațională, prezentul regulament instituie criterii comune pentru desemnarea țărilor terțe drept țări de origine sigure și instituie o listă comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. |
Or. en
Amendamentul 360
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 45
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(45) Un element esențial pentru a determina dacă o cerere de protecție internațională este fondată este siguranța solicitantului în țara sa de origine. Având în vedere faptul că Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) vizează atingerea unui nivel înalt de convergență privind condițiile pe care resortisanții țărilor terțe și apatrizii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de protecție internațională, prezentul regulament instituie criterii comune pentru desemnarea țărilor terțe drept țări de origine sigure și, având în vedere necesitatea de a consolida aplicarea conceptului de țară de origine sigură drept instrument esențial pentru a sprijini prelucrarea rapidă a cererilor care sunt susceptibile de a fi nefondate, prezentul regulament instituie o listă comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. | (45) Un element esențial pentru a determina dacă o cerere de protecție internațională este fondată este siguranța solicitantului în țara sa de origine. Având în vedere faptul că Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX (Regulamentul privind condițiile de obținere a protecției internaționale) vizează atingerea unui nivel înalt de convergență privind condițiile pe care resortisanții țărilor terțe și apatrizii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de protecție internațională, prezenta directivă instituie criterii comune pentru desemnarea țărilor terțe drept țări de origine sigure și, având în vedere necesitatea de a consolida aplicarea conceptului de țară de origine sigură drept instrument esențial pentru a sprijini prelucrarea rapidă a cererilor care sunt susceptibile de a fi nefondate, prezenta directivă instituie o listă comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. |
Or. fr
Amendamentul 361
Udo Voigt
Propunere de regulament
Considerentul 46
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(46) Faptul că o țară terță este inclusă pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure nu poate constitui o garanție absolută a siguranței resortisanților țării respective și, prin urmare, nu înlătură necesitatea de a efectua o examinare individuală adecvată a cererii de protecție internațională. Prin natura sa, evaluarea pe care se bazează desemnarea poate lua în considerare numai situația generală din țara respectivă pe plan civil, juridic și politic, precum și faptul că agenții de persecuție, de tortură sau care aplică tratamente ori pedepse inumane sau degradante fac efectiv obiectul sancțiunilor atunci când se stabilește că sunt responsabili de aceste fapte în țara respectivă. Din acest motiv, atunci când un solicitant arată că există motive serioase pentru ca țara să nu fie considerată sigură în cazul său particular, desemnarea respectivei țări drept țară sigură nu mai poate fi considerată pertinentă în cazul său. | eliminat |
Or. de
Amendamentul 362
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 46
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(46) Faptul că o țară terță este inclusă pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure nu poate constitui o garanție absolută a siguranței resortisanților țării respective și, prin urmare, nu înlătură necesitatea de a efectua o examinare individuală adecvată a cererii de protecție internațională. Prin natura sa, evaluarea pe care se bazează desemnarea poate lua în considerare numai situația generală din țara respectivă pe plan civil, juridic și politic, precum și faptul că agenții de persecuție, de tortură sau care aplică tratamente ori pedepse inumane sau degradante fac efectiv obiectul sancțiunilor atunci când se stabilește că sunt responsabili de aceste fapte în țara respectivă. Din acest motiv, atunci când un solicitant arată că există motive serioase pentru ca țara să nu fie considerată sigură în cazul său particular, desemnarea respectivei țări drept țară sigură nu mai poate fi considerată pertinentă în cazul său. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 363
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 46
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(46) Faptul că o țară terță este inclusă pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure nu poate constitui o garanție absolută a siguranței resortisanților țării respective și, prin urmare, nu înlătură necesitatea de a efectua o examinare individuală adecvată a cererii de protecție internațională. Prin natura sa, evaluarea pe care se bazează desemnarea poate lua în considerare numai situația generală din țara respectivă pe plan civil, juridic și politic, precum și faptul că agenții de persecuție, de tortură sau care aplică tratamente ori pedepse inumane sau degradante fac efectiv obiectul sancțiunilor atunci când se stabilește că sunt responsabili de aceste fapte în țara respectivă. Din acest motiv, atunci când un solicitant arată că există motive serioase pentru ca țara să nu fie considerată sigură în cazul său particular, desemnarea respectivei țări drept țară sigură nu mai poate fi considerată pertinentă în cazul său. | (46) Faptul că o țară terță este inclusă pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure nu poate constitui o garanție absolută a siguranței resortisanților țării respective și, prin urmare, nu înlătură necesitatea de a efectua o examinare individuală adecvată a cererii de protecție internațională. Prin natura sa, evaluarea pe care se bazează desemnarea poate lua în considerare numai situația generală din țara respectivă pe plan civil, juridic și politic, precum și faptul că agenții de persecuție, de tortură sau care aplică tratamente ori pedepse inumane sau degradante fac efectiv obiectul sancțiunilor atunci când se stabilește că sunt responsabili de aceste fapte în țara respectivă. În mod excepțional, atunci când un solicitant arată că există motive serioase pentru ca țara să nu fie considerată sigură în cazul său particular, desemnarea respectivei țări drept țară sigură nu mai poate fi considerată pertinentă în cazul său. |
Or. en
Amendamentul 364
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 46
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(46) Faptul că o țară terță este inclusă pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure nu poate constitui o garanție absolută a siguranței resortisanților țării respective și, prin urmare, nu înlătură necesitatea de a efectua o examinare individuală adecvată a cererii de protecție internațională. Prin natura sa, evaluarea pe care se bazează desemnarea poate lua în considerare numai situația generală din țara respectivă pe plan civil, juridic și politic, precum și faptul că agenții de persecuție, de tortură sau care aplică tratamente ori pedepse inumane sau degradante fac efectiv obiectul sancțiunilor atunci când se stabilește că sunt responsabili de aceste fapte în țara respectivă. Din acest motiv, atunci când un solicitant arată că există motive serioase pentru ca țara să nu fie considerată sigură în cazul său particular, desemnarea respectivei țări drept țară sigură nu mai poate fi considerată pertinentă în cazul său. | (46) Faptul că o țară terță este inclusă pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure nu poate constitui o garanție absolută a siguranței resortisanților țării respective și, prin urmare, nu înlătură necesitatea de a efectua o examinare individuală adecvată a cererii de protecție internațională. Prin natura sa, evaluarea pe care se bazează desemnarea poate lua în considerare numai situația generală din țara respectivă pe plan civil, juridic și politic, precum și faptul că agenții de persecuție, de tortură sau care aplică tratamente ori pedepse inumane sau degradante fac efectiv obiectul sancțiunilor atunci când se stabilește că sunt responsabili de aceste fapte în țara respectivă. Din acest motiv, atunci când un solicitant arată că există motive pentru ca țara să nu fie considerată sigură în cazul său particular, desemnarea respectivei țări drept țară sigură nu mai poate fi considerată pertinentă în cazul său. |
Or. en
Amendamentul 365
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 47
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(47) În ceea ce privește desemnarea la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure, prezentul regulament prevede modalitățile pentru această desemnare. Țările terțe ar trebui desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure prin intermediul unei modificări a prezentului regulament pe baza condițiilor prevăzute de prezentul regulament și după efectuarea unei evaluări detaliate, susținută de probe, implicând o cercetare realizată pe fond, și a unei consultări ample cu statele membre și cu părțile interesate relevante. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 366
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini, Jean Lambert
Propunere de regulament
Considerentul 47
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(47) În ceea ce privește desemnarea la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure, prezentul regulament prevede modalitățile pentru această desemnare. Țările terțe ar trebui desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure prin intermediul unei modificări a prezentului regulament pe baza condițiilor prevăzute de prezentul regulament și după efectuarea unei evaluări detaliate, susținută de probe, implicând o cercetare realizată pe fond, și a unei consultări ample cu statele membre și cu părțile interesate relevante. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 367
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 47
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(47) În ceea ce privește desemnarea la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure, prezentul regulament prevede modalitățile pentru această desemnare. Țările terțe ar trebui desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure prin intermediul unei modificări a prezentului regulament pe baza condițiilor prevăzute de prezentul regulament și după efectuarea unei evaluări detaliate, susținută de probe, implicând o cercetare realizată pe fond, și a unei consultări ample cu statele membre și cu părțile interesate relevante. | eliminat |
Or. en
Justificare
Amendamentul vizează asigurarea consecvenței cu amendamentele ulterioare.
Amendamentul 368
Rachida Dati
Propunere de regulament
Considerentul 47
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(47) În ceea ce privește desemnarea la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure, prezentul regulament prevede modalitățile pentru această desemnare. Țările terțe ar trebui desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure prin intermediul unei modificări a prezentului regulament pe baza condițiilor prevăzute de prezentul regulament și după efectuarea unei evaluări detaliate, susținută de probe, implicând o cercetare realizată pe fond, și a unei consultări ample cu statele membre și cu părțile interesate relevante. | (47) În ceea ce privește desemnarea la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure, prezentul regulament prevede modalitățile pentru această desemnare. Țările terțe ar trebui desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure prin intermediul unei modificări a prezentului regulament pe baza condițiilor prevăzute de prezentul regulament și după efectuarea unei evaluări detaliate, susținută de probe, implicând o cercetare realizată pe fond, și a unei consultări ample cu statele membre, cu Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și cu părțile interesate relevante. |
Or. fr
Amendamentul 369
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 47
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(47) În ceea ce privește desemnarea la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure, prezentul regulament prevede modalitățile pentru această desemnare. Țările terțe ar trebui desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure prin intermediul unei modificări a prezentului regulament pe baza condițiilor prevăzute de prezentul regulament și după efectuarea unei evaluări detaliate, susținută de probe, implicând o cercetare realizată pe fond, și a unei consultări ample cu statele membre și cu părțile interesate relevante. | (47) În ceea ce privește desemnarea la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure, prezenta directivă prevede modalitățile pentru această desemnare. Țările terțe ar trebui desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure prin intermediul unei modificări a prezentei directive pe baza condițiilor prevăzute de prezentul regulament și după efectuarea unei evaluări detaliate, susținută de probe, implicând o cercetare realizată pe fond, și a unei consultări ample cu statele membre și cu părțile interesate relevante. |
Or. fr
Amendamentul 370
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 47
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(47) În ceea ce privește desemnarea la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure, prezentul regulament prevede modalitățile pentru această desemnare. Țările terțe ar trebui desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure prin intermediul unei modificări a prezentului regulament pe baza condițiilor prevăzute de prezentul regulament și după efectuarea unei evaluări detaliate, susținută de probe, implicând o cercetare realizată pe fond, și a unei consultări ample cu statele membre și cu părțile interesate relevante. | (47) În ceea ce privește desemnarea la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure, prezentul regulament prevede modalitățile pentru această desemnare. Țările terțe ar trebui desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure prin intermediul unei modificări a prezentului regulament pe baza condițiilor prevăzute de prezentul regulament și după efectuarea unei evaluări detaliate, susținută de probe, implicând o cercetare realizată pe fond, și a unei consultări ample cu statele membre. |
Or. en
Amendamentul 371
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 48
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(48) Constituirea unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure și a unei liste comune la nivelul UE a țărilor terțe sigure ar trebui să abordeze unele dintre divergențele existente între listele naționale din statele membre ale țărilor de origine sigure. Statele membre ar trebui să păstreze dreptul de a aplica sau a adopta dispoziții legislative care să le permită desemnarea la nivel național a altor țări terțe decât cele desemnate drept țări terțe sigure la nivelul Uniunii sau decât cele care figurează pe lista comună la nivelul UE drept țări de origine sigure, însă constituirea unei astfel de desemnări sau liste comune ar trebui să asigure aplicarea acestui concept în mod uniform de toate statele membre în ceea ce îi privește pe solicitanții ale căror țări de origine se află pe lista comună sau care au o legătură cu o țară terță sigură. Acest lucru ar trebui să faciliteze convergența în ceea ce privește aplicarea procedurilor și, totodată, să descurajeze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională. Din acest motiv, posibilitatea de a folosi listele sau desemnările naționale ar trebui să înceteze în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 372
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Bodil Valero
Propunere de regulament
Considerentul 48
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(48) Constituirea unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure și a unei liste comune la nivelul UE a țărilor terțe sigure ar trebui să abordeze unele dintre divergențele existente între listele naționale din statele membre ale țărilor de origine sigure. Statele membre ar trebui să păstreze dreptul de a aplica sau a adopta dispoziții legislative care să le permită desemnarea la nivel național a altor țări terțe decât cele desemnate drept țări terțe sigure la nivelul Uniunii sau decât cele care figurează pe lista comună la nivelul UE drept țări de origine sigure, însă constituirea unei astfel de desemnări sau liste comune ar trebui să asigure aplicarea acestui concept în mod uniform de toate statele membre în ceea ce îi privește pe solicitanții ale căror țări de origine se află pe lista comună sau care au o legătură cu o țară terță sigură. Acest lucru ar trebui să faciliteze convergența în ceea ce privește aplicarea procedurilor și, totodată, să descurajeze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională. Din acest motiv, posibilitatea de a folosi listele sau desemnările naționale ar trebui să înceteze în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 373
Rachida Dati
Propunere de regulament
Considerentul 48
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(48) Constituirea unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure și a unei liste comune la nivelul UE a țărilor terțe sigure ar trebui să abordeze unele dintre divergențele existente între listele naționale din statele membre ale țărilor de origine sigure. Statele membre ar trebui să păstreze dreptul de a aplica sau a adopta dispoziții legislative care să le permită desemnarea la nivel național a altor țări terțe decât cele desemnate drept țări terțe sigure la nivelul Uniunii sau decât cele care figurează pe lista comună la nivelul UE drept țări de origine sigure, însă constituirea unei astfel de desemnări sau liste comune ar trebui să asigure aplicarea acestui concept în mod uniform de toate statele membre în ceea ce îi privește pe solicitanții ale căror țări de origine se află pe lista comună sau care au o legătură cu o țară terță sigură. Acest lucru ar trebui să faciliteze convergența în ceea ce privește aplicarea procedurilor și, totodată, să descurajeze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională. Din acest motiv, posibilitatea de a folosi listele sau desemnările naționale ar trebui să înceteze în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. | (48) Constituirea unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure și a unei liste comune la nivelul UE a țărilor terțe sigure ar trebui să abordeze unele dintre divergențele existente între listele naționale din statele membre ale țărilor de origine sigure. Statele membre ar trebui să păstreze dreptul de a aplica sau a adopta dispoziții legislative care să le permită desemnarea la nivel național a altor țări terțe decât cele desemnate drept țări terțe sigure la nivelul Uniunii sau decât cele care figurează pe lista comună la nivelul UE drept țări de origine sigure, însă constituirea unei astfel de desemnări sau liste comune ar trebui să asigure aplicarea acestui concept în mod uniform de toate statele membre în ceea ce îi privește pe solicitanții ale căror țări de origine se află pe lista comună sau care au o legătură cu o țară terță sigură. Acest lucru ar trebui să faciliteze convergența în ceea ce privește aplicarea procedurilor și, totodată, să descurajeze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională. Din acest motiv, posibilitatea de a folosi listele sau desemnările naționale ar trebui să înceteze în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Statele membre ar trebui să asigure, în cursul perioadei de armonizare, articularea coerentă între lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure și listele naționale. O țară suspendată sau eliminată de pe lista comună a UE nu trebuie considerată drept țară de origine sigură la nivel național. |
Or. fr
Amendamentul 374
Péter Niedermüller
Propunere de regulament
Considerentul 48
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(48) Constituirea unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure și a unei liste comune la nivelul UE a țărilor terțe sigure ar trebui să abordeze unele dintre divergențele existente între listele naționale din statele membre ale țărilor de origine sigure. Statele membre ar trebui să păstreze dreptul de a aplica sau a adopta dispoziții legislative care să le permită desemnarea la nivel național a altor țări terțe decât cele desemnate drept țări terțe sigure la nivelul Uniunii sau decât cele care figurează pe lista comună la nivelul UE drept țări de origine sigure, însă constituirea unei astfel de desemnări sau liste comune ar trebui să asigure aplicarea acestui concept în mod uniform de toate statele membre în ceea ce îi privește pe solicitanții ale căror țări de origine se află pe lista comună sau care au o legătură cu o țară terță sigură. Acest lucru ar trebui să faciliteze convergența în ceea ce privește aplicarea procedurilor și, totodată, să descurajeze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională. Din acest motiv, posibilitatea de a folosi listele sau desemnările naționale ar trebui să înceteze în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. | (48) Constituirea unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure ar trebui să abordeze unele dintre divergențele existente între listele naționale din statele membre ale țărilor de origine sigure. Statele membre ar trebui să păstreze dreptul de a aplica sau a adopta dispoziții legislative care să le permită desemnarea la nivel național a altor țări terțe drept țări de origine sigure, însă constituirea unei astfel de liste comune ar trebui să asigure aplicarea acestui concept în mod uniform de toate statele membre în ceea ce îi privește pe solicitanții ale căror țări de origine se află pe lista comună. Acest lucru ar trebui să faciliteze convergența în ceea ce privește aplicarea procedurilor și, totodată, să descurajeze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională. Din acest motiv, posibilitatea de a folosi listele naționale ale țărilor de origine sigure ar trebui să înceteze în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. |
Or. en
Justificare
Amendamentul vizează asigurarea consecvenței cu amendamentele ulterioare
Amendamentul 375
Maria Grapini
Propunere de regulament
Considerentul 48
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(48) Constituirea unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure și a unei liste comune la nivelul UE a țărilor terțe sigure ar trebui să abordeze unele dintre divergențele existente între listele naționale din statele membre ale țărilor de origine sigure. Statele membre ar trebui să păstreze dreptul de a aplica sau a adopta dispoziții legislative care să le permită desemnarea la nivel național a altor țări terțe decât cele desemnate drept țări terțe sigure la nivelul Uniunii sau decât cele care figurează pe lista comună la nivelul UE drept țări de origine sigure, însă constituirea unei astfel de desemnări sau liste comune ar trebui să asigure aplicarea acestui concept în mod uniform de toate statele membre în ceea ce îi privește pe solicitanții ale căror țări de origine se află pe lista comună sau care au o legătură cu o țară terță sigură. Acest lucru ar trebui să faciliteze convergența în ceea ce privește aplicarea procedurilor și, totodată, să descurajeze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională. Din acest motiv, posibilitatea de a folosi listele sau desemnările naționale ar trebui să înceteze în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. | (48) Constituirea unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure și a unei liste comune la nivelul UE a țărilor terțe sigure ar trebui să abordeze unele dintre divergențele existente între listele naționale din statele membre ale țărilor de origine sigure și ar sprijini prelucrarea rapidă a cererii. Statele membre ar trebui să păstreze dreptul de a aplica sau a adopta dispoziții legislative care să le permită desemnarea la nivel național a altor țări terțe decât cele desemnate drept țări terțe sigure la nivelul Uniunii sau decât cele care figurează pe lista comună la nivelul UE drept țări de origine sigure, însă constituirea unei astfel de desemnări sau liste comune ar trebui să asigure aplicarea acestui concept în mod uniform de toate statele membre în ceea ce îi privește pe solicitanții ale căror țări de origine se află pe lista comună sau care au o legătură cu o țară terță sigură. Acest lucru ar trebui să faciliteze convergența în ceea ce privește aplicarea procedurilor și, totodată, să descurajeze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională. Este necesară coexistența cu titlu tranzitoriu a acestui mecanism european cu listele naționale. Din acest motiv, posibilitatea de a folosi listele sau desemnările naționale ar trebui să înceteze în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. |
Or. ro
Amendamentul 376
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 48
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(48) Constituirea unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure și a unei liste comune la nivelul UE a țărilor terțe sigure ar trebui să abordeze unele dintre divergențele existente între listele naționale din statele membre ale țărilor de origine sigure. Statele membre ar trebui să păstreze dreptul de a aplica sau a adopta dispoziții legislative care să le permită desemnarea la nivel național a altor țări terțe decât cele desemnate drept țări terțe sigure la nivelul Uniunii sau decât cele care figurează pe lista comună la nivelul UE drept țări de origine sigure, însă constituirea unei astfel de desemnări sau liste comune ar trebui să asigure aplicarea acestui concept în mod uniform de toate statele membre în ceea ce îi privește pe solicitanții ale căror țări de origine se află pe lista comună sau care au o legătură cu o țară terță sigură. Acest lucru ar trebui să faciliteze convergența în ceea ce privește aplicarea procedurilor și, totodată, să descurajeze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională. Din acest motiv, posibilitatea de a folosi listele sau desemnările naționale ar trebui să înceteze în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. | (48) Constituirea unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure și a unei liste comune la nivelul UE a țărilor terțe sigure ar trebui să abordeze unele dintre divergențele existente între listele naționale din statele membre ale țărilor de origine sigure. Statele membre ar trebui să păstreze dreptul de a aplica sau a adopta dispoziții legislative care să le permită desemnarea la nivel național a altor țări terțe decât cele desemnate drept țări terțe sigure la nivelul Uniunii sau decât cele care figurează pe lista comună la nivelul UE drept țări de origine sigure, însă constituirea unei astfel de desemnări sau liste comune ar trebui să asigure aplicarea acestui concept în mod uniform de toate statele membre în ceea ce îi privește pe solicitanții ale căror țări de origine se află pe lista comună sau care au o legătură cu o țară terță sigură. Acest lucru ar trebui să faciliteze convergența în ceea ce privește aplicarea procedurilor și, totodată, să descurajeze deplasările secundare ale solicitanților de protecție internațională. |
Or. en
Amendamentul 377
Rachida Dati
Propunere de regulament
Considerentul 48 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (48a) În vederea armonizării listelor naționale ale țărilor de origine sigure, Comisia Europeană efectuează periodic o examinare a situației din statele terțe, pentru a se asigura că lista comună a țărilor de origine sigure este completă și eficace. Dacă este cazul, aceasta ar trebui, prin urmare, să formuleze o propunere de extindere a listei comune a UE a țărilor de origine sigure. Statele membre trebuie să aibă, de asemenea, posibilitatea de a prezenta Comisiei propuneri pentru adăugarea unor țări terțe la această listă comună a țărilor de origine sigure. Prin urmare, Comisia ar trebui să examineze aceste propuneri în termen de șase luni și, dacă este cazul, pe baza numeroaselor surse de informații pe care le are la dispoziție, prezintă o propunere de extindere a listei comune a țărilor de origine sigure. Comisia ar trebui să se asigure că pentru fiecare țară terță aflată pe lista comună la nivelul Uniunii a țărilor de origine sigure există o politică europeană de returnare eficace, cu acorduri de readmisie de a căror respectare ar trebui să depindă acordarea ajutorului UE către aceste țări. |
Or. fr
Amendamentul 378
Péter Niedermüller, Sylvie Guillaume
Propunere de regulament
Considerentul 48 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (48a) Lista comună la nivelul Uniunii a țărilor de origine sigure nu ar trebui să aibă ca obiectiv reducerea numărului de solicitanți de azil care provin din țările caracterizate atât de un număr mare de solicitanți, cât și de o rată redusă de recunoaștere. Desemnarea unei țări terțe ca țară de origine sigură ar trebui să se bazeze exclusiv pe conformitatea situației țării respective cu criteriile comune definite în prezentul regulament pentru desemnarea țărilor de origine sigure. |
Or. en
Amendamentul 379
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 49
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(49) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să reexamineze periodic situația din țările terțe desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure sau care se află pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. În cazul unei înrăutățiri bruște a situației unei astfel de țări terțe, Comisia ar trebui să poată suspenda desemnarea la nivelul Uniunii a țării terțe respective drept țară terță sigură sau prezența țării terțe respective pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă limitată de timp, prin intermediul unui act delegat în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În plus, în acest caz, Comisia ar trebui să propună o modificare pentru ca țara terță să nu mai fie desemnată la nivelul Uniunii drept țară terță sigură sau să fie eliminată de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure în termen de 3 luni de la adoptarea actului delegat prin care țara terță este suspendată. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 380
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 49
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(49) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să reexamineze periodic situația din țările terțe desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure sau care se află pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. În cazul unei înrăutățiri bruște a situației unei astfel de țări terțe, Comisia ar trebui să poată suspenda desemnarea la nivelul Uniunii a țării terțe respective drept țară terță sigură sau prezența țării terțe respective pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă limitată de timp, prin intermediul unui act delegat în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În plus, în acest caz, Comisia ar trebui să propună o modificare pentru ca țara terță să nu mai fie desemnată la nivelul Uniunii drept țară terță sigură sau să fie eliminată de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure în termen de 3 luni de la adoptarea actului delegat prin care țara terță este suspendată. | (49) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să reexamineze periodic situația din țările terțe desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure sau care se află pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure și să monitorizeze situația în noile țări potențiale cu scopul de a le desemna ca țări terțe sigure la nivelul Uniunii sau de a le adăuga pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. În cazul unei înrăutățiri bruște a situației unei astfel de țări terțe, Comisia ar trebui să poată suspenda desemnarea la nivelul Uniunii a țării terțe respective drept țară terță sigură sau prezența țării terțe respective pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă limitată de timp, prin intermediul unui act delegat în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În plus, în acest caz, Comisia ar trebui să propună o modificare pentru ca țara terță să nu mai fie desemnată la nivelul Uniunii drept țară terță sigură sau să fie eliminată de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure în termen de 3 luni de la adoptarea actului delegat prin care țara terță este suspendată. |
Or. en
Amendamentul 381
Rachida Dati
Propunere de regulament
Considerentul 49
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(49) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să reexamineze periodic situația din țările terțe desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure sau care se află pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. În cazul unei înrăutățiri bruște a situației unei astfel de țări terțe, Comisia ar trebui să poată suspenda desemnarea la nivelul Uniunii a țării terțe respective drept țară terță sigură sau prezența țării terțe respective pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă limitată de timp, prin intermediul unui act delegat în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În plus, în acest caz, Comisia ar trebui să propună o modificare pentru ca țara terță să nu mai fie desemnată la nivelul Uniunii drept țară terță sigură sau să fie eliminată de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure în termen de 3 luni de la adoptarea actului delegat prin care țara terță este suspendată. | (49) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să reexamineze periodic situația din țările terțe desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure sau care se află pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. În cazul unei înrăutățiri bruște a situației unei astfel de țări terțe, Comisia ar trebui să poată suspenda desemnarea la nivelul Uniunii a țării terțe respective drept țară terță sigură sau prezența țării terțe respective pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă limitată de timp, prin intermediul unui act delegat în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În plus, în acest caz, Comisia ar trebui să propună o modificare pentru ca țara terță să nu mai fie desemnată la nivelul Uniunii drept țară terță sigură sau să fie eliminată de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure în termen de 3 luni de la adoptarea actului delegat prin care țara terță este suspendată. În cazul în care nu a fost prezentată o astfel de propunere de modificare în termenul stabilit, actul delegat ar trebui să înceteze să producă efecte. |
Or. fr
Amendamentul 382
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 49
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(49) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să reexamineze periodic situația din țările terțe desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure sau care se află pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. În cazul unei înrăutățiri bruște a situației unei astfel de țări terțe, Comisia ar trebui să poată suspenda desemnarea la nivelul Uniunii a țării terțe respective drept țară terță sigură sau prezența țării terțe respective pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă limitată de timp, prin intermediul unui act delegat în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În plus, în acest caz, Comisia ar trebui să propună o modificare pentru ca țara terță să nu mai fie desemnată la nivelul Uniunii drept țară terță sigură sau să fie eliminată de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure în termen de 3 luni de la adoptarea actului delegat prin care țara terță este suspendată. | (49) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să reexamineze periodic situația din țările terțe desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure sau care se află pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. În cazul unei înrăutățiri bruște a situației unei astfel de țări terțe, Comisia ar trebui să poată suspenda desemnarea la nivelul Uniunii a țării terțe respective drept țară terță sigură sau prezența țării terțe respective pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. În plus, în acest caz, Comisia ar trebui să propună o modificare pentru ca țara terță să nu mai fie desemnată la nivelul Uniunii drept țară terță sigură sau să fie eliminată de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure în termen de 3 luni de la adoptarea actului delegat prin care țara terță este suspendată. |
Or. en
Amendamentul 383
Péter Niedermüller, Sylvie Guillaume
Propunere de regulament
Considerentul 49
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(49) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să reexamineze periodic situația din țările terțe desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure sau care se află pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. În cazul unei înrăutățiri bruște a situației unei astfel de țări terțe, Comisia ar trebui să poată suspenda desemnarea la nivelul Uniunii a țării terțe respective drept țară terță sigură sau prezența țării terțe respective pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă limitată de timp, prin intermediul unui act delegat în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În plus, în acest caz, Comisia ar trebui să propună o modificare pentru ca țara terță să nu mai fie desemnată la nivelul Uniunii drept țară terță sigură sau să fie eliminată de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure în termen de 3 luni de la adoptarea actului delegat prin care țara terță este suspendată. | (49) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să reexamineze periodic situația din țările terțe desemnate la nivelul Uniunii drept țări terțe sigure sau care se află pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. În cazul unei înrăutățiri bruște a situației unei astfel de țări terțe, Comisia ar trebui să poată suspenda desemnarea la nivelul Uniunii a țării terțe respective drept țară terță sigură sau prezența țării terțe respective pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă limitată de timp, prin intermediul unui act delegat în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În plus, în acest caz, Comisia ar trebui să propună o modificare pentru ca țara terță să nu mai fie desemnată la nivelul Uniunii drept țară terță sigură sau să fie eliminată de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure în termen de 6 luni de la adoptarea actului delegat prin care țara terță este suspendată. |
Or. en
Amendamentul 384
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 50
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(50) În scopul acestei evaluări argumentate, Comisia ar trebui să ia în considerare o serie de surse de informații aflate la dispoziția sa, în special rapoartele sale anuale privind progresele înregistrate de țările terțe desemnate drept țări candidate de către Consiliul European, rapoartele periodice din partea Serviciului European de Acțiune Externă și informațiile comunicate de statele membre, de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, de Consiliul Europei și de alte organizații internaționale relevante. Comisia ar trebui să poată prelungi suspendarea desemnării unei țări terțe drept țară terță sigură la nivelul Uniunii sau a prezenței unei țări terțe pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de a reînnoi această prelungire o singură dată. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 385
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 50
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(50) În scopul acestei evaluări argumentate, Comisia ar trebui să ia în considerare o serie de surse de informații aflate la dispoziția sa, în special rapoartele sale anuale privind progresele înregistrate de țările terțe desemnate drept țări candidate de către Consiliul European, rapoartele periodice din partea Serviciului European de Acțiune Externă și informațiile comunicate de statele membre, de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, de Consiliul Europei și de alte organizații internaționale relevante. Comisia ar trebui să poată prelungi suspendarea desemnării unei țări terțe drept țară terță sigură la nivelul Uniunii sau a prezenței unei țări terțe pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de a reînnoi această prelungire o singură dată. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu. | (50) În scopul acestei evaluări argumentate, Comisia ar trebui să ia în considerare o serie de surse de informații aflate la dispoziția sa, în special rapoartele sale anuale privind progresele înregistrate de țările terțe desemnate drept țări candidate de către Consiliul European, rapoartele periodice din partea Serviciului European de Acțiune Externă și informațiile comunicate de statele membre, de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene. Comisia ar trebui să poată prelungi suspendarea desemnării unei țări terțe drept țară terță sigură la nivelul Uniunii sau a prezenței unei țări terțe pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă de trei luni, cu posibilitatea de a reînnoi această prelungire o singură dată. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu. |
Or. en
Amendamentul 386
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 50
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(50) În scopul acestei evaluări argumentate, Comisia ar trebui să ia în considerare o serie de surse de informații aflate la dispoziția sa, în special rapoartele sale anuale privind progresele înregistrate de țările terțe desemnate drept țări candidate de către Consiliul European, rapoartele periodice din partea Serviciului European de Acțiune Externă și informațiile comunicate de statele membre, de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, de Consiliul Europei și de alte organizații internaționale relevante. Comisia ar trebui să poată prelungi suspendarea desemnării unei țări terțe drept țară terță sigură la nivelul Uniunii sau a prezenței unei țări terțe pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de a reînnoi această prelungire o singură dată. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu. | (50) În scopul acestei evaluări argumentate, Comisia ar trebui să ia în considerare o serie de surse de informații aflate la dispoziția sa, în special rapoartele sale anuale privind progresele înregistrate de țările terțe desemnate drept țări candidate de către Consiliul European, rapoartele periodice din partea Serviciului European de Acțiune Externă și informațiile comunicate de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, de Consiliul Europei și de alte organizații internaționale guvernamentale și neguvernamentale relevante. Comisia ar trebui să poată prelungi suspendarea desemnării unei țări terțe drept țară terță sigură la nivelul Uniunii sau a prezenței unei țări terțe pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de a reînnoi această prelungire o singură dată. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu. |
Or. en
Amendamentul 387
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 51
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(51) În cazul în care perioada de valabilitate a actului delegat și a prelungirilor sale expiră, fără adoptarea unui nou act delegat, desemnarea țării terțe respective drept țară de origine sigură la nivelul Uniunii sau prezența pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure nu ar mai trebui să fie suspendată. Acest lucru nu aduce atingere modificărilor propuse în vederea eliminării țării terțe de pe liste. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 388
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 51
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(51) În cazul în care perioada de valabilitate a actului delegat și a prelungirilor sale expiră, fără adoptarea unui nou act delegat, desemnarea țării terțe respective drept țară de origine sigură la nivelul Uniunii sau prezența pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure nu ar mai trebui să fie suspendată. Acest lucru nu aduce atingere modificărilor propuse în vederea eliminării țării terțe de pe liste. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 389
Udo Voigt
Propunere de regulament
Considerentul 52
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(52) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să examineze periodic situația din țările terțe care au fost eliminate de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure sau a țărilor terțe sigure, inclusiv atunci când un stat membru notifică Comisiei faptul că acesta consideră, pe baza unei evaluări argumentate, că, în urma unor modificări ale situației din țara terță respectivă, aceasta îndeplinește din nou condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru a fi desemnată drept sigură. Într-un astfel de caz, statele membre ar putea desemna țara terță respectivă drept țară de origine sigură sau țară terță sigură numai la nivel național, atât timp cât Comisia nu ridică obiecții cu privire la această desemnare. În cazul în care consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia poate propune o modificare a desemnării la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure sau a listei comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure, pentru a adăuga țara terță respectivă. | eliminat |
Or. de
Amendamentul 390
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 52
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(52) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să examineze periodic situația din țările terțe care au fost eliminate de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure sau a țărilor terțe sigure, inclusiv atunci când un stat membru notifică Comisiei faptul că acesta consideră, pe baza unei evaluări argumentate, că, în urma unor modificări ale situației din țara terță respectivă, aceasta îndeplinește din nou condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru a fi desemnată drept sigură. Într-un astfel de caz, statele membre ar putea desemna țara terță respectivă drept țară de origine sigură sau țară terță sigură numai la nivel național, atât timp cât Comisia nu ridică obiecții cu privire la această desemnare. În cazul în care consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia poate propune o modificare a desemnării la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure sau a listei comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure, pentru a adăuga țara terță respectivă. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 391
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 52
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(52) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să examineze periodic situația din țările terțe care au fost eliminate de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure sau a țărilor terțe sigure, inclusiv atunci când un stat membru notifică Comisiei faptul că acesta consideră, pe baza unei evaluări argumentate, că, în urma unor modificări ale situației din țara terță respectivă, aceasta îndeplinește din nou condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru a fi desemnată drept sigură. Într-un astfel de caz, statele membre ar putea desemna țara terță respectivă drept țară de origine sigură sau țară terță sigură numai la nivel național, atât timp cât Comisia nu ridică obiecții cu privire la această desemnare. În cazul în care consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia poate propune o modificare a desemnării la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure sau a listei comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure, pentru a adăuga țara terță respectivă. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 392
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 52
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(52) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să examineze periodic situația din țările terțe care au fost eliminate de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure sau a țărilor terțe sigure, inclusiv atunci când un stat membru notifică Comisiei faptul că acesta consideră, pe baza unei evaluări argumentate, că, în urma unor modificări ale situației din țara terță respectivă, aceasta îndeplinește din nou condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru a fi desemnată drept sigură. Într-un astfel de caz, statele membre ar putea desemna țara terță respectivă drept țară de origine sigură sau țară terță sigură numai la nivel național, atât timp cât Comisia nu ridică obiecții cu privire la această desemnare. În cazul în care consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia poate propune o modificare a desemnării la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure sau a listei comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure, pentru a adăuga țara terță respectivă. | (52) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să examineze periodic situația din țările terțe care au fost eliminate de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure sau a țărilor terțe sigure , precum și din noile astfel de țări potențiale, inclusiv atunci când un stat membru notifică Comisiei faptul că acesta consideră, pe baza unei evaluări argumentate, că, în urma unor modificări ale situației din țara terță respectivă, aceasta îndeplinește condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru a fi desemnată drept sigură. Într-un astfel de caz, statele membre ar putea desemna țara terță respectivă drept țară de origine sigură sau țară terță sigură numai la nivel național. În cazul în care consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia ar trebui să propună o modificare a desemnării la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure sau a listei comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure, pentru a adăuga țara terță respectivă. În cazul unei îmbunătățiri bruște a situației unei țări terțe potențiale, Comisia ar putea aplica procedura unui act delegat și ar putea propune o modificare ulterioară a prezentului regulament, pentru a accelera procedura. |
Or. en
Amendamentul 393
Péter Niedermüller, Sylvie Guillaume
Propunere de regulament
Considerentul 52
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(52) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să examineze periodic situația din țările terțe care au fost eliminate de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure sau a țărilor terțe sigure, inclusiv atunci când un stat membru notifică Comisiei faptul că acesta consideră, pe baza unei evaluări argumentate, că, în urma unor modificări ale situației din țara terță respectivă, aceasta îndeplinește din nou condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru a fi desemnată drept sigură. Într-un astfel de caz, statele membre ar putea desemna țara terță respectivă drept țară de origine sigură sau țară terță sigură numai la nivel național, atât timp cât Comisia nu ridică obiecții cu privire la această desemnare. În cazul în care consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia poate propune o modificare a desemnării la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure sau a listei comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure, pentru a adăuga țara terță respectivă. | (52) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să examineze periodic situația din țările terțe care au fost eliminate de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure sau a țărilor terțe sigure. În cazul eliminării unei țări terțe de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure, un stat membru poate informa Comisia dacă consideră că, în urma schimbării situației țării terțe în cauză, aceasta îndeplinește din nou criteriile prevăzute în anexa 1 la prezentul regulament pentru a fi inclusă pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure. Comisia analizează orice notificare de acest tip din partea unui stat membru și, dacă este cazul, prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de modificare în consecință a listei comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure. În cazul în care Comisia decide să nu prezinte o astfel de propunere, statele membre nu desemnează la nivel național țara în cauză drept țară de origine sigură. |
Or. en
Amendamentul 394
Rachida Dati
Propunere de regulament
Considerentul 52
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(52) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să examineze periodic situația din țările terțe care au fost eliminate de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure sau a țărilor terțe sigure, inclusiv atunci când un stat membru notifică Comisiei faptul că acesta consideră, pe baza unei evaluări argumentate, că, în urma unor modificări ale situației din țara terță respectivă, aceasta îndeplinește din nou condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru a fi desemnată drept sigură. Într-un astfel de caz, statele membre ar putea desemna țara terță respectivă drept țară de origine sigură sau țară terță sigură numai la nivel național, atât timp cât Comisia nu ridică obiecții cu privire la această desemnare. În cazul în care consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia poate propune o modificare a desemnării la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure sau a listei comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure, pentru a adăuga țara terță respectivă. | (52) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să examineze periodic situația din țările terțe care au fost eliminate de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure sau a țărilor terțe sigure, inclusiv atunci când un stat membru notifică Comisiei faptul că acesta consideră, pe baza unei evaluări argumentate, că, în urma unor modificări ale situației din țara terță respectivă, aceasta îndeplinește din nou condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru a fi desemnată drept sigură. Într-un astfel de caz, statele membre ar putea desemna țara terță respectivă drept țară de origine sigură sau țară terță sigură numai la nivel național, atât timp cât Comisia nu ridică obiecții cu privire la această desemnare. În cazul în care consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia ar trebui să propună o modificare a desemnării la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure sau a listei comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure, pentru a adăuga țara terță respectivă. |
Or. fr
Amendamentul 395
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 52
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(52) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să examineze periodic situația din țările terțe care au fost eliminate de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure sau a țărilor terțe sigure, inclusiv atunci când un stat membru notifică Comisiei faptul că acesta consideră, pe baza unei evaluări argumentate, că, în urma unor modificări ale situației din țara terță respectivă, aceasta îndeplinește din nou condițiile prevăzute în prezentul regulament pentru a fi desemnată drept sigură. Într-un astfel de caz, statele membre ar putea desemna țara terță respectivă drept țară de origine sigură sau țară terță sigură numai la nivel național, atât timp cât Comisia nu ridică obiecții cu privire la această desemnare. În cazul în care consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia poate propune o modificare a desemnării la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure sau a listei comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure, pentru a adăuga țara terță respectivă. | (52) Comisia, asistată de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, ar trebui să examineze periodic situația din țările terțe care au fost eliminate de pe lista comună la nivelul UE a țărilor de origine sigure sau a țărilor terțe sigure, inclusiv atunci când un stat membru notifică Comisiei faptul că acesta consideră, pe baza unei evaluări argumentate, că, în urma unor modificări ale situației din țara terță respectivă, aceasta îndeplinește din nou condițiile prevăzute în prezenta directivă pentru a fi desemnată drept sigură. Într-un astfel de caz, statele membre ar putea desemna țara terță respectivă drept țară de origine sigură sau țară terță sigură numai la nivel național, atât timp cât Comisia nu ridică obiecții cu privire la această desemnare. În cazul în care consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia poate propune o modificare a desemnării la nivelul Uniunii a țărilor terțe sigure sau a listei comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure, pentru a adăuga țara terță respectivă. |
Or. fr
Amendamentul 396
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 53
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(53) În ceea ce privește țările de origine sigure, în urma concluziilor Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 20 iulie 2015, la care statele membre au convenit că ar trebui să se acorde prioritate unei evaluări de către toate statele membre a siguranței în Balcanii de Vest, Agenția pentru Azil a Uniunii Europene a organizat, la 2 septembrie 2015, o reuniune la nivel de experți cu statele membre, în cadrul căreia s-a ajuns la un consens general potrivit căruia Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo*,30 fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia ar trebui considerate țări de origine sigure în sensul prezentului regulament. | eliminat |
_________________ |
|
30 * Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/99 și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo. |
|
Or. en
Amendamentul 397
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 53
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(53) În ceea ce privește țările de origine sigure, în urma concluziilor Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 20 iulie 2015, la care statele membre au convenit că ar trebui să se acorde prioritate unei evaluări de către toate statele membre a siguranței în Balcanii de Vest, Agenția pentru Azil a Uniunii Europene a organizat, la 2 septembrie 2015, o reuniune la nivel de experți cu statele membre, în cadrul căreia s-a ajuns la un consens general potrivit căruia Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo*,30 fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia ar trebui considerate țări de origine sigure în sensul prezentului regulament. | eliminat |
_________________ |
|
30 * Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/99 și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo. |
|
Or. en
Amendamentul 398
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 54
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(54) Pe baza unei serii de surse de informații, în special rapoarte periodice din partea Serviciului European de Acțiune Externă și informații comunicate de statele membre, de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, de Consiliul Europei și de alte organizații internaționale relevante, se consideră că o serie de țări terțe îndeplinesc condițiile pentru a fi țări de origine sigure. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 399
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 54
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(54) Pe baza unei serii de surse de informații, în special rapoarte periodice din partea Serviciului European de Acțiune Externă și informații comunicate de statele membre, de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, de Consiliul Europei și de alte organizații internaționale relevante, se consideră că o serie de țări terțe îndeplinesc condițiile pentru a fi țări de origine sigure. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 400
Jussi Halla-aho
Propunere de regulament
Considerentul 54
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(54) Pe baza unei serii de surse de informații, în special rapoarte periodice din partea Serviciului European de Acțiune Externă și informații comunicate de statele membre, de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, de Consiliul Europei și de alte organizații internaționale relevante, se consideră că o serie de țări terțe îndeplinesc condițiile pentru a fi țări de origine sigure. | (54) Pe baza unei serii de surse de informații, în special rapoarte periodice din partea Serviciului European de Acțiune Externă și informații comunicate de statele membre și de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene, se consideră că o serie de țări terțe îndeplinesc condițiile pentru a fi țări de origine sigure. |
Or. en
Amendamentul 401
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 55
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(55) În ceea ce privește Albania, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în patru din cele 150 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 7,8 % (1 040) din cererile de azil depuse de cetățeni din Albania erau întemeiate. Cel puțin opt state membre au desemnat Albania drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat Albania drept țară candidată. La momentul desemnării, potrivit evaluării, Albania îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților, iar Albania va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 402
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 55
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(55) În ceea ce privește Albania, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în patru din cele 150 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 7,8 % (1 040) din cererile de azil depuse de cetățeni din Albania erau întemeiate. Cel puțin opt state membre au desemnat Albania drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat Albania drept țară candidată. La momentul desemnării, potrivit evaluării, Albania îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților, iar Albania va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 403
Emil Radev
Propunere de regulament
Considerentul 55
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(55) În ceea ce privește Albania, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în patru din cele 150 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 7,8 % (1 040) din cererile de azil depuse de cetățeni din Albania au fost întemeiate. Cel puțin opt state membre au desemnat Albania drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat Albania drept țară candidată. La momentul desemnării, potrivit evaluării, Albania îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților, iar Albania va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. | (55) În ceea ce privește Albania, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în patru din cele 150 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 7,8 % (1 040) din cererile de azil depuse de cetățeni din Albania au fost întemeiate. Cel puțin opt state membre au desemnat Albania drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat Albania drept țară candidată. La momentul desemnării, potrivit evaluării, Albania îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților, iar Albania va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. |
Or. bg
Amendamentul 404
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 56
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(56) În ceea ce privește Bosnia și Herțegovina, în Constituția acesteia sunt stabilite bazele pentru partajarea competențelor între popoarele constitutive ale țării. Temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în cinci din cele 1 196 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 4,6 % (330) din cererile de azil depuse de cetățeni din Bosnia și Herțegovina erau întemeiate. Cel puțin nouă state membre au desemnat Bosnia și Herțegovina drept țară de origine sigură. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 405
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 56
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(56) În ceea ce privește Bosnia și Herțegovina, în Constituția acesteia sunt stabilite bazele pentru partajarea competențelor între popoarele constitutive ale țării. Temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în cinci din cele 1 196 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 4,6 % (330) din cererile de azil depuse de cetățeni din Bosnia și Herțegovina erau întemeiate. Cel puțin nouă state membre au desemnat Bosnia și Herțegovina drept țară de origine sigură. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 406
Emil Radev
Propunere de regulament
Considerentul 56
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(56) În ceea ce privește Bosnia și Herțegovina, în Constituția acesteia sunt stabilite bazele pentru partajarea competențelor între popoarele constitutive ale țării. Temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în cinci din cele 1 196 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 4,6 % (330) din cererile de azil depuse de cetățeni din Bosnia și Herțegovina au fost întemeiate. Cel puțin nouă state membre au desemnat Bosnia și Herțegovina drept țară de origine sigură. | (56) În ceea ce privește Bosnia și Herțegovina, în Constituția acesteia sunt stabilite bazele pentru partajarea competențelor între popoarele constitutive ale țării. Temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în cinci din cele 1 196 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 4,6 % (330) din cererile de azil depuse de cetățeni din Bosnia și Herțegovina au fost întemeiate. Cel puțin nouă state membre au desemnat Bosnia și Herțegovina drept țară de origine sigură. |
Or. bg
Amendamentul 407
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 57
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(57) În ceea ce privește fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în șase din cele 502 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 0,9 % (70) din cererile de azil depuse de cetățeni din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei erau întemeiate. Cel puțin șapte state membre au desemnat fosta Republică iugoslavă a Macedoniei drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat fosta Republică iugoslavă a Macedoniei drept țară candidată. La momentul desemnării, potrivit evaluării, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 408
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 57
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(57) În ceea ce privește fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în șase din cele 502 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 0,9 % (70) din cererile de azil depuse de cetățeni din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei erau întemeiate. Cel puțin șapte state membre au desemnat fosta Republică iugoslavă a Macedoniei drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat fosta Republică iugoslavă a Macedoniei drept țară candidată. La momentul desemnării, potrivit evaluării, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 409
Emil Radev
Propunere de regulament
Considerentul 57
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(57) În ceea ce privește fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în șase din cele 502 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 0,9 % (70) din cererile de azil depuse de cetățeni din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei au fost întemeiate. Cel puțin șapte state membre au desemnat fosta Republică iugoslavă a Macedoniei drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat fosta Republică iugoslavă a Macedoniei drept țară candidată. La momentul desemnării, potrivit evaluării, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. | (57) În ceea ce privește fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în șase din cele 502 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 0,9 % (70) din cererile de azil depuse de cetățeni din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei au fost întemeiate. Cel puțin șapte state membre au desemnat fosta Republică iugoslavă a Macedoniei drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat fosta Republică iugoslavă a Macedoniei drept țară candidată. La momentul desemnării, potrivit evaluării, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. |
Or. bg
Amendamentul 410
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 58
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(58) În ceea ce privește Kosovo*, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării. Neaderarea Kosovo* la instrumentele internaționale relevante în domeniul drepturilor omului, cum ar fi Convenția europeană a drepturilor omului, este rezultatul lipsei de consens internațional în ceea ce privește calitatea sa de stat suveran. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 6,3 % (830) din cererile de azil depuse de cetățeni din Kosovo* au fost întemeiate. Cel puțin șase state membre au desemnat Kosovo* drept țară de origine sigură. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 411
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Judith Sargentini, Jean Lambert
Propunere de regulament
Considerentul 58
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(58) În ceea ce privește Kosovo*, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării. Neaderarea Kosovo* la instrumentele internaționale relevante în domeniul drepturilor omului, cum ar fi Convenția europeană a drepturilor omului, este rezultatul lipsei de consens internațional în ceea ce privește calitatea sa de stat suveran. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 6,3 % (830) din cererile de azil depuse de cetățeni din Kosovo* au fost întemeiate. Cel puțin șase state membre au desemnat Kosovo* drept țară de origine sigură. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 412
Emil Radev
Propunere de regulament
Considerentul 58
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(58) În ceea ce privește Kosovo*, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării. Neaderarea Kosovo* la instrumentele internaționale relevante în domeniul drepturilor omului, cum ar fi Convenția europeană a drepturilor omului, este rezultatul lipsei de consens internațional în ceea ce privește calitatea sa de stat suveran. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 6,3 % (830) din cererile de azil depuse de cetățeni din Kosovo* au fost întemeiate. Cel puțin șase state membre au desemnat Kosovo* drept țară de origine sigură. | (58) În ceea ce privește Kosovo*, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării. Neaderarea Kosovo* la instrumentele internaționale relevante în domeniul drepturilor omului, cum ar fi Convenția europeană a drepturilor omului, este rezultatul lipsei de consens internațional în ceea ce privește calitatea sa de stat suveran. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 6,3 % (830) din cererile de azil depuse de cetățeni din Kosovo* au fost întemeiate. Cel puțin șase state membre au desemnat Kosovo* drept țară de origine sigură. |
Or. bg
Amendamentul 413
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 59
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(59) Prezentul regulament nu aduce atingere poziției statelor membre cu privire la statutul Kosovo, care va fi stabilită în conformitate cu practica lor națională și cu dreptul internațional. În plus, niciunul dintre termenii, formulările sau definițiile utilizate în prezentul regulament nu constituie o recunoaștere a Kosovo de către Uniune ca stat independent și nici nu constituie o recunoaștere de către statele membre individuale a Kosovo în respectiva calitate atunci când acestea nu au procedat la această recunoaștere. În special, utilizarea termenului „țări” nu implică recunoașterea statalității. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 414
Brice Hortefeux
Propunere de regulament
Considerentul 59
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(59) Prezentul regulament nu aduce atingere poziției statelor membre cu privire la statutul Kosovo, care va fi stabilită în conformitate cu practica lor națională și cu dreptul internațional. În plus, niciunul dintre termenii, formulările sau definițiile utilizate în prezentul regulament nu constituie o recunoaștere a Kosovo de către Uniune ca stat independent și nici nu constituie o recunoaștere de către statele membre individuale a Kosovo în respectiva calitate atunci când acestea nu au procedat la această recunoaștere. În special, utilizarea termenului „țări” nu implică recunoașterea statalității. | (59) Prezenta directivă nu aduce atingere poziției statelor membre cu privire la statutul Kosovo, care va fi stabilită în conformitate cu practica lor națională și cu dreptul internațional. În plus, niciunul dintre termenii, formulările sau definițiile utilizate în prezenta directivă nu constituie o recunoaștere a Kosovo de către Uniune ca stat independent și nici nu constituie o recunoaștere de către statele membre individuale a Kosovo în respectiva calitate atunci când acestea nu au procedat la această recunoaștere. În special, utilizarea termenului „țări” nu implică recunoașterea statalității. |
Or. fr
Amendamentul 415
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 59
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(59) Prezentul regulament nu aduce atingere poziției statelor membre cu privire la statutul Kosovo, care va fi stabilită în conformitate cu practica lor națională și cu dreptul internațional. În plus, niciunul dintre termenii, formulările sau definițiile utilizate în prezentul regulament nu constituie o recunoaștere a Kosovo de către Uniune ca stat independent și nici nu constituie o recunoaștere de către statele membre individuale a Kosovo în respectiva calitate atunci când acestea nu au procedat la această recunoaștere. În special, utilizarea termenului „țări” nu implică recunoașterea statalității. | (59) Prezenta directivă nu aduce atingere poziției statelor membre cu privire la statutul Kosovo, care va fi stabilită în conformitate cu practica lor națională și cu dreptul internațional. În plus, niciunul dintre termenii, formulările sau definițiile utilizate în prezenta directivă nu constituie o recunoaștere a Kosovo de către Uniune ca stat independent și nici nu constituie o recunoaștere de către statele membre individuale a Kosovo în respectiva calitate atunci când acestea nu au procedat la această recunoaștere. În special, utilizarea termenului „țări” nu implică recunoașterea statalității. |
Or. en
Amendamentul 416
Ska Keller
în numele Grupului Verts/ALE
Jean Lambert, Judith Sargentini
Propunere de regulament
Considerentul 60
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(60) În ceea ce privește Muntenegru, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în unul din cele 447 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 3,0 % (40) din cererile de azil depuse de cetățeni din Muntenegru au fost întemeiate. Cel puțin nouă state membre au desemnat Muntenegru drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat Muntenegru drept țară candidată și procedurile de negociere sunt în derulare. La momentul desemnării, potrivit evaluării, Muntenegru îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților. Muntenegru va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 417
Marina Albiol Guzmán
Propunere de regulament
Considerentul 60
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(60) În ceea ce privește Muntenegru, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în unul din cele 447 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 3,0 % (40) din cererile de azil depuse de cetățeni din Muntenegru au fost întemeiate. Cel puțin nouă state membre au desemnat Muntenegru drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat Muntenegru drept țară candidată și procedurile de negociere sunt în derulare. La momentul desemnării, potrivit evaluării, Muntenegru îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților. Muntenegru va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. | eliminat |
Or. en
Amendamentul 418
Emil Radev
Propunere de regulament
Considerentul 60
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(60) În ceea ce privește Muntenegru, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în unul din cele 447 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, orientare sexuală, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 3,0 % (40) din cererile de azil depuse de cetățeni din Muntenegru au fost întemeiate. Cel puțin nouă state membre au desemnat Muntenegru drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat Muntenegru drept țară candidată și procedurile de negociere sunt în derulare. La momentul desemnării, potrivit evaluării, Muntenegru îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților. Muntenegru va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. | (60) În ceea ce privește Muntenegru, temeiul juridic pentru protecția împotriva persecuției și a relelor tratamente este constituit în mod corespunzător de legislația materială și procedurală privind drepturile omului și combaterea discriminării, inclusiv de aderarea acestei țări la toate principalele tratate internaționale în domeniul drepturilor omului. În 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcări în unul din cele 447 de cazuri în care a fost sesizată. Nu există niciun indiciu referitor la incidente legate de expulzarea, îndepărtarea sau extrădarea propriilor cetățeni într-o țară terță în care, printre altele, există un risc semnificativ că aceștia vor fi supuși pedepsei cu moartea, torturii, persecuției sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori în care li s-ar pune în pericol viața sau libertatea din rațiuni legate de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau o anumită opinie politică ori din care există un risc serios să fie expulzați, îndepărtați sau extrădați într-o altă țară terță. În 2014, statele membre au considerat că 3,0 % (40) din cererile de azil depuse de cetățeni din Muntenegru au fost întemeiate. Cel puțin nouă state membre au desemnat Muntenegru drept țară de origine sigură. Consiliul European a desemnat Muntenegru drept țară candidată și procedurile de negociere sunt în derulare. La momentul desemnării, potrivit evaluării, Muntenegru îndeplinea criteriile stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 21-22 iunie 1993 referitoare la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților. Muntenegru va trebui să îndeplinească în continuare criteriile respective pentru a deveni membru, în conformitate cu recomandările formulate în raportul anual privind progresele înregistrate. |
Or. bg