Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8) Pentru a depăși aceste obstacole create de legislația în materie contractuală, părțile ar trebui să aibă posibilitatea să convină asupra unui set unitar de norme în materie contractuală care să reglementeze raporturile lor contractuale, care să aibă un înțeles și o interpretare unitare în toate statele membre, respectiv o Legislație comună în materie de vânzare. Aceasta ar trebui să reprezinte o opțiune suplimentară care să sporească posibilitățile de alegere aflate la dispoziția părților și să se poată recurge la aceasta ori de câte ori este considerată, de comun acord, utilă pentru a facilita în mod real comerțul transfrontalier și a reduce costurile de tranzacționare și de oportunitate, precum și alte obstacole generate de legislația în materie contractuală în ceea ce privește comerțul transfrontalier. Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să constituie baza raporturilor contractuale doar în cazul în care părțile decis de comun acord acest lucru.

(8) Obstacolele legate de dreptul contractual îi împiedică pe consumatori și comercianți să valorifice pe deplin potențialul pieței interne și au o importanță deosebită în domeniul vânzărilor la distanță, care ar trebui să reprezinte unul dintre rezultatele concrete al pieței interne. În special dimensiunea digitală a pieței interne capătă un rol esențial atât pentru consumatori, cât și pentru comercianți, deoarece consumatorii fac din ce în ce mai multe achiziții pe internet, iar numărul comercianților care vând online crește și el din ce în ce mai mult. Având în vedere faptul că mijloacele de comunicare și de tehnologie a informației se dezvoltă constant și devin din ce în ce mai accesibile, potențialul de creștere al vânzărilor pe internet este foarte ridicat. Având în vedere această situație și pentru a depăși astfel de obstacole create de legislația în materie contractuală, părțile ar trebui să aibă posibilitatea să convină asupra unui set unitar de norme în materie contractuală care să reglementeze contractele la distanță, și mai ales pe cele online, pe care aceștia le încheie, care să aibă un înțeles și o interpretare unitare în toate statele membre, respectiv o Legislație europeană comună în materie de vânzare. Aceasta ar trebui să reprezinte o opțiune suplimentară pentru comerțul la distanță și, mai ales, pe internet, care să sporească posibilitățile de alegere aflate la dispoziția părților și să se poată recurge la aceasta ori de câte ori este considerată, de comun acord, utilă pentru a facilita în mod real comerțul transfrontalier și a reduce costurile de tranzacționare și de oportunitate, precum și alte obstacole generate de legislația în materie contractuală în ceea ce privește comerțul transfrontalier. Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să constituie baza raporturilor contractuale doar în cazul în care părțile decis de comun acord acest lucru.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9) Prezentul regulament instituie o legislație europeană comună în materie de vânzare. Acesta armonizează legislațiile în materie contractuală ale statelor membre nu prin impunerea revizuirii legislației contractuale adoptate anterior, ci prin crearea în cadrul dreptului național al fiecărui stat membru a unui secund cadru juridic contractual pentru contractele care fac obiectul de aplicare al acestuia. Acest secund cadru este identic pe întreg teritoriul UE și există în paralel cu dispozițiile naționale deja adoptate din legislația contractuală. Legislația europeană comună în materie de vânzare se va aplica unui contract transfrontalier doar pe baze voluntare, în temeiul unui acord expres al părților.

(9) Prezentul regulament instituie o legislație europeană comună în materie de vânzare pentru contractele la distanță și în special pentru contractele online. Acesta apropie legislațiile în materie contractuală ale statelor membre nu prin impunerea revizuirii primului regim național de drept contractual, ci prin crearea unui al doilea regim de drept contractual pentru contractele care fac obiectul său de aplicare. Acest al doilea regim cu aplicabilitate directă ar trebui să fie parte integrantă din ordinea juridică aplicabilă pe teritoriul statelor membre. Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să se aplice în locul primului regim național de drept contractual în cadrul ordinii juridice respective în cazul în care este posibil în ceea ce privește domeniul său de aplicare și în care părțile au convenit să o aplice. Aceasta ar trebui să fie identică pe întreg teritoriul Uniunii și să existe în paralel cu dispozițiile de drept contractul național deja adoptate. Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să se aplice unui contract transfrontalier doar pe baze voluntare, în temeiul unui acord expres al părților.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10) Acordul de a aplica Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să fie o opțiune exercitată în virtutea dreptului național respectiv aplicabil în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 593/2008 sau, în ceea ce privește obligațiile de furnizare a informațiile precontractuale, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale [Regulamentul (CE) nr. 864/2007] sau orice altă normă privind conflictul de legi. Prin urmare, acordul de aplicare a Legislației europene comune în materie de vânzare nu ar trebui să reprezinte și nu ar trebui să fie confundat cu o alegere a legislației aplicabile în sensul normelor privind conflictul de legi și nu ar trebui să aducă atingere acestor norme. Prin urmare, prezentul regulament nu va afecta aplicarea normelor în vigoare privind conflictul de legi.

(10) Acordul de a aplica Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să fie o opțiune exercitată în virtutea ordinii juridice naționale respective în privința căreia s-a stabilit că este legea aplicabilă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 593/2008 sau, în ceea ce privește obligațiile de furnizare a informațiilor precontractuale, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale [Regulamentul (CE) nr. 864/2007] sau orice altă normă privind conflictul de legi. Acordul de aplicare a Legislației europene comune în materie de vânzare duce la alegerea unuia dintre două regimuri diferite din cadrul aceleiași ordini juridice naționale. Prin urmare, această alegere nu reprezintă o alegere între două ordini juridice naționale în sensul normelor privind conflictul de legi, nu ar trebui să aducă atingere acestor norme și nu ar trebui să fie confundată cu o astfel de alegere. Prin urmare, prezentul regulament nu va afecta aplicarea normelor în vigoare privind conflictul de legi, precum cele din Regulamentul (CE) nr. 593/2008.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11) Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să conțină un set complet de norme imperative armonizate integral în domeniul protecției consumatorilor. În conformitate cu articolul 114 alineatul (3) din Tratat, aceste norme ar trebui să garanteze un nivel ridicat de protecție a consumatorilor în vederea consolidării încrederii acestora în Legislația europeană comună în materie de vânzare și, astfel, să îi stimuleze să încheie contracte transfrontaliere pe această bază. Aceste norme ar trebui să mențină sau să îmbunătățească nivelul de protecție de care se bucură consumatorii în temeiul legislației actuale a Uniunii privind protecția consumatorilor.

(11) Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să conțină un set complet de norme imperative uniforme în domeniul protecției consumatorilor. În conformitate cu articolul 114 alineatul (3) din Tratat, aceste norme ar trebui să garanteze un nivel ridicat de protecție a consumatorilor în vederea consolidării încrederii acestora în Legislația europeană comună în materie de vânzare și, astfel, să îi stimuleze să încheie contracte transfrontaliere pe această bază. Aceste norme ar trebui să mențină sau să îmbunătățească nivelul de protecție de care se bucură consumatorii în temeiul legislației actuale a Uniunii privind protecția consumatorilor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11a) Definiția consumatorului ar trebui să includă persoanele fizice care acționează în afara activității lor comerciale, a afacerii, a meseriei sau a profesiei lor. Cu toate acestea, în cazul contractelor cu dublu scop, când contractul este încheiat în scopuri parțial circumscrise activității comerciale și parțial aflate în afara acesteia, și dacă scopul comercial este într-atât de limitat, încât nu are o pondere predominantă în contextul general al contractului, respectiva persoană trebuie să fie, și ea, considerată drept un consumator.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12) Întrucât Legislația europeană comună în materie de vânzare conține un set complet de norme imperative armonizate integral în domeniul protecției consumatorilor nu vor exista discrepanțe între legislațiile statelor membre în acest domeniu în cazul în care părțile au optat pentru aplicarea acesteia. Prin urmare, articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 593/2008, care pornește de la premisa existenței unor niveluri diferite de protecție a consumatorilor în statele membre, nu are importanță practică în ceea ce privește aspectele care fac obiectul Legislației europene comune în materie de vânzare.

(12) Odată ce consimțământul de a aplica Legislația europeană comună în materie de vânzare a fost exprimat în mod valabil, doar Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să reglementeze materiile care intră în domeniul său de aplicare. Întrucât Legislația europeană comună în materie de vânzare conține un set complet de norme uniforme în domeniul protecției consumatorilor nu vor exista discrepanțe între legislațiile statelor membre în acest domeniu în cazul în care părțile au optat pentru aplicarea acesteia. Prin urmare, articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 593/2008, care pornește de la premisa existenței unor niveluri diferite de protecție a consumatorilor în statele membre, nu are importanță practică în ceea ce privește aspectele care fac obiectul Legislației europene comune în materie de vânzare, deoarece s-ar ajunge la o comparație între dispozițiile obligatorii ale unui al doilea regim în materie de drept contractual și ale unui alt regim identic.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13) Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să fie aplicabilă contractelor transfrontaliere, deoarece, în acest context, disparitățile dintre legislațiile naționale generează complicații și costuri suplimentare și descurajează părțile să inițieze relații contractuale. Natura transfrontalieră a unui contract ar trebui să fie evaluată în funcție de reședința obișnuită a părților în contractele între întreprinderi. Într-un contract dintre o întreprindere și un consumator, cerința caracterului transfrontalier al contractului este respectată atunci când adresa generală precizată de consumator, sau adresa de livrare a bunurilor ori adresa de facturare indicată de consumator este situată într-un stat membru, însă în afara statului unde comerciantul își are locul de reședință obișnuit.

(13) Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să fie aplicabilă contractelor transfrontaliere, deoarece, în acest context, disparitățile dintre legislațiile naționale generează complicații și costuri suplimentare și descurajează părțile să inițieze relații contractuale, iar comerțul la distanță, în special comerțul online, are un potențial ridicat. Natura transfrontalieră a unui contract ar trebui să fie evaluată în funcție de reședința obișnuită a părților în contractele între întreprinderi. Într-un contract dintre o întreprindere și un consumator, cerința caracterului transfrontalier al contractului este respectată atunci când adresa generală precizată de consumator, sau adresa de livrare a bunurilor ori adresa de facturare indicată de consumator este situată într-un stat membru, însă în afara statului unde comerciantul își are locul de reședință obișnuit.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17a) Cloud computingul se dezvoltă rapid și are un potențial de creștere ridicat. Legislația europeană comună în materie de vânzare pune la dispoziție un set uniform de norme adaptate la furnizarea la distanță și în special la furnizarea online a conținutului digital și a serviciilor conexe. Aceste norme ar trebui să se poată aplica și în cazul în care conținutul digital sau serviciile conexe sunt furnizate prin folosirea unui cloud, în special în cazul în care conținutul digital poate fi descărcat din cloudul vânzătorului sau stocat în regim temporar în cloudul furnizorului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18) Conținutul digital este adesea furnizat nu în schimbul unui preț, ci în combinație cu mărfuri sau servicii plătite separat, implicând considerente nepecuniare, cum ar fi oferirea de acces la datele cu caracter personal sau accesul gratuit, în cadrul unei strategii de marketing (pe baza așteptării că, într-o fază ulterioară, consumatorul va cumpăra produse cu conținut digital suplimentare sau mai complexe). Ținând seama de această structură specifică de piață și de faptul că defectele conținutului digital oferit pot dăuna intereselor economice ale consumatorilor indiferent de condițiile în care au fost furnizate, aplicabilitatea Legislației europene comune în materie de vânzare nu ar trebui să depindă de criteriul existenței obligației de plată a unui preț pentru conținutul digital specific în cauză.

(18) Conținutul digital este adesea furnizat nu în schimbul unui preț, ci în combinație cu mărfuri sau servicii plătite separat, implicând considerente nepecuniare, cum ar fi oferirea de acces la datele cu caracter personal sau accesul gratuit, în cadrul unei strategii de marketing (pe baza așteptării că, într-o fază ulterioară, consumatorul va cumpăra produse cu conținut digital suplimentare sau mai complexe). Ținând seama de această structură specifică de piață și de faptul că defectele conținutului digital oferit pot dăuna intereselor economice ale consumatorilor indiferent de condițiile în care au fost furnizate, aplicabilitatea Legislației europene comune în materie de vânzare nu ar trebui să depindă de criteriul existenței obligației de plată a unui preț pentru conținutul digital specific în cauză. Cu toate acestea, în astfel de cazuri, măsurile reparatorii luate de cumpărător ar trebui să se limiteze la daune. Pe de altă parte, cumpărătorul ar trebui să poată recurge la întreaga gamă de măsuri reparatorii, cu excepția reducerii prețului, chiar dacă nu este obligat să plătească un preț pentru furnizarea conținutului digital, cu condiția să fi oferit o contraprestație, precum furnizarea unor date cu caracter personal sau a altui beneficiu cu valoare comercială pentru furnizor, care să fie egal cu plata prețului, având în vedere că în astfel de cazuri conținutul digital nu este furnizat cu adevărat gratuit.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(19) În vederea maximizării valorii adăugate a Legislației europene comune în materie de vânzare, domeniul său material de aplicare ar trebui să includă, de asemenea, anumite servicii furnizate de vânzător care sunt direct și strâns legate de anumite bunuri sau conținut digital furnizat pe baza Legislației europene comune în materie de vânzare, și care, în practică, sunt deseori combinate în cadrul aceluiași contract sau în contracte legate, în special repararea, întreținerea sau instalarea bunurilor sau a conținutului digital.

(19) În vederea maximizării valorii adăugate a Legislației europene comune în materie de vânzare, domeniul său material de aplicare ar trebui să includă, de asemenea, anumite servicii furnizate de vânzător care sunt direct și strâns legate de anumite bunuri sau conținut digital furnizat pe baza Legislației europene comune în materie de vânzare, și care, în practică, sunt deseori combinate în cadrul aceluiași contract sau în contracte legate, în special repararea, întreținerea sau instalarea bunurilor sau a conținutului digital sau stocarea în regim temporar a conținutului digital în cloudul furnizorului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(22) Acordul între părțile contractante este indispensabil pentru aplicarea Legislației europene comune în materie de vânzare. Acesta ar trebui să facă obiectul unor cerințe stricte în cazul tranzacțiilor între întreprinderi și consumatori. Deoarece în practică, de obicei, comerciantul va fi cel care va propune aplicarea Legislației europene comune în materie de vânzare, consumatorii trebuie să fie în deplină cunoștință de cauză cu privire la faptul că își dau acordul de a aplica norme diferite de cele ale legislației lor naționale preexistente. Prin urmare, acordul consumatorului de a aplica Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să fie admisibil numai dacă este exprimat sub forma unei declarații explicite, distincte de declarația prin care se exprimă acordul în vederea încheierii contractului. Prin urmare, nu ar trebui să fie posibil să se propună aplicarea Legislației europene comune în materie de vânzare ca o clauză a contractului care urmează să fie încheiat, mai ales ca un element al condițiilor și clauzelor standard ale comerciantului. Comerciantul ar trebui să furnizeze consumatorului, pe un suport durabil, o confirmare a acordului de aplicare a Legislației europene comune în materie de vânzare.

(22) Acordul între părțile contractante privind aplicarea Legislației europene comune în materie de vânzare este indispensabil pentru aplicarea Legislației europene comune în materie de vânzare. Acesta ar trebui să facă obiectul unor cerințe stricte în cazul tranzacțiilor între întreprinderi și consumatori. Deoarece în practică, de obicei, comerciantul va fi cel care va propune aplicarea Legislației europene comune în materie de vânzare, consumatorii trebuie să fie în deplină cunoștință de cauză cu privire la faptul că își dau acordul de a aplica norme diferite de cele ale legislației lor naționale preexistente. Prin urmare, acordul consumatorului de a aplica Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să fie admisibil numai dacă este exprimat sub forma unei declarații explicite, distincte de declarația prin care se exprimă acordul în vederea încheierii contractului. Prin urmare, nu ar trebui să fie posibil să se propună aplicarea Legislației europene comune în materie de vânzare ca o clauză a contractului care urmează să fie încheiat, mai ales ca un element al condițiilor și clauzelor standard ale comerciantului. Comerciantul ar trebui să furnizeze consumatorului, pe un suport durabil, o confirmare a acordului de aplicare a Legislației europene comune în materie de vânzare.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(23a) În cazul în care acordul părților privind aplicarea Legislației europene comune în materie de vânzare nu este valabil sau în care cerințele privind furnizarea formularului de informare nu sunt respectate, ar trebui să se stabilească dacă se încheie un contract și în ce condiții în conformitate cu legislația națională aplicabilă în temeiul normelor în vigoare privind conflictul de legi.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(27) Toate aspectele de natură contractuală sau extracontractuală care nu sunt reglementate de Legislația europeană comună în materie de vânzare sunt reglementate de norme ale legislației naționale deja existente care nu fac parte din Legislația europeană comună în materie de vânzare, aplicabile în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 593/2008 și (CE) nr. 864/2007 sau al oricărei alte norme relevante în materia conflictului de legi. Aceste aspecte includ, de exemplu, personalitatea juridică, nulitatea unui contract pentru lipsa capacității, pentru caracter ilegal sau imoral, stabilirea limbii contractului, chestiunile legate de nediscriminare, reprezentare, pluralitatea de debitori și creditori, subrogarea în drepturile părților inclusiv cesiunea, compensația și confuziunea, materia dreptului de proprietate inclusiv transferul de proprietate, dreptul proprietății intelectuale și materia răspunderii civile delictuale. În plus, chestiunea instrumentării simultane a acțiunilor privind răspunderea contractuală și extracontractuală nu intră în domeniul de aplicare al Legislației europene comune în materie de vânzare.

(27) Toate aspectele de natură contractuală sau extracontractuală care nu sunt reglementate de Legislația europeană comună în materie de vânzare sunt reglementate de norme ale legislației naționale deja existente care nu fac parte din Legislația europeană comună în materie de vânzare, aplicabile în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 593/2008 și (CE) nr. 864/2007 sau al oricărei alte norme relevante în materia conflictului de legi. Aceste aspecte includ personalitatea juridică, nulitatea unui contract pentru lipsa capacității, pentru caracter ilegal sau imoral, cu excepția cazului în care motivele care determină caracterul ilegal sau imoral sunt abordate de Legislația europeană comună în materie de vânzare, stabilirea limbii contractului, chestiunile legate de nediscriminare, reprezentare, pluralitatea de debitori și creditori, subrogarea în drepturile părților inclusiv cesiunea, compensația și confuziunea, materia dreptului de proprietate inclusiv transferul de proprietate, dreptul proprietății intelectuale și materia răspunderii civile delictuale, precum și analizarea posibilității de a instrumenta simultan acțiunile privind răspunderea contractuală și extracontractuală. În scopul clarității și al certitudinii juridice, Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să se refere în mod clar la chestiunile care fac obiectul ei și la cele care nu fac obiectul ei.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(27a) Practicile comerciale neloiale menționate în Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale neloiale”)1 fac obiectul Legislației europene comune în materie de vânzare în cazul în care se suprapun cu normele în materie de drept contractual inclusiv în special cu cele legate de practicile comerciale neloiale care pot duce la anularea unui contract ca urmare a erorii, dolului, violenței sau a leziunii sau la măsuri reparatorii pentru nerespectarea obligațiilor privind informarea. Practicile comerciale neloiale altele decât cele care se suprapun cu normele de drept contractual nu intră în domeniul de aplicare al Legislației europene comune în materie de vânzare.

__________________

1 JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(29) Odată ce consimțământul de a aplica Legislația europeană comună în materie de vânzare a fost exprimat în mod valabil, doar Legislația europeană comună în materie de vânzare ar trebui să reglementeze materiile care intră în domeniul său de aplicare. Normele Legislației europene comune în materie de vânzare ar trebui interpretate în mod autonom, în conformitate cu principiile consacrate de interpretare a legislației Uniunii. Problemele privind materiile care intră în domeniul de aplicare al Legislației europene comune în materie de vânzare și care nu sunt clarificate în mod expres de aceasta, ar trebui soluționate doar prin interpretarea normelor acesteia, fără a se recurge la niciun sistem de drept. Normele Legislației europene comune în materie de vânzare ar trebui interpretate în baza principiilor și obiectivelor care o fundamentează, cu luarea în considerare a ansamblului prevederilor acesteia.

(29) Normele Legislației europene comune în materie de vânzare ar trebui interpretate în mod autonom, în conformitate cu principiile consacrate de interpretare a legislației Uniunii. Problemele privind materiile care intră în domeniul de aplicare al Legislației europene comune în materie de vânzare și care nu sunt clarificate în mod expres de aceasta, ar trebui soluționate doar prin interpretarea normelor acesteia, fără a se recurge la niciun sistem de drept. Normele Legislației europene comune în materie de vânzare ar trebui interpretate în baza principiilor și obiectivelor care o fundamentează, cu luarea în considerare a ansamblului prevederilor acesteia.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(31) Principiul bunei-credințe și al corectitudinii ar trebui să ofere îndrumări cu privire la modul în care părțile trebuie să coopereze. Întrucât unele norme constituie manifestări specifice ale principiului general al bunei credințe și al corectitudinii, acestea ar trebui să prevaleze în raport cu principiul general. Prin urmare, principiul general ar trebui să nu fie utilizat ca un instrument de modificare a drepturilor și obligațiilor specifice ale părților, astfel cum acestea sunt stabilite în normele speciale. Cerințele concrete care rezultă din principiul bunei-credințe și al corectitudinii ar trebui să depindă, printre altele, de nivelul corespunzător de competență al părților și ar trebui, prin urmare, să fie diferit în cazul tranzacțiilor între întreprinderi și consumatori și în cazul tranzacțiilor între întreprinderi. În tranzacțiile între comercianți, practicile comerciale consacrate în sectorul specific în cauză ar trebui să fie un factor relevant în acest context.

(31) Principiul general al bunei-credințe și al corectitudinii ar trebui să ofere îndrumări cu privire la modul în care părțile trebuie să coopereze. Întrucât unele norme constituie manifestări specifice ale principiului general al bunei credințe și al corectitudinii, acestea ar trebui să prevaleze în raport cu principiul general. Prin urmare, principiul general ar trebui să nu fie utilizat ca un instrument de modificare a drepturilor și obligațiilor specifice ale părților, astfel cum acestea sunt stabilite în normele speciale. Cerințele concrete care rezultă din principiul general al bunei-credințe și al corectitudinii ar trebui să depindă, printre altele, de nivelul corespunzător de competență al părților și ar trebui, prin urmare, să fie diferit în cazul tranzacțiilor între întreprinderi și consumatori și în cazul tranzacțiilor între întreprinderi. În tranzacțiile între comercianți, practicile comerciale consacrate în sectorul specific în cauză ar trebui să fie un factor relevant în acest context. Fără a împiedica părțile să acționeze în propriul interes, principiul general al bunei-credințe și al corectitudinii ar trebui să stabilească norme uniforme de conduită care să asigure o relație onestă, transparentă și echitabilă. Principiul împiedică, pe de-o parte, o parte să-și exercite sau să se bazeze pe un drept, o măsură reparatorie sau o măsură de apărare pe care partea respectivă ar avea-o altfel la dispoziție și, pe de altă parte, nu ar trebui să ducă la o cerere generală de despăgubiri. Normele Legislației europene comune în materie de vânzare care constituie instanțe specifice ale principiului bunei‑credințe și corectitudinii precum anularea unui contract ca urmare a unei fraude sau a nerespectării unei obligații create de o condiție implicită pot da dreptul la despăgubiri, dar numai în cazuri foarte specifice.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(34) Pentru a consolida securitatea juridică prin facilitarea accesului publicului la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a instanțelor naționale privind interpretarea Legislației europene comune în materie de vânzare sau a oricărei prevederi specifice a prezentului regulament, Comisia ar trebui să creeze o bază de date cuprinzând deciziile definitive relevante. Pentru ca acest lucru să fie posibil, statele membre ar trebui să se asigure că aceste hotărâri naționale sunt transmise rapid Comisiei.

(34) Pentru a consolida securitatea juridică prin facilitarea accesului publicului la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a instanțelor naționale privind interpretarea Legislației europene comune în materie de vânzare sau a oricărei prevederi specifice a prezentului regulament, Comisia ar trebui să creeze o bază de date cuprinzând deciziile definitive relevante. Pentru ca acest lucru să fie posibil, statele membre ar trebui să se asigure că aceste hotărâri naționale sunt transmise rapid Comisiei. Ar trebui să se creeze o bază de date care să fie ușor accesibilă, pe deplin sistematizată și în care să se poată căuta cu ușurință. Pentru a depăși problemele legate de abordările diferite cu privire la hotărârile date în Uniune și pentru ca baza de date să poată funcționa în mod eficient și economic, deciziile ar trebui comunicate pe baza unui sumar al hotărârii standard care ar trebui să însoțească hotărârea respectivă. Acesta ar trebui să fie succint și să redea hotărârea într-un mod foarte accesibil. Acesta ar trebui să fie compus din cinci secțiuni care ar trebui să prezinte elementele principale ale hotărârii comunicate, adică chestiunea și articolul aplicabil din Legislația europeană comună în materie de vânzare, un scurt rezumat al faptelor, un scurt rezumat al principalelor argumente, decizia și motivele care stau la baza deciziei, în care se indică în mod clar principiul decis.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(34a) Un comentariu privind Legislația europeană comună în materie de vânzare ar putea fi un instrument valoros, deoarece ar furniza claritate și orientări cu privire la această legislație. Un astfel de comentariu ar trebui să furnizeze o exegeză clară și cuprinzătoare a articolelor din Legislația europeană comună în materie de vânzare și o explicație, dacă este cazul, a opțiunilor politice care stau la baza anumitor articole. O explicare clară a acestor opțiuni ar permite instanțelor din toate statele membre ale UE să interpreteze și să aplice în mod corespunzător Legislația europeană comună în materie de vânzare, precum și să elimine toate lacunele. Aceasta va facilita o aplicare coerentă și uniformă a Legislației europene comune în materie de vânzare. Comisia ar trebui să analizeze care sunt posibilitățile de a pune la dispoziție un astfel de comentariu.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(34b) Un alt obstacol în calea comerțului transfrontalier este lipsa accesului la mecanisme eficiente și necostisitoare de soluționare a litigiilor. Prin urmare, un consumator și un comerciant care încheie un contract pe baza Legislației europene comune în materie de vânzare ar trebui să aibă în vedere introducerea litigiilor care decurg din contractul respectiv pe lângă un organism existent de soluționare alternativă a litigiilor conform definiției de la articolul 4 litera (e) din Directiva privind SAL în materie de consum. Această opțiune nu ar trebui să aducă deloc atingere posibilității pe care o au părțile de a sesiza instanțele competente, fără a trebui să recurgă mai întâi la soluționarea alternativă a litigiilor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(34c) Pentru a contribui la facilitarea aplicării Legislației europene comune în materie de vânzare, Comisia ar trebui să depună eforturi în vederea elaborării unor clauze contractuale model la nivel european. Aceste clauze contractuale model la nivel european ar putea completa în mod util Legislația europeană comună în materie de vânzare în ceea ce privește descrierea caracteristicilor specifice ale unui anumit contract și ar putea ține seama de particularitățile sectoarelor comerciale relevante. Acestea ar trebui să satisfacă nevoile părților interesate și să se bazeze pe lecțiile învățate din experiența practică inițială legată de aplicarea Legislației europene comune în materie de vânzare. Clauzele contractuale model ar trebui puse la dispoziția populației deoarece ar aduce valoare adăugată comercianților care optează să încheie contracte transfrontaliere prin aplicarea Legislației europene comune în materie de vânzare. Pentru ca aceste clauze contractuale model să însoțească în mod efectiv Legislația europeană comună în materie de vânzare, activitatea Comisiei în acest sens ar trebui să înceapă cât mai curând posibil.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(35) De asemenea, este necesar să se revizuiască modul de aplicare a Legislației europene comune în materie de vânzare sau a oricărei dispoziții a prezentului regulament, la cinci ani de la data punerii sale în aplicare. Revizuirea ar trebui să țină seama, printre altele, de nevoia de a extinde domeniul de aplicare în privința contractelor între comercianți, de evoluțiile tehnologice și ale pieței în ceea ce privește conținutul digital, precum și de evoluțiile viitoare ale acquis-ului Uniunii.

(35) De asemenea, este necesar să se revizuiască modul de aplicare a Legislației europene comune în materie de vânzare sau a oricărei dispoziții a prezentului regulament, la cinci ani de la data punerii sale în aplicare. Revizuirea ar trebui să țină seama, printre altele, de nevoia de a include și alte norme referitoare la obiectul clauzelor privind dreptul de retenție, evoluțiile tehnologice și ale pieței în ceea ce privește conținutul digital, precum și evoluțiile viitoare ale acquis-ului Uniunii. Ar trebui să se acorde în continuare o atenție deosebită analizării întrebării dacă limitarea la contractele la distanță este în continuare adecvată sau dacă ar fi fezabilă o extindere a domeniului de aplicare, care să includă și contractele încheiate la fața locului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Se introduce un cuprins la începutul părții dispozitive. Acesta va fi adaptat pentru a reflecta cuprinsul instrumentului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Titlul I

Dispoziții generale

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Partea -1: Aplicarea instrumentului

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Scopul prezentului regulament este de a îmbunătăți condițiile pentru crearea și funcționarea pieței interne, prin punerea la dispoziție a unui set unitar de norme de drept contractual, astfel cum se prevede în anexa I („Legislația europeană comună în materie de vânzare”). Aceste norme pot fi aplicate în cazul tranzacțiilor transfrontaliere care au ca obiect vânzarea de bunuri, furnizarea de conținut digital sau prestarea de servicii conexe, în cazul în care părțile contractante convin în acest sens.

(1) Scopul prezentului regulament este de a îmbunătăți condițiile pentru crearea și funcționarea pieței interne, prin punerea la dispoziție, în cadrul ordinii juridice a fiecărui stat membru, a unui set unitar de norme de drept contractual, astfel cum se prevede în anexa I („Legislația europeană comună în materie de vânzare”). Aceste norme pot fi aplicate în cazul tranzacțiilor transfrontaliere care au ca obiect vânzarea de bunuri, furnizarea de conținut digital sau prestarea de servicii conexe, în cazul în care părțile contractante convin în acest sens.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Prezentul regulament permite comercianților să se bazeze pe un set comun de norme și să folosească aceleași clauze contractuale pentru toate tranzacțiile transfrontaliere, reducând astfel costurile inutile, furnizând în același timp un nivel ridicat de securitate juridică.

(2) Prezentul regulament permite comercianților, în special întreprinderilor mici și mijlocii („IMM-uri”), să se bazeze pe un set comun de norme și să folosească aceleași clauze contractuale pentru toate tranzacțiile transfrontaliere, reducând astfel costurile inutile, furnizând în același timp un nivel ridicat de certitudine juridică.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) „bună-credință și corectitudine” înseamnă un standard de conduită caracterizată prin onestitate, deschidere și luarea în calcul a intereselor celeilalte părți la tranzacția sau raportul juridic în cauză;

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) „pierdere” înseamnă prejudiciul patrimonial și nepatrimonial, ca durere și suferință, excluzând alte forme de prejudicii nepatrimoniale precum deprecierea calității vieții și privarea de foloase;

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d) „clauze contractuale standard” înseamnă clauzele contractuale care au fost redactate în prealabil pentru câteva tranzacții care implică diferite părți și care nu au fost negociate în mod individual de către părți, în sensul articolului 7 din Legislația europeană comună în materie de vânzare;

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(f) „consumator” înseamnă orice persoană fizică ce acționează în scopuri care nu se încadrează în activitatea sa comercială, industrială, de artizanat sau profesională;

(f) „consumator” înseamnă orice persoană fizică ce acționează în scopuri care nu se încadrează în activitatea sa comercială, industrială, de artizanat sau profesională; în cazul contractelor cu dublu scop, când contractul este încheiat în scopuri parțial circumscrise activității comerciale și parțial aflate în afara acesteia, și dacă scopul comercial este într-atât de limitat, încât nu are o pondere predominantă în contextul general al contractului, respectiva persoană trebuie să fie, și ea, considerată drept un consumator;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(fa) „prestator de servicii” înseamnă un vânzător de bunuri sau un furnizor de conținut digital care se angajează să furnizeze unui client un serviciu legat de acele bunuri sau de acel conținut digital;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(fb) „client” înseamnă orice persoană care achiziționează un serviciu conex;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(fc) „creditor” înseamnă o persoană care are dreptul la executarea unei obligații, pecuniare sau nepecuniare, din partea altei persoane, numite debitor;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(fd) „debitor” înseamnă o persoană care are o obligație, pecuniară sau nepecuniară, în favoarea altei persoane, numite creditor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(fe) „bună-credință și corectitudine” înseamnă un standard de conduită caracterizată prin onestitate și deschidere față de cealaltă parte la tranzacție sau din relația respectivă și exclude orice intenție al cărei unic scop este prejudicierea;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ff) „clauze contractuale standard” înseamnă clauzele contractuale care au fost redactate în prealabil pentru câteva tranzacții care implică diferite părți și care nu au fost negociate în mod individual de către părți, în sensul articolului 7 din Legislația europeană comună în materie de vânzare;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(fg) „pierdere” înseamnă prejudiciul patrimonial și nepatrimonial, ca durere și suferință, excluzând alte forme de prejudicii nepatrimoniale precum deprecierea calității vieții și privarea de foloase;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ga) „normă cu caracter imperativ” înseamnă orice dispoziție a cărei aplicare nu poate fi exclusă de către părți, de la a cărei aplicare părțile nu pot deroga și nici nu pot modifica efectele acesteia;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(gb) „obligație” înseamnă datoria de a presta pe care o parte la un raport juridic o are față de o altă parte și pe care cealaltă parte are dreptul de a o pune în aplicare ca atare;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(gc) „express” se referă la o declarație sau la un aranjament făcut(ă) separat de alte declarații sau angajamente și în mod activ și fără echivoc, inclusiv prin bifarea unei căsuțe sau prin activarea unui buton sau a unei funcții similare;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(m) „serviciu conex” înseamnă orice serviciu legat de bunuri sau de conținutul digital, cum ar fi instalarea, întreținerea, repararea sau orice altă procesare, prestat de vânzătorul bunurilor sau de furnizorul de conținut digital în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, al contractului de furnizare a conținutului digital sau al unui contract separat de servicii conexe, care a fost încheiat în același timp cu contractul de vânzare-cumpărare sau cu contractul de furnizare a conținutului digital, excluzând:

(m) „serviciu conex” înseamnă orice serviciu legat de bunuri sau de conținutul digital, cum ar fi instalarea, întreținerea, repararea, stocarea sau orice altă procesare, prestat de vânzătorul bunurilor sau de furnizorul de conținut digital în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, al contractului de furnizare a conținutului digital sau al unui contract separat de servicii conexe, care a fost încheiat în același timp cu contractul de vânzare-cumpărare sau cu contractul de furnizare a conținutului digital, excluzând:

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(n) „prestator de servicii” înseamnă un vânzător de bunuri sau un furnizor de conținut digital care se angajează să furnizeze unui client un serviciu legat de acele bunuri sau de acel conținut digital;

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(o) „client” înseamnă orice persoană care achiziționează un serviciu conex;

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(p) „contract la distanță” înseamnă orice contract între comerciant și consumator în cadrul unui regim organizat de vânzare la distanță, încheiat în lipsa prezenței fizice simultane a comerciantului sau, în cazul în care comerciantul este o persoană juridică, a unei persoane fizice care reprezintă comerciantul, și a consumatorului, cu utilizarea exclusivă, până inclusiv la data la care s-a încheiat contractul, a unuia sau a mai multor mijloace de comunicare la distanță;

(p) „contract la distanță” înseamnă orice contract între comerciant și consumator sau alt comerciant în cadrul unui regim organizat de vânzare la distanță, încheiat în lipsa prezenței fizice simultane a comerciantului sau, în cazul în care comerciantul este o persoană juridică, a unei persoane fizice care reprezintă comerciantul, și a consumatorului sau a celuilalt comerciant, cu utilizarea exclusivă, până inclusiv la data la care s-a încheiat contractul, a unuia sau a mai multor mijloace de comunicare la distanță;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(i) încheiat în prezența fizică simultană a comerciantului sau, în cazul în care comerciantul este o persoană juridică, a persoanei fizice care reprezintă comerciantul, și a consumatorului într-un loc care nu este spațiul comercial al comerciantului, sau încheiat pe baza unei oferte făcute de către consumator, în aceleași circumstanțe sau

(i) încheiat în prezența fizică simultană a comerciantului și a consumatorului, într-un loc care nu este spațiul comercial al comerciantului;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ia) pentru care consumatorul a făcut o ofertă în aceleași condiții ca cele menționate la litera (i);

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ii) încheiat la sediul comerciantului sau prin intermediul oricărui mijloc de comunicare la distanță, imediat după ce consumatorul a fost abordat personal și individual într-un loc care nu este spațiul comercial al comerciantului, în prezența fizică simultană a comerciantului sau, în cazul în care comerciantul este o persoană juridică, a persoanei fizice care reprezintă comerciantul, și a consumatorului sau

(ii) încheiat la sediul comerciantului sau prin intermediul oricărui mijloc de comunicare la distanță, imediat după ce consumatorul a fost abordat personal și individual într-un loc care nu este spațiul comercial al comerciantului, în prezența fizică simultană a comerciantului și a consumatorului sau

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(iii) încheiat în timpul unei excursii organizate de comerciant sau, în cazul în care comerciantul este o persoană juridică, de persoana fizică care reprezintă comerciantul, în scopul sau având drept rezultat promovarea și vânzarea de bunuri sau oferirea de conținut digital sau furnizarea de servicii conexe către consumator;

(iii) încheiat în timpul unei excursii organizate de comerciant în scopul sau având drept rezultat promovarea și vânzarea de bunuri sau oferirea de conținut digital sau furnizarea de servicii conexe către consumator;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(v) „normă cu caracter imperativ” înseamnă orice dispoziție a cărei aplicare nu poate fi exclusă de către părți, de la a cărei aplicare părțile nu pot deroga și nici nu pot modifica efectele acesteia;

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(w) „creditor” înseamnă o persoană care are dreptul la executarea unei obligații, pecuniare sau nepecuniare, din partea altei persoane, numite debitor;

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(x) „debitor” înseamnă o persoană care are o obligație, pecuniară sau nepecuniară, în favoarea altei persoane, numite creditor.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(y) „obligație” înseamnă o îndatorire de a executa o prestație pe care una din părțile unui raport juridic o datorează celeilalte părți.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Părțile pot să convină să aplice normele Legislației europene comune în materie de vânzare pentru contractele transfrontaliere care au ca obiect vânzarea de bunuri, furnizarea de conținut digital și prestarea de servicii conexe care intră în domeniul său de aplicare teritorial, material și personal, astfel cum se prevede la articolele 4 – 7.

Părțile pot să convină, cu condiția respectării cerințelor prevăzute la articolele 8 și 9, să aplice normele Legislației europene comune în materie de vânzare pentru contractele transfrontaliere care au ca obiect vânzarea de bunuri, furnizarea de conținut digital și prestarea de servicii conexe care intră în domeniul său de aplicare teritorial, material și personal, astfel cum se prevede la articolele 4 – 7.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Contracte în cazul cărora se poate aplica Legislația europeană comună în materie de vânzare

(Nu privește versiunea în limba română.)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Legislația europeană comună în materie de vânzare poate fi aplicată în cazul:

(1) Legislația europeană comună în materie de vânzare poate fi aplicată în cazul contractelor la distanță, inclusiv al contractelor online, care:

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1a) Legislația europeană comună în materie de vânzare poate fi aplicată și în cazul contractelor menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) dacă părțile au purtat negocieri sau au luat alte măsuri pregătitoare în vederea încheierii contractului, folosind pentru toate măsurile respective exclusiv mijloace de comunicare la distanță, contractul în sine nefiind însă încheiat prin intermediul unor mijloace de comunicare la distanță.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Excluderea contractelor cu obiect mixt și a contractelor legate de un credit de consum

Contractele legate și contractele cu obiect mixt

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Legislația europeană comună în materie de vânzare nu poate fi aplicată în cazul contractelor cu obiect mixt care includ orice alt element în afară de vânzarea de bunuri, furnizarea de conținut digital și prestarea de servicii conexe în sensul articolului 5.

(1) Legislația europeană comună în materie de vânzare poate fi aplicată și

(a) în cazul în care un contract care face obiectul Legislației europene comune în materie de vânzare este legat de un contract care nu este un contract de vânzare, un contract de furnizare de conținut digital sau un contract de prestare de servicii conexe sau

(b) în cazul în care un contract include orice alt element în afară de vânzarea de bunuri, furnizarea de conținut digital sau prestarea de servicii conexe în sensul articolului 5, cu condiția ca elementele respective să fie divizibile și să li se poată atribui o parte proporțională din preț.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1a) În cazurile la care se face referire la alineatul (1) litera (a), contractul legat face obiectul legilor care sunt de altfel în vigoare.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1b) În cazurile prevăzute la alineatul (1) litera (a) și

(a) în cazurile în care, în contextul contractului care face obiectul Legislației europene comune în materie de vânzare, oricare din părți își exercită un drept sau ia o măsură reparatorie sau de apărare sau în care contractul respectiv nu este valid sau obligatoriu, legislația națională aplicabilă în cazul contractului legat stabilește care sunt efectele asupra contractului legat;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) în cazurile în care, în contextul contractului legat, oricare din părți își exercită un drept sau ia o măsură reparatorie sau de apărare, sau în care contractul respectiv nu este valid sau obligatoriu conform legislației naționale aplicabile în cazul contractului respectiv, obligațiile părților conform contractului care face obiectul Legislației europene comune în materie de vânzare nu sunt afectate, cu excepția cazului în care o parte nu a încheiat contractul care face obiectul Legislației europene comune în materie de vânzare, ci numai contractul legat sau l-ar fi încheiat în condiții contractuale complet diferite, caz în care partea respectivă ar dreptul de a rezilia contractul care face obiectul Legislației europene comune în materie de vânzare.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1c) În cazurile menționate la alineatul (1) litera (b), se consideră că asupra celorlalte elemente incluse în contract s-a convenit în temeiul unui contract legat.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1d) În cazul în care un contract include orice alte elemente în afară de vânzarea de bunuri, furnizarea de conținut digital și prestarea de servicii conexe în sensul articolului 5, iar elementele respective nu sunt divizibile sau nu li se poate atribui o parte din preț, pentru contractul respectiv nu se poate aplica Legislația europeană comună în materie de vânzare.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Legislația europeană comună în materie de vânzare nu poate fi aplicată în cazul contractelor încheiate între un comerciant și un consumator potrivit cărora comerciantul acordă sau se angajează să acorde un credit consumatorului sub formă de amânare a plății, împrumut sau altă facilitate de plată similară. Legislația europeană comună în materie de vânzare poate fi aplicată în cazul contractelor încheiate între un comerciant și un consumator potrivit cărora bunurile, conținutul digital sau serviciile de același tip sunt furnizate în mod continuu și consumatorul plătește pentru astfel de bunuri, conținut digital sau servicii conexe în rate, pe durata furnizării acestora.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) În raporturile dintre un comerciant și un consumator, alegerea Legislației europene comune în materie de vânzare produce efecte numai în cazul în care consumatorul și-a exprimat consimțământul printr-o declarație explicită, distinctă de declarația care indică acordul pentru încheierea unui contract. Comerciantul trebuie să furnizeze consumatorului o confirmare a acestui acord, pe un suport durabil.

(2) În raporturile dintre un comerciant și un consumator, alegerea Legislației europene comune în materie de vânzare produce efecte numai în cazul în care consumatorul și-a exprimat consimțământul printr-o declarație explicită, distinctă de declarația care indică acordul pentru încheierea unui contract și sunt îndeplinite cerințele de la articolul 9. Comerciantul trebuie să furnizeze consumatorului o confirmare a acestui acord, pe un suport durabil.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) În raporturile dintre un comerciant și un consumator, Legislația europeană comună în materie de vânzare nu poate fi aplicată parțial, ci doar în integralitatea sa.

(3) În raporturile dintre un comerciant și un consumator, Legislația europeană comună în materie de vânzare nu poate fi aplicată parțial, ci doar în integralitatea sa. În raporturile dintre comercianți, Legislația europeană comună în materie de vânzare poate fi aplicată parțial, cu condiția ca aceasta să nu interzică excluderea dispozițiilor respective.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Atunci când părțile au convenit în mod valabil să aplice Legislația europeană comună în materie de vânzare pentru un contract, aspectele care fac obiectul acestei legislații sunt reglementate în mod exclusiv de aceasta. Cu condiția ca respectivul contract să fi fost efectiv încheiat, Legislația europeană comună în materie de vânzare reglementează, de asemenea, respectarea obligațiilor de furnizare a informațiilor precontractuale și măsurile reparatorii în cazul neexecutării acestor obligații.

(1) Atunci când părțile au convenit în mod valabil să aplice Legislația europeană comună în materie de vânzare pentru un contract, aspectele care fac obiectul normelor acestei legislații sunt reglementate în mod exclusiv de aceasta, și nu de regimul de drept contractul care, în absența unui astfel de acord, ar reglementa contractul în cadrul ordinii juridice stabilite ca fiind legislația aplicabilă.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1a) În cazul în care părțile demarează negocieri sau iau măsuri pregătitoare pentru încheierea unui contract, având în vedere Legislația europeană comună în materie de vânzare, aceasta reglementează și respectarea măsurilor reparatorii în cazul neîndeplinirii obligațiilor de furnizare a informațiilor precontractuale, precum și alte chestiuni importante înainte de încheierea unui contract.

Aplicarea Legislației europene comune în materie de vânzare astfel cum se menționează la primul paragraf nu aduce atingere legislației aplicabile în temeiul normelor privind conflictul de legi, în cazul în care comerciantul face trimitere și la alte regimuri juridice.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 11a

Chestiuni care fac obiectul Legislației europene comune în materie de vânzare

(1) Legislația europeană comună în materie de vânzare abordează prin normele sale următoarele chestiuni:

(a) obligațiile de informare precontractuală;

(b) încheierea contractului, inclusiv cerințele de formă;

(c) dreptul de retragere și consecințele acesteia;

(d) anularea unui contract ca urmare a erorii, dolului, violenței sau a leziunii și consecințele aceste anulări;

(e) interpretarea;

(f) conținutul și efectele, inclusiv ale contractului respectiv;

(g) evaluarea și consecințele clauzelor contractuale abuzive;

(h) drepturile și obligațiile părților;

(i) măsuri reparatorii în cazul neexecutării unei obligații;

(j) restituirea în caz de anulare, rezoluțiune sau în cazul unui contract fără caracter obligatoriu;

(k) prescrierea și decăderea din drepturi;

(l) sancțiunile aplicabile în cazul încălcării obligațiilor și îndatoririlor care decurg din aplicarea sa.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Chestiunile care nu fac obiectul Legislației europene comune în materie de vânzare sunt reglementate de normele aplicabile în temeiul legislației naționale în vigoare conform Regulamentului (CE) nr. 593/2008 și Regulamentului (CE) nr. 864/2007 sau al oricărei alte norme în vigoare privind conflictul de legi. Aceste chestiuni includ:

(a) personalitatea juridică;

(b) nulitatea unui contract pentru lipsa capacității, pentru caracter ilegal sau imoral, cu excepția cazului în care motivele care determină caracterul ilegal sau imoral sunt abordate de Legislația europeană comună în materie de vânzare;

(c) stabilirea limbii contractului;

(d) chestiunile legate de nediscriminare;

(e) reprezentarea;

(f) pluralitatea de debitori și creditori și subrogarea în drepturile părților inclusiv cesiunea;

(g) compensația și confuziunea;

(h) materia dreptului de proprietate inclusiv transferul de proprietate;

(i) dreptul proprietății intelectuale; și

(j) materia răspunderii civile delictuale, inclusiv analizarea posibilității de a instrumenta simultan acțiunile privind răspunderea contractuală și extracontractuală.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Prezentul articol nu aduce atingere niciunei norme obligatorii dintr-un stat care nu are calitate de membru care poate fi aplicabilă conform normelor în vigoare privind conflictul de legi.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 14

eliminat

Comunicarea hotărârilor în care se aplică prezentul regulament

(1) Statele membre se asigură că hotărârile definitive pronunțate de instanțele judecătorești ale acestora, prin care se aplică normele prezentului regulament, sunt comunicate fără întârziere Comisiei.

(2) Comisia instituie un sistem care permite consultarea informațiilor privind hotărârile menționate la alineatul (1), precum și privind hotărârile relevante ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Acest sistem este pus la dispoziția publicului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 15

eliminat

Revizuirea

(1) La data de … [4 ani de la data aplicării prezentului regulament], statele membre furnizează Comisiei informații privind aplicarea prezentului regulament, în special cu privire la nivelul de acceptare al Legislației europene comune în materie de vânzare, măsura în care dispozițiile sale au dus la litigii și situația referitoare la diferențele între Legislația europeană comună în materie de vânzare și legislația națională, în ceea ce privește nivelul de protecție a consumatorilor. Informațiile respective includ o prezentare cuprinzătoare a jurisprudenței instanțelor judecătorești naționale care interpretează dispozițiile Legislației europene comune în materie de vânzare.

(2) La data de … [5 ani de la data aplicării prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social un raport detaliat privind funcționarea prezentului regulament, ținând seama, între altele, de nevoia de a extinde domeniul său de aplicare în privința contractelor între comercianți, de evoluțiile tehnologice și ale pieței în ceea ce privește conținutul digital, precum și de evoluțiile viitoare ale acquis-ului Uniunii.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 16

eliminat

Intrarea în vigoare și aplicarea

(1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) Acesta se aplică din [ 6 luni după intrarea sa în vigoare].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Cuprinsul se elimină.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Titlul II

Dispozițiile Legislației europene comune în materie de vânzare

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Încălcarea acestei obligații poate împiedica partea responsabilă de încălcare să își exercite un drept, o acțiune sau un mijloc de apărare de care altfel ar dispune sau să se întemeieze pe acestea, sau poate atrage răspunderea părții pentru orice pierdere cauzată celeilalte părți.

(2) Încălcarea acestei obligații poate împiedica partea responsabilă de încălcare să își exercite un drept, o acțiune sau un mijloc de apărare de care altfel ar dispune sau să se întemeieze pe acestea, dar nu duce în mod direct la adoptarea unor măsuri reparatorii pentru neîndeplinirea unei obligații.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Contracte cu obiect mixt

Contracte care includ prestarea unor servicii conexe

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Prezentul articol se aplică notificării în orice scopuri în temeiul normelor Legislației europene comune în materie de vânzare și în temeiul contractului. Noțiunea de „notificare” include comunicarea oricărei declarații făcute în scopul de a produce efecte juridice sau de a transmite informații într-un scop juridic.

(1) Noțiunea de „notificare” include comunicarea oricărei declarații făcute în scopul de a produce efecte juridice sau de a transmite informații într-un scop juridic.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Dispozițiile prezentului articol se aplică în ceea ce privește calculul termenelor în orice scopuri în temeiul Legislației europene comune în materie de vânzare.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1a) În cazul în care un termen stabilit pe zile, săptămâni, luni sau ani trebuie calculat începând de la un anumit eveniment, acțiune sau moment, nu se consideră că ziua în care se produce evenimentul, are loc acțiunea ori sosește momentul respectiv este inclusă în termenul în cauză.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) În cazul în care un termen stabilit pe zile, săptămâni, luni sau ani trebuie calculat începând de la un anumit eveniment, acțiune sau moment, ziua în care se produce evenimentul, are loc acțiunea ori sosește momentul respectiv nu este inclusă în termenul în cauză.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6) Atunci când o persoană transmite unei alte persoane un document care stabilește un termen în care destinatarul trebuie să răspundă sau să acționeze, dar nu precizează momentul în care începe să curgă termenul, în absența unor indicații contrare, termenul se calculează din momentul în care documentul a ajuns la destinatar

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7a) Atunci când o persoană transmite unei alte persoane un document care stabilește un termen în care destinatarul trebuie să răspundă sau să acționeze, dar nu precizează momentul în care începe să curgă termenul, în absența unor indicații contrare, termenul se calculează din momentul în care documentul a ajuns la destinatar.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Articolele 59 - 65 se aplică, cu adaptările corespunzătoare, interpretării declarațiilor unilaterale care exprimă o anumită intenție.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4) Normele din capitolul 5 privind viciile de consimțământ se aplică, cu adaptările corespunzătoare, declarațiilor unilaterale care exprimă o anumită intenție.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) clauzele contractuale.

(e) clauzele pe baza cărora comerciantul este dispus să încheie contractul.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4) Comerciantul trebuie să garanteze punerea la dispoziție a clauzelor contractuale menționate la alineatul (3) litera (e) în caractere alfabetice sau alte caractere inteligibile, pe un suport durabil, prin intermediul oricărui suport care să permită citirea, înregistrarea informațiilor conținute în text și reproducerea acestora într-o formă accesibilă.

(4) Fără a aduce atingere oricăror alte cerințe mai stricte impuse unui comerciant în relațiile sale cu consumatorii în conformitate cu secțiunea 1, comerciantul trebuie să garanteze punerea la dispoziție a clauzelor contractuale menționate la alineatul (3) litera (e) în caractere alfabetice sau alte caractere inteligibile, pe un suport durabil, prin intermediul oricărui suport care să permită citirea, înregistrarea informațiilor conținute în text și reproducerea acestora într-o formă accesibilă.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5) Comerciantul trebuie să confirme pe cale electronică și fără întârziere nejustificată primirea unei oferte sau a acceptării unei oferte trimise de cealaltă parte.

(5) Comerciantul trebuie să confirme pe cale electronică și fără întârziere nejustificată primirea unei oferte sau a acceptării unei oferte trimise de cealaltă parte. Confirmarea în cauză include conținutul ofertei sau acceptării.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Partea care nu și-a respectat oricare dintre obligațiile impuse în prezentul capitol răspunde pentru orice prejudiciu cauzat celeilalte părți ca urmare a nerespectării obligațiilor.

(1) Partea care nu și-a respectat oricare dintre obligațiile impuse în prezentul capitol răspunde, în temeiul capitolului 16, pentru orice prejudiciu cauzat celeilalte părți ca urmare a nerespectării obligațiilor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Se ajunge la un acord prin acceptarea unei oferte. Acceptarea se poate face explicit sau prin efectuarea unor declarații ori executarea unor acțiuni.

(2) Se ajunge la un acord prin acceptarea unei oferte.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) prezintă un conținut și un grad de securitate juridică suficiente pentru formarea unui contract.

(b) prezintă un conținut și un grad de securitate juridică suficiente pentru formarea unui contract. În raportul dintre un comerciant și un consumator, se consideră că o ofertă prezintă un conținut și un grad de securitate suficiente cu condiția să conțină un obiect, o cantitate sau o durată și un preț.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul -48

Domeniul de aplicare

(1) Prezentul capitol se aplică în cazul anulării unui contract ca urmare a viciilor de consimțământ sau a unor vicii asemănătoare.

(2) Normele prevăzute la prezentul capitol se aplică, cu adaptările corespunzătoare, anulării unei oferte, acceptării sau altei declarații unilaterale care exprimă o intenție sau un comportament echivalent.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) în absența erorii, aceasta nu ar fi încheiat contractul sau ar fi încheiat doar un contract cu clauze fundamental diferite, iar cealaltă parte știa sau se poate aștepta să fi știut acest lucru și

(a) în absența erorii, aceasta nu ar fi încheiat contractul sau ar fi încheiat doar un contract cu clauze fundamental diferite

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(i) a provocat eroarea;

(i) a provocat eroarea; sau

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ii) a determinat încheierea contractului sub imperiul erorii prin nerespectarea oricărei obligații de a furniza informații precontractuale în conformitate cu capitolul 2 secțiunile 1-4;

(ii) a determinat încheierea contractului sub imperiul erorii prin nerespectarea oricărei obligații de a furniza informații precontractuale în conformitate cu capitolul 2 secțiunile 1-4; sau

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(iv) a comis aceeași eroare.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Pentru a se stabili dacă, în temeiul bunei-credințe și al corectitudinii, o parte avea obligația să furnizeze anumite informații, trebuie să se țină seama de toate circumstanțele, inclusiv de următoarele:

(3) (Nu privește versiunea în limba română.)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) importanța aparentă a informațiilor pentru cealaltă parte și

(e) importanța probabilă a informațiilor pentru cealaltă parte și

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 50a

Terți

(1) În cazul în care un terț pentru care o persoană este responsabilă sau care, cu acordul persoanei respective, este implicat în încheierea unui contract:

(a) face o eroare sau este sau ar putea fi la curent cu existența unei erori sau

(b) este vinovat de dol sau violență sau leziune,

pot fi luate măsurile reparatorii prevăzute la prezentul capitol de așa manieră încât comportamentul sau cunoștințele respective ar corespunde persoanei responsabile sau care și-a dat acordul;

(2) În cazul în care un terț pentru acțiunile căruia o anumită persoană nu este responsabilă sau în care un terț care nu are acordul persoanei respective pentru a se implica în încheierea unui contract este vinovat de dol sau violență, pot fi luate măsurile reparatorii prevăzute la prezentul capitol în cazul în care persoana în cauză a avut cunoștință sau ar putea avea cunoștință de faptele respective sau care, în momentul anulării, nu a acționat în conformitate cu contractul.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Partea care are dreptul să invoce nulitatea contractului în conformitate cu prevederile prezentului capitol sau care avea un astfel de drept înainte de pierderea acestuia prin prescriere sau confirmare este îndreptățită, indiferent dacă contractul este anulat sau nu, să primească daune-interese de la cealaltă parte pentru pierderile suferite ca urmare a erorii, dolului, violenței sau leziunii, cu condiția a cealaltă parte să fi cunoscut sau să se poată aștepta să fi cunoscut circumstanțele relevante.

Partea care are dreptul să invoce nulitatea contractului în conformitate cu prevederile prezentului capitol sau care avea un astfel de drept înainte de pierderea acestuia prin prescriere sau confirmare este îndreptățită, indiferent dacă contractul este anulat sau nu, să primească, în temeiul capitolului 16, daune-interese de la cealaltă parte pentru pierderile suferite ca urmare a erorii, dolului, violenței sau leziunii, cu condiția a cealaltă parte să fi cunoscut sau să se poată aștepta să fi cunoscut circumstanțele relevante.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Dacă una dintre părți a intenționat să atribuie un anumit înțeles unei expresii utilizate în contract și, în momentul încheierii contractului, cealaltă parte avea cunoștință sau se putea aștepta să fi avut cunoștință despre această intenție, expresia se interpretează în înțelesul atribuit de prima parte.

(2) Dacă una dintre părți a intenționat să atribuie un anumit înțeles unei expresii sau unui comportament echivalent utilizate în contract și, în momentul încheierii contractului, cealaltă parte avea cunoștință sau se putea aștepta să fi avut cunoștință despre această intenție, expresia sau comportamentul echivalent se interpretează în înțelesul atribuit de prima parte.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3a) Expresiile utilizate în contract sunt interpretate avându-se în vedere contractul în ansamblul său.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3b) Normele prevăzute la prezentul capitol se aplică, cu adaptările corespunzătoare, interpretării unei oferte, acceptării sau altei declarații unilaterale care exprimă o intenție sau un comportament echivalent.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) circumstanțele în care a fost încheiat contractul, inclusiv de negocierile prealabile;

(a) circumstanțele în care a fost încheiat contractul;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) conduita părților, chiar ulterioară încheierii contractului;

(b) conduita părților înainte, în timpul și după încheierea contractului;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) interpretarea care a fost dată deja de către părți expresiilor care sunt identice sau similare celor folosite în contract;

(c) interpretarea care a fost dată în trecut de către părți expresiilor care sunt identice sau similare celor folosite în contract;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 60

eliminat

Interpretarea sistematică a contractului

Expresiile utilizate în contract trebuie interpretate avându-se în vedere contractul în ansamblul său.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 61a

Preferința pentru interpretarea care conferă efecte juridice clauzelor contractuale

Interpretarea în sensul în care clauzele contractuale pot produce efecte care prevalează asupra celei în sensul în care nu produce efecte.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 61b

Interpretarea în favoarea consumatorilor

(1) Atunci când există îndoieli în ceea ce privește înțelesul unei clauze contractuale într-un contract încheiat între un comerciant și un consumator, prevalează interpretarea cea mai favorabilă pentru consumator, cu excepția cazului în care respectiva clauză a fost propusă de consumator.

(2) Părțile nu pot să excludă aplicarea prezentului articol, să deroge de la acesta sau să modifice efectele acestuia în detrimentul consumatorului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Preferința pentru clauzele contractuale negociate individual

Clauze contractuale care nu au fost negociate individual

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1a) Atunci când, în ceea ce privește o situație care nu poate face obiectul articolului 61b, atunci când există îndoieli cu privire la înțelesul unei clauze contractuale care nu a fost negociată individual în sensul articolului 7, prevalează interpretarea clauzei împotriva părții care a propus respectiva clauză.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 63

eliminat

Preferința pentru interpretarea care conferă efecte juridice clauzelor contractuale

Interpretarea în sensul în care clauzele contractuale pot produce efecte prevalează asupra celei în sensul în care nu ar putea produce efecte.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 64

eliminat

Interpretarea în favoarea consumatorilor

(1) Atunci când există îndoieli în ceea ce privește înțelesul unei clauze contractuale într-un contract încheiat între un comerciant și un consumator, prevalează interpretarea cea mai favorabilă pentru consumator, cu excepția cazului în care respectiva clauză a fost propusă de consumator.

(2) Părțile nu pot să excludă aplicarea prezentului articol, să deroge de la acesta sau să modifice efectele acestuia.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 65

eliminat

Interpretarea împotriva părții care a propus o clauză contractuală

Atunci când, în ceea ce privește un contract care nu face obiectul articolului 64, atunci când există îndoieli cu privire la înțelesul unei clauze contractuale care nu a fost negociată individual în sensul articolului 7, prevalează interpretarea clauzei împotriva părții care a propus respectiva clauză.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Secțiunea 1 Dispoziții generale

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Cutumele și practicile nu obligă părțile în măsura în care acestea contravin clauzelor contractului care au fost negociate individual sau oricăror norme imperative prevăzute de Legislația europeană comună în materie de vânzare.

(3) Cutumele și practicile nu obligă părțile în măsura în care acestea contravin celor convenite de părți sau oricăror norme imperative prevăzute de Legislația europeană comună în materie de vânzare.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Orice clauză contractuală implicită în temeiul alineatului (1) trebuie, în măsura posibilului, să aibă ca efect realizarea a ceea ce se poate presupune că părțile ar fi convenit în cazul în care ar fi reglementat aspectele respective.

(2) Orice clauză contractuală implicită în temeiul alineatului (1) trebuie, în măsura posibilului, să aibă ca efect realizarea a ceea ce se poate presupune că părțile ar fi convenit.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) În cazul în care comerciantul face o declarație înainte de încheierea contractului, fie celeilalte părți, fie publicului cu privire la caracteristicile a ceea ce urmează să fie furnizat de către comerciant în conformitate cu contractul, declarația este încorporată în contract, devenind o clauză a acestuia, cu excepția cazului în care:

(1) În cazul în care comerciantul, sau o persoană implicată în activități de publicitate sau de marketing pentru comerciant, face o declarație înainte de încheierea contractului, fie celeilalte părți, fie publicului cu privire la caracteristicile a ceea ce urmează să fie furnizat de către comerciant în conformitate cu contractul, declarația este încorporată în contract, devenind o clauză a acestuia, cu excepția cazului în care:

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) În sensul alineatului (1), o declarație făcută de o persoană implicată în activitățile de publicitate sau de comercializare ale comerciantului respectiv este considerată o declarație a comerciantului în cauză.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 70

eliminat

Obligația de a atrage atenția asupra clauzelor contractuale care nu au fost negociate individual

(1) Clauzele contractuale propuse de o parte care nu au fost negociate în mod individual în sensul articolului 7 pot fi invocate împotriva celeilalte părți doar dacă cealaltă parte a avut cunoștință de acestea sau dacă partea care a propus clauzele a luat măsuri rezonabile pentru a atrage atenția celeilalte părți asupra acestora, înainte sau în momentul încheierii contractului.

(2) În sensul prezentului articol, în raporturile între un comerciant și un consumator, clauzele contractuale nu sunt aduse în atenția consumatorului în mod suficient printr-o simplă trimitere la acestea în cadrul documentului care constituie suportul contractului, chiar dacă consumatorul semnează documentul.

(3) Părțile nu pot să excludă aplicarea prezentului articol, să deroge de la acesta sau să modifice efectele acestuia.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 71

eliminat

Plăți suplimentare în contractele încheiate între un comerciant și un consumator

(1) Într-un contract încheiat între un comerciant și un consumator, o clauză contractuală care obligă consumatorul să efectueze orice altă plată suplimentară față de remunerația indicată pentru obligația contractuală principală a comerciantului, în special atunci când aceasta a fost încorporată prin utilizarea de opțiuni standard pe care consumatorul este obligat să le respingă pentru a evita plata suplimentară, nu este obligatorie pentru consumator, cu excepția cazului în care, înainte ca acesta să fie obligat prin contract, și-a dat acordul în mod expres pentru plata suplimentară. În cazul în care consumatorul a efectuat plata suplimentară, poate să o recupereze.

(2) Părțile nu pot să excludă aplicarea prezentului articol, să deroge de la acesta sau să modifice efectele acestuia.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Părțile nu pot să excludă aplicarea prezentului articol, să deroge de la acesta sau să modifice efectele acestuia.

(2) În raporturile dintre un comerciant și un consumator, părțile nu pot să excludă aplicarea prezentului articol, să deroge de la acesta sau să modifice efectele acestuia în detrimentul consumatorului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Secțiunea 2 Dispoziții specifice privind contractele dintre comercianți și consumatori

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 76a

Obligația de a atrage atenția asupra clauzelor contractuale care nu au fost negociate în mod individual

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Clauzele contractuale propuse de un comerciant care nu au fost negociate în mod individual în sensul articolului 7 pot fi invocate împotriva unui consumator doar dacă cealaltă parte a avut cunoștință de acestea sau dacă acel comerciant a luat măsuri rezonabile pentru a atrage atenția consumatorului asupra acestora, înainte sau în momentul încheierii contractului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) În sensul prezentului articol, clauzele contractuale sunt aduse suficient în atenția consumatorilor numai dacă:

(a) sunt prezentate într-un mod adecvat pentru a atrage atenția unui consumator asupra existenței lor; și

(b) comerciantul le furnizează sau le pune la dispoziția unui consumator într-un mod care dă consumatorului posibilitatea de a le înțelege înaintea încheierii contractului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Nu se consideră că o clauză contractuală a fost adusă în atenția consumatorului în mod suficient dacă s-a făcut numai o trimitere la aceasta într-un document al contractului, chiar dacă documentul respectiv este semnat de consumator.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4) Părțile nu pot să excludă aplicarea prezentului articol, să deroge de la acesta sau să modifice efectele acestuia în detrimentul consumatorului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 76b

Plăți suplimentare în contractele încheiate între un comerciant și un consumator

(1) Într-un contract încheiat între un comerciant și un consumator, o clauză contractuală care obligă consumatorul să efectueze orice altă plată suplimentară față de remunerația indicată pentru obligația contractuală principală a comerciantului, în special atunci când aceasta a fost încorporată prin utilizarea de opțiuni standard pe care consumatorul este obligat să le respingă pentru a evita plata suplimentară, nu este obligatorie pentru consumator, cu excepția cazului în care, înainte ca acesta să fie obligat prin contract, și-a dat acordul în mod expres pentru plata suplimentară. În cazul în care consumatorul a efectuat plata suplimentară, poate să o recupereze.

(2) Părțile nu pot să excludă aplicarea prezentului articol, să deroge de la acesta sau să modifice efectele acestuia.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) această clauză este de astfel de natură încât utilizarea sa se abate grav de la bunele practici comerciale, contrar bunei-credințe și corectitudinii.

(b) această clauză este de astfel de natură încât utilizarea sa se abate grav de la practicile comerciale uzuale, contrar bunei-credințe și corectitudinii.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Partea care nu își poate executa obligațiile este obligată să se asigure că notificarea impedimentului și a efectelor acestuia asupra capacității sale de a-și executa obligațiile ajunge la cealaltă parte fără întârzieri nejustificate de la momentul în care prima parte a cunoscut sau se poate aștepta că ar fi putut să cunoască aceste circumstanțe. Cealaltă parte are dreptul la despăgubiri pentru orice pierdere care rezultă din încălcarea acestei obligații.

(3) Partea care nu își poate executa obligațiile este obligată să se asigure că notificarea impedimentului și a efectelor acestuia asupra capacității sale de a-și executa obligațiile ajunge la cealaltă parte fără întârzieri nejustificate de la momentul în care prima parte a cunoscut sau se poate aștepta că ar fi putut să cunoască aceste circumstanțe. Cealaltă parte are dreptul, în temeiul capitolului 16, la despăgubiri pentru orice pierdere care rezultă din încălcarea acestei obligații.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) partea prejudiciată nu și-a asumat și nu se poate considera în mod rezonabil că și-ar fi asumat riscul schimbării circumstanțelor.

(c) având în vedere schimbarea circumstanțelor, partea prejudiciată nu și-a asumat și nu se poate considera în mod rezonabil că și-ar fi asumat riscul schimbării circumstanțelor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) să transfere dreptul de proprietate asupra bunurilor, inclusiv suportul material pe care este furnizat conținutul digital

(b) să transfere sau să se angajeze să transfere dreptul de proprietate asupra bunurilor, inclusiv suportul material pe care este furnizat conținutul digital

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 91a

Dreptul de retenție

În cazul în care se convine asupra unei clauze privind dreptul de retenție, vânzătorul nu este obligat să transfere dreptul de proprietate asupra bunurilor până când cumpărătorul nu-și îndeplinește obligația de a achita prețul stabilit prin clauza respectivă.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Atunci când termenul de livrare nu poate fi stabilit în alt mod, bunurile sau conținutul digital trebuie livrate fără întârziere după încheierea contractului.

(1) Atunci când termenul de livrare nu poate fi stabilit în alt mod, bunurile sau conținutul digital trebuie livrate într-un interval rezonabil de timp după încheierea contractului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 98

eliminat

Efectul asupra transferului riscului

Efectul livrării în privința transferului riscului este reglementat de capitolul 14.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g) să aibă acele calități și capacități de funcționare la care se poate aștepta cumpărătorul. Atunci când se stabilește la ce se poate aștepta consumatorul în privința conținutului digital trebuie să se ia în calcul dacă conținutul digital a fost furnizate în schimbul plății unui preț.

(g) să aibă acele calități și capacități de funcționare la care se poate aștepta cumpărătorul în conformitate cu articolul 5 alineatul (2). Atunci când se stabilește la ce se poate aștepta consumatorul în privința conținutului digital trebuie să se ia în calcul dacă conținutul digital a fost furnizate în schimbul plății unui preț sau al unei contrapartide.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) În contractele între comercianți, alineatul (2) nu se aplică atunci când cumpărătorul avea cunoștință sau se poate aștepta să fi avut cunoștință de drepturile sau pretențiile întemeiate pe proprietatea intelectuală în momentul încheierii contractului.

(3) Alineatul (2) nu se aplică atunci când:

(a) în contractele între comercianți, cumpărătorul avea cunoștință sau se poate aștepta să fi avut cunoștință de drepturile sau pretențiile întemeiate pe proprietatea intelectuală în momentul încheierii contractului;

(4) În contractele dintre un comerciant și un consumator, alineatul (2) nu se aplică atunci când consumatorul avea cunoștință de drepturile sau pretențiile întemeiate pe proprietatea intelectuală în momentul încheierii contractului.

(b) În contractele dintre un comerciant și un consumator, când consumatorul avea cunoștință de drepturile sau pretențiile întemeiate pe proprietatea intelectuală în momentul încheierii contractului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 103

eliminat

Limitare cu privire la conformitatea conținutului digital

Conținutul digital nu este considerat a nu fi în conformitate cu contractul pentru simplul motiv că actualizarea conținutului digital a devenit disponibilă după încheierea contractului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) În cazul neexecutării unei obligații de către vânzător, cumpărătorul poate da curs oricăreia din următoarele măsuri reparatorii:

(1) În cazul neexecutării unei obligații de către vânzător, cumpărătorul poate da curs, cu condiția respectării obligațiilor specifice pentru remediile respective, oricăreia din următoarele măsuri reparatorii:

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) drepturile cumpărătorului nu sunt subordonate dreptului vânzătorului de punere în conformitate și

(a) drepturile cumpărătorului nu sunt subordonate dreptului vânzătorului de punere în conformitate, cu excepția cazurilor în care

(i) se referă la bunuri sau la conținut digital create, produse sau modificate conform specificațiilor consumatorului sau distinct personalizate; sau

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Alternativa 1 [Amendament alternativ la amendamentele la articolul 119 și la articolul 174 alineatele (1)-(1b)]

(ii) consumatorul notifică comerciantul cu privire la lipsa conformității la mai mult de șase luni de la transferarea riscului la consumator.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4) În cazul în care neexecutarea obligațiilor de către vânzător este justificată, cumpărătorul poate recurge la oricare din măsurile reparatorii menționate la alineatul (1), însă nu poate cere executarea obligațiilor și nici daune-interese.

(4) În cazul în care neexecutarea obligațiilor de către vânzător este justificată, cumpărătorul poate recurge la oricare din măsurile reparatorii menționate la alineatul (1), însă nu poate cere daune-interese.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Limitare a măsurilor reparatorii în cazul conținutului digital care nu este furnizat în schimbul unui preț

Limitare a măsurilor reparatorii în cazul conținutului digital care nu este furnizat în schimbul plății unui preț sau a oricărei alte contraprestații

(- 1) În cazul în care conținutul digital este furnizat în schimbul unei contraprestații, alta decât plata unui preț, cumpărătorul poate recurge la oricare dintre măsurile reparatorii menționate la articolul 106 alineatul (1), cu excepția reducerii de preț prevăzute la litera (d).

În cazul în care conținutul digital nu este furnizat în schimbul plății unui preț, cumpărătorul nu poate recurge la măsurile reparatorii menționate la articolul 106 alineatul (1) literele (a)-(d). Cumpărătorul nu poate solicita despăgubiri în conformitate cu articolul 106 alineatul (1) litera (e) decât pentru prejudicii sau daune cauzate bunurilor aflate în proprietatea sa, inclusiv echipamente și programe informatice și date, prin lipsa de conformitate a conținutului digital furnizat, cu excepția oricărui câștig de care cumpărătorul a fost lipsit din cauza acestor daune.

(1) În cazul în care conținutul digital nu este furnizat în schimbul unei contraprestații, cumpărătorul nu poate recurge la măsurile reparatorii menționate la articolul 106 alineatul (1) literele (a)-(d). Cumpărătorul nu poate solicita despăgubiri în conformitate cu articolul 106 alineatul (1) litera (e) decât pentru prejudicii sau daune cauzate bunurilor aflate în proprietatea sa, inclusiv echipamente și programe informatice și date, prin lipsa de conformitate a conținutului digital furnizat, cu excepția oricărui câștig de care cumpărătorul a fost lipsit din cauza acestor daune.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(-a) în cazul în care cumpărătorul este un consumator, măsurile reparatorii aflate la dispoziția cumpărătorului nu sunt subordonate dreptului vânzătorului de punere în conformitate în temeiul articolului 106 alineatul (3) litera (a);