Comisia pentru pescuit
30.1.2013
***I
PROIECT DE RAPORT
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat
( COM(2012)0332 – C7‑0158/2012 – 2012/0162(COD) )
Comisia pentru pescuit
Raportor: Raül Romeva i Rueda
PR_COD_1amCom
Legenda simbolurilor utilizate |
* Procedura de consultare *** Procedura de aprobare ***I Procedura legislativă ordinară (prima lectură) ***II Procedura legislativă ordinară (a doua lectură) III. Procedura legislativă ordinară (a treia lectură)
(Procedura indicată se bazează pe temeiul juridic propus în proiectul de act.)
|
Amendamente la un proiect de act |
În amendamentele Parlamentului, modificările aduse proiectului de act sunt evidențiate prin caractere cursive aldine. Evidențierea cu caractere cursive simple este o indicație pentru serviciile tehnice, referitoare la elemente ale proiectului de act propuse pentru a fi corectate în vederea elaborării textului final (de exemplu elemente evident greșite sau omise într-o anumită versiune lingvistică). Propunerile de corectură sunt supuse acordului serviciilor tehnice în cauză.
Antetul amendamentelor referitoare la un act existent pe care proiectul de act urmărește să îl modifice cuprinde două rânduri suplimentare prin care se indică actul existent și, respectiv, dispoziția vizată a acestuia. Fragmentele preluate ca atare dintr-o dispoziție a unui act existent pe care Parlamentul dorește să o modifice, dar pe care proiectul de act nu a modificat-o, sunt evidențiate cu caractere aldine. Eventualele eliminări ale unor astfel de fragmente sunt semnalate prin simbolul [...].
|
CUPRINS
Pagina
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN...................4
EXPUNERE DE MOTIVE..........................................................................................................6
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei înaintată Parlamentului și Consiliului ( COM(2012)0332 ),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7 0158/2012),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit ( A7–0000/2013 ),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Articolul 1 – punctul 19
Regulamentul (CE) nr. 1005/2008
Articolul 54 a (nou) – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (3), articolul 9 alineatul (1), articolul 12 alineatele (5) și (6), articolul 16 alineatele (1) și (4) și articolul 17 alineatul (3) se acordă pentru o perioadă de timp nedeterminată. | (2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (3), articolul 9 alineatul (1), articolul 12 alineatele (5) și (6), articolul 16 alineatele (1) și (4) și articolul 17 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă de trei ani de la …*. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de trei ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. |
| ______________ |
| * JO: a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament. |
Or. en
Justificare
Pare a fi mai potrivit să fie limitată durata delegării de competențe și să fie obligată Comisia să prezinte rapoarte cu privire la exercitarea acestei delegări în vederea realizării unei evaluări și a unei examinări regulate referitoare la folosirea acestei delegări.
EXPUNERE DE MOTIVE
Contextul general
Peștele capturat ilegal poate părea adeseori atractiv din punct de vedere economic. Având în vedere că este capturat fără a se respecta normele sociale, de mediu și alte norme, pescarii îl pot vinde de obicei la un preț mai redus. Astfel angrosiștii și comercianții cu amănuntul îl consideră mai ieftin, chiar dacă nu știu întotdeauna că a fost capturat ilegal.
Acest fapt explică lipsa de entuziasm a multor actori în legătură cu Regulamentul privind pescuitul INN (ilegal, nedeclarat și nereglementat). În principiu este ușor să te declari împotriva pescuitului ilegal, dar de fapt este greu să nu fii împotriva acestuia. În schimb, când pescuitul ilegal duce la întreruperi în aprovizionarea cu pește a pieței UE sau reduce profiturile sau afectează schimburile comerciale cu parteneri comerciali importanți ai UE, atunci pescuitul ilegal devine mult mai greu de combătut. Cel puțin aceasta a fost experiența în UE în urma intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2008.
Când a fost prezentată prima dată propunerea de Comisie în 2007, ea a fost întâmpinată imediat cu o profundă ostilitate din mai multe părți. Multe state membre s-a plâns că va afecta schimburile comerciale sau va fi prea costisitoare și prea greu să fie pus în aplicare. Mulți nu au dorit includerea navelor UE în domeniul de aplicare al Regulamentul privind pescuitul INN, susținând că pescuitul INN este practicat de alții, nu de europeni. În mod ciudat, opoziția cea mai puternică a venit din statele nordice, care sunt mai dependente de schimburile comerciale și care sunt considerate mai deschise la controale și sancțiuni. Spania a acceptat principiile de bază ale propunerii aproape imediat.
Mai multe DG-uri din cadrul Comisiei au susținut puncte de vedere în același sens.
Pe scurt, a ține discursuri împotriva pescuitului INN era „pozitiv”, dar a lua măsuri împotriva acestuia era altceva.
În prezent, după mai mulți ani, regulamentul este în vigoare. Până acum, Comisia a notificat opt țări[1] în legătură cu posibilitatea ca acestea să fie identificate ca țări terțe pe care Comisia le consideră țări terțe necooperante în domeniul combaterii pescuitului INN. Identificarea oficială ar putea urma în șase luni și s-ar putea solda cu sancțiuni comerciale și alte sancțiuni (articolul 38).
Chiar dacă această evoluție este de salutat, ea reprezintă numai un prim pas.
Aceste țări sunt actori relativ neimportanți în privința pescuitului INN la nivel mondial. Multe alte țări mai mari sunt, de asemenea, implicate în pescuitul INN cu diferite responsabilități, fie ca state de pavilion, state de coastă, state unde se prelucrează capturile sau alte responsabilități. Alte țări care ar putea fi incluse sunt Coreea, Rusia, Indonezia, Filipine, Thailanda, Papua-Noua Guinee și chiar China. Chiar dacă identificarea unor astfel de țări trebuie să se bazeze pe dovezi solide pentru a fi irefutabilă din punct de vedere juridic, fapt ce necesită timp și resurse, Comisia nu trebuie să se teamă de luarea acestor decizii. Într-adevăr Comisia trebuie să se asigure că dedică resurse financiare și de personal suficiente pentru a investiga alte țări și, dacă nu există îndoieli, ele să fie identificate rapid și eficient.
Totuși aceleași forțe și, în general, aceleași argumente expuse în timpul adoptării regulamentului continuă să se opună, împiedicând progresele în combaterea pescuitului INN.
A durat foarte mult timp până când Comisia a notificat cele opt țări enumerate mai sus, provocând preocupări în legătură cu entuziasmul privind folosirea deplină a regulamentului aflat în vigoare. Într-adevăr, încă nu există nave pe lista UE privind pescuitul INN, care să nu fi fost introduse în listă ca urmare a prezenței lor in listele ORGP. Este greu de crezut că nu există nicio navă, cu pavilion UE sau străin, despre care Comisia să aibă suficiente informații care să justifice introducerea în listă.
În mod uimitor, când Comisia a trimis proiectul de listă de țări statelor membre, anumite state membre au apărat inițial țările „partenere”. În cele din urmă, numai Regatul Unit a fost deranjat de faptul că Belize și Sri Lanka au fost incluse în listă, astfel că s-a abținut de la vot în comitetul de gestionare.
Agenda Comisiei și a statelor membre privind liberul schimb încă pare să aibă o greutate mai mare în echilibrul politic decât nevoia de a curma un fenomen pe care un fost comisar l-a numit odată „un flagel care afectează oceanele”. Probabil că acest factor a împiedicat o examinare serioasă a cazului Coreei, cu care UE a semnat de curând un acord de liber schimb.
Totuși pescuitul INN reprezintă cea mai gravă amenințare împotriva biodiveristății marine și poate provoca probleme de securitate alimentară în multe țări de coastă și în curs de dezvoltare.
În SUA, combaterea pescuitului INN intră sub incidența Actului Magnuson-Stevens. Recent a fost publicată cea de-a treia listă bienală de țări identificate ca având nave implicate în pescuit INN. Spre deosebire de lista timidă a UE, americanii includ un număr mai mare de țări implicate în pescuit INN decât a inclus UE, cum ar fi Coreea, Mexic și, oarecum jenant, Spania și Italia. Comisia ar trebui să se consulte de îndată cu SUA pentru a compara informațiile și, dacă se justifică, să adauge alte țări în propria listă. Există un memorandum de înțelegere între UE și SUA pentru a facilita astfel de demersuri, existând unul și cu Japonia.
Parlamentul a adoptat în mai multe rânduri rapoarte și rezoluții prin care încurajează Comisia să continue combaterea pescuitului INN cu toate resursele de care dispune și pe orice căi posibile, inclusiv prin descurajarea schimbării pavilionului, strângerea de informații privind acordurile private, îmbunătățirea trasabilității produselor și consolidarea cooperării internaționale și a schimbului de informații, printre altele. Toate serviciile Comisiei trebuie să coopereze pentru a găsi modalități de a asigura și facilita aplicarea eficientă a regulamentului, precum și de a pune în aplicare politicile și legislația Uniunii.
Regulamentul UE privind pescuitul INN este revoluționar, singurul din lume cu un domeniu de aplicare atât de cuprinzător și care permite măsuri atât de ample. Totuși un astfel de act legislativ merită să existe numai dacă este folosit pe deplin. Limitarea aplicării sale la o serie neimpresionantă de actori în domeniul pescuitului INN riscă să permită sau chiar să încurajeze considerarea lui drept un act decorativ cu care UE poate să se laude, dar de care nu trebuie să-ți fie teamă.
Tratatul de la Lisabona a introdus o nouă ierarhie normativă, care cuprinde trei niveluri. La primul nivel se află actele legislative care sunt adoptate de legislatori în conformitate cu procedura legislativă ordinară, în cadrul căreia Parlamentul European și Consiliul au calitate de colegislatori egali (a se vedea articolul 294 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene - TFUE) sau în conformitate cu proceduri legislative speciale. De asemenea, legislatorul poate delega Comisiei competența de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale actului legislativ [așa-numite „acte delegate”, definite la articolul 290 alineatul (1) din TFUE], care reprezintă cel de-al doilea nivel de norme. Actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii pot, de asemenea, conferi Comisiei competențe de punere în aplicare în cazul în care este nevoie de condiții uniforme de punere în aplicare a actelor respective ale Uniunii. Comisia adoptă, pe această bază, așa-numitele „acte de punere în aplicare” (a se vedea articolul 291 din TFUE), care constituie cel de-al treilea nivel.
Nu este mereu foarte clar ce tip de act trebuie utilizat. Actele delegate și actele de punere în aplicare, în comparație cu actele legislative, au avantajul că oferă posibilitatea de a reacționa rapid la o situație nouă. În timp ce procedura legislativă ordinară și utilizarea actelor delegate garantează participarea Parlamentului de pe o poziție de egalitate cu Consiliul, utilizarea actelor de punere în aplicare presupune excluderea de facto a Parlamentului, deoarece, având în vedere dreptul său de control, Comisia nu este obligată să urmeze poziția Parlamentului.
Propunerea Comisiei
În contextul alinierii Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 la noile norme din TFUE, Comisia a pregătit un proiect de propunere prin care competențele conferite în prezent Comisiei prin regulamentul respectiv au fost clasificate în măsuri delegate și măsuri de punere în aplicare. În general, modificările propuse privesc doar tipul de acte care urmează să fie adoptate, fără a schimba conținutul măsurilor. Există o singură modificare semnificativă în procedura aplicată pentru includerea unor țări terțe identificate pe o listă a țărilor terțe necooperante sau eliminarea lor din listă.
Comisia propune să fie împuternicită să adopte acte delegate care să îi permită să scutească navele de pescuit de notificarea informațiilor sau să stabilească perioade de notificare diferite, să stabilească criterii de referință pentru inspecțiile operațiunilor de debarcare și de transbordare efectuate de nave de pescuit ale unor țări terțe, să adapteze regimul de certificare a capturilor pentru anumite produse pescărești obținute de nave de pescuit de mici dimensiuni, inclusiv posibilitatea de a folosi un certificat de captură simplificat, să modifice lista produselor neincluse în domeniul de aplicare al regulamentului, să adapteze termenul de depunere a certificatului de captură în funcție de tipul de produs pescăresc, de distanța până la locul de intrare sau de mijlocul de transport utilizat, să stabilească norme privind eliberarea, modificarea sau retragerea certificatelor operatorilor economici autorizați sau privind suspendarea ori revocarea statutului de operator economic autorizat, precum și privind condițiile de valabilitate a certificatelor operatorilor economici autorizați, precum și să stabilească criterii de verificare ale Uniunii în contextul gestionării riscurilor.
Comisia propune să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce privește stabilirea de formulare de notificare prealabilă, stabilirea de proceduri și de formulare de declarare a debarcării și a transbordării, adoptarea, în acord cu statele de pavilion, a certificatelor de captură stabilite, validate sau prezentate prin mijloace electronice sau bazate pe sisteme de trasabilitate electronice care asigură același nivel de control de către autorități, stabilirea și modificarea listei regimurilor de certificare a capturilor adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului care respectă Regulamentul UE privind INN, stabilirea unor condiții comune în toate statele membre pentru procedurile și formularele privind solicitarea și eliberarea certificatelor operatorilor economici autorizați, a unor norme privind verificarea operatorului economic autorizat și a unor norme privind schimbul de informații între operatorul economic autorizat și autoritățile din statele membre, între statele membre și între statele membre și Comisie, stabilirea listei de nave de pescuit INN a Uniunii, eliminarea navelor de pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii, integrarea listelor de nave de pescuit INN adoptate de organizații regionale de gestionare a pescuitului în lista de nave de pescuit INN a Uniunii, identificarea țărilor terțe necooperante, includerea unor țări terțe identificate pe o listă a țărilor terțe necooperante, eliminarea unor țări terțe de pe lista țărilor terțe necooperante, adoptarea unor măsuri de urgență în favoarea unor țări terțe în condiții specifice, stabilirea formatului pentru transmiterea de către statele membre a informațiilor referitoare la navele de pescuit reperate și stabilirea normelor privind asistența reciprocă.
Opinia raportorului
Raportorul este în general mulțumit de alegerile Comisiei în privința modificărilor propuse. Totuși, raportorul consideră că, în cazurile în care se propun acte delegate, durata delegării ar trebui să fie limitată pentru a se putea evalua în mod regulat modul în care aceasta este folosită.