Document de şedinţă
28.6.2010 B7‑0407/2010
PROPUNERE DE REZOLUŢIE
depusă pe baza declaraţiilor Consiliului şi Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la cererea Islandei de aderare la Uniunea Europeană
Cristian Dan Preda
în numele Comisiei pentru afaceri externe
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la cererea Islandei de aderare la Uniunea Europeană
Parlamentul European,
– având în vedere Regulamentul din 31 mai 2010 al Parlamentului European şi al Consiliului, prin care Islanda a fost adăugată pe lista ţărilor eligibile pentru asistenţa UE de preaderare, destinată să ajute ţările candidate să se alinieze la corpusul legislaţiei europene,
– având în vedere avizul Comisiei referitor la cererea Islandei de aderare la Uniunea Europeană (SEC(2010) 153),
– având în vedere decizia Consiliului European din 17 iunie 2010 de a deschide negocierile de aderare cu Islanda,
– având în vedere Rezoluţia sa din 26 noiembrie 2009 referitoare la documentul de strategie privind extinderea prezentat de Comisie în 2009 cu privire la ţările din regiunea Balcanilor de Vest, Islanda şi Turcia[1],
– având în vedere Rezoluţia sa din 11 februarie 2010 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului din 17 iulie 2006 de instituire a unui instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA) ( COM(2009)0588 – C7-0279/2009 – 2009/0163(COD) )[2],
– având în vedere declaraţiile Consiliului şi Comisiei referitoare la cererea Islandei de aderare la Uniunea Europeană,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „(orice) stat european poate solicita să devină membru al Uniunii”;
B. întrucât progresul realizat de fiecare ţară în direcţia aderării la Uniunea Europeană se bazează pe merite şi depinde de eforturile pe care ţara respectivă le depune pentru a se conforma criteriilor de aderare, trebuind totodată să fie respectată şi capacitatea de integrare a UE;
C. întrucât, la 17 iulie 2009, Islanda şi-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană;
D. întrucât Comisia şi-a prezentat avizul la 24 februarie 2010, recomandând deschiderea negocierilor de aderare cu Islanda;
E. întrucât extinderile anterioare au constituit, fără îndoială, un succes, atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru statele membre care au aderat, contribuind la stabilitatea, dezvoltarea şi prosperitatea întregii Europe, este esenţial să fie create condiţiile necesare pentru a finaliza procesul de aderare a Islandei şi pentru a asigura că şi aderarea acesteia va fi încununată de succes, în conformitate cu criteriile de la Copenhaga;
F. întrucât relaţiile dintre Islanda şi Uniunea Europeană datează din 1973, când cele două părţi au semnat un acord bilateral de liber-schimb;
G. întrucât Islanda cooperează deja îndeaproape cu UE, în calitate de membru al Spaţiului Economic European (SEE) şi de semnatară a Acordurilor de la Schengen şi a Regulamentului de la Dublin, şi, în consecinţă, a adoptat deja o parte semnificativă a acquis-ului comunitar,
H. întrucât Islanda dispune de o solidă tradiţie democratică, iar nivelul său de aliniere la acquis este ridicat;
I. întrucât, din 1994, Islanda şi-a adus o importantă contribuţie la coeziunea şi solidaritatea europeană, prin intermediul mecanismului financiar din cadrul SEE;
J. întrucât Islanda, ca ţară lipsită de tradiţii militare, îşi aduce contribuţia la misiunile de menţinere a păcii ale UE prin mijloace civile şi se raliază regulat la politica externă şi de securitate comună a UE;
K. întrucât Islanda şi populaţia sa au fost grav afectate de criza financiară şi economică mondială, ceea ce a condus la prăbuşirea sistemului bancar al Islandei în 2008;
L. întrucât guvernele Regatului Unit şi Ţărilor de Jos au semnat cu guvernul islandez două acorduri, în iunie şi octombrie 2009, privind condiţiile de rambursare a unui împrumut de 1,3 miliarde de euro acordat de Ţările de Jos şi a unui împrumut de 2,4 miliarde de lire sterline acordat de Regatul Unit; întrucât, în urma unui referendum care a avut loc la 6 martie 2010, acordul din octombrie a fost respins, iar părţile implicate urmează să ajungă la un nou acord privind rambursările a căror efectuare era de resortul schemei de garantare a depunerilor a Islandei;
M. întrucât Autoritatea de supraveghere AELS a menţionat în somaţia oficială adresată sub formă de scrisoare că Islanda este obligată să asigure depunătorilor Icesave din Regatul Unit şi Ţările de Jos plata compensaţiei minime;
N. întrucât opinia publică şi partidele politice din Islanda manifestă opinii divergente în privinţa aderării la UE; întrucât, pe fundalul crizei politice şi economice, opinia publică s-a modificat evident, în sens negativ, începând din vara anului 2009,
Criterii politice
1. salută decizia Consiliului European de a deschide negocieri de aderare cu Islanda;
2. salută perspectiva de a primi, ca stat membru al UE, o ţară cu o solidă cultură democratică; subliniază, în acest context, că aderarea Islandei poate aduce beneficii atât ţării, cât şi UE, şi va consolida încă şi mai mult rolul Uniunii de promotor şi apărător la scară mondială al drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale;
3. evidenţiază excelenta cooperare dintre deputaţii în Parlamentul European şi membrii Althingi din cadrul Comisiei parlamentare mixte SEE şi speră că colaborarea va rămâne la fel de fructuoasă în cadrul noii Comisii parlamentare mixte PE-Islanda, care va fi înfiinţată după începerea negocierilor de aderare;
4. salută în mod deosebit Iniţiativa islandeză privind mijloacele moderne de informare în masă, care permite atât Islandei, cât şi UE, să ocupe o poziţie solidă în raport cu protecţia juridică a libertăţilor de exprimare şi de informare;
5. invită autorităţile islandeze să elimine actuala diferenţiere dintre cetăţenii UE în ceea ce priveşte dreptul lor de a vota şi de a candida la alegerile locale din Islanda;
6. atrage atenţia asupra faptului că, în conformitate cu noua strategie de extindere a UE, sistemul judiciar al ţării candidate este unul dintre domeniile cărora UE le acordă o atenţie deosebită, chiar şi în primele faze ale procesului de preaderare; apreciază că Guvernul Islandei ar trebui să adopte mecanismele necesare pentru a asigura independenţa puterii judecătoreşti în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia, soluţionând în mod corespunzător problema rolului predominant acordat Ministerului Justiţiei şi Drepturilor Omului în ceea ce priveşte numirea judecătorilor, procurorilor şi autorităţilor judiciare supreme; îşi exprimă încrederea în adoptarea schimbărilor necesare de către autorităţile islandeze;
7. încurajează Islanda să ratifice Convenţia ONU împotriva corupţiei şi Convenţia civilă privind corupţia a Consiliului Europei;
8. exprimă aprecieri la adresa Islandei pentru bunele sale rezultate în domeniul drepturilor omului; invită însă autorităţile islandeze să ratifice Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei, precum şi Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu handicap;
9. încurajează Islanda să urmeze recomandările OSCE-BIDDO 2008 referitoare la infracţiunile inspirate de ură;
Criterii economice
10. ia act de faptul că Islanda a obţinut, în general, rezultate satisfăcătoare în ceea ce priveşte implementarea obligaţiilor SEE şi capacitatea sa de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din interiorul UE; constată totuşi că sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce priveşte alinierea la principiile generale şi garantarea respectării pe deplin a acquis-ului în domeniile evaluării conformităţii, acreditării şi supravegherii pieţei; ia act de somaţi oficială trimisă la 26 mai 2010 de Autoritatea AELS de Supraveghere Guvernului Islandei, făcând, prin acest demers, primii paşi spre iniţierea unei proceduri privind încălcarea obligaţiilor prevăzute de Acordul SEE cu privire la punerea în aplicare a Directivei UE privind garantarea depunerilor (94/19/CE) şi salută reacţia guvernului islandez, care şi-a manifestat disponibilitatea de a încheia negocierile privind Icesave de îndată ce va fi posibil;
11. salută politicile care urmăresc diversificarea în mai mare măsură a economiei islandeze ca pas necesar pentru bunăstarea economică pe termen lung a ţării;
12. atrage atenţia asupra faptului că mediul constituie o prioritate pentru Uniunea Europeană şi salută puternica implicare a Islandei în domeniul politicilor ecologice;
13. ia act de faptul că, deşi consolidarea fiscală rămâne o provocare de primă importanţă, Islanda prezintă semne încurajatoare de stabilizare economică; consideră că măsurile luate până în prezent în domeniul monetar se îndreaptă în direcţia bună, în scopul consolidării stabilităţii financiare şi economice;
14. salută raportul Comisiei speciale de anchetă, care ar putea contribui la restabilirea încrederii naţionale; încurajează măsurile luate în urma activităţii acestei comisii pentru soluţionarea carenţelor politice, economice şi instituţionale presante descrise în respectivul raport;
15. salută faptul că Asociaţia Islandeză pentru Fondurile de Pensii (AIFP) a fost de acord să desfăşoare anchete independente în legătură cu metodele de lucru şi politicile în materie de investiţii din cadrul sistemelor de pensii din perioada anterioară colapsului economic;
16. solicită încheierea unui acord bilateral cu privire la modalităţile de rambursare a unor împrumuturi în valoare totală de 3,9 miliarde de euro guvernelor Regatului Unit şi Ţărilor de Jos; subliniază că încheierea unui acord acceptabil pentru toate părţile va reinstitui încrederea în capacitatea Islandei de a-şi onora angajamentele, inclusiv respectarea tuturor obligaţiilor care îi incumbă în conformitate cu Acordul SEE, şi va consolida sprijinul opiniei publice faţă de procesul de aderare a Islandei, atât în această ţară, cât şi în UE;
17. ia act de dorinţa Islandei de a deveni parte a zonei euro, ambiţie care se poate realiza după accederea la calitatea de membru al UE, atunci când toate condiţiile necesare vor fi îndeplinite;
18. salută aprobarea celei de a doua revizuiri a acordului stand-by cu FMI, care urmăreşte stabilizarea monedei, restructurarea sistemului bancar şi consolidarea celui fiscal;
19. îşi exprimă îngrijorarea faţă de ratele ridicate ale şomajului şi inflaţiei, luând totuşi act de recentele semne de ameliorare;
20. felicită Islanda pentru cuantumul ridicat al investiţiilor în educaţie, cercetare şi dezvoltare;
Capacitatea de asumare a obligaţiilor ce rezultă din aderare
21. ia act de faptul că, în calitate de membră a SEE, Islanda se află într-o fază avansată de îndeplinire a condiţiilor impuse în 10 capitole de negociere, îndeplineşte parţial condiţiile stipulate în 11 capitole de negociere, nemairămânând decât 12 capitole neacoperite de SEE care trebuie negociate complet; subliniază că Comisia a insistat asupra necesităţii ca Islanda să depună eforturi susţinute pentru a-şi alinia legislaţia la acquis într-un anumit număr de domenii şi pentru a-l pune în aplicare şi executa efectiv pe termen mediu, în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare; subliniază că îndeplinirea de către Islanda a obligaţiilor care îi incumbă în conformitate cu SEE, precum şi cu acordul prin care aceasta este asociată procesului de implementare, aplicare la nivel judiciar şi dezvoltare a acquis-ului Schengen, constituie cerinţe importante în cadrul negocierilor de aderare;
22. invită autorităţile islandeze să soluţioneze principalele carenţe instituţionale ale economiei ţării, în special organizarea şi funcţionarea sistemului de supraveghere financiară şi sistemul de garantare a depunerilor;
23. încurajează Islanda să adopte o politică agricolă şi de dezvoltare rurală în concordanţă cu politicile UE şi să instituie structurile administrative necesare pentru implementarea acestor politici; subliniază, în acest sens, că politicile UE în materie trebuie să ţină seama de specificitatea mediului, florei şi faunei Islandei, precum şi de îndepărtarea geografică de Europa continentală;
24. solicită Comisiei să implice autorităţile islandeze în dezbaterile actuale cu privire la reformarea politicii agricole comune;
25. recunoaşte că Islanda şi-a administrat resursele marine în mod responsabil şi sustenabil şi speră că atât UE, cât şi autorităţile islandeze, vor adopta o atitudine constructivă la negocierile privind necesitatea ca Islanda să adopte politica europeană comună în domeniul pescuitului (PCP), pentru ca, în final, să se poată ajunge la o soluţie reciproc satisfăcătoare, bazată pe cele mai bune practici şi care să apere atât interesele pescarilor, cât şi pe cele ale consumatorilor, în egală măsură în UE şi în Islanda;
26. încurajează Islanda să adopte măsuri politice în domeniul pescuitului care să-i permită tranziţia către introducerea PCP;
27. ia act de faptul că Islanda poate aduce o contribuţie valoroasă la politicile UE din domeniul energiei şi mediului, datorită experienţei sale în materie de energii regenerabile, în special energie geotermală, de protecţia a mediului şi de combatere a schimbărilor climatice;
Cooperarea regională
28. consideră că aderarea Islandei la UE, în măsura în care va ancora mai profund prezenţa europeană în cadrul Consiliului Arctic, constituie o oportunitate strategică pentru ca UE să joace un rol mai activ şi să contribuie la guvernanţa multilaterală din zona arctică;
29. salută faptul că aderarea Islandei la UE urmează să consolideze dimensiunea nord-atlantică a politicilor externe ale Uniunii;
Opinia publică şi sprijinul pentru extindere
30. încurajează autorităţile islandeze să iniţieze o amplă dezbatere publică cu privire la aderarea la UE, asociind de la bun început societatea civilă la acest proces, răspunzând îngrijorărilor cetăţenilor islandezi cu privire la aderarea la UE şi luând în considerare necesitatea unui angajament ferm în scopul desfăşurării unor negocieri încununate de succes; solicită Comisiei să ofere autorităţilor islandeze sprijin material şi tehnic, în cazul în care acestea adresează solicitări în acest sens, pentru a le ajuta să sporească transparenţa şi responsabilitatea în cadrul procesului de aderare şi să organizeze o largă şi cuprinzătoare campanie de informare cu privire la implicaţiile aderării la UE pe întreg teritoriul islandez, astfel încât cetăţenii ţării să se poată pronunţa în cunoştinţă de cauză la viitorul referendum privind aderarea;
31. consideră că este esenţial ca cetăţenii UE să dispună de informaţii clare şi complete cu privire la implicaţiile aderării Islandei; solicită Comisiei şi statelor membre să depună eforturi în acest sens şi consideră că este la fel de important ca preocupările şi întrebările cetăţenilor să fie luate în considerare şi să primească un răspuns şi să se răspundă opiniilor şi intereselor acestora;
32. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Vicepreşedintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, Preşedintelui Althingi precum şi Guvernului Islandei.