Document de şedinţă

 

28.6.2010                                                                                                                B7‑0408/2010

PROPUNERE DE REZOLUŢIE

depusă pe baza declaraţiilor Vicepreşedintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate

depusă în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

privind Albania

Nikolaos Chountis

în numele Comisiei pentru afaceri externe

 

B7‑0408/2010

Rezoluţia Parlamentului European privind Albania

Parlamentul European,

–    având în vedere concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele ţărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

 

–    având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Strategia de lărgire şi principalele provocări 2009-2010”( COM(2009)0533 ), precum şi documentul însoţitor referitor la progresele înregistrate de Albania SEC(2009)1337 ) din 14 octombrie 2009,

 

–    având în vedere Decizia 2008/210/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, priorităţile şi condiţiile cuprinse în Parteneriatul European cu Albania, şi de abrogare a deciziei 2006/54/CE[1],

 

–   având în vedere prima reuniune a Consiliului de Stabilizare şi Asociere dintre UE - Albania, care a avut loc pe 3 şi 4 mai 2010,

–    având în vedere concluziile reuniunii Consiliului de Stabilizare şi Asociere dintre Albania şi UE, din 18 mai 2009,

 

–    având în vedere Decizia Consiliului 2007/821/CE din 8 noiembrie 2007 cu privire la încheierea Acordului dintre Comunitatea Europeană şi Republica Albania referitor la facilitarea eliberării vizelor[2],

 

–    având în vedere recomandările formulate la cea de a 16-a reuniune interparlamentară UE-Albania, din 19-20 martie 2009,

 

–    având în vedere decizia Parlamentului de a creşte frecvenţa dialogului politic la nivel parlamentar cu Albania, astfel încât acesta să reflecte intrarea în vigoare a Acordului de stabilizare şi asociere,

 

–    având în vedere Rezoluţia 1709(2010) a Consiliului Europei referitoare la funcţionarea instituţiilor democratice în Albania,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât în cadrul consensului reînnoit cu privire la extindere, exprimat în concluziile Consiliului European din 14-15 decembrie 2006, se reafirmă faptul că viitorul Balcanilor de Vest este Uniunea Europeană;

 

B.  întrucât perspectiva integrării europene reprezintă un imbold în vederea unei serii de reforme în regiunea Balcanilor de Vest şi ar trebui să joace un rol constructiv în consolidarea capacităţilor regiunii pentru pace şi stabilitate, întărind bunele relaţii de vecinătate şi abordând necesităţile economice şi sociale prin intermediul dezvoltării durabile; întrucât orice perspectivă realistă cu privire la aderare presupune mai mult decât îndeplinirea unei proceduri administrative sau tehnice, necesitând, de asemenea, o angajare politică sinceră din partea principalilor factori de decizie din statele membre;

C.  întrucât Acordul de stabilizare şi de asociere cu Albania a intrat în vigoare la 1 aprilie 2009; întrucât această ţară a solicitat aderarea la UE în 28 aprilie 2009 şi şi-a prezentat răspunsurile la chestionarul de preaderare al Comisiei la 14 aprilie 2010; întrucât Comisia îşi pregăteşte avizul cu privire la această chestiune;

D.  întrucât evoluţia fiecărei ţări pe calea aderării la UE depinde de eforturile depuse pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga şi a respecta condiţiile aferente procesului de stabilizare şi asociere,

1.  confirmă - în spiritul concluziilor Consiliului European de la Salonic din 19 şi 20 iunie 2003, al Declaraţiei de la Salzburg din 11 martie 2006 şi al concluziilor Consiliilor ulteriore pe aceeaşi temă - susţinerea sa fără rezerve pentru cererea Albaniei de aderare la UE (precum şi pentru aderarea la UE a tuturor celorlalte ţări din Balcanii de Vest), din momentul în care această ţară va atinge un anumit nivel de stabilitate şi responsabilitate politică şi va îndeplini în totalitate criteriile de la Copenhaga;

2.  recunoaşte progresul realizat de Albania în cadrul procesului de reformă, dar subliniază necesitatea unor eforturi substanţiale suplimentare atât în vederea consolidării democraţiei şi a statului de drept, cât şi pentru a asigura dezvoltarea durabilă a ţării;

3.  ia act cu satisfacţie de faptul că Albania a răspuns la 14 aprilie 2010 la chestionarul Comisiei în legătură cu pregătirea avizului privind cererea de aderare la UE a Albaniei şi subliniază, totodată, că progresele unei ţări candidate la aderarea la UE depind de capacitatea acesteia de a respecta criteriile de la Copenhaga, printre care existenţa unor instituţii stabile care să garanteze democraţia;

4.  regretă criza politică din Albania, declanşată în urma alegerilor parlamentare din iunie 2009 şi subliniază faptul că existenţa unor instituţii pe deplin funcţionale şi reprezentative (mai ales parlamentul) constituie baza unui sistem democratic solid, precum şi, în calitate de prioritate majoră pentru parteneriatul european, un important criteriu politic pentru integrarea în UE; salută decizia opoziţiei de a participa activ la lucrările parlamentului albanez, dar deplânge faptul că, în ciuda recentelor discuţii mediate de UE, nu s-a ajuns încă la un consens asupra alegerilor din 2009; solicită insistent tuturor forţelor politice să-şi asume responsabilităţile şi să se angajeze într-un dialog politic constructiv, incluzând discuţii cu privire la o nouă lege electorală care să asigure un proces electoral pe deplin transparent la viitoarele alegeri; subliniază faptul că găsirea unei soluţii la criză poate fi realizată numai cu respectarea deplină a Constituţiei şi a principiilor transparenţei;

5.  solicită guvernului şi opoziţiei ca, în cazul în care nu se poate găsi o soluţie fără ajutor extern, să accepte medierea, invitând, de exemplu, concomitent reprezentanţi ai Consiliului Europei şi/sau ai Parlamentului European;

6.  consideră că absenţele repetate ale opoziţiei din parlament întârzie adoptarea legilor care necesită o majoritate de 3/5; subliniază că o mare parte a legislaţiei penale necesită o astfel de majoritate, la fel ca şi îndelung aşteptate lege privind instanţele administrative; solicită aşadar membrilor opoziţiei să reflecteze serios asupra acţiunilor lor politice;

7.  salută progresele realizate în cadrul juridic şi administrativ al procesului electoral şi ia notă de evaluarea în general pozitivă a Comisiei de la Veneţia din Avizul său comun privind Codul electoral al Republicii Albania; constată că, în plus, conform evaluării OSCE/ODIHR, alegerile parlamentare din iunie 2009 au corespuns majorităţii standardelor internaţionale, dar nu au reuşit să crească încrederea în procesul electoral; atrage atenţia asupra necesităţii de a implementa complet recomandările din raportul final al OSCE/ODIHR privind alegerile parlamentare din 2009 şi solicită atât majorităţii, cât şi opoziţiei din parlamentul albanez să înceapă imediat lucrările pentru a realiza acest lucru;

8.  îşi exprimă dezamăgirea că la reuniunile Comitetului parlamentar legislativ de dinaintea sesiunii plenare a Parlamentului albanez din 18 martie, majoritatea și opoziția nu au ajuns la un acord privind propunerile referitoare la comisia de anchetă a alegerilor din 2009;

9.  atrage atenţia supra necesităţii imperioase ca partidele să ajungă la un consens în ceea ce priveşte reformele economice, politice şi sociale, astfel încât să se îmbunătăţească calitatea vieţii cetăţenilor albanezi iar ţara să realizeze progresele necesare în vederea aderării la Uniunea Europeană;

10. salută adoptarea la 27 mai 2010 a propunerii legislative a Comisiei privind liberalizarea regimului vizelor şi solicită Comisiei să se asigure că obiectivele care nu au fost încă îndeplinite sunt realizate în lunile ce urmează, cu scopul de a pregăti terenul pentru ca Parlamentul şi Consiliul să aprobe introducerea unui program de scutire de vize pentru cetăţenii albanezi până la sfârşitul lui 2010;

11. subliniază importanţa respectării şi protecţiei drepturilor omului şi ale minorităţilor, ca prioritate majoră;

12. reaminteşte că protecţia datelor personale trebuie respectată întotdeauna şi nu neglijată în mod arbitrar şi invită toate autorităţile să legifereze această chestiune şi să acţioneze în conformitate cu această cerinţă;

13. salută progresele făcute în privinţa sistemului judiciar, dar subliniază că realizarea reformelor este încă la început; consideră că reforma judiciară, incluzând executarea hotărârilor judecătoreşti, este o condiţie necesară pentru evoluţia procesului de aderare a Albaniei la UE, şi subliniază importanţa separaţiei puterilor într-o societate democratică; subliniază că un sistem judiciar transparent, imparţial şi eficient, independent de orice presiune sau control politic sau de altă natură, este esenţial pentru statul de drept, şi solicită adoptarea de urgenţă, în acest domeniu, a unei strategii cuprinzătoare pe termen lung, care să includă o foaie de parcurs pentru adoptarea legislaţiei necesare şi a măsurilor de punere în aplicare; invită opoziţia să participe la elaborarea acestuia şi să îşi ofere întregul sprijin pentru reforma sistemului judiciar; subliniază, de asemenea, că sistemul judiciar trebuie să dispună de o finanţare suficientă, care să-i permită să funcţioneze eficient pe întreg teritoriul ţării; aşteaptă, de aceea, cu interes noile iniţiative ale Comisiei privind asistenţa şi salută, în acest sens, inaugurarea recentă a Tribunalului pentru infracţiuni deosebit de grave de la Tirana;

14. salută faptul că Curtea Constituţională a suspendat aplicarea legii lustraţiei şi faptul că această lege este în curs de revizuire; solicită un proces consultativ şi un consens mai larg, în special cu Comisia de la Veneţia, în cazul în care se va redacta un proiect legislativ nou şi subliniază importanţa respectării independenţei instituţiilor constituţionale;

15. salută măsurile adoptate în vederea combaterii micii corupţii, mai ales adoptarea Planului integrat de acţiune anticorupţie pentru 2010; constată că lupta împotriva corupţiei rămâne o provocare politică majoră, că aplicarea legii şi trimiterea în judecată sunt încă la un nivel slab şi că sunt necesare acţiuni suplimentare pentru a remedia tipul de situaţii în care persoane vinovate de corupţie beneficiază de impunitate; subliniază necesitatea de a păstra o evidenţă a cercetărilor şi a condamnărilor, inclusiv în cazurile de corupţie la nivel înalt, şi de a continua implementarea ultimelor recomandări GRECO, în special în ceea ce priveşte reducerea numărului de funcţionari care beneficiază de imunitate; salută faptul că documentele strategice au fost făcute publice, pentru a se putea monitoriza progresele în implementarea acestora; în plus, solicită adoptarea unui cadru legislativ privind transparenţa totală în finanţarea partidelor politice;

16. salută planurile de înfiinţare a unui Institut de administraţie publică şi solicită intensificarea acţiunilor în vederea implementării strategiei de reformă a administraţiei publice şi a asigurării unei aplicări stricte a legii privind funcţionarii publici, incluzând un sistem adecvat de management al resurselor umane; atrage atenţia asupra riscurilor existente în cazul politizării administraţiei prin proceduri netransparente de recrutare şi prin practica de angajare de personal temporar, care nu este sub incidenţa legii, şi solicită autorităţilor să elimine aceste practici şi să instituie un sistem depolitizat al funcţiei publice, bazat pe merit, ceea ce ar contribui şi la creşterea încrederii cetăţenilor în administraţia publică;

17. subliniază importanţa crucială a existenţei unor mijloace media profesioniste, independente şi pluraliste, atât publice, cât şi private, acest fapt fiind unul din pilonii democraţiei; îşi exprimă îngrijorarea pentru faptul că progresele sunt minore în ceea ce priveşte finalizarea cadrului juridic al mass-media; îndeamnă autorităţile să depună toate eforturile în vederea adoptării şi aplicării unui cadru juridic aliniat standardelor UE, precum şi a asigurării independenţei media faţă de politic şi de orice alte interferenţe, inclusiv cea a guvernului; este preocupat de presiunile politice exercitate asupra Consiliului Naţional pentru Radio şi Televiziune (CNRT) şi invită autorităţile în cauză să îi garanteze independenţa; solicită adoptarea de măsuri care să asigure transparenţa în ceea ce priveşte proprietarii mass-media şi finanţarea acestora; îşi exprimă regretul cu privire la lipsa unor drepturi stabilite legate de muncă în cazul jurnaliştilor, fapt care afectează negativ capacitatea acestora de a-şi exercita profesia obiectiv şi independent, şi îndeamnă autorităţile să adopte măsurile adecvate în vederea remedierii acestei situaţii: solicită, în special, adoptarea unor legi privind transmisia electronică şi modificarea codurilor civile pentru a scoate defăimarea şi calomnia în afara domeniului penal; salută lipsa restricţiilor guvernamentale privind accesarea internetului şi îndeamnă guvernul să ofere un acces cât mai larg la internet pentru toţi cetăţenii;

18. salută instituirea unui cadru legal conceput pentru a aborda şi a preveni diferitele forme ale crimei organizate, inclusiv spălarea de bani, traficul de droguri şi de fiinţe umane; ia act de eforturile de combatere a crimei organizate, dar remarcă că sunt necesare acţiuni suplimentare în vederea punerii în aplicare şi că trebuie alocate toate resursele umane şi financiare necesare pentru a obţine rezultate concrete; subliniază importanţa anchetării, condamnării şi pedepsirii făptaşilor; salută decizia de a crea o comisie interinstituţională, prezidată de primul ministru, care să se ocupe de crima organizată şi de traficare; subliniază că, date fiind ramificaţiile regionale ale crimei organizate, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a intensifica cooperarea poliţienească şi judiciară cu ţările învecinate, inclusiv prin organizarea de patrule mixte de frontieră;

19. subliniază importanţa pe care o acordă organizaţiilor societăţii civile şi ia act de micile progrese pe care guvernul le-a realizat în privinţa consultării acestor organizaţii cu privire la legi şi la reformele în curs; solicită mai multe eforturi în vederea oficializării şi a creşterii implicării societăţii civile în elaborarea politicilor şi în monitorizarea implementării şi eficacităţii la toate nivelurile, inclusiv a transparenţei organizaţiilor societăţii civile şi a finanţării acestora;

20. subliniază importanţa programelor de mobilitate, în special a celor destinate tinerilor, profesorilor şi cercetătorilor şi consideră că numărul participanţilor la aceste programe ar trebui să crească; salută, în acest context, iniţiativele de a oferi studenţilor albanezi oportunităţi de studiu în ţările UE;

21. constată faptul că, deşi drepturile sindicale de bază sunt recunoscute în Constituţie, activităţile sindicale sunt adesea blocate, iar restricţiile asupra dreptului la grevă a funcţionarilor publici şi ai celor angajaţi în domeniul utilităţilor publice sunt prea mari, comparativ cu standardele internaţionale în domeniu; regretă faptul că guvernul albanez a preluat de curând patrimoniul sindicatelor; salută hotărârea Curţii Constituţionale din 22 aprilie 2010 de a identifica această lege ca fiind neconstituţională şi solicită guvernului să restituie imediat patrimoniul; cere guvernului să respecte pe deplin drepturile sindicatelor şi să ia toate măsurile legale necesare pentru a se asigura că toţi lucrătorii, atât din sectorul public, cât şi din cel privat, au dreptul de a adera la sindicate;

22. salută măsurile adoptate în vederea creşterii participării femeilor la viaţa publică; consideră însă, că Comitetul de stat pentru oportunităţi egale nu este încă total operaţional iar Legea egalităţii de gen nu este implementată în cea mai mare parte; din aceste motive, este de opinie că sunt necesare acţiuni susţinute pentru a facilita includerea femeilor pe piaţa muncii şi participarea acestora la procesul decizional;

23. salută reformele realizate în ultimii ani în privinţa protecţiei victimelor violenţei domestice şi ale traficului; recunoaşte, cu toate acestea, că reformele sunt inadecvate şi că trebuie luate măsuri suplimentare şi îşi exprimă serioasa îngrijorare cu privire la răspândirea violenţei domestice şi a traficului de femei şi copii în scopuri de exploatare sexuală şi muncă forţată; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că raportarea unui număr din ce în ce mai mare de incidente în această zonă nu este urmată de o investigaţie adecvată a poliţiei sau de ordine de protecţie, emise de către tribunale; solicită implementarea deplină a legislaţiei existente în domeniul protecţiei femeilor şi copiilor împotriva tuturor formelor de violenţă, precum şi adoptarea şi implementarea unui sistem cuprinzător de protecţie şi reabilitare, care să includă înregistrarea obligatorie şi eficientă a tuturor copiilor şi nou-născuţilor, acordarea unei asistenţe juridice, sociale şi psihologice gratuite şi cât mai complete victimelor, campanii de sensibilizare a opiniei publice, pregătirea adecvată a autorităţilor de aplicare a legii şi crearea de reţele de adăposturi (într-un număr suficient şi de o calitate adecvată, capabile să acopere nevoile diferite ale victimelor violenţei domestice şi ale traficului; invită Comisia să îşi reafirme sprijinul pentru autorităţile albaneze în aceste chestiuni;

24. recunoaşte progresul făcut în direcţia protecţiei minorităţilor şi că există un cadrul instituţional şi legislativ, în cea mai mare parte funcţional, destinat protecţiei minorităţilor; constată totuşi, că discriminarea continuă să fie o problemă în Albania, mai ales în ceea ce priveşte categoriile vulnerabile şi respectul pentru identitatea de gen şi orientarea sexuală, şi sunt necesare eforturi mai susţinute pentru combaterea ei, inclusiv prin sensibilizarea opiniei publice; ia act cu îngrijorare, în acest sens, de demonstraţia anti-homosexuali care a avut loc recent în Albania; subliniază că sunt necesare mai multe eforturi pentru a aborda priorităţile Parteneriatului european în ceea ce priveşte minorităţile, în special utilizarea limbilor minorităţilor şi legiferarea educaţiei în limbile minorităţilor şi a tratamentului nediscriminatoriu al membrilor tuturor minorităţilor;

25. salută modificările Codului penal care au în vedere crimele cu mobil rasist; apreciază în acest sens adoptarea recentă a legii antidiscriminare, redactată împreună cu organizaţii din societatea civilă, şi solicită implementarea ei rapidă şi eficientă; salută mai ales înfiinţarea unei poziţii de comisar independent pentru protecţia împotriva discriminării, cu responsabilităţi în monitorizarea implementării legii şi analiza reclamaţiilor; subliniază, în plus, nevoia urgentă de date statistice corecte şi fiabile, care sunt esenţiale pentru implementarea eficientă a măsurilor anti-discriminare şi atrage atenţia, în acest sens, asupra importanţei realizării recensământului naţional programat pentru 2011, în conformitate cu standardele recunoscute internaţional, asigurând respectul deplin al principiului autoidentificării libere;

26. solicită eforturi suplimentare în vederea îmbunătăţirii situaţiei populaţiei rome, care continuă să trăiască în condiţii dificile şi să fie discriminată în privinţa accesului la educaţie, protecţiei sociale, serviciilor de sănătate, angajării şi a accesului la locuinţe adecvate; salută, în acest context, planul de acţiune al guvernului referitor la un deceniu al incluziunii romilor, dar observă că autorităţile şi comunităţile locale ar trebui să joace un rol cheie în implementarea acestui plan şi să li se aloce un buget adecvat în acest scop; încurajează autorităţile răspunzătoare să pună în aplicare planul de acţiune şi să publice rapoarte periodice cu privire la evoluţia acesteia;

27. recunoaşte reducerea semnificativă a sărăciei în ultimii ani, ca urmare a unei creşteri mari, reale a PIB; subliniază, totuşi, că în pofida progresului economic, o mare parte a populaţiei este încă săracă, şi, în consecinţă, sunt necesare eforturi continue de reducere a sărăciei, mai ales în zonele rurale şi cele de munte;

28. salută progresele realizate în prevenirea torturii şi a maltratării, inclusiv în sistemul penitenciar; solicită îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din închisori, pentru a le aduce la un standard compatibil cu demnitatea umană şi combaterea nivelului ridicat al corupţiei din cadrul serviciilor penitenciare; subliniază că trebuie să se facă progrese pe linia îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie, în urma recomandărilor făcute în acest sens în 2008 de către Comisia europeană pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor şi pedepselor inumane sau degradante (CPT), şi reaminteşte concluziile Ombudsmanului conform cărora condiţiile de detenţie sunt sub standardele naţionale şi internaţionale ale drepturilor omului aplicabile detenţiei prizonierilor şi sunt necesare eforturi pentru a combate nivelul ridicat al corupţiei din cadrul serviciilor penitenciare;

29. subliniază că majoritatea tribunalelor nu verifică din oficiu încadrările juridice pentru pacienţii cu afecţiuni psihiatrice, împiedicând astfel acei pacienţi care au fost spitalizaţi fără voinţa lor să fie văzuţi de către judecător; reaminteşte hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Dybeku / Albania şi solicită o asigurare că deţinuţii care suferă de boli mintale nu vor fi puşi în acelaşi loc cu cei care nu suferă de acest tip de boli;

30. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la plasarea inutilă în orfelinate a copiilor datorită sărăciei şi la consecinţele pe termen lung şi tratamentul discriminatoriu al orfanilor adulţi în ceea ce priveşte accesul egal la facilităţile sociale, cum ar fi locuinţa;

31. recunoaşte că relaţiile bune pe care le are Albania cu vecinii săi reprezintă o contribuţie esenţială la stabilitatea regională şi salută recenta evoluţie pozitivă a relaţiilor dintre Albania şi Serbia, precum şi participarea sa activă la iniţiativele regionale cum ar fi Procesul de cooperare sud-est european, Consiliul de cooperare regională, Comunitatea energetică şi Acordul de Liber Schimb Central European (CEFTA), Observatorul transporturilor din Europa de Sud-Est, precum şi la negocierile pentru instituirea unui Tratat privind comunitatea transporturilor; subliniază că, pentru rezolvarea unor probleme cum ar fi traficul de fiinţe umane, este esenţială cooperarea regională transfrontalieră;

32. ia act cu satisfacţie de iniţiativele Albaniei în direcţia eliminării vizelor pentru ţările învecinate, ceea ce reprezintă o evoluţie pozitivă care facilitează contactele interpersonale şi încurajează reconcilierea la nivel regional; consideră că astfel de iniţiative ar trebui luate în paralel cu un proces de liberalizare a vizelor care să implice ţările Schengen şi ţările din Balcanii de Vest;

33. felicită Albania pentru creşterea economică înregistrată chiar şi în perioada de recesiune globală; atrage totuşi atenţia asupra economiei informale, a ratei ridicate a şomajului şi a fluctuaţiilor pieţei muncii, care determină nesiguranţa locurilor de muncă şi subminează drepturile lucrătorilor; constată, de asemenea, creşterea datoriei publice şi a celei fiscale a acestei ţări;

34. speră ca Instrumentul de asistenţă pentru preaderare (IAP) să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei economice a Albaniei; constată, cu toate acestea, că programele de finanţare IAP trebuie însoţite de un sistem eficient de evaluare;

35. consideră că Albania trebuie să continue să depună eforturi în vederea implementării politicilor economice necesare pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile, a protecţiei mediului şi creării de noi locuri de muncă; subliniază importanţa menţinerii unei stabilităţi macroeconomice;

36. observă că s-au realizat puţine progrese în ceea ce priveşte consolidarea drepturilor de proprietate, obstrucţionându-se astfel dezvoltarea unei pieţe funciare funcţionale; subliniază că procesul de înregistrare a proprietăţilor, inventarul teritoriilor statului şi eventualele compensaţii nu sunt încă suficient de transparente şi trebuie finalizate în mod corect, fără discriminarea minorităţilor; solicită intensificarea eforturilor în privinţa înregistrării proprietăţilor imobiliare, a restituirii proprietăţilor, a legalizării construcţiilor ilegale şi a compensaţiilor;

37. salută eforturile autorităţilor albaneze de a ameliora climatul de afaceri prin simplificarea procedurilor de înregistrare a societăţilor şi de obţinere a autorizaţiilor şi a permiselor; subliniază, cu toate acestea, că sunt în continuare necesare îmbunătăţiri, întrucât climatul de afaceri din Albania este încă considerat ca unul dintre cele mai nefavorabile din Balcanii de Vest; solicită autorităţilor să remedieze o serie de deficienţe, cum ar fi cele legate de procedurile de achiziţionare a terenurilor şi a titlurilor de proprietate, executarea contractelor, administraţie publică slabă şi nivelul ridicat al corupţiei;

38. subliniază - având în vedere faptul că o proporţie semnificativă din economia Albaniei se bazează pe fondurile trimise de emigranţii din ţările vecine - necesitatea unor eforturi susţinute în materie de politici publice şi investiţii pentru a moderniza infrastructura în domeniile esenţiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă şi pentru coeziunea socială, printre care educaţia, sănătatea, justiţia, transportul şi agricultura;

39. subliniază faptul că trebuie acordată o atenţie specială asigurării securităţii aprovizionării cu energie şi a diversificării surselor de energie, precum şi creşterii eficienţei energetice, şi reafirmă necesitatea progresului în direcţia aplicării legii din 2005 privind eficienţa energetică; atrage în mod deosebit atenţia asupra potenţialului considerabil al Albaniei în privinţa surselor de energie regenerabilă şi solicită intensificarea eforturilor de dezvoltare a acestora, ţinând seama de faptul că marea parte a sistemului naţional de furnizare de energie este în curs de dezvoltare; salută, în acest sens, noile proiecte în sectorul hidroenergetic şi solicită mai multe eforturi în direcţia dezvoltării proiectelor de energie solară şi eoliană; reaminteşte că investiţiile în energia provenind din surse regenerabile creează oportunităţi de creştere economică şi de angajare a forţei de muncă, la nivel local şi regional;

40. subliniază, în legătură cu proiectul de construcţie a unei centrale nucleare în Albania anunţat în 2007, importanţa crucială a siguranţei nucleare şi a protecţiei împotriva radiaţiilor; remarcă, în acest sens, faptul că Albania nu a semnat Convenţia privind siguranţa nucleară şi Convenţia comună privind gestionarea în siguranţă a combustibilului uzat şi privind gestionarea în siguranţă a deşeurilor radioactive;

41. îndeamnă guvernul albanez să dezvolte surse de energie regenerabilă, să îmbunătăţească implementarea politicii de gestionare a deşeurilor şi să dezvolte în continuare turismul sustenabil din punct de vedere ecologic, în scopul conservării frumosului patrimoniu natural şi arhitectonic al ţării;

42. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la starea precară a transportului public, în special a căilor ferate; solicită guvernului albanez să folosească integral fondurile IPA pentru a dezvolta, actualiza şi moderniza reţeaua de cale ferată şi pentru a îmbunătăţi legăturile cu ţările învecinate, atât cele pentru transportul de călători, cât şi cele pentru transportul de marfă;

43. solicită progrese suplimentare în protecţia mediului, atât în zonele urbane cât şi în cele rurale, implementarea integrală a legislaţiei de mediu, precum şi consolidarea cooperării regionale cu scopul de a promova sustenabilitatea ecologică; salută în acest sens acordul privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Parcului Prespa, semnat între Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Grecia, alături de Comisie;

44. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Vicepreşedintei Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi guvernului şi parlamentului Albaniei.

[1] JO L 80, 19.3.2008, p. 1.
[2] JO L 334, 19.12.2007, p. 84.