Document de şedinţă
16.3.2011 B7‑0198/2011
PROPUNERE DE REZOLUŢIE
depusă pe baza declaraţiilor Consiliului şi Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate - dimensiunea estică
Marek Siwiec
în numele Comisiei pentru afaceri externe
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate - dimensiunea estică
Parlamentul European,
– având în vedere concluziile Reuniunii miniştrilor de externe ai Parteneriatului Estic din 13 decembrie 2010,
– având în vedere rezoluţiile sale anterioare: Rezoluţia din 19 ianuarie 2006 privind politica europeană de vecinătate (PEV)[1], Rezoluţia din 15 noiembrie 2007 privind consolidarea PEV[2], Rezoluţia din 6 iulie 2006 privind Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat (IEVP)[3], Rezoluţia din 5 iunie 2008 referitoare la raportul anual al Consiliului către Parlamentul European privind aspectele principale şi opţiunile de bază ale PESC[4] şi Rezoluţia din 19 februarie 2009 referitoare la revizuirea IEVP[5], Rezoluţia din 17 ianuarie 2008 privind o nouă abordare a politicii regionale pentru zona Mării Negre[6] şi Rezoluţia din 20 ianuarie 2010 referitoare la o strategie UE pentru Marea Neagră[7],
– având în vedere Rezoluţia sa din 20 mai 2010 referitoare la necesitatea unei strategii UE pentru Caucazul de Sud[8],
– având în vedere evoluţia politicii europene de vecinătate (PEV) începând din 2004 şi, în special, rapoartele intermediare ale Comisiei privind punerea sa în aplicare,
– având în vedere rezoluţiile sale anterioare privind Armenia, Azerbaidjanul, Republica Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, precum şi recomandările comisiilor parlamentare de cooperare cu aceste ţări, cu excepţia Republicii Belarus,
– având în vedere punctul 41 din Rezoluţia Parlamentului European din 15 noiembrie 2007 , care solicită înfiinţarea unei Adunări Parlamentare UE-Vecinătatea de est (EURONEST),
– având în vedere planurile de acţiune adoptate în comun cu Armenia, Azerbaidjanul, Georgia şi Moldova şi programul de asociere cu Ucraina,
– având în vedere Concluziile din 26 iulie 2010 ale Consiliului Afaceri Externe referitoare la PEV,
– având în vedere declaraţia comună a Summit-ului Parteneriatului estic, organizat la Praga la 7 mai 2009,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 mai 2010 intitulată „Bilanţul politicii europene de vecinătate”[9],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2008 privind Parteneriatul estic[10],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2007 intitulată „Consolidarea politicii europene de vecinătate”[11], cea din 4 decembrie 2006 privind consolidarea PEV[12], cea din 12 mai 2004 referitoare la Documentul de strategie privind politica europeană de vecinătate (PEV)[13], cea din 11 martie 2003 intitulată „Europa extinsă – vecinătatea: un nou cadru pentru relaţiile cu vecinii noştri din Est şi din Sud”[14],
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispoziţiilor generale privind instituirea unui Instrument european de vecinătate şi de parteneriat[15],
– având în vedere Raportul special nr. 13/2010 al Curţii de Conturi Europene intitulat „Noul Instrument european de vecinătate şi parteneriat a fost lansat cu succes în Caucazul de Sud (Armenia, Azerbaidjan şi Georgia) şi reuşeşte să obţină rezultate în această regiune?”,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,
A. întrucât Tratatul de la Lisabona a creat condiţiile necesare pentru îmbunătăţirea eficienţei şi coerenţei relaţiilor UE cu toţi actorii şi partenerii, în special cu vecinii săi;
B. întrucât, în temeiul articolului 8 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea trebuie să dezvolte relaţii privilegiate cu ţările învecinate în vederea stabilirii unui spaţiu de prosperitate şi de bună vecinătate, întemeiat pe valorile Uniunii şi caracterizat prin relaţii strânse şi paşnice, bazate pe cooperare;
C. întrucât, de la lansarea sa, PEV a dus la consolidarea relaţiilor cu ţările partenere şi a creat beneficii reale; întrucât există în continuare provocări şi accentul ar trebui pus acum pe punerea în aplicare, prin definirea unor priorităţi clare de acţiune, o evaluare comparativă clară şi o diferenţiere bazată pe performanţă;
D. întrucât Parteneriatului estic (PEs) este un cadru politic semnificativ pentru aprofundarea relaţiilor cu şi între ţările partenere, bazat pe principiile asumării şi responsabilităţii comune, precum şi pe condiţionalitate; întrucât consolidarea relaţiilor necesită un angajament comun consolidat şi un progres real către buna guvernanţă şi standardele democratice;
E. întrucât PEs se axează pe patru platforme tematice de cooperare, şi anume: democraţia, buna guvernanţă şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE; mediul, schimbările climatice şi securitatea energetică; contactele interumane;
F. întrucât cooperarea în cadrul Adunării parlamentare EURONEST vizează obţinerea de efecte pozitive prin faptul că serveşte drept platformă pentru schimbul de opinii, pentru ajungerea la poziţii comune privind provocările globale ale epocii prezente, din punctul de vedere al democraţiei, politicii, economiei, securităţii energetice şi al afacerilor sociale, precum şi pentru consolidarea legăturilor dintre ţările din regiune şi UE, precum şi între ţările Parteneriatului estic;
G. întrucât UE ar trebui să promoveze şi să consolideze în mod semnificativ o abordare ascendentă, mărind sprijinul economic pe care-l acordă societăţilor civile şi promovând libertatea presei şi libertatea de întrunire pentru a susţine procesele de democratizare, o condiţie prealabilă pentru stabilitatea pe termen lung;
H. întrucât conflictele regionale nesoluţionate din vecinătatea UE subminează dezvoltarea economică, socială şi politică sustenabilă a ţărilor în cauză şi prezintă un obstacol solid în calea cooperării, stabilităţii şi securităţii regionale; întrucât acestea reprezintă, de asemenea, un impediment serios în calea dezvoltării depline a priorităţilor şi potenţialului PEV; întrucât aceste conflicte subminează dezvoltarea unei reale dimensiuni multilaterale eficiente a PEV; întrucât rolul pe care societatea civilă l-ar putea juca în ţările vizate este în continuare subestimat;
I. întrucât recentele demonstraţii ale populaţiilor din Belarus, Tunisia şi Egipt împotriva regimurilor represive au exprimat în mod clar aspiraţiile legitime ale acestora la democraţie;
J. întrucât politica UE şi a statelor membre de susţinere şi cooperare cu regimurile nedemocratice din Tunisia şi Egipt a eşuat şi ar trebui să se dovedească a fi o lecţie învăţată pentru relaţiile UE cu Belarus, iar întreaga politică UE-PEV ar trebui să se bazeze pe valoare;
K. întrucât IEPV a contribuit la simplificarea finanţării PEV; întrucât procesul de elaborare a instrumentului care va înlocui IEPV ar trebui să reflecte concluziile revizuirii strategice a PEV şi ar trebui să includă consultări extinse,
Revizuirea PEV – Consideraţii generale
1. salută progresul înregistrat în relaţiile dintre UE şi ţările învecinate în cadrul PEV şi reafirmă valorile, principiile şi angajamentele care stau la baza PEV, printre care se numără democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, economia de piaţă, dezvoltarea durabilă şi buna guvernanţă; consideră că PEV continuă să reprezinte un cadru de importanţă strategică pentru aprofundarea şi consolidarea relaţiilor cu partenerii noştri cei mai apropiaţi în vederea susţinerii reformelor politice, sociale şi economice ale acestora şi subliniază importanţa menţinerii principiului asumării comune în ceea ce priveşte conceperea şi aplicarea programelor şi acţiunilor;
2. salută revizuirea în curs a PEV şi subliniază faptul că acest proces ar trebui să conducă la o îmbunătăţire suplimentară a legăturilor UE cu ţările din vecinătate şi că, deşi pot urmări aspiraţii şi obiective diferite, toate aceste ţări au potenţialul de a fi aliaţii cei mai apropiaţi ai UE;
3. constată că cele două dimensiuni (sud şi est) ale PEV ar trebui percepute drept părţi integrante ale aceleiaşi politici prioritare; subliniază necesitatea flexibilităţii şi nevoia de a diferenţia într-o măsură mai mare abordarea noastră faţă de fiecare partener şi de a gestiona într-un mod mai eficient cheltuielile bugetare;
4. subliniază că revizuirea strategică a PEV ar trebui să reflecte un angajament politic mai puternic din partea tuturor partenerilor şi să consolideze diferenţierea în funcţie de performanţă, pe baza unor criterii de evaluare comparativă clar definite;
5. consideră deosebit de utilă evaluarea continuă nu numai a rezultatelor care au fost obţinute până în prezent, prin programele puse în aplicare, ci şi a gradului de adecvare a resurselor folosite în cadrul parteneriatului; consideră că această procedură va oferi o ocazie de a corecta, pe viitor, toate deficienţele şi opţiunile neinspirate;
6. subliniază necesitatea recunoaşterii schimbărilor aduse de Tratatul de la Lisabona, în special rolul consolidat al Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate/vicepreşedinte al Comisiei (ÎR/VP), crearea Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), numirea unui comisar pentru extindere şi politica de vecinătate şi acordarea de noi competenţe Parlamentului European, pentru a îmbunătăţi coerenţa politicii externe a UE şi a spori eficienţa şi legitimitatea acţiunii şi dimensiunii sale externe;
7. solicită SEAE şi delegaţiilor UE din întreaga lume să-şi aducă o contribuţie substanţială la asigurarea unei integrări mai solide a drepturilor omului şi principiilor politice în analiza situaţiei politice din ţările terţe şi la includerea acestora în posibilele politici „de transformare” prin intermediul proiectelor de ajutorare;
PEV - Est
8. salută lansarea Parteneriatului estic drept cadru politic pentru progresul dimensiunii estice a PEV, care vizează aprofundarea şi consolidarea relaţiilor dintre UE şi vecinii săi de la est, continuând parteneriatul politic, integrarea economică şi armonizarea legislativă şi sprijinind în acelaşi timp reformele socioeconomice în ţările partenere; invită Consiliul, Comisia şi SEAE să elaboreze criterii de evaluare comparativă clare pentru monitorizarea acestor reforme, subliniind că criteriile de evaluare comparativă ar trebui să ţină seama de particularităţile fiecărui partener, inclusiv obiectivele şi potenţialul acestora; solicită Consiliului, Comisiei şi SEAE să implice Parlamentul în elaborarea acestor repere; subliniază faptul că reformele economice trebuie să se alăture reformelor politice şi că buna guvernanţă nu poate fi obţinută decât printr-un proces decizional deschis şi transparent, bazat pe instituţii democratice
9. subliniază importanţa promovării în continuare a consolidării stabilităţii şi încrederii multilaterale în cadrul PEs, astfel cum s-a convenit în Declaraţia comună a Summitului de la Praga privind PEs;
10. subliniază că o perspectivă europeană, inclusiv articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, constituie un motor al reformelor din aceste ţări şi contribuie la o mai mare consolidare a angajamentului acestor ţări faţă de valori şi principii comune, precum democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi buna guvernanţă;
11. reaminteşte că valorile fundamentale comune - inclusiv democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, respectarea libertăţilor mass-mediei şi promovarea ONG-urilor - care constituie criteriile de bază pe care s-au clădit PEV şi PEs, ar trebui să rămână principalele puncte de referinţă în funcţie de care se evaluează performanţele ţărilor noastre partenere; în acest scop, solicită tuturor partenerilor PEV să adopte măsuri concrete în această direcţie; încurajează, astfel, Comisia şi SEAE să adopte o abordare mai ambiţioasă faţă de aplicarea programelor de acţiune anuale în acest domeniu;
12. constată faptul că, de la lansarea PEV în 2004, s-au înregistrat rezultate diferite, cu evoluţii pozitive referitoare la drepturile omului şi democratizare în unele ţări partenere şi unele evoluţii negative în altele, în special în Belarus;
13. constată că Belarus rămâne singura ţară parteneră din Est care nu participă decât în anumite limite la PEV şi la componenta bilaterală a PEs, iar participarea în continuare a acestei ţări la programele respective va depinde doar de voinţa sa de a adera la valorile şi principiile fundamentale comune; consideră că evoluţiile recente din Belarus reprezintă un afront la adresa viziunii UE asupra respectării drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept; salută concluziile din 31 ianuarie 2011 ale Consiliului Afacerii Externe privind Belarusul; solicită UE să ia toate măsurile necesare pentru a aplica de deplin aceste concluzii, inclusiv prin încercarea de a determina cetăţeni obişnuiţi din Belarus să se angajeze în favoarea ideei reformelor prin reducerea birocraţiei şi a costurilor legate de obţinerea de vize Schengen şi prin facilitarea contactelor interumane; solicită, în acest sens, statelor membre să recurgă la toată flexibilitatea de care dispun în cadrul codului UE al vizelor atunci când eliberează vize Schengen; îndeamnă Comisia Europeană şi alţi donatori să susţină dezvoltarea partidelor politice din Belarus orientate spre democraţie şi înfiinţarea de ONG-uri şi organizaţii ale societăţii civile mai vaste, precum şi să susţină iniţiativele civice şi ale comunităţii din regiunile din Belarus;
14. subliniază faptul că, într-o serie de ţări, cadrul legislativ electoral şi derularea alegerilor nu au fost conforme cu standardele internaţionale; insistă asupra importanţei alegerilor libere şi echitabile, în conformitate cu standardele şi angajamentele internaţionale;
15. subliniază faptul că lupta împotriva corupţiei, în special în justiţie şi poliţie, ar trebuie să fie una dintre priorităţile principale pentru UE în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor sale cu partenerii din est, iar acest aspect ar trebui să se reflecte în cadrul global de consolidare a instituţiilor; subliniază, de asemenea, importanţa intensificării luptei împotriva reţelelor internaţionale de criminalitate organizată şi solicită o cooperare poliţienească şi judiciară sporită cu agenţiile UE;
16. subliniază importanţa completării relaţiilor bilaterale ale UE cu ţările PEs prin adăugarea unei dimensiuni multilaterale, mărind numărul de activităţi şi iniţiative incluse în platformele tematice, acordând o atenţie deosebită consolidării proiectelor transfrontaliere, intensificând programele interumane, dezvoltând stimulente pentru cooperarea regională şi intensificând în continuare dialogul activ cu societatea civilă, în vederea promovării necesităţii de a crea instituţii neguvernamentale deschise şi a consolidării coeziunii sociale; ; subliniază totuşi faptul că dimensiunea bilaterală rămâne proeminentă şi solicită o diferenţiere şi o condiţionalitate mai clare şi mai riguroase, în cadrul cărora obiectivele ambiţioase şi angajamentele să fie urmate de punerea lor în aplicare, iar progresele reale de paşi concreţi către o perspectivă europeană; este ferm convins că intensificarea legăturilor cu partenerii care înregistrează cele mai bune performanţe va avea un efect pozitiv asupra celorlalţi parteneri şi ar putea îmbunătăţi cooperarea multilaterală;
17. subliniază importanţa unei încurajări mai accentuate a cooperării regionale în zona Mării Negre şi a consolidării politicilor UE adresate regiunii Mării Negre, în special prin lansarea unei strategii complete a UE pentru Marea Neagră şi prin asigurarea resurselor financiare şi umane adecvate pentru punerea eficientă în aplicare a acesteia; subliniază complementaritatea dinte politicile UE adresate Mării Negre şi PEs şi solicită Comisiei şi SEAE să utilizeze în mod pozitiv diferitele abordări ale celor două iniţiative, precum şi să clarifice, la toate nivelurile, modalitatea în care trebuie exploatat acest grad substanţial de complementaritate;
18. încurajează ţările din regiune să coopereze mai mult între ele şi să se angajeze într-un dialog consolidat şi prelungit la toate nivelurile relevante, privind domenii precum libertatea, securitatea şi justiţia, şi, în special, gestionarea frontierelor, migraţia şi azilul, combaterea criminalităţii organizate, traficului de persoane, imigraţiei ilegale, terorismului, spălării banilor şi a traficului cu droguri, precum şi cooperarea la nivel poliţienesc şi judiciar; reaminteşte că bunele relaţii de vecinătate constituie una dintre cele mai importante condiţii prealabile care trebuie îndeplinite de ţările PEV pentru a înregistra progrese în vederea aderării la UE;
19. subliniază faptul că, în numeroase ţări, persistă probleme grave în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, în special în media, şi libertatea de asociere şi de întrunire, iar spaţiul disponibil pentru actorii societăţii civile şi pentru apărătorii drepturilor omului este, în continuare, restricţionat, în mod inexplicabil;
20. salută rolul activ al organizaţiilor societăţii civile în promovarea valorilor pe care se întemeiază PEV, în special drepturile omului, libertatea presei şi democratizarea; subliniază faptul că acest rol, alături de implicarea în implementarea şi în monitorizarea proiectelor din cadrul IEPV şi al planurilor de acţiune ale PEV, trebuie susţinute în continuare prin alocarea de ajutor financiar şi instituţional în favoarea acestora; salută implicarea activă a organizaţiilor societăţii civile, în special a celor din ţările partenere, în cadrul Forumului Societăţii Civile; încurajează Forumul Societăţii Civile să urmărească implicarea în reuniunile oficiale ale platformei şi în grupurile de lucru tematice ale PEs;
21. consideră că este necesar să se evalueze în profunzime credibilitatea tuturor organizaţiilor societăţii civile implicate în acest proces, în vederea asigurării legitimităţii şi eficienţei acţiunilor noastre;
22. subliniază importanţa autorităţilor locale în dezvoltarea democratică a ţărilor noastre partenere şi îndeamnă Comisia să le susţină în mod activ pentru a consolida democraţia şi guvernanţa locale; încurajează extinderea programelor de înfrăţire între autorităţile locale din UE şi din ţările partenere, precum şi înfiinţarea Adunării Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa de Est şi Caucazul de Sud;
23. subliniază importanţa sindicatelor şi a dialogului social ca elemente componente ale dezvoltării democratice a partenerilor estici; subliniază faptul că drepturile sindicatelor sunt limitate şi solicită partenerilor estici să consolideze în continuare drepturile lucrătorilor şi ale sindicatelor; recomandă intensificarea dialogului social şi a consultării partenerilor sociali;
24. subliniază importanţa libertăţii de exprimare şi a existenţei unei mass-medii libere şi independente, inclusiv pe internet, pentru dezvoltarea democraţiilor şi ca mijloc de promovare a schimburilor şi a comunicării dintre societăţile din regiune şi între acestea şi UE; încurajează UE să continue să acorde finanţare pentru Belsat, Radyo Racyja şi Radioul european pentru Belarus, precum şi să sprijine crearea şi consolidarea altor organe de presă, inclusiv prin contribuţii financiare, inter alia, ca o formă de promovare a canalelor directe de comunicare între societăţi; subliniază nevoia de a retrage asistenţa acordată mass-mediei aflate sub controlul şi în proprietatea statului, precum cea din Belarus;
25. îşi reiterează opinia potrivit căreia acordurile de asociere sunt un instrument important pentru stimularea reformei şi ar trebui să includă condiţii concrete, calendare şi criterii de evaluare comparativă a performanţei şi să fie însoţite de un proces de monitorizare periodică pentru aprofundarea eficientă a relaţiilor bilaterale cu UE în mod global şi pentru îmbunătăţirea coerenţei între toate componentele acestor acorduri, adică cele politice, economice, sociale şi culturale şi obligaţiile legate de drepturile omului; subliniază necesitatea unei lansări cât mai rapide a programelor cuprinzătoare de dezvoltare instituţională; subliniază faptul că, având în vedere caracterul ambiţios al acordurilor de asociere şi importanţa lor crucială pentru viitorul PEs, UE ar trebui să sprijine aceste ţări, prin asistenţă tehnică şi financiară, pentru a le ajuta să capete capacitatea de a-şi îndeplini angajamentele privind punerea lor în aplicare; reaminteşte Comisiei responsabilitatea sa de a asigura informarea corespunzătoare a Parlamentului şi a raportorilor responsabili cu privire la mandatele de negociere a acordurilor de asociere şi la negocierile în sine;
26. salută activitatea Grupului de consultanţă la nivel înalt al UE în Armenia şi lansarea unui grup similar în Moldova; invită ÎR/VP şi Comisia să discute posibilitatea de a oferi astfel de asistenţă şi altor parteneri estici;
27. consideră că o integrare economică mai strânsă poate fi un puternic agent de schimbări sociale şi politice; subliniază faptul că zonele de liber schimb consolidate şi globale (ZLSCG) cu UE trebuie să fie instituite numai după îndeplinirea condiţiilor necesare; subliniază că acestea rămân unul dintre factorii esenţiali de atracţie ai PEs pentru ţările partenere şi un stimulent puternic pentru reforme, cu condiţia ca impactul social şi de mediu al acestor acorduri să fie pe deplin evaluat în timp util; recunoaşte că, în schimb, conceptul de ZLSCG ar trebui adaptat la circumstanţele în schimbare ale fiecărei ţări estice partenere;
28. subliniază importanţa cooperării economice sporite la nivel bilateral şi multilateral în rândul ţărilor partenere din cadrul PEV, deoarece aceasta ar produce avantaje reale pentru cetăţeni, ar îmbunătăţi climatului politic în regiune şi ar contribui la dezvoltarea economică a ţărilor partenere; încurajează, prin urmare, instituirea de zone de liber schimb între ţările partenere;
29. constată prezenţa economică în creştere a Chinei în ţările vizate de Parteneriatul estic;
30. subliniază importanţa sprijinirii mobilităţii cetăţenilor, a menţinerii contactelor interpersonale şi a gestionării fluxurilor migraţiei, în special prin acorduri de facilitare a regimului vizelor şi de readmisie, în vederea unei evoluţii treptate spre liberalizarea totală a vizelor, cu condiţia îndeplinirii condiţiilor relevante; invită UE să continue în mod activ şi rapid negocieri în acest sens, asigurând, în acelaşi timp, o mai bună punere în aplicare a acordurilor de facilitare a eliberării vizelor; recomandă ca acordurile bilaterale să includă dispoziţii legate de actualizarea legislaţiilor naţionale privind migraţia în ţările PEV; subliniază că punerea în aplicare a acestor acorduri şi politici, în special acordarea azilului, trebuie să se facă în deplină conformitate cu obligaţiile şi angajamentele internaţionale şi cu standardele UE, în special cu cele din domeniul drepturilor omului;
31. subliniază, în plus, faptul că liberalizarea vizelor poate fi folosită drept un stimulent puternic pentru promovarea democratizării şi pentru realizarea de reforme în materie de drepturile omului în ţările partenere, precum şi ca un mijloc de recunoaştere a măsurilor concrete de asociere politică şi integrare economică cu UE în cadrul PEV;
32. propune publicarea, de către Comisie, a unui raport anual de evaluare privind acordurile europene de readmisie;
33. consideră că este necesară o cooperare sporită între ţările PEV şi FRONTEX
34. îndeamnă Comisia să acorde o atenţie deosebită mobilităţii studenţilor, cadrelor universitare, cercetătorilor şi oamenilor de afaceri, asigurându-se că se pun la dispoziţie resurse suficiente, consolidând şi extinzând programele existente de burse; subliniază, în această privinţă, importanţa dezvoltării, în cadrul PEs, de noi proiecte care să se axeze pe o cooperare mai structurată în domeniul învăţământului superior şi al cercetării, promovând schimburile între universităţi şi parteneriatele public-privat în domeniul cercetării; salută stabilirea de parteneriate de mobilitate cu Moldova şi Georgia şi încurajează încheierea de astfel de parteneriate cu alţi parteneri estici în cadrul abordării globale a UE privind migraţia; consideră, în această privinţă, că instrumentele de flexibilitate existente în cadrul Codului vizelor pentru spaţiul Schengen ar trebui folosite şi aplicate mai bine, în vederea facilitării mobilităţii acestor grupuri;
35. îşi reafirmă sprijinul ferm acordat proiectului finanţat de UE care constă în acordarea de burse pentru Colegiul Europei absolvenţilor de studii superioare din ţările PEV şi UE; consideră că acest lucru va permite pregătirea de viitori parteneri de discuţii în Europa şi în ţările vecine - altfel spus, de personal care să ocupe posturile legate de UE şi PEV - familiarizaţi, pe deplin şi în mod profesionist, cu substanţa şi spiritul politicilor, dreptului şi instituţiilor UE;
36. subliniază importanţa cooperării sectoriale, având în vedere creşterea nivelului de interdependenţă, în special în domenii cum ar fi securitatea energetică, mediul şi schimbările climatice, educaţia, tehnologia informaţiei, cercetarea, transportul, dezvoltarea şi incluziunea socială, politicile pentru crearea de locuri de muncă şi cooperarea în domeniul sănătăţii; subliniază faptul că o cooperare sectorială consolidată ar putea promova sinergii între politicile interne ale UE şi PEV; în acest context, consideră că ar trebuie încurajate mai multe ţări partenere să încheie protocoale cu UE privind participarea la programe şi agenţii comunitare; salută, în acest sens, aderarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Comunitatea Energiei;
37. consideră că este necesar să se intensifice cooperarea în domeniul energiei, al eficienţei energetice şi în materie de promovare a energiei regenerabile, care vor constitui obiective-cheie ale acordurilor de cooperare cu partenerii din cadrul PEV; accentuează importanţa strategică a proiectului Nabucco şi a implementării rapide a acestuia, precum şi a transportului de gaze naturale lichefiate (GNL) în conformitate cu proiectul AGRI;
38. subliniază necesitatea asigurării unui nivel adecvat de finanţare din partea UE pentru cooperarea cu ţările vecine şi reiterează valoarea IEVP ca instrument de finanţare al PEV, instrument care trebuie să evolueze într-un mod care să răspundă cu mai multă flexibilitate diferitelor nevoi ale regiunilor şi ţărilor din vecinătate, să garanteze asocierea directă dintre obiectivele PEV şi programarea IEPV şi să reflecte caracterul bazat pe performanţe al viitoarei PEV; subliniază totuşi necesitatea de a asigura o mai mare flexibilitate şi o mai bună capacitate de reacţie la crize, precum şi o asistenţă mai bine orientată, vizând în special nivelurile societăţii civile şi al autorităţilor locale, garantând o abordare ascendentă şi asigurând faptul că asistenţa financiară nu face obiectul unei interferenţe nejustificate din partea statului; subliniază importanţa monitorizării proceselor de gestionare şi punere în aplicare a diferitelor programe din cadrul IEPV şi subliniază că un criteriu fundamental pentru finanţarea proiectelor trebuie să fie valoarea adăugată la dezvoltarea economiilor locale, luând în considerare costul real şi contribuţia autentică ale fiecărui proiect; invită Comisia şi SEAE să poarte din timp consultări cu Parlamentul şi reprezentanţii societăţii civile pe durata elaborării, în viitorul apropiat, a instrumentului care va înlocui IEPV;
39. solicită creşterea şi utilizarea mai eficientă a finanţării acordate în baza Instrumentului pentru democraţie şi drepturile omului în vederea consolidării capacităţii societăţii civile de a promova drepturile omului şi reforma democratică, precum şi în baza Instrumentului privind actorii nestatali, susţinând punerea în aplicare a activităţilor de dezvoltare locală, la scară redusă, de către organizaţiile societăţii civile;
40. subliniază importanţa menţinerii unor niveluri adecvate de finanţare şi este încurajat de îmbunătăţirea coordonării activităţii instituţiilor financiare internaţionale şi a altor donatori în vederea îmbunătăţirii eficienţei şi a creării de sinergii; subliniază că UE ar trebui să contribuie, de asemenea, la o mai bună utilizare a resurselor existente de către ţările partenere, axându-se într-o măsură mai mare pe cooperarea practică, astfel încât să permită instituţiilor ţărilor respective să devină capabile să pună în aplicare reformele şi angajamentele care decurg din diferitele acorduri încheiate cu UE; atrage atenţia asupra necesităţii de a consolida legătura directă dintre performanţă şi asistenţa financiară (de exemplu, Facilitatea pentru guvernanţă în cadrul IEPV), mai ales în domeniul democraţiei, al drepturilor omului şi al statului de drept;
41. consideră că sprijinul bugetar ar putea fi luat în discuţie cu titlu de opţiune utilă, care ar putea oferi stimulente reale în viitor; consideră totuşi că acesta ar trebui să se bazeze pe principiul diferenţierii şi să fie acordat în anumite condiţii, printre care aderarea ţărilor beneficiare la principiile şi valorile comune, introducerea de proceduri eficiente de gestionare bugetară şi de control bugetar, scăderea nivelurilor corupţiei şi capacitatea de a utiliza acest sprijin într-un mod transparent, eficient şi responsabil;
42. subliniază că pragul specificat la rubrica 4 din bugetul general ar trebui majorat considerabil, în special pentru IEVP, dat fiind faptul că, în ultimii ani, în pofida înregistrării unui progres în promovarea consolidării cooperării şi a integrării economice treptate între Uniunea Europeană şi ţările partenere, trebuie intensificate acţiunile din cauza apariţiei de noi provocări şi domenii de cooperare;
43. solicită Comisiei Europene să crească, dar nu în detrimentul finanţării Uniunii pentru Mediterana, susţinerea financiară pentru componenta estică a PEV, în vederea îndeplinirii obiectivelor şi a asigurării punerii eficiente în aplicare a PEs;
44. subliniază că, deşi ajutoarele pot acţiona ca o pârghie pentru ţările PEV, acestea nu sunt suficiente pentru a garanta o dezvoltare sustenabilă şi de durată; solicită, prin urmare, ţărilor PEV să îşi consolideze şi să îşi mobilizeze resursele interne, să angreneze în mod activ sectorul privat, administraţia locală şi societatea civilă în calendarul PEV, precum şi asigure un grad sporit de responsabilizare cu privire la proiectele PEV;
45. ia act de faptul că consolidarea dimensiunii „tineret” din cadrul Parteneriatului estic reprezintă o investiţie importantă în viitorul relaţiilor dintre UE şi vecinătatea estică, prezentând un potenţial important în anii următori, precum şi în democratizarea partenerilor respectivi şi în armonizarea legislaţiilor acestora cu standardele europene; reiterează faptul că încă 1 000 000 EUR alocat IEVP pentru anul 2011 în cadrul bugetului UE pentru 2011 ar trebui cheltuit de Comisia Europeană pentru consolidarea dimensiunii „tineret” din cadrul Parteneriatului estic, furnizând:
(a) subvenţii de mică valoare care vor fi acordate prin cereri de propuneri lansate de Comisie sau de delegaţia UE, adresate organizaţiilor de tineret din UE şi din ţările din cadrul PEs, pentru proiecte comune;
(b) burse de studii pentru studenţii din ţările estice vizate de PEV;
46. salută rezultatul conferinţei donatorilor organizate la 2 februarie 2011 pentru Belarus, în urma căreia s-au obţinut aproximativ 87 de milioane de euro care să fie cheltuiţi pentru susţinerea purtătorilor de cuvânt din domeniul drepturilor omului, consolidarea sindicatelor, a centrelor de cercetare şi a organizaţiilor studenţeşti;
47. ia act de angajamentul mai ferm asumat de către UE în privinţa securităţii în vecinătatea estică prin stabilirea EUBAM în Moldova şi a EUMM în Georgia; invită ÎR/VP şi SEAE să-şi intensifice implicarea în soluţionarea conflictelor prelungite din Transnistria şi Caucazul de Sud, pe baza principiilor dreptului internaţional - în special evitarea folosirii forţei, autodeterminarea şi integritatea teritorială - prin orientări politice mai active, printr-o participare mai activă şi un rol mai pregnant în cadrul structurilor permanente şi ad-hoc de soluţionare a conflictelor, inclusiv la formele de negociere deja existente, în special cele ale OSCE;
48. invită ÎR/VP şi SEAE să elaboreze mai multe programe şi măsuri de consolidare a încrederii, care să includă lansarea de noi misiuni, strategii de comunicare publică şi examinarea unor iniţiative pragmatice şi a unor abordări novatoare, cum ar fi contactele şi consultările informale cu societăţile şi cu autorităţile de facto ale teritoriilor separatiste, menţinând, în acelaşi timp, politica UE de a nu acorda recunoaştere teritoriilor în cauză, în vederea susţinerii culturii civice şi a dialogului la nivelul comunităţii; subliniază importanţa consolidării principiului bunelor relaţii de vecinătate, precum şi a dezvoltării cooperării regionale prin PEV, PEs şi negocierile privind acordurilor de asociere; consideră că reprezentanţii speciali ai UE (RSUE) continuă să aibă un rol important, în special în cazurile în care mandatul lor are o dimensiune regională, precum în Caucazul de Sud; consideră că ar trebui puse în aplicare măsuri mai numeroase şi de o mai bună calitate în vederea soluţionării conflictelor prelungite din regiune, care afectează dimensiunea multilaterală;
49. consideră că, pentru a reduce volumul de lucru al delegaţiilor UE din aceste ţări şi pentru a consolida implicarea UE în soluţiile negociate la nivel internaţional cu privire la conflictele prelungite, numirea unor RSUE poate fi un instrument util, în special în cazul Transnistriei şi al Caucazului de Sud; subliniază faptul că activitatea RSUE ar trebui să fie coordonată de ÎR/VP;
50. se declară deosebit de îngrijorat de faptul că persoanelor strămutate cu forţa (atât refugiaţii, cât şi persoanele strămutate intern - PSI) li se neagă drepturile, inclusiv dreptul la reîntoarcere, drepturile la proprietate şi dreptul la securitatea personală, ca urmare a conflictelor armate din teritoriile ţărilor partenere; invită toate părţile să recunoască fără echivoc şi necondiţionat aceste drepturi şi necesitatea de a le respecta cu promptitudine şi de a soluţiona neîntârziat aceste probleme, cu respectarea principiilor de drept internaţional; solicită, în acest sens, Comisiei şi statelor membre ale UE să continue şi să intensifice asistenţa şi sprijinul financiar acordate de UE respectivelor ţări din PEs care se confruntă cu această situaţie, în special contribuind la renovarea şi construirea clădirilor şi străzilor necesare, a infrastructurii pentru alimentarea cu apă şi electricitate, a spitalelor şi a şcolilor;
Rolul Parlamentului European
51. subliniază importanţa esenţială a Parlamentului European în promovarea dezbaterilor politice şi în consolidarea libertăţii şi a democraţiei în ţările vecine partenere, inclusiv prin misiuni de observare a alegerilor parlamentare;; subliniază angajamentul său privind creşterea coerenţei activităţii sale prin diferitele organe parlamentare, consolidarea relaţiilor sale cu societatea civilă şi a eficienţei activităţii organelor sale, inclusiv printr-o mai bună folosire a delegaţiilor sale la organele interparlamentare;
52. reafirmă puternica sa susţinere acordată Adunării Parlamentare EURONEST, evidenţiind rolul său în dezvoltarea în profunzime a democraţiei şi a instituţiilor democratice şi de dimensiune parlamentară a Parteneriatului Estic; consideră că o astfel de Adunare va contribui în mod util la punerea în aplicare a unei PEV consolidate şi va conferi valoare adăugată tuturor părţilor interesate de consolidarea cooperării, a solidarităţii şi a încrederii reciproce; susţine faptul că parlamentarii din Belarus sunt bineveniţi în Adunarea Parlamentară EURONEST, dar numai în cazul în care Parlamentul din Belarus este ales în mod democratic şi recunoscut ca atare de Uniunea Europeană;
53. subliniază rolul Parlamentului European în toate fazele şi domeniile de dezvoltare a PEV, atât în privinţa definirii opţiunilor strategice, cât şi în privinţa controlului aplicării PEV şi îşi reafirmă angajamentul de a continua exercitarea dreptului de control parlamentar asupra aplicării PEV, inclusiv prin organizarea de dezbateri periodice cu Comisia privind aplicarea IEPV; îşi exprimă totuşi regretul cu privire la caracterul limitat al accesului la documente şi al consultărilor purtate cu ocazia elaborării documentelor de programare relevante; solicită ca Parlamentul să aibă acces la mandatele de negociere pentru toate acordurile internaţionale în curs de negociere cu ţările partenere PEV, în conformitate cu articolul 218 alineatul (10) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care prevede că Parlamentul „este informat de îndată şi pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii”;
54. salută decizia Consiliului de a convoca un al doilea summit privind Parteneriatul estic, în a doua jumătate a anului 2011; solicită, în această privinţă, statelor membre ale UE să profite de această ocazie pentru a face un bilanţ al progreselor înregistrate şi a revizui în continuare o orientare strategică pentru PEs, astfel încât să poată obţine în continuare rezultate substanţiale în viitor;
*
* *
55. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate/Vicepreşedinte al Comisiei (ÎR/VP), Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), Comitetului Regiunilor, guvernelor şi parlamentelor naţionale ale ţărilor PEV, OSCE şi Consiliului Europei.