Document de şedinţă
24.3.2011 B7‑0225/2011
PROPUNERE DE REZOLUŢIE
depusă pe baza declaraţiilor Consiliului European şi Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la Raportul privind progresele înregistrate pentru anul 2010 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
Kristian Vigenin
în numele Comisiei pentru afaceri externe
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la Raportul privind progresele înregistrate pentru anul 2010 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
Parlamentul European,
– având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei statutul de ţară candidată la aderarea la UE şi concluziile Preşedinţiei Consiliilor Europene din 15 şi 16 iunie 2006 şi din 14 şi 15 decembrie 2006,
– având în vedere Rezoluţiile CSONU nr. 845 (1993) şi 817 (1993) şi acordul interimar din 1995 între Republica Elenă şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,
– având în vedere Raportul privind progresele înregistrate pentru anul 2010 al Comisiei privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (SEC/2010/1332) şi Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2010 intitulată „Strategia de extindere şi principalele provocări în perioada 2010-2011” ( COM (2010)0660 ),
– având în vedere Rezoluţia sa din 10 februarie 2010 referitoare la raportul privind progresele înregistrate pentru anul 2009 de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia[1],
– având în vedere recomandările Comisiei parlamentare mixte UE - Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei din 30 noiembrie 2010,
– având în vedere Decizia Consiliului nr. 2008/212/CE din 18 februarie 2008 privind principiile, priorităţile şi condiţiile cuprinse în Parteneriatul pentru aderarea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei[2],
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri generale şi relaţii externe din 13-14 decembrie 2010,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât procesul de extindere a UE este un factor important de pace, stabilitate şi reconciliere în regiune;
B. întrucât, în 2005, Consiliul European a acordat fostei Republici Iugoslave a Macedoniei statutul de ţară candidată, însă nu a reuşit de atunci să stabilească o dată pentru deschiderea negocierilor, în ciuda progreselor substanţiale realizate de această ţară în direcţia integrării în UE; întrucât problemele bilaterale nu ar trebui să reprezinte sau să fie utilizate ca obstacol în calea procesului de aderare, însă ar trebui soluţionate înainte de acordarea statutului de membru; întrucât continuarea procesului de aderare ar contribui la stabilitatea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei şi ar consolida dialogul interetnic;
C. întrucât intensificarea dialogului economic şi a cooperării cu ţările candidate la aderare permite ţărilor UE să se concentreze împreună asupra depăşirii crizei economice şi contribuie la competitivitatea Uniunii pe plan mondial;
D. întrucât strategia pentru extindere din 2010 evidenţiază ca priorităţi reforma administraţiei publice şi a sistemului judiciar, combaterea corupţiei şi a crimei organizate, precum şi dialogul între actorii politici;
E. întrucât UE aplică proceduri extinse de aprobare pentru a se asigura că noii membri sunt admişi doar în momentul în care au îndeplinit toate condiţiile şi doar cu aprobarea activă a instituţiilor UE şi a statelor membre UE;
F. întrucât libertatea de exprimare şi independenţa mass-mediei rămân o preocupare în majoritatea ţărilor candidate la aderare,
Evoluţii politice
1. împărtăşeşte opinia exprimată de Comisie în cadrul Raportului privind progresele înregistrate pe 2010 de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi regretă faptul că Consiliul nu a adoptat o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare, după cum recomandă Comisia de doi ani la rând şi în conformitate cu rezoluţiile Parlamentului; este preocupat, cu toate acestea, de actuala situaţie politică, inclusiv de boicotarea parlamentului naţional de către partidele din opoziţie şi de riscul ca evoluţiile curente să afecteze negativ programul de măsuri adoptate de Macedonia în vederea aderării la UE; reaminteşte recomandarea anterioară a PE către Consiliu de a începe imediat negocierile de aderare;
2. subliniază faptul că părţile implicate ar trebui să rezolve problemele bilaterale într-un spirit de bună vecinătate şi ţinând seama de interesele generale ale UE; face apel la toţi actorii importanţi şi la părţile implicate să-şi sporească eforturile şi să dea dovadă de responsabilitate şi de hotărâre pentru a rezolva toate chestiunile rămase pe rol care, pe lângă faptul că împiedică procesul de aderare al ţării candidate şi politica UE în regiune, au repercusiuni asupra relaţiilor interetnice, a stabilităţii regionale şi a dezvoltării economice; constată cu satisfacţie intensificarea comunicării dintre cei doi prim-miniştri;
3. felicită Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a Acordului-cadru de la Ohrid, care rămâne piatra de temelie a relaţiilor interetnice din această ţară, şi solicită guvernului şi tuturor instituţiilor statului să profite de această aniversare de referinţă pentru a promova cooperarea şi încrederea interetnice; cu toate acestea, îşi exprimă îngrijorarea cu privire la tensiunile interetnice în creştere legate de realizarea de construcţii în interiorul cetăţii Kale din Skopje; face apel la toţi liderii politici şi religioşi, precum şi la canalele media să acţioneze responsabil şi să se abţină de la orice acţiune care ar putea agrava tensiunile interetnice; constată cu îngrijorare riscul apariţiei unei mentalităţi tot mai izolaţioniste, care ar putea să se transforme într-o politică de substituţie în lipsa unei perspective europene tangibile;
4. solicită guvernului să promoveze un dialog cuprinzător între comunităţile etnice, care să ţină seama de sensibilităţile tuturor comunităţilor şi minorităţilor înaintea luării deciziilor, de exemplu, în cazul planului urbanistic "Skopje 2014” şi să evite actele şi iniţiativele care urmăresc consolidarea identităţii naţionale în detrimentul altor comunităţi; atrage atenţia asupra necesităţii de a asigura funcţionarea efectivă a comisiei parlamentare pentru relaţiile interetnice în procesul de integrare a minorităţilor în activitatea legislativă şi subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca decentralizarea să avanseze în conformitate cu Acordul-cadru de la Ohrid;
5. regretă că eforturile de mediere ale ONU în vederea soluţionării diferendului legat de numele ţării nu a produs rezultate concrete;
Democraţia, statul de drept şi drepturile omului
6. reaminteşte că o politică culturală sănătoasă reprezintă fundamentul democraţiei; solicită partidelor de opoziţie să pună capăt boicotării parlamentului naţional şi să reia dialogul politic în cadrul instituţiilor; consideră că este de responsabilitatea guvernului şi a opoziţiei să asigure un dialog imediat şi deschis cu privire la toate problemele cu care se confruntă ţara; subliniază că instabilitatea politică poate afecta procesul de integrare europeană, care ar trebui să constituie o prioritate comună a tuturor componentelor societăţii; salută adoptarea amendamentelor aduse regulamentului de procedură al parlamentului, care permit o implicare mai intensă a opoziţiei în lucrările acestuia; cu toate acestea, este îngrijorat de dialogul insuficient dintre guvern şi partidele de opoziţie şi de atmosfera generală de neîncredere şi confruntare; solicită ambelor părţi să întreţină un climat de încredere şi să-şi demonstreze angajamentul ferm de a utiliza noul regulament de procedură al parlamentului pentru a consolida dialogul politic şi cooperarea constructivă în cadrul procesului legislativ şi al controlului parlamentar al activităţilor guvernului;
7. salută voinţa politică de a face în fine publice numele agenţilor afiliaţi la fostele servicii secrete iugoslave, acesta fiind un pas important către desprinderea de fosta epocă comunistă; cu toate acestea, constată că progresele sunt insuficiente în ceea ce priveşte aplicarea legilor referitoare la această chestiune; solicită guvernului să finalizeze fără întârziere procesul de lustraţie, evitând utilizarea selectivă a acestuia în scopuri politice, de exemplu pentru autolegitimarea politică sau pentru defăimarea oponenţilor politici;
8. salută munca excelentă depusă de Reprezentatul Special al UE/Şeful Delegaţiei UE, aflat la sfârşit de mandat; condamnă atacurile necuvenite din partea politicienilor din partidul de guvernământ la adresa reprezentanţilor UE şi regretă că guvernul nu s-a disociat în mod neechivoc şi public de astfel de insulte; consideră că aceste incidente fac foarte mult rău imaginii ţării;
9. atrage atenţia asupra necesităţii de a ameliora legislaţia electorală, aliniind-o la recomandările OSCE/ODIHR şi ale Comisiei de la Veneţia, prezentate în raportul privind alegerile prezidenţiale şi locale din 2009;
10. reiterează ideea că o presă liberă şi independentă este o condiţie prealabilă necesară pentru dezvoltarea unei democraţii stabile; remarcă existenţa unei largi diversităţi şi combinaţii de canale media publice şi private în ţară; îşi exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la politizarea presei şi la interferenţele politice în activitatea acesteia; este preocupat de dependenţa economică şi de concentrarea puterii politice din mass-media, care duce adesea la o lipsă a independenţei editoriale şi determină o scădere a standardelor jurnalistice; este îngrijorat de deteriorarea considerabilă a libertăţii presei în ţară, fapt ilustrat de căderea semnificativă (de pe locul 34 pe locul 68) în clasamentul libertăţii presei pentru anul 2010 întocmit de Reporteri fără frontiere; ia act de faptul că Ministerul de Interne a afişat pe pagina de întâmpinare a site-ului său un apel către cetăţeni în vederea denunţării relatărilor de presă „lipsite de obiectivitate” şi le solicită jurnaliştilor să respecte în activitatea lor standarde înalte de profesionalism, să se distanţeze de influenţele politice şi să creeze asociaţii ale jurnaliştilor profesioniste, solicitând totodată autorităţilor responsabile să consolideze independenţa şi libertatea mijloacelor de informare în masă, aplicând standarde egale tuturor şi crescând transparenţa cu privire la proprietarii acestora;
11. salută numeroasele legi adoptate referitoare la reforma sistemului judiciar şi solicită intensificarea în continuare a eforturilor pentru a asigura profesionalismul, eficienţa şi independenţa acestuia faţă de presiunile politice; în acest scop, subliniază necesitatea punerii rapide şi eficiente în aplicare a cadrului juridic existent; este îngrijorat de rolul continuu jucat de Ministerul Justiţiei în Consiliul Judiciar şi de criticile la adresa Curţii Constituţionale lansate de guvern şi de parlamentari, ceea ce generează riscul de a supune puterea judecătorească interferenţelor politice; cu toate acestea, constată cu satisfacţie că, în ciuda acestor dezacorduri, toate hotărârile judecătoreşti au fost executate; salută eforturile de a creşte eficienţa şi transparenţa sistemului judecătoresc, în principal scăderea numărului de cazuri nerezolvate în cele mai multe instanţe; de asemenea, salută intrarea în vigoare a legii privind asistenţa juridică;
12. salută eforturile continue depuse în lupta împotriva corupţiei, manifestate printre altele prin punerea în aplicare a celei de-a doua runde a recomandărilor GRECO şi prin intrarea în vigoare a amendamentelor la Codul Penal; încurajează autorităţile să continue aplicarea legislaţiei pentru a combate corupţia şi să crească independenţa, eficienţa şi resursele sistemului judiciar; cu toate acestea, reaminteşte că peisajul politic rămâne dominat de corupţie şi solicită să se depună în continuare eforturi susţinute pentru a o eradica; subliniază necesitatea urgentă a aplicării efective şi imparţiale a legislaţiei anticorupţie, în special în domeniul finanţării partidelor politice şi al conflictelor de interese; atrage atenţia asupra importanţei garantării faptului că instanţele judiciare sunt libere de interferenţe politice; salută eforturile vizând creşterea eficienţei şi transparenţei sistemului judecătoresc; subliniază necesitatea de a întocmi o situaţie a urmăririlor penale şi a condamnărilor în raport cu care să se poată măsura progresele înregistrate; solicită unificarea jurisprudenţei pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar şi încrederea opiniei publice;
13. solicită Comisiei să includă în următorul său raport de ţară o evaluare a impactului şi a rezultatelor obţinute în urma alocării de fonduri europene pentru reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei; solicită Comisiei să prezinte Consiliului şi Parlamentului o evaluare mai detaliată a eficienţei măsurilor anticorupţie luate de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în privinţa licitaţiilor publice şi a fraudelor, şi să prezinte această evaluare în următorul raport privind progresele înregistrate;
14. recunoaşte eforturile depuse în cadrul reformei administraţiei publice, dar solicită ca ele să continue în acest domeniu, care continuă să fie politizat şi lipsit de mijloace adecvate şi profesionalism; salută adoptarea de către guvern a Strategiei naţionale pentru reforma administraţiei publice şi crearea Subcomisiei pentru reforma administraţiei publice, în cadrul Acordului de stabilizare şi asociere; este preocupat de procesul netransparent şi ad-hoc de transformare a posturilor temporare în posturi permanente, ceea ce duce la o şi mai mare politizare a administraţiei; solicită elaborarea unei strategii clare în domeniul resurselor umane, cu definirea necesităţilor administraţiei în materie de capacităţi şi competenţe şi aplicarea acesteia printr-o recrutare şi o dezvoltare a carierei bazate pe merite; salută recrutarea unui număr tot mai mare de membri ai comunităţilor minoritare, dar subliniază faptul că acest lucru ar trebui să aibă loc pe baza evaluării nevoilor din administraţie, pentru a asigura că competenţele noilor angajaţi se potrivesc cerinţelor postului;
15. salută progresele continue în materie de descentralizare, dar observă totuşi, că transferul de responsabilităţi către autorităţile de la niveluri ierarhice inferioare ar trebui însoţit de bugete adecvate;
16. salută progresele realizate în reforma sistemului penitenciar; cu toate acestea, rămâne îngrijorat de degradarea condiţiilor din unele centre de detenţie, în special de supraaglomerare şi de sistemul de sănătate inadecvat; subliniază necesitatea respectării principiului conform căruia persoanele aflate în detenţie trebuie să beneficieze de un tratament adecvat, conform principiilor ONU;
17. salută adoptarea legii privind recensământul din 2011 al populaţiei şi al gospodăriilor şi subliniază necesitatea unei pregătiri şi a unei organizări operaţionale adecvate în vederea realizării unui recensământ corect; solicită guvernului să aloce fonduri corespunzătoare pentru organizarea acestuia şi subliniază importanţa depolitizării procesului, pentru ca recensământul să fie nepărtinitor şi să beneficieze de o participare cât mai largă;
18. subliniază necesitatea imperioasă de a garanta că sistemul educativ sprijină integrarea etnică; în acest scop, salută strategia educaţiei integrate şi solicită punerea rapidă în practică a acesteia, printre altele prin eliminarea segregării pe criterii etnice şi prin învăţarea tuturor limbilor oficiale din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; solicită guvernului să îmbunătăţească procesul de consultare a diferitelor comunităţi şi să coopereze strâns cu acestea la punerea în aplicare a strategiei;
19. remarcă o lipsă a progresului în ceea ce priveşte sărbătorirea împreună a evenimentelor istorice comune cu statele membre UE vecine, care să contribuie la o mai bună înţelegere a istoriei şi a bunelor relaţii de vecinătate, după cum s-a subliniat în raportul anterior; susţine introducerea unor manuale şcolare care să nu dea istoriei o interpretare ideologică;
20. este serios preocupat de situaţia comunităţii rome, care continuă să se confrunte cu condiţii de viaţă mizere şi cu discriminare în privinţa accesului la piaţa muncii, la asistenţa medicală şi la serviciile sociale; subliniază în mod deosebit situaţia dificilă a fetelor şi femeilor de etnie romă, care suferă în continuare de o dublă discriminare, bazată atât pe etnie, cât şi pe gen; solicită guvernului să se implice mai puternic în punerea în aplicare a strategiei pentru romi şi a planului de acţiune pentru Deceniul romilor; în acest sens, salută activităţile guvernamentale care urmăresc integrarea politică a romilor, inclusiv numirea unui ministru de etnie romă care să se ocupe de problemele comunităţii rome; felicită guvernul pentru organizarea unei reuniuni pe tema integrării romilor în perioada deţinerii Preşedinţiei Consiliului Europei;
21. salută adoptarea legii împotriva discriminării ca un pas esenţial în combaterea practicilor discriminatorii, care sunt încă foarte răspândite, şi solicită aplicarea efectivă şi rapidă a acesteia; în acelaşi timp, regretă că, contrar legislaţiei europene, orientarea sexuală a fost omisă ca motiv de discriminare în lege; solicită alinierea rapidă a dispoziţiilor naţionale în acest domeniu cu acquis-ul şi consolidarea mecanismelor de monitorizare şi subliniază că aceasta constituie o condiţie preliminară în vederea aderării; îşi exprimă preocuparea cu privire la procedurile de selecţie a membrilor Comisiei pentru protecţia împotriva discriminării; regretă că nu a fost numit în Comisie niciun reprezentant al societăţii civile; solicită depunerea unor eforturi suplimentare în privinţa drepturilor femeilor, pentru a creşte participarea acestora pe piaţa muncii şi la procesul decizional din politică şi economie, precum şi pentru a proteja femeile şi copiii împotriva violenţei domestice;
22. solicită depunerea unor eforturi mai mari în domeniul egalităţii de gen şi al drepturilor femeilor; încurajează autorităţile să aplice integral Legea privind egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei şi să se asigure că planul naţional de acţiune privind egalitatea de gen este întocmit coerent; salută adoptarea strategiei pentru combaterea violenţei domestice; solicită crearea unui sistem de sprijinire a victimelor acesteia şi îndeamnă guvernul şi sectorul neguvernamental să promoveze mai mult conştientizarea acestor probleme;
23. condamnă recentele intimidări şi atacuri directe la adresa organizaţiilor civice şi defăimarea personală a principalilor activişti ai acestora; salută mecanismele de consultare a organizaţiilor din societatea civilă introduse de către guvern, dar este preocupat de faptul că nu există niciun mecanism sistematic şi transparent de consultare a societăţii civile în privinţa politicilor de dezvoltare naţională, a legislaţiei, a programelor sau a altor documente strategice; subliniază necesitatea implicării organizaţiilor societăţii civile în procesul de elaborare a politicilor într-un mod neselectiv, pentru a stimula o veritabilă dezbatere publică şi a include părţile interesate în procesul de aderare a ţării; subliniază rolul esenţial al societăţii civile în consolidarea cooperării regionale în domeniul social şi în cel politic; salută adoptarea legii privind asociaţiile cetăţeneşti şi îndeamnă autorităţile să pună în practică dispoziţiile privind organizaţiile de interes public prin asigurarea mecanismelor de finanţare cât mai curând posibil;
24. constată cu satisfacţie că asistenţa oferită prin instrumentul de preaderare (IPA) funcţionează bine în Macedonia; încurajează atât guvernul macedonean, cât şi Comisia, să simplifice procedura administrativă pentru finanţările IPA, pentru a le face mai accesibile organizaţiilor mai mici şi necentralizate, sindicatelor şi altor beneficiari;
25. subliniază că Macedonia a ratificat cele opt convenţii de bază privind drepturile lucrătorilor ale OIM; este preocupat că, în domeniul drepturilor lucrătorilor şi al sindicatelor, s-au înregistrat doar progrese modeste; invită autorităţile macedonene să consolideze în continuare drepturile lucrătorilor şi ale sindicatelor şi încurajează, în acest sens, Guvernul Macedoniei să asigure capacităţi administrative suficiente pentru aplicarea adecvată a legislaţiei muncii; evidenţiază rolul important al dialogului social şi încurajează guvernul macedonean să fie mai ambiţios în constituirea unui dialog social care să includă toţi partenerii relevanţi;
26. subliniază importanţa conservării şi menţinerii patrimoniului cultural, care reprezintă unul din elementele fundamentale ale valorilor şi principiilor europene; constată cu regret că numeroase cimitire, inscripţii din fresce şi artefacte care aparţin patrimoniului cultural bulgar au fost total abandonate sau ruinate;
27. salută progresul înregistrat de această ţară în tranziţia către o economie funcţională de piaţă, precum şi consensul larg în privinţa trăsăturilor fundamentale ale politicii economice a ţării; felicită guvernul pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice, în pofida impactului negativ al crizei financiare globale; constată, de asemenea, perspectivele bune de creştere economică în viitorii ani;
Evoluţii socioeconomice
28. este preocupat de şomajul cronic şi foarte ridicat, în special în rândul tinerilor, fenomen comun mai multor ţări din regiune; solicită guvernului să aplice de urgenţă măsuri mai eficiente de îmbunătăţire a investiţiilor publice destinate politicilor de angajare şi plasării forţei de muncă în locuri de muncă de bună calitate, stabile şi decente; solicită Comisiei să acorde asistenţă autorităţilor utilizând mai mult IPA;
29. constată îmbunătăţirea climatului de afaceri ca urmare a reformelor economice realizate în ultimii ani şi subliniază necesitatea unei reforme structurale continue în ţară; în acelaşi timp, observă că investiţiile străine, aflate deja la un nivel scăzut, s-au diminuat şi mai mult şi că situaţia s-a înrăutăţit în urma crizei financiare mondiale; solicită agenţiilor de stat responsabile de atragerea investiţiilor străine să-şi amplifice eforturile vizând atragerea de potenţiali investitori străini;
30. felicită guvernul pentru punerea în aplicare efectivă şi fără probleme a Acordului de stabilizare şi asociere cu UE; în acest sens, salută decizia recentă a guvernului de a elimina taxele vamale la peste o sută de produse, ca etapă a procesului de liberalizare completă a schimburilor comerciale cu UE şi îşi exprimă speranţa că aceste schimbări vor conduce la creşterea competitivităţii producătorilor interni, ceea ce va stimula creşterea economică generală; consideră că această evoluţie reprezintă un element important care demonstrează eforturile ţării de a face faţă concurenţei crescute din momentul când va deveni membră UE;
31. subliniază necesitatea de a aplica principiile de bună guvernanţă în domeniul cheltuielilor bugetare prin îmbunătăţirea accesului liber la informaţiile publice, consultarea părţilor interesate în cadrul procedurii bugetare, instituirea unui mecanism de raportare şi asumarea, în acest mod, a răspunderii pentru banii cheltuiţi; reaminteşte că cheltuielile bugetare netransparente duc la excludere socială şi conflicte, punând sub semnul întrebării legitimitatea anumitor campanii naţionale;
32. salută adoptarea recentă a legii energiei, care are drept scop liberalizarea pieţei de electricitate din Macedonia, în conformitate cu directivele europene relevante;
33. subliniază importanţa dezvoltării unui sistem de transport public eficient şi fiabil, atât în interiorul ţării, cât şi la nivel regional (inclusiv legătura feroviară Sofia-Skopje-Tirana); în acest sens, reiterează apelul adresat autorităţilor de a investi în întreţinerea şi modernizarea reţelei de căi ferate, care constituie o alternativă viabilă la sistemul rutier; regretă decizia guvernului de a scădea investiţiile din cadrul programului anual pentru infrastructura feroviară şi invită Comisia să furnizeze asistenţa tehnică şi financiară necesară, în cadrul IPA;
34. invită autorităţile din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi cele din Bulgaria să redeschidă linia transfrontalieră pentru pasageri şi biciclişti dintre Staro Konjarevo şi Sabrene, pentru a îmbunătăţi porţiunea dintre Strumica şi Petric a traseului „Cortina de fier”;
35. salută adoptarea strategiei naţionale de dezvoltare durabilă, dar solicită mai multe eforturi pentru punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul mediului şi pentru alocarea de fonduri corespunzătoare în acest scop; în special, atrage atenţia asupra problemelor din domeniul calităţii apei, gestionării deşeurilor şi protejării naturii; solicită o cooperare mai strânsă în chestiunile transfrontaliere de mediu, pe baza standardelor UE; în acest sens, îşi reiterează apelul pentru o monitorizare a calităţii şi nivelului apei în lacurile de frontieră Ohrid, Prespa şi Dojran, precum şi în râul Vardar; salută iniţiativa trilateralei euro-regiunii Lacului Prespa, la care participă Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Grecia şi Albania; invită guvernul să extindă experienţa reuşită a sistemului de colectare a apelor menajere de la Ohrid şi la alte lacuri din regiune; în plus, salută realizările înregistrate în construcţia unei staţii de tratare a apelor uzate în Gevgelia;
36. îşi exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu poluarea solului din oraşul Veles, care a fost declarat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii un loc periculos pentru locuitori; solicită guvernului să se ocupe de această chestiune şi să ia măsuri corespunzătoare pentru a proteja sănătatea publică în această zonă; invită Comisia să reflecteze asupra posibilităţii de a mobiliza fonduri IPA în acest caz particular;
Aspecte regionale
37. felicită Macedonia pentru rolul său de factor de stabilitate în regiune; subliniază participarea acesteia la misiunile civile şi militare ale UE, însă reaminteşte totuşi guvernului obligaţia sa de a adera la poziţiile comune din cadrul PESC, în special acelea care se referă la măsuri restrictive, mai ales în ceea ce priveşte cazul particular reprezentat de Zimbabwe;
38. salută decizia recentă a autorităţilor din Serbia şi din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei de a elimina necesitatea paşaportului pentru cetăţenii care călătoresc între cele două state, decizie luată în scopul de a institui un control comun asupra frontierei lor comune;
39. regretă profund faptul că disputa cu Grecia pe marginea numelui ţării continuă să blocheze drumul Macedoniei către UE şi reaminteşte recomandarea PE către Consiliu de a începe imediat negocierile de aderare; subliniază importanţa unor bune relaţii de vecinătate, precum şi a înţelegerii sensibilităţii celor două state vecine din perspectiva acestui proces şi solicită guvernului să evite gesturile, acţiunile controversate şi declaraţiile care ar putea avea un impact negativ asupra acestor relaţii; ia ia act de dialogul intensificat dintre cei doi primi-miniştri şi face apel la aceştia să dea dovadă de înţelepciune politică şi de disponibilitate de a găsi rapid un compromis şi o formulă satisfăcătoare pentru ambele părţi;
40. invită Comisia şi Consiliul să demareze elaborarea unui mecanism de arbitrare general aplicabil, menit să rezolve chestiunile bilaterale dintre ţările în curs de aderare, dintre statele membre, precum şi dintre statele membre şi ţările în curs de aderare;
41. ia act cu îngrijorare de argumentele istorice invocate în dezbaterea actuală, inclusiv de fenomenul aşa-numitei „antichizări”, care riscă să provoace creşterea tensiunilor cu ţările vecine şi să creeze noi diviziuni interne;
42. invită Înaltul Reprezentant şi comisarul responsabil de extindere şi politica europeană de vecinătate să faciliteze un acord privind chestiunea numelui şi să ofere îndrumare politică, cu respectarea negocierilor în curs şi a prevederilor Cartei ONU; consideră că găsirea unei soluţii reciproc acceptabile cât mai curând posibil reprezintă un test pentru politica externă comună de după Tratatul de la Lisabona, precum şi pentru capacitatea Uniunii de a rezolva litigii de la frontierele sale rămase de mult timp nerezolvate;
43. invită Consiliul şi Comisia să îşi respecte angajamentele faţă de ţările terţe şi să răsplătească progresele şi eforturile în vederea reformelor ale ţărilor care îndeplinesc cerinţele Uniunii; remarcă faptul că, în caz contrar, disponibilitatea faţă de reforme poate scădea;
44. este de părere că o nouă prelungire a situaţiei actuale a chestiunii numelui şi a altor chestiuni nerezolvate cu ţările vecine ar putea submina stabilitatea ţării şi a regiunii, precum şi credibilitatea politicii de extindere şi, prin urmare, solicită tuturor părţilor implicate să dea dovadă de bunăvoinţă, de solidaritate şi de responsabilitate în rezolvarea chestiunilor nesoluţionate; în acest sens, solicită autorităţilor din ţară să propună o iniţiativă privind înfiinţarea unei comisii comune de experţi în istorie şi învăţământ cu Bulgaria şi Grecia;
* *
*
45. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi Guvernului şi Parlamentului Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.