Document de şedinţă
26.5.2011 B7‑0342/2011
PROPUNERE DE REZOLUŢIE
depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B7-0315/2011
în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
referitoare la anuarele profesionale înşelătoare (Petiţiile 0045/2006, 1476/2006, 0079/2003, 0819/2003, 1010/2005, 0052/2007, 0306/2007, 0444/2007, 0562/2007 şi altele) ( A6-0446/2008 )
Simon Busuttil
în numele Comisiei pentru petiţii
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la anuarele profesionale înşelătoare (Petiţiile 0045/2006, 1476/2006, 0079/2003, 0819/2003, 1010/2005, 0052/2007, 0306/2007, 0444/2007, 0562/2007 şi altele) ( A6-0446/2008 )
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluţia sa din 16 decembrie 2008 referitoare la anuarele profesionale înşelătoare (Petiţiile 0045/2006, 1476/2006, 0079/2003, 0819/2003, 1010/2005, 0052/2007, 0306/2007, 0444/2007, 0562/2007 şi altele) ( 2008/2126(INI) )[1],
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) şi articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Parlamentul a primit peste 400 de petiţii privind practicile comerciale înşelătoare la care recurg pe scară largă societăţile editoare de anuare profesionale, practici care afectează mii de întreprinderi, îndeosebi întreprinderi mici, din Uniunea Europeană, cu consecinţe financiare considerabile; întrucât Parlamentul continuă să primească petiţii şi plângeri referitoare la societăţile editoare de anuare profesionale;
B. întrucât practicile comerciale înşelătoare în cauză constau, în general, în ademenirea întreprinderilor, dar şi a persoanelor care exercită profesiuni liberale şi a organizaţiilor non-profit, în a crede că vor figura gratuit într-un anuar profesional; întrucât semnatarii descoperă, ulterior, că au încheiat un contract contra unei taxe;
C. întrucât societăţile editoare de anuare profesionale îşi au adesea sediul într-un alt stat membru decât cel al victimelor, îngreunând demersurile prin care acestea din urmă solicită protecţie şi/sau reparaţii din partea autorităţilor naţionale,
1. regretă că Directiva 2006/114/CE[2] privind publicitatea înşelătoare şi comparativă, care se aplică tranzacţiilor între întreprinderi, pare fie că este insuficientă pentru a oferi o cale de atac efectivă, fie că nu este pusă în aplicare în mod corespunzător de statele membre;
2. reaminteşte că, deşi Comisia nu dispune de nicio competenţă în privinţa aplicării directivei în mod direct persoanelor fizice sau întreprinderilor, acesteia îi revine sarcina de a se asigura că directiva este aplicată în mod corespunzător de către statele membre;
3. invită Comisia să verifice în mod proactiv transpunerea, aplicarea şi controlul aplicării la nivel naţional a Directivei 2006/114/CE şi să ia măsuri de remediere acolo unde este cazul;
4. îndeamnă Comisia să-şi intensifice activităţile sale privind revizuirea şi îmbunătăţirea directivei şi a altor acte legislative pertinente pentru a pune capăt practicilor înşelătoare a societăţile editoare de anuare profesionale cât mai curând posibil, în special prin includerea pe o „listă neagră” a practicilor comerciale înşelătoare la care recurg anumiţi editori de anuare profesionale;
5. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei.