Document de şedinţă

 

29.6.2011                                                                                                                B7‑0379/2011

PROPUNERE DE REZOLUŢIE

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B7–0316/2011

depusă în conformitate cu articolul 115 din Regulamentul de procedură

referitoare la Constituția ungară revizuită

Renate Weber, Sophia in 't Veld, Sarah Ludford, Sonia Alfano, Cecilia Wikström, Alexander Alvaro, Norica Nicolai, Nathalie Griesbeck, Gianni Vattimo

în numele Grupului ALDE

 

B7‑0379/2011

Rezoluția Parlamentului European referitoare la Constituția ungară revizuită

Parlamentul European,

–      având în vedere articolele 2, 3, 4, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), articolele 49, 56, 114, 167 și 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Carta drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Europeană privind drepturile omului (CEDO), în ceea ce privește respectarea, protejarea și promovarea drepturilor fundamentale,

–      având în vedere noua constituția a Ungariei, adoptată la 18 aprilie 2011 de către Adunarea Națională a Republicii Ungaria și semnată de Președintele Ungariei la 25 aprilie 2011, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2012 (numită în continuare „Constituția”),

–      având în vedere Opiniile nr. CDL(2011)001 și CDL(2011)016 ale Comisiei pentru democrație prin lege de la Veneția a Consiliului Europei, referitoare la cele trei întrebări de ordin juridic în ceea ce privește procesul de redactare a noii Constituții a Ungariei, respectiv la noua constituție a Ungariei,

–      având în vedere propunerea de rezoluție depusă la 25 ianuarie 2011 în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei referitoare la „ Regresele statului de drept și ale drepturilor omului în Ungaria”,

–      având în vederea Hotărârea nr. 30141/2004 a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Schalk și Kopf vs. Austria) și mai ales, observațiile sale obiter dicta,

–      având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns oral din Parlamentul European referitoare la noua Constituție ungară și declarațiile Consiliului și ale Comisiei privind Constituția ungară revizuită, precum și dezbaterile care au urmat la 8 iunie,

–      având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât Uniunea Europeană este fondată pe valorile democrației și statului de drept menționate la articolul 2 din TUE și pe respectul neechivoc pentru drepturile și libertățile fundamentale, așa cum stipulează Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Europeană privind drepturile omului, precum și recunoașterea valorii juridice ale acestor drepturi, libertăți și principii, confirmată, de asemenea, prin viitoare aderarea a UE la CEDO;

B.     întrucât, deși redactarea și adoptarea unei noi constituții este de competența statelor membre, statele membre în momentul de față și statele candidate, precum și UE au datoria de a se asigura că conținuturile acestora și procedurile aferente sunt conforme cu valorile UE, ale Cărții drepturilor fundamentale și ale CEDO, iar litera și spiritul constituțiilor adoptate nu sunt în contradicție cu aceste valori și instrumente; întrucât aceasta este evidențiată clar prin faptul că o serie de state care sunt acum membre ale UE au trebuit să-și revizuiască și să-și modifice constituțiile pentru a-și asigura aderarea la UE, sau să își adapteze propriile constituții la cerințele formulate în tratatele UE ulterioare, mai ales la solicitarea Comisiei;

C.     întrucât, după cum și-a exprimat regretul și Comisia de la Veneția, „procesul de realizare a unei constituții, inclusiv redactarea și adoptarea finală a noii constituții”, a fost afectat de o lipsă de transparență, de dialogul deficitar între majoritate și opoziție, oportunități insuficiente de organizare a unor dezbateri publice, precum și de termene foarte stricte”[1]; întrucât constituția este „un cadru acceptat universal pentru procesele democratice obișnuite... (fapt care reprezintă) o condiție prealabilă a unui proces constituțional pe deplin reușit și democratic”[2] care ar „trebui să se bazeze pe un consens cât mai larg la nivelul societății ungare”[3],

D.     întrucât Constituția a fost amplu criticată de către ONG-uri și organizații naționale, europene și internaționale, inclusiv de reprezentanți ai guvernelor statelor membre și a fost adoptată exclusiv cu voturile partidelor aflate la guvernare, neîntrunindu-se așadar, consensul politic și la nivelul societății, menționat mai sus;

E.      întrucât Parlamentul European împărtășește îngrijorările exprimate de către Comisia de la Veneția legate de slăbirea sistemului de echilibrare a puterilor, în special de prevederile referitoare la puterile majorității parlamentare și subminarea Curții Constituționale și a instanțelor și judecătorilor în calitate de garanți independenți ai ordinii juridice, care ar putea conduce la vulnerabilizarea independenței sistemului judiciar ungar;

F.      întrucât Constituția nu declară explicit o serie de drepturi și îndatoriri, pe care Ungaria, în virtutea obligațiilor sale internaționale, este obligată să le respecte și să le promoveze, cum ar fi interzicerea pedepsei capitale, interzicerea discriminării bazate pe orientarea sexuală, închisoarea pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate și suspendarea sau restricționarea drepturilor fundamentale într-o ordine legală specială;

G.     întrucât Constituția, prin valorile formulate precum și prin redactarea neclară în cazul definirii noțiunilor de bază cum ar fi „familia” și dreptul la viață începând din momentul concepției, riscă să provoace discriminări împotriva anumitor grupuri din societate, adică împotriva minorităților etnice, religioase și sexuale, a familiilor monoparentale, a persoanelor care sunt în parteneriate civile și a femeilor;

H.     întrucât Constituția nu a garantat explicit că Ungaria respectă integritatea teritorială a altor țări, iar lipsa acestei prevederi împreună cu formulările neclare din preambul, în special părțile referitoare la obligațiile statului ungar față de minoritățile maghiare care locuiesc în afara granițelor Ungariei, pot crea un temei juridic pentru acțiuni pe care țările vecine le-ar considera ca fiind un amestec în treburile interne, ceea ce ar putea să creeze tensiuni în regiune;

I.       întrucât Constituția conferă preambulului semnificație juridică, fapt care poate avea implicații juridice și politice și poate conduce la nesiguranță juridică, și întrucât încorporarea Cartei europene a drepturilor omului poate determina o suprapunere a competențelor între instanțele ungare și instanțele internaționale, după cum s-a subliniat în Opinia emisă de comisia de la Veneția;

J.      întrucât Constituția cere adoptarea a peste 30 de așa-numite legi cardinale, tot prin aprobarea a două treimi din majoritatea constituțională, care vor legifera o gamă largă de chestiuni referitoare la sistemul instituțional al Ungariei, aplicarea drepturilor fundamentale, precum și politicile culturale, religioase, socioeconomice și financiare, a căror adoptare devine, de fapt, parte a procesului constituțional, și întrucât Constituția conferă preambulului semnificație juridică, fapt care poate avea implicații juridice și politice și poate conduce la incertitudine juridică;

K.     întrucât, în conformitate cu Constituția, o serie de chestiuni, cum ar fi normele specifice pentru legislația familiei și normele de bază pentru sistemele fiscale și de pensii, care, în mod normal, sunt de competența guvernului sau țin de deciziile regulate ale organului legislativ, vor trebui, de asemenea, reglementate prin legi cardinale, ceea ce blochează acțiunile unui viitor guvern care nu are o majoritate de două treimi și diminuează semnificația viitoarelor alegeri și a posibilităților pe care le-ar avea o majoritate din două treimi de a-și impune preferințele politice, astfel reglementarea normelor specifice și în detaliu prin legi cardinale putând pune în pericol principiul democrației;

 

L.     întrucât, așa cum a subliniat Comisia de la Veneția, politicile culturale, religioase, socioeconomice și financiare nu ar trebui fixate într-o lege cardinală;

 

M.    întrucât, în calitate de organ neparlamentar, Consiliul pentru buget, care are o legitimitate democratică limitată, va avea drept de veto asupra adoptării bugetului general de către Adunarea Parlamentară, în acest caz, șeful statului putând solicita dizolvarea acesteia, limitând grav acțiunile legislaturii alese în mod democratic; întrucât sistemului de patru comisari parlamentari, care funcționează bine, va fi redus la un ombudsman general și doi adjuncți, fapt care s-ar putea să nu confere același nivel de protecție a drepturilor și nu va include competențele fostului Comisar pentru datele personale și libertatea informației, iar competențele acestuia vor fi transferate către o autoritate a cărei funcționare nu este specificată;

 

N.    întrucât, în paralel cu adoptarea unei noi constituții, guvernul Ungariei și partidele aflate la guvernare au practicat înlocuiri masive a persoanelor din posturile cheie, cum ar fi noul procuror general, președintele biroului de audit de stat, președintele Consiliului pentru buget; întrucât, în conformitate cu noua Constituție, mandatul curent al președintelui Curții Supreme se va încheia, iar noul președinte al Curiei va fi ales direct de către Parlamentul Ungariei, în care partidele aflate la guvernare întrunesc o majoritate de două treimi; întrucât cinci membri ai Curții Constituționale au fost recent propuși și aleși de către partidele de guvernământ;

 

O.    întrucât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a hotărât să pregătească un raport referitor la Constituție, plecând inclusiv de la opinia Comisiei de la Veneția;

 

P.     întrucât redactarea și adoptarea unei noi constituții nu a fost menționată în programul electoral al partidelor de guvernământ;

 

Q.     întrucât Secretarul General al Națiunilor Unite, dl Ban-ki Moon, a declarat că „ar aprecia dacă guvernul Ungariei s-ar consulta și ar accepta recomandări atât din interiorul țării, cât și din partea Consiliului Europei sau a ONU” și crede că Ungaria, ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui să facă apel la instituțiile europene pentru consultări și pentru o revizuire a Constituției;

 

R.     întrucât Primul Ministru al Ungariei, dl Viktor Orbán, a declarat că este dispus să accepte efectuarea unei revizuiri a Constituției de către aceste organisme;

 

1.      invită autoritățile ungare să acorde atenție numeroaselor și gravelor chestiuni, preocupări și recomandări făcute de Comisia de la Veneția în opiniile sale și să le implementeze prin modificări aduse Constituției, legilor cardinale, legilor ordinare și interpretărilor Constituției, așa cum a indicat Comisia; împărtășește pe deplin criticile Comisiei de la Veneția cu privire la caracterul vag al Constituției în sectoare-cheie cum ar fi cel judiciar și cel al drepturilor fundamentale individuale și cu privire la numărul mare de politici în domeniul cultural, religios, moral, socio-economic și financiar, care vor fi întărite prin legi cardinale, cu o majoritate de două treimi, în timp ce ar trebui să fie supuse votului majoritar al legislaturii alese; este de acord cu remarcile Comisiei cu privire la preambul legate de interpretarea Constituției;

2.      invită autoritățile ungare să încerce în mod activ să obțină un consens larg, să asigure o transparență mai mare, o adevărată incluziune politică și socială și o dezbatere publică largă în ceea ce privește viitoarea elaborare și adoptare a legilor cardinale prevăzute în Constituție;

3.      invită autoritățile ungare să modifice Constituția astfel încât aceasta să protejeze în mod explicit toate drepturile civile și sociale fundamentale, în conformitate cu obligațiile internaționale ale Ungariei, să interzică pedeapsa cu moartea, condamnarea la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate , discriminările pe baza orientării sexuale; evidențiază faptul că cetățenii Ungariei capătă drepturi fundamentale în momentul nașterii, fără ca acestea să fie condiționate de obligații;

4.      invită autoritățile ungare să autorizeze modificarea Constituției, în special a preambulului, astfel încât să asigure protecția egală a drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de religie, sex, apartenența etnică sau la alt grup societal, reflectând articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale, precum și să includă o declarație mai explicită referitoare la separarea bisericii de stat și la libertatea presei ca un drept individual, și nu numai obligație a statului;

5.      invită autoritățile ungare să modifice Constituția, inclusiv preambulul acesteia, astfel încât să ofere garanții explicite că Ungaria respectă integritatea teritorială a altor state în ceea ce privește etnicilor maghiari care trăiesc în afara granițelor țării;

6.      invită autoritățile să reafirme independența sistemului judiciar prin asigurarea explicită a independenței managementului sistemului judiciar, prin reinstituirea dreptului Curții Constituționale de a revizui legislația care are un impact asupra bugetului, fără excepții, conform cerințelor legislației și jurisprudenței Convenției europene a drepturilor omului, precum și prin revizuirea dispoziției cu privire la reducerea vârstei obligatorii de pensionare a judecătorilor;

7.      invită autoritățile maghiare să se asigure că viitoarele legi cardinale vor reglementa chestiuni precum avortul, politicile în domeniul familiei, sistemul de pensii și alte politici de ordin mai general, astfel încât, viitoarele guverne și legislaturi alese democratic să hotărască asupra lor, fără ca acestea să fie fixate în Constituție sau în legi cardinale prea detaliate; invită guvernul Ungariei să revizuiască mandatul curent al Consiliului pentru buget;

8.      invită autoritățile ungare să se asigure că incorporarea Cartei drepturilor fundamentale nu va cauza probleme legate de interpretarea și suprapunerea de competențe între instanțele naționale, Curtea Constituțională și Curtea Europeană de Justiție;

9.      invită autoritățile ungare să se asigure că reorganizarea sistemului comisarilor parlamentari nu va conduce la micșorarea nivelului existent de garanții pentru protecția și promovarea drepturilor în diferite domenii cum ar fi protecției minorităților naționale, informațiilor cu caracter personal, a transparenței informațiilor publice relevante, precum și independența organismelor respective; invită autoritățile maghiare să ofere compensații de natură juridică pentru eliminarea actio popularis referitoare la Curtea Constituțională, de exemplu prin menținerea acțiunii indirecte prin intermediul unui mediator, de tipul Ombudsmanului sau a altor organisme relevante;

10.    invită Comisia Europeană să examineze și analizeze în detaliu și în profunzime Constituția Ungariei, precum și adoptarea viitoare a legilor generice pe baza CEDO, a Cartei drepturilor fundamentale, în litera și spiritul tratatelor și a acquis-ului comunitar;

11.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Consiliului Europei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Agenției pentru Drepturi Fundamentale, OSCE și Organizației Națiunilor Unite.

[1] Punctul 144
[2] Punctul 12
[3] Punctul 21