Document de şedinţă
4.7.2011 B7‑0389/2011
PROPUNERE DE REZOLUŢIE
depusă pe baza declaraţiei Vicepreşedintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la situaţia din lumea arabă
Charles Tannock, Ryszard Antoni Legutko, Tomasz Piotr Poręba, Jacek Włosowicz
în numele Grupului ECR
Rezoluţia Parlamentului European referitoare la situaţia din lumea arabă
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluţiile sale anterioare referitoare la Siria,
– având în vedere numeroasele declaraţii privind situaţia din Siria ale Înaltului Reprezentant/Vicepreşedintelui Comisiei, Catherine Ashton,
– având în vedere numeroasele declaraţii privind situaţia din Siria ale Înaltului Reprezentant/Vicepreşedintelui Comisiei, Catherine Ashton,
– având în vedere politicile şi strategiile adoptate de Comisie şi Consiliu în legătură cu diferitele ţări din lumea arabă,
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European, intitulată „O Europă mai extinsă – vecinătatea: un nou cadru pentru relațiile cu vecinii noștri de la est și de la sud” ( COM(2003)0104 ), documentul său de strategie privind politica europeană de vecinătate ( COM(2004)0373 ), propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor generale privind crearea unui instrument european de vecinătate și de parteneriat ( COM(2004)0628 ), comunicarea acesteia către Consiliu cu privire la propunerile Comisiei în favoarea planurilor de acțiune din cadrul politicii europene de vecinătate (PEV) ( COM(2004)0795 ), și planurile de acțiune pentru țările în cauză, şi Comunicarea Comisiei privind consolidarea politicii europene de vecinătate ( COM(2006)0726 ),
– având în vedere rezoluţiile anterioare ale Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana şi politica mediteraneană a Uniunii Europene,
– având în vedere Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Declaraţia universală a drepturilor omului,
– având în vedere raportul Consiliului pentru afaceri externe ( A6‑0127/2007 ),
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât mişcarea pro-democraţie din lumea arabă a primit un nou impuls în ianuarie 2011, având ca rezultat proteste pro-democraţie pe străzile capitalelor, de la Cairo la Sanaa, soldate cu moartea sau rănirea a zeci de mii de persoane;
B. întrucât numeroase oraşe din regiune se află încă sub asediul forţelor conduse de guvern, fără a avea acces la alimente, medicamente sau mijloace de comunicare;
C. întrucât în cadrul summitului G8 a fost încheiat parteneriatul Deauville, conform căruia Tunisia şi Egipt vor primi peste 20 de miliarde $;
D. întrucât noul Grup de contact pentru Libia s-a reunit pentru prima dată în Qatar, la 13 aprilie 2011;
E. întrucât trimisul special al ONU, dl Khatib, a lucrat împreună cu Consiliul naţional interimar libian pentru a accelera procesul politic;
F. întrucât guvernul britanic a sugerat crearea unui mecanism financiar temporar pentru a sprijini activitatea Consiliului naţional interimar, ce asigură serviciile publice pentru poporul libian;
G. întrucât operaţiunile NATO în Libia vor fi prelungite la 27 iunie;
H. întrucât, la 23 mai, Consiliul afaceri externe al UE a hotărât să intensifice eforturile de blocare a accesului lui Gaddafi la resurse, inclusiv la echipamente militare şi mercenari;
I. întrucât, în cadrul summitului G8 de la Deauville, din 26 mai, s-a convenit că Gaddafi trebuie să-şi părăsească „poziţia” în Libia;
J. întrucât Consiliul de Cooperare al Golfului va colabora cu autorităţile siriene pentru a începe transferul puterii de la preşedintele Assad,
K. întrucât Tunisia a înregistrat progrese importante spre democratizare;
L. întrucât, la 4 iunie, preşedintele Saleh a fugit în Arabia Saudită, unde a primit îngrijiri medicale, iar fiul său, Ahmed, a rămas în Yemen pentru a conduce garda republicană a armatei;
M. întrucât Yemen este sediul Al-Qaeda din peninsula arabă (AQAP), un grup terorist care a avut o tentativă de a arunca în aer un avion american deasupra oraşului Detroit şi de a pune bombe în avioane de transport ce se îndreptau spre SUA anul trecut,
1. îşi subliniază solidaritatea cu popoarele din lumea arabă şi consideră că „Primăvara arabă” demonstrează voinţa reală a popoarelor de a instaura democraţia în regiune;
2. regretă profund utilizarea violenţei împotriva protestatarilor paşnici de pretutindeni şi sprijină dreptul acestora de a lua parte la demonstraţii paşnice şi de a se putea exprima liber;
3. solicită tuturor guvernelor şi forţelor din regiune să înceteze de urgenţă utilizarea forţei sau violenţei împotriva protestatarilor paşnici; îndeamnă forţele de securitate să dea dovadă de reţinere în cea mai mare măsură posibil atunci când reacţionează la proteste;
4. regretă persistenţa violenţei sexuale şi subliniază faptul că violenţa sexuală împotriva fetelor şi femeilor este inacceptabilă; consideră că violul şi abuzul sexual sunt crime de război care intră în domeniul de competenţă al CPI; condamnă cu fermitate execuţiile ilegale şi torturarea copiilor;
5. invită guvernele din regiune să coopereze pe deplin cu Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului;
6. invită autorităţile din regiune care au impus sancţiuni împotriva jurnalelor şi restricţii privind utilizarea internetului să înceteze cenzurarea acestor mijloace de comunicare, să pună capăt controlului represiv al jurnalelor şi altor publicaţii de către guvern şi să ridice restricţiile privind utilizarea internetului;
7. invită toate partidele din toate ţările Uniunii Arabe implicate în dezbaterile privind împărţirea puterii să promoveze dialogul paşnic, să ia toate măsurile necesare pentru a decongestiona situaţia actuală fără noi violenţe şi să conlucreze în vederea tranziţiei eficace către democraţii transparente şi funcţionale în regiune;
8. ia act de faptul că criza economică actuală din regiune va împiedica progresele către alegeri libere şi deschise şi invită Uniunea Europeană să continue să ofere asistenţă în vederea reformelor economice şi democratice în regiune;
9. subliniază că instabilitatea în multe ţări arabe ameninţă stabilitatea întregii regiuni; ia act de faptul că dezvoltarea al-Qaeda din peninsula arabă (AQAP) reprezintă o ameninţare din ce în ce mai gravă la adresa păcii şi că criza politică actuală poate fi exploatată de militanţii al-Qaeda; ia act de faptul că apropierea Egiptului de Iran ar putea avea un impact negativ asupra acordului de pace din Orientul mijlociu şi îşi reiterează sprijinul pentru acordul de la Camp David dintre Israel, Iordania şi Egipt;
10. sprijină cu fermitate legitimitatea Consiliului național de tranziție din Bengazi, Libia, şi îndeamnă punerea în aplicare promptă a Rezoluţiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU; cere cu fermitate plecarea lui Gaddafi şi sprijină iniţiativa Curţii Penale Internaționale de a emite un mandat de arestare pe numele acestuia;
11. îşi exprimă regretul faţă de toate afirmaţiile şi acuzaţiile conform cărora regimul Gaddafi primeşte asistenţă şi sprijin din partea Algeriei; regretă profund, de asemenea, faptul că Rusia şi China s-au opus sancţiunilor internaţionale împotriva Siriei, votând împotriva impunerii acestora;
12. invită Uniunea Europeană să continue să acorde ajutorul umanitar necesar persoanelor strămutate din regiune, dintre care mulţi sunt acum refugiaţi la graniţele ţării lor; insistă ca lucrătorii străini din ţară să fie evacuaţi cât mai repede posibil;
13. invită toate guvernele din regiune să înceteze arestările şi detenţiile arbitrare ale activiştilor politici şi apărătorilor drepturilor omului şi să elibereze toţi prizonierii de conştiinţă;
14. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, guvernelor/guvernelor interimare ale statelor Egipt, Tunisia, Algeria, Libia, Siria şi Yemen, precum şi Consiliului de Cooperare al Golfului.