Document de şedinţă
29.2.2012 B7‑0127/2012 /rev.
PROPUNERE DE REZOLUŢIE
depusă pe baza declaraţiilor Consiliului şi Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la Raportul privind evoluția Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în 2011 ( 2011/2887(RSP) )
Richard Howitt
în numele Comisiei pentru afaceri externe
Rezoluția Parlamentului European referitoare la Raportul privind evoluția Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în 2011 ( 2011/2887(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de ţară candidată la aderarea la UE şi concluziile Preşedinţiei la încheierea reuniunilor Consiliului European din 15 şi 16 iunie 2006 şi din 14 şi 15 decembrie 2006,
– având în vedere Rezoluţiile 845 (1993) şi 817 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU şi Rezoluţia 47/225 a Adunării Generale a ONU, precum şi Acordul interimar din 1995,
– având în vedere hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie privind aplicarea Acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/Grecia),
– având în vedere Raportul Comisiei privind evoluția acestei țări în 2011 (SEC/2011/1203) şi Comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2011, intitulată „Strategia de extindere şi principalele provocări 2011-2012” ( COM(2011)0666 ),
– având în vedere rezoluţiile sale anterioare,
– având în vedere recomandările Comisiei parlamentare mixte din 4 noiembrie 2011,
– având în vedere Raportul final al misiunii OSCE/BIDDO de observare a alegerilor parlamentare anticipate din 5 iunie 2011,
– având în vedere Decizia 2008/212/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, priorităţile şi condiţiile cuprinse în Parteneriatul pentru aderare cu această ţară,
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri generale şi relaţii externe din 13-14 decembrie 2010 și 5 decembrie 2011,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,
A. întrucât, la reuniunea Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, li s-a promis tuturor statelor din Balcanii de Vest că vor putea deveni membre ale Uniunii Europene, promisiune reiterată la reuniunea la nivel înalt privind Balcanii de Vest de la Sarajevo, din 2 iunie 2010;
B. întrucât Comisia şi-a menţinut, în raportul său privind progresele Macedoniei în 2011, recomandarea din 2009 pentru începerea negocierilor cu această ţară în vederea aderării la UE;
C. întrucât, în Strategia sa de extindere din 2011, Comisia a confirmat că „politica de extindere s-a dovedit a fi un instrument puternic de transformare a societăţii” şi că „angajamentul, respectarea condiţiilor stabilite şi credibilitatea au constituit baza procesului de aderare şi a reuşitei acestuia”;
D. întrucât parteneriatul de asociere a solicitat intensificarea eforturilor, cu o abordare constructivă, pentru a găsi împreună cu Grecia o soluţie negociată şi reciproc acceptabilă la problema denumirii, în cadrul Rezoluţiilor 817/93 şi 845/93 ale Consiliului de Securitate al ONU şi pentru a evita acţiuni care ar putea afecta în mod negativ aceste eforturi; întrucât Comisia şi Consiliul au subliniat în mod repetat că este esenţială menţinerea relaţiilor de bună vecinătate, care presupun căutarea unei soluţii negociate şi reciproc acceptate la problema denumirii, sub egida ONU;
E. întrucât chestiunile bilaterale nu ar trebui să reprezinte un obstacol şi nu ar trebui utilizate ca impediment în procesul de aderare, ci ar trebui abordate într-un spirit constructiv, cât mai curând și ţinând seama de interesele şi valorile generale ale UE;
F. întrucât cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate rămân componente esențiale ale procesului de extindere, iar găsirea unui compromis cu privire la chestiunile care fac obiect de dispută este modalitatea optimă de a consolida cooperarea regională, în interesul menținerii păcii și relațiilor de bună vecinătate în Balcanii de Vest; întrucât continuarea procesului de aderare ar contribui la stabilitatea ţării şi consolidarea în mai mare măsură a relaţiilor interetnice;
G. întrucât fiecare țară candidată are nivelul său particular de progres și o dinamică proprie de aderare; întrucât UE are răspunderea de a nu lăsa deoparte nicio țară, iar credibilitatea procesului de aderare la UE poate fi compromisă de întârzierile continue în deschiderea negocierilor de aderare;
H. întrucât această țară a fost printre primele din regiunea respectivă care a primit statutul de ţară candidată, este ţara în care opinia publică susţine cel mai mult aderarea la UE şi a primit trei ani la rând o recomandare pozitivă din partea Comisiei Europene cu privire la stabilirea unei date pentru demararea negocierilor de aderare la UE,
I. întrucât toate ţările candidate şi potenţial candidate ar trebui să fie tratate, în cadrul procesului de integrare, în funcţie de meritele proprii,
1. invită din nou Consiliul să stabilească neîntârziat o dată pentru demararea negocierilor de aderare cu această ţară;
2. este de acord cu evaluarea Comisiei din raportul său privind evoluția situației în 2011, în ceea ce privește îndeplinirea constantă a criteriilor politice de către această țară; regretă că recomandarea Comisiei nu a fost urmată de Consiliu, pentru al treilea an consecutiv, Consiliul neluând decizia de a deschide negocierile de aderare cu această țară la reuniunea sa din 9 decembrie 2011;
3. subliniază importanţa procesului de integrare europeană a acestei ţări şi a tuturor eforturilor de sprijinire a acestui obiectiv, în special inițierea verificării prealabile a armonizării legislaţiei cu acquis-ul şi realizarea celei de-a doua etape a Acordului de stabilizare şi de asociere;
4. fără a dori să descurajeze progresele binevenite realizate în vederea aderării la UE de alte ţări din Balcanii de Vest, își exprimă îngrijorarea pentru faptul că ideea că progresele acestei ţări au fost „depăşite” ar putea fi constitui un impediment pentru îmbunătăţirea continuă a relaţiilor interetnice din această ţară, precum şi pentru faptul că nerealizarea unor progrese constante de către oricare dintre țările din regiune în vederea aderării la UE ar putea reprezenta în cele din urmă o ameninţare la adresa stabilităţii şi a securităţii tuturor;
5. subliniază că, deşi fiecare ţară candidată are propriul nivel de progres şi dinamică a aderării, UE are responsabilitatea de a nu lăsa în urmă nici o țară;
6. ia act de comentariul Comisarului european pentru extindere şi politica de vecinătate din 5 septembrie 2011, conform căruia recomandarea pozitivă a Comisiei Europene nu reprezintă un verdict definitiv; subliniază, cu toate acestea, că decizia Consiliului de a nu urma recomandarea Comisiei a creat în rândul opiniei publice macedonene o frustrare şi o nemulţumire legitimă, şi menţionează că UE şi statele sale membre nu trebuie să considere perspectiva europeană a nici unei ţări de la sine înţeleasă şi trebuie să depună eforturi egale în vederea accelerării procesului de aderare, într-un adevărat spirit de parteneriat;
7. salută numirea noului şef al Delegaţiei UE şi speră că această numire va consolida relaţiile dintre UE şi această ţară;
8. admite faptul că statutul de membru al NATO, precum şi cel de membru al Uniunii Europene sunt la fel de importante pentru orientarea euroatlantică adoptată de această ţară şi observă că Summitul NATO de la Chicago, din mai 2012, precum şi Consiliul European din martie 2012 reprezintă ocazii suplimentare importante de a realiza în continuare progrese; reamintește declarația recentă a Secretarului General al NATO că invitația adresată țării va fi extinsă în momentul în care se găsește o soluție reciproc acceptabilă la problema denumirii;
9. invită din nou autorităţile acestei ţări şi mass-media să acţioneze în direcţia creării unei atmosfere pozitive, care să contribuie la dezvoltarea relaţiilor cu ţările vecine şi să nu încurajeze incitările la ură;
10. își exprimă temerile cu privire la tendința acestei țări de a-și promova propria identitate etnică și culturală, în detrimentul identității și culturii statelor vecine;
11. ia act de decizia guvernului format în iulie 2011 de a aplica legea amnistiei în ceea ce priveşte cele patru cazuri legate de crime de război care au fost retrimise instanţelor naţionale de către Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie în 2008; solicită guvernului să analizeze opţiuni alternative pentru a asigura accesul la justiţie şi despăgubirea victimelor acestor crime şi a familiilor lor, în conformitate cu obligaţiile dreptului umanitar internaţional;
DISPUTA PRIVIND DENUMIREA ȚĂRII
12. ia act de hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie din 5 decembrie 2011 referitoare la disputa privind denumirea; consideră că această hotărâre ar trebui să dea un nou impuls pentru a depune toate eforturile în vederea soluționării disputei cu privire la denumire, sub auspiciile ONU, și solicită părților să respecte cu bună credință această hotărâre și să o folosească pentru a intensifica dialogul, subliniind totodată necesitatea unui compromis acceptat de ambele părți; salută, în această privință, declarația mediatorului numit de ONU și apelul său către părți de a vedea acest lucru ca o ocazie de a gândi constructiv relația dintre ele și de a examina posibilitatea unei noi inițiative în vederea găsirii unei soluții definitive la această problemă;
13. regretă foarte mult faptul că disputa privind denumirea blochează în continuare drumul acestei ţări spre aderarea la UE şi, prin urmare, împiedică procesul de extindere ca atare; subliniază că relaţiile de bună vecinătate reprezintă un criteriu esențial pentru procesul de extindere a UE şi invită guvernele în cauză să evite gesturile și demersurile controversate, precum şi declaraţiile care ar putea avea efecte negative asupra acestor relații;
14. invită din nou Vicepreședintele/Înalt Reprezentant şi Comisarul responsabil pentru extindere să faciliteze un acord cu privire la problema denumirii şi să ofere o ghidare politică; consideră, de asemenea, că Uniunea Europeană şi conducerea ţării ar trebui să explice sistematic cetățenilor, înainte de referendumul pe această temă, beneficiile soluționării acestei probleme;
15. regretă evitarea termenului „macedonean” în Raportul privind evoluția țării din 2011, tendință prezentă încă din 2009, în ciuda faptului că aceasta este modalitatea standard de a se referi la limba, cultura şi identitatea acestei ţări în textele Organizaţiei Naţiunilor Unite; atrage atenţia asupra reacţiilor negative ale opiniei publice din anul în curs cu privire la acest aspect şi solicită Comisiei să ţină seama de acest fapt la elaborarea viitoarelor rapoarte; reamintește că Acordul cadru de la Ohrid se bazează pe principiul respectării identității etnice a tuturor comunităților;
16. subliniază importanţa menţinerii dinamicii procesului de aderare; salută, în acest context, oferta guvernului acestei ţări de a stabili un termen pentru soluţionarea corespunzătoare a disputei privind denumirea, până cel târziu în momentul finalizării procesului de verificare ce urmează a fi efectuat de Comisia Europeană imediat ce încep negocierile; consideră că o serie de eforturi reale din partea guvernului și realizarea reformelor UE cu privire la toate chestiunile relevante pot contribui la crearea unui mediu politic favorabil soluționării problemelor bilaterale, așa cum s-a demonstrat în cursul altor procese de extindere; subliniază că procesul paralel al soluționării chestiunilor bilaterale și continuării negocierilor de aderare, pe baza modelului Slovenia - Croația, va aduce beneficii atât ambelor țări, cât și UE;
17. își reiterează solicitarea către Comisie şi Consiliu de a începe elaborarea unui mecanism de arbitraj aplicabil la nivel general, care să aibă ca scop soluţionarea problemelor bilaterale dintre ţările candidate şi statele membre;
COOPERAREA PARLAMENTARĂ
18. salută alegerea noului parlament și crearea rapidă a unei coaliții de guvernare în urma alegerilor parlamentare anticipate; solicită consolidarea dialogului politic, atrăgând atenția asupra rolului parlamentului, ca instituție democratică, în dezbaterea și soluționarea problemelor generate de diferențele politice; observă că, în rezoluţia Adunării Naţionale, au fost salutate recomandările din raportul privind situația țării în acest an şi că rezoluția a fost adoptată prin consens; invită toţi actorii politici din această ţară să-şi dubleze eforturile în vederea demarării reformelor necesare, incluzând implementarea efectivă și respectarea recomandărilor Comisiei;
19. felicită această ţară pentru modul în care au avut loc alegerile parlamentare anticipate din 5 iunie 2011 şi salută evaluarea realizată de OSCE/BIDDO conform căreia acestea au fost competitive, transparente şi bine administrate peste tot în ţară; atrage însă atenţia asupra anumitor deficienţe şi solicită autorităţilor să dea curs recomandărilor comunităţii internaţionale, în special concluziilor și recomandărilor misiunii de observare a alegerilor a OSCE/ODIHR, precum şi celor ale observatorilor interni din asociaţia „Most”, cum ar fi actualizarea listelor alegătorilor, garantarea unei acoperiri echilibrate de către presă atât a guvernului, cât şi a partidelor de opoziţie, inclusiv în cazul postului public de televiziune, protejarea funcţionarilor publici împotriva tuturor tipurilor de presiuni politice, asigurarea monitorizării eficiente a finanţării partidelor și finanțări publice transparente, măsuri pentru alegătorii din străinătate şi respectarea deplină a separaţiei dintre structurile de stat şi de partid; solicită autorităților competente să se ocupe cât mai curând de aceste probleme;
20. salută sfârşitul boicoturilor parlamentare şi consideră că o consolidare mai pronunțată a democraţiei în această ţară poate fi realizată doar printr-un spirit mai puternic al dialogului politic în cadrul instituţiilor democratice existente, la care să ia parte toate partidele politice; solicită întărirea rolului parlamentului de supervizare a guvernului și a agențiilor acestuia; solicită alocarea fondurilor necesare şi numirea personalul suplimentar necesar pentru înființarea Institutului Parlamentar; încurajează progresele realizate prin introducerea audierilor parlamentare de control şi susţine un efort suplimentar din partea Uniunii Europene pentru a acorda asistenţă tehnică Adunării Naţionale, permițându-i acesteia din urmă să-și dezvolte activitățile curente; încurajează colaborarea permanentă a Comisiei parlamentare mixte cu Parlamentul European;
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
21. felicită această țară pentru performanțele economice bune și pentru menținerea stabilității macroeconomice; felicită guvernul pentru ocuparea celei de-a treia poziţii în topul mondial al ţărilor care au înregistrat cel mai mare succes în ultimii cinci ani în ceea ce priveşte realizarea reformelor legate de reglementare, conform raportului Băncii Mondiale intitulat „Doing Business”; regretă că recesiunea economică globală a afectat investiţiile directe străine, care rămân la un nivel foarte scăzut; consideră că potenţialul de dezvoltare în domeniul investiţiilor, al comerţului şi în cel economic reprezintă în continuare un argument decisiv pentru continuarea procesului de aderare a acestei ţări la UE;
22. consideră că previzibilitatea juridică și aplicarea efectivă a legii sunt esențiale în vederea consolidării mediului de afaceri pentru întreprinderile naționale și pentru investitorii străini; solicită guvernului, de aceea, să-și accelereze demersurile în vederea creării unui sistem judiciar eficient și independent, precum și a unei administrații profesioniste, competente și imparțiale, demersuri care să includă măsuri în vederea consolidării independenței și a capacităților agențiilor de reglementare și de supraveghere;
23. recunoaște existența problemei ratei ridicate a șomajului și a sărăciei, care continuă să reprezinte o povară pentru această țară; salută dezbaterea cu privire la salariul minim care are loc actualmente în parlament; reamintește clasarea slabă a țării în Indexul ONU al dezvoltării umane și salută adoptarea Strategiei împotriva sărăciei și a excluziunii sociale; solicită guvernului să depună mai multe eforturi pentru a soluționa chestiunea şomajului structural şi pentru a proteja categoriile vulnerabile, dar subliniază, totodată, că singura soluție la problema gravă a ratei permanent ridicate a şomajului în această ţară este o creştere economică durabilă şi crearea unui mediu de afaceri propice; solicită, în acest scop, guvernului să susțină întreprinderile mici și mijlocii, facilitându-le accesul la finanțare și îl încurajează să-și continue buna practică de a consulta reprezentanții comunității de afaceri;
24. salută faptul că această ţară a urcat, în ultimii cinci ani, 40 de locuri în indicele anticorupţie al Transparency International; salută modificările aduse cadrului juridic al politicii de combatere a corupției, în conformitate cu recomandările GRECO; împărtăşeşte însă punctul de vedere al Comisiei, conform căruia corupţia reprezintă în continuare o problemă serioasă; solicită să se depună eforturi neîntrerupte pentru a reuși condamnarea, în urma unei judecăți nepartizane, a vinovaților în cazurile de corupţie, inclusiv în cea la nivel înalt şi în domenii cheie precum achiziţiile publice; subliniază necesitatea creșterii transparenţei în ceea ce priveşte cheltuielile publice şi finanţarea partidelor politice; invită investitorii şi întreprinderile din Uniunea Europeană care au relaţii comerciale cu această ţară să joace un rol de lider mai important între omologii lor şi să se opună corupţiei împreună cu partenerii lor locali;
25. ia act de una dintre concluziile raportului privind evoluția situației în țară, conform căreia independenţa şi imparţialitatea Comisiei naţionale pentru prevenirea corupţiei nu sunt încă asigurate; solicită o protecție juridică și instituțională mai bună a persoanelor din interior care semnalează nereguli; salută noul Cod de procedură penală adoptat în cadrul reformei mai ample a domeniului justiţiei penale, care ar trebui să îmbunătăţească procedurile de anchetare a cazurilor complexe de crimă organizată şi de corupţie; salută numirea, începând de anul viitor, a unei echipe de anchetă care va fi direct subordonată Parchetului şi speră că astfel mai multe cazuri înaintate de comisie vor conduce la condamnări reale; solicită guvernului să aloce fondurile și personalul necesar Comisiei naționale pentru prevenirea corupției; subliniază că voinţa politică este esenţială pentru combaterea corupţiei sistemice;
26. ia act de adoptarea pachetului juridic amplu care vizează o consolidare suplimentară a eficienţei şi independenţei sistemului judiciar; salută, în această privință, acțiunile eficiente ale Academiei pentru judecători și procurori și implementarea unui sistem de atribuire aleatorie a cauzelor; încurajează autorităţile responsabile să aplice în continuare legislaţia de combatere a corupţiei şi să crească independenţa, eficienţa şi resursele sistemului judiciar; atrage atenția asupra faptului că este important ca instanțele să funcţioneze fără interferenţe din sfera politică; salută eforturile depuse pentru creșterea eficienţei şi transparenţei instanțelor; subliniază necesitatea de a crea un registru al urmăririlor penale şi al condamnărilor, pe baza căruia să se poată măsura progresele înregistrate; solicită unificarea jurisprudenţei pentru a se asigura caracterul previzibil al sistemului judiciar şi încrederea opiniei publice;
ACORDUL-CADRU DE LA OHRID (ACO)
27. felicită această ţară cu ocazia aniversării, în 2011, a 20 de ani de la pronunţarea independenţei sale şi a 10 ani de încheierea Acordului-cadru de la Ohrid; subliniază că acest acord poate fi un model de soluţionare eficientă a conflictelor interetnice, menţinându-se, totodată, integritatea teritorială şi reformând structurile de stat; subliniază, cu toate acestea, că sunt necesare eforturi mai intense pentru a realiza reconcilierea deplină a părţilor şi pentru a pune bazele consolidării unor instituţii democratice imparţiale şi interetnice;
28. felicită prim-ministrul pentru discursul său din 5 septembrie 2011, în care salută multiculturalismul ca model social și politic al țării, subliniind necesitatea implementării ACO și a fixării unui obiectiv de „integrare fără asimilare”; susţine angajamentele luate în legătură cu aplicarea Acordului-cadru de la Ohrid pentru o perioadă de încă zece ani;
29. ia act de adoptarea recentă a mai multor legi, în special a unor modificări ale legii privind limbile şi utilizarea simbolurilor; solicită ca în toate localităţile comisiile pentru relaţiile între comunităţi să fie susţinute în mod activ;
30. ia act cu îngrijorare de argumentele istorice invocate în dezbaterea actuală, inclusiv de fenomenul „antichizării”, care riscă să provoace creşterea tensiunilor cu ţările vecine şi să creeze noi diviziuni interne;
31. subliniază necesitatea unei pregătiri adecvate și a unei organizări operaționale a recensământului, în conformitate cu legea și cu standardele Eurostat; solicită guvernului să prezinte un plan credibil pentru realizarea acestui proces; observă importanța pragului de 20 % pentru acordarea anumitor drepturi în temeiul ACO, dar insistă asupra faptului că niciun tip de discriminare nu poate fi vreodată fi justificată, în privința albanezilor sau a oricărei alte comunităţi etnice minoritare, pe baza procentului din populaţie pe care aceştia îl reprezintă;
32. solicită acțiuni mult mai puternice pentru a combate separarea, în sistemul de învățământ, a copiilor din diferite grupuri etnice, susținând totodată dreptul tuturor la educație în limba maternă; subliniază, în acest sens, că este important să se elaboreze manuale noi, vizând îmbunătățirea înțelegerii reciproce, şi să se pună capăt practicii nocive a alternanței etnice, încă prezentă în anumite şcoli; solicită, ținând seama de importanța sa vitală în această țară, ca educaţia să fie susţinută mai mult prin Instrumentul de asistenţă pentru preaderare, cu condiţia combaterii efective a segregării educaţionale;
DESCENTRALIZAREA
33. susţine măsurile decisive în vederea descentralizării politice din această ţară, descrise de guvern ca fiind „pilonul principal” al Acordului-cadru de la Ohrid și considerate în interesul unei administraţii publice bune; salută adoptarea unor planuri de acţiune în acest sens;
34. susţine recomandarea Comisiei Europene pentru un ritm mai accelerat al procesului de descentralizare; solicită, în vederea descentralizării, să se realizeze o reechilibrare substanțială între bugetul central şi cele locale; subliniază importanța transparenței obiectivității și imparțialității în acordarea subvențiilor către municipalități; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că unele administraţii locale se confruntă cu probleme financiare din cauza lipsei de capacităţi în ceea ce priveşte gestiunea financiară şi îndeamnă guvernul, atunci când este necesar cu sprijinul Comisiei, să le ofere acestora asistenţa tehnică adecvată;
35. salută programul eficient de cooperare între administraţiile locale, susţinut de PNUD, şi invită UE să sprijine mai mult această practică;
DREPTURILE FUNDAMENTALE
36. își exprimă profunda îngrijorare pentru evoluțiile recente din media și pentru faptul că proprietatea asupra mass-media este în continuare opacă și foarte concentrată; recomandă acestei ţări să dea dovadă de un angajament absolut în ceea ce priveşte libertatea și pluralismul mass-mediei, inclusiv printr-o dezbatere bine informată şi pluralistă cu privire la problemele legate de reformă identificate în Raportul privind evoluția țării; salută invitaţia adresată reprezentantei OSCE pentru libertatea mass-mediei de a participa la noua masă rotundă privind libertatea presei şi susţine declaraţia acesteia conform căreia, dacă, pe de-o parte, toată mass-media trebuie să respecte normele legale şi financiare legate de activitatea desfăşurată, pe de altă parte, justiţia nu trebuie să urmărească în mod special mass-media care critică un anumit partid; solicită, prin urmare, autorităţilor să asigure respectarea statului de drept şi a libertății mass-mediei în ţară şi să se asigure că evaluarea Comisiei va rămâne pozitivă și în viitor;
37. solicită distribuirea echitabilă şi transparentă a veniturilor publicitare de la guvern între toate organismele publice de radiodifuziune, fără a se ţine seama de conţinutul editorial sau de înclinaţia politică; susţine recomandarea Comisiei de a lua măsuri pentru ca televiziunea publică să-și îndeplinească obiectivele şi funcția imparţială de unui organism public de radiodifuziune; invită autorităţile să adopte modificările necesare pentru a alinia legea privind radiodifuziunea la legislaţia UE;
38. solicită să se depună eforturi pentru a evita abuzurile în materie de acțiuni pentru calomnie intentate jurnaliştilor din motive politice; solicită scoaterea calomniei din categoria infracțiunilor penale, aşa cum este cazul în alte ţări din regiunea respectivă, şi să se fixeze sancțiuni maxime pentru astfel de cazuri; subliniază că libertatea mass-mediei reprezintă piatra de temelie a democraţiei şi un imperativ pentru orice ţară care aspiră să devină stat membru al UE; împărtăşeşte opinia că sectorul mass-mediei ar trebui să elaboreze şi să pună în aplicare standarde profesionale înalte pentru jurnaliști şi să adere la normele de etică jurnalistică; invită autorităţile să elaboreze legi antitrust în domeniul mass-mediei, precum şi măsuri de prevenire a influenţei politice în acest domeniu;
39. salută faptul că libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie este în general asigurată; încurajează guvernul să-și continue eforturile de consolidare a politicilor antidiscriminare și subliniază importanța combaterii discriminării pe motive etnice, inclusiv a discriminării împotriva cetățenilor care își afirmă deschis identitatea și/sau originea etnică bulgară;
40. salută înfiinţarea, în acest an, a unei comisii antidiscriminare şi solicită ca Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene şi reţeaua agenţiilor independente europene antidiscriminare „Equinet” să susţină şi să colaboreze pe deplin cu această comisie în activitatea sa; salută faptul că trei plângeri pentru discriminare pe motiv de orientare sexuală prezentate de Coaliţia pentru drepturi sexuale şi de sănătate sunt în prezent examinate de Comisie;
41. solicită consolidarea politicilor în domeniul antidiscriminării şi aplicarea efectivă a acestora, inclusiv intensificarea eforturilor de a proteja drepturile femeilor şi ale copiilor, precum şi pe cele ale persoanelor cu dizabilități; salută rolul activ şi eficient al Clubului femeilor din parlament, dar este îngrijorat de participarea încă redusă a femeilor la viaţa politică la nivel local şi consideră că ar trebui să fie îmbunătăţite şi puse în aplicare programe educaţionale care vizează implicarea femeilor în viaţa civilă şi politică; solicită eforturi suplimentare în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilități; salută ratificarea de către parlament, la 7 decembrie 2011, a Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități;
42. este îngrijorat de faptul că s-au înregistrat doar progrese modeste în ceea ce priveşte egalitatea de gen şi drepturile femeilor; încurajează guvernul să considere egalitatea de gen o prioritate politică şi să sprijine mai mult activităţile şi iniţiativele care vizează combaterea obiceiurilor, tradiţiilor şi stereotipurilor discriminatorii, care subminează drepturile de bază ale femeilor;
43. solicită din nou ca legea privind prevenirea şi protecţia împotriva discriminării să fie modificată astfel încât să interzică discriminarea pe motive de orientare sexuală, care face obiectul articolului 13 din Tratatul Uniunii Europene, şi subliniază că acest lucru este o condiţie necesară pentru aderare; îşi exprimă îngrijorarea cu privire la manualele universitare şi şcolare care descriu homosexualitatea ca fiind o boală şi solicită modificarea imediată a acestora; invită Comisia să elaboreze programe de consolidare a capacităţilor care să întărească societatea civilă, inclusiv comunitatea LGBT;
44. salută preşedinţia Decadei de integrare a romilor deţinută în prezent de această ţară şi speră că acest fapt va inspira în continuare realizarea unor progrese cu privire la integrarea romilor în viaţa politică, socială şi economică; salută progresele realizate în integrarea romilor în sistemul de învăţământ, prin creşterea numărului de înscrieri în învăţământul secundar şi universitar, precum şi reprezentarea îmbunătăţită a romilor în cadrul serviciului public; atrage atenţia, cu toate acestea, asupra concluziilor Comisiei referitoare la faptul că sunt necesare eforturi continue pentru a consolida încrederea, în special în domeniul educaţiei, al culturii şi al limbii; îşi reafirmă îngrijorarea cu privire la condiţiile de trai foarte dificile ale comunităţii rome şi la faptul că romii se confruntă în continuare cu discriminări în legătură cu accesul la educaţie, la piaţa muncii şi la serviciile medicale şi sociale; atrage atenția asupra situației extrem de dificile a femeilor și copiilor romi care trăiesc sub pragul sărăciei și solicită autorităților să ia măsuri urgente pentru a soluționa această problemă;
45. salută adoptarea de către guvern a Strategiei privind incluziunea socială a romilor pentru perioada 2012-2104; subliniază, cu toate acestea, faptul că nu s-au alocat fonduri publice pentru aplicarea măsurilor planului de acţiune în cauză în 2012 şi solicită, în acest sens, autorităţilor să găsească resursele necesare;
46. invită toate părţile interesate să promoveze şi să contribuie la dezvoltarea unei societăţi civile independente, pluraliste, interetnice, interculturale şi nepartizane în această ţară; subliniază însă că, pentru a avea acest rol, organizaţiile societăţii civile trebuie să fie mult mai puternice şi să se desprindă de influenţele externe, în special de interesele politice, ceea ce, în general, nu este încă cazul în această ţară; solicită ca organizaţiile neguvernamentale să aibă la dispoziţie finanţări interne pentru a pune capăt dependenţei exagerate de donatori străini;
47. consideră însă că Facilitatea pentru societatea civilă a UE oferă potenţialul de a intensifica în mod semnificativ schimburile dintre ONG-urile, întreprinderile şi sindicatele din această ţară şi partenerii din statele membre ale UE, în beneficiul ambelor părţi şi cu scopul direct de a susţine procesul de aderare la UE; invită, în acest sens, Comisia să extindă sprijinul financiar acordat prin Instrumentul de asistenţă pentru preaderare pentru a stimula în special dezvoltarea organizaţiilor neguvernamentale;
48. subliniază că această țară a ratificat opt convenții fundamentale ale OIM; este preocupat de faptul că s-au înregistrat doar progrese modeste în domeniul drepturilor lucrătorilor şi ale sindicatelor; solicită autorităților să consolideze în continuare dreptul muncii și drepturile sindicatelor; încurajează, în acest sens, guvernul să asigure o capacitate administrativă suficientă pentru a permite implementarea adecvată și asigurarea respectării dreptului muncii; evidenţiază rolul important al dialogului social şi încurajează guvernul să fie mai ambiţios în stabilirea unui dialog social care să includă toţi partenerii relevanţi;
JUSTIŢIA ŞI AFACERILE INTERNE
49. ia act de progresele realizate cu privire la reforma sistemului judiciar; felicită, cu ocazia aniversării a cinci ani de existență, Academia pentru judecători și procurori pentru activitatea sa; își exprimă îngrijorarea cu privire la deficiențele legii privind judecătorii, care lasă loc pentru influență politică prin intermediul procedurilor de destituire, însă recunoaște că există un consens asupra necesității unor criterii mai obiective în această privință; salută, pe de-o parte, faptul că atenţia se îndreaptă acum asupra rezultatelor judecătorilor, dar subliniază, pe de altă parte, că acest lucru nu se poate realiza fără un angajament similar în ceea ce priveşte calitatea hotărârilor, care să includă un angajament pentru formarea continuă şi pentru proceduri de recrutare bazate pe merit, precum și pentru principiul independenţei judiciare;
50. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la semnalarea unor cazuri de maltratare comise de poliţie şi solicită ca acestea să fie investigate în mod amănunţit, și în special cazul incidentului tragic din noaptea alegerilor, precum şi afirmațiile că la locul crimei nu a avut loc o anchetă completă; subliniază că este important să se asigure independenţa mecanismelor de control al poliţiei, în special în Departamentul pentru control intern şi respectare a normelor profesionale din cadrul Ministerului de interne;
51. încurajează adoptarea de măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei din penitenciare, cum ar fi cursurile de formare şi de dezvoltare profesională pentru personal şi construirea mai multor penitenciare noi, care să le înlocuiască pe cele vechi, precum şi iniţiativa de a elabora o lege privind eliberarea condiţionată, într-un efort de a găsi o soluție la supraaglomerarea închisorilor; încurajează continuarea progreselor în privința îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi solicită să se acorde o atenţie deosebită instituţiilor de detenţie a minorilor, precum şi constatării din Raportului privind evoluția țării că unitatea de combatere a tratamentelor inadecvate nu îşi poate îndeplini misiunea;
52. salută cooperarea cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte lupta împotriva crimei organizate şi a terorismului şi salută acordurile privind cooperarea judiciară şi poliţienească semnate cu ţările vecine; salută încheierea unui acord operaţional între această țară şi Europol pentru a facilita în mod semnificativ schimbul de date analitice şi pentru a îmbunătăţi lupta împotriva crimei organizate şi terorismului; ia act de legea sistematizării şi de modificările pe care aceasta le introduce în cadrul Direcţiei de combatere a crimei organizate din cadrul Ministerului de Interne, pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea şi integrarea sa în sistemul naţional şi internaţional de informații cu privire la urmăririle penale; salută noul Cod de procedură penală, care ar trebui să îmbunătăţească procedurile de anchetare a cazurilor complexe de crimă organizată şi de corupţie; insistă asupra faptului că supravegherea trebuie realizată în mod proporţional cu pericolul real la adresa securităţii publice, printr-un control judiciar adecvat şi printr-o supraveghere parlamentară sporită a serviciilor de informaţii şi de contrainformaţii;
53. încurajează autoritățile să facă în fine publice numele agenţilor afiliaţi la fostele servicii secrete iugoslave, acesta fiind un pas important către desprinderea de fosta epocă comunistă; încurajează consolidarea mandatului Comisiei pentru verificarea datelor, în special independenţa acesteia de a-şi comunica constatările direct publicului, precum şi transferul definitiv al tuturor documentelor necesare la sediul acestei comisii;
54. ia act de măsurile luate pentru a gestiona mai eficient fluxurile de migraţie, în special prin abordarea problemelor legate de falșii solicitanţi de azil; îşi exprimă însă îngrijorarea cu privire la folosirea practicii de creare de profile şi solicită aplicarea strictă a principiului nediscriminării în ceea ce priveşte aceste măsuri; solicită să se depună eforturi sporite în vederea aplicării drepturilor legate de cetăţenie pentru refugiaţii eligibili, iar cererile de azil să fie prelucrate în timp util şi cu respectarea dreptului internaţional în domeniul drepturilor omului;
55. salută faptul că cetăţenii acestei ţări au profitat de avantajele liberalizării vizelor în decembrie 2009; îşi ia angajamentul de a apăra regimul de călătorii fără viză, ca o piatră de temelie a relaţiilor dintre această ţară şi Uniunea Europeană, dar şi ca măsură importantă pentru promovarea şi consolidarea contactelor interpersonale;
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
56. salută adoptarea noii strategii privind reforma administraţiei publice până în 2015 şi intrarea în vigoare a legii privind funcţionarii publici în aprilie 2011; îndeamnă guvernul să armonizeze în continuare cadrul juridic în privința funcţionarilor publici şi al angajaţilor serviciilor publice, inclusiv prin modificarea legilor relevante; subliniază că trebuie luate măsuri suplimentare pentru a asigura profesionalismul și imparțialitatea funcției publice, inclusiv la nivel municipal; salută, în această privință, crearea Înaltei Curți Administrative și încurajează instituțiile responsabile de reforma administrației publice să contribuie la accelerarea procesului de reformă; insistă asupra faptului că numirile pe bază de merit, şi nu în funcţie de afilierea politică, pot şi trebuie să fie realizate, în paralel cu eforturile privind o reprezentare echitabilă;
57. felicită guvernul pentru progresele realizate în domeniul dezvoltării regionale și în pregătirea transferului gestionării fondurilor, în cadrul IPA; constată cu satisfacție acreditarea autorităţilor naţionale pentru componentele IPA privind asistenţa pentru tranziţie şi consolidarea instituţională, dezvoltarea regională şi rurală şi dezvoltarea resurselor umane; invită guvernul şi Comisia să accelereze acţiunile necesare în scopul transferării gestiunii componentei IPA rămase, şi anume componenta privind cooperarea transfrontalieră; reafirmă importanța IPA ca instrument de bază, conceput pentru a asista țară în pregătirea pentru aderarea la UE, și încurajează guvernul să consolideze în continuarea coordonarea interministerială, astfel încât țara să poată beneficia pe deplin de resursele disponibile;
ALTE ASPECTE LEGATE DE REFORME
58. salută campania privind eficienţa energetică şi se aşteaptă la măsuri mai eficiente de promovare a energiilor regenerabile, adaptate potenţialului ţării; subliniază importanţa unei aplicări eficiente a legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, pentru a proteja resursele naturale, în special apa; observă că această ţară nu şi-a asumat încă niciun angajament cu privire la reducerea gazelor cu efect de seră şi că este necesar să se lanseze o dezbatere la nivel naţional cu privire la efectele negative ale schimbărilor climatice; solicită să se depună mai multe eforturi pentru a alinia legislaţia naţională la acquis-ul UE din acest domeniu;
59. salută progresele realizate cu privire la modernizarea reţelelor de transport, a celor energetice şi de telecomunicaţii şi în special eforturile depuse pentru a finaliza coridorul X; salută, având în vedere importanţa legăturilor feroviare ca alternativă la transportul rutier, intenţia guvernului de a moderniza sau de a construi legături feroviare din Skopje până în capitalele ţărilor vecine şi solicită să se finalizeze legăturile feroviare din cadrul coridorului VIII;
60. îşi exprimă dezamăgirea faţă de lipsa progreselor în ceea ce priveşte sărbătorirea împreună cu statele vecine membre ale UE a evenimentelor şi a personalităţilor istorice comune , care ar contribui la o mai bună înţelegere a istoriei şi la relaţii de bună vecinătate; încurajează înființarea unor comitete mixte de experți în domeniul istoriei și educației, împreună cu Bulgaria și Grecia, pentru a contribui la o interpretare obiectivă și bazată de fapte a istoriei, pentru a consolida cooperarea universitară și pentru a promova o atitudine pozitivă a tinerilor față de vecinii lor;
61. încurajează eforturile continue de implementare a procesului de la Bologna în învăţământul superior şi cooperarea cu alte ţări din această regiune în vederea promovării calităţii universităţilor; reaminteşte importanţa principiului libertăţii universitare;
62. felicită această ţară pentru rezultatele foarte bune ale echipei sale în cadrul Campionatului European de Baschet din 2011;
63. salută nivelul ridicat de aliniere dintre această ţară şi poziţiile comune ale UE în domeniul politicii externe; încurajează eforturile acestei ţări de a stabili relaţii bune cu vecinii; salută faptul că delimitarea frontierei cu Kosovo din 2009 a permis întărirea relaţiilor şi, din septembrie 2009, încheierea unui acord privind controlul comun an frontierelor; anticipează faptul că acest acord va fi pe deplin operaţional în viitorul apropiat; felicită autorităţile cu privire succesul organizării recente, la Skopje, a reuniunii miniştrilor integrării în UE din Balcanii de Vest;
64. subliniază importanţa cooperării regionale ca parte esenţială a procesului de avansare în direcţia Uniunii Europene; salută măsurile adoptate în vederea facilitării liberei circulaţii în regiune, incluse în tratatul încheiat cu Albania şi Muntenegru, care permite cetăţenilor acestor state să treacă frontierele şi să călătorească liber pe teritoriul celor trei ţări doar cu cărţile de identitate; încurajează extinderea acestei iniţiative la alte ţări din regiune;
65. salută implicarea internaţională a ţării în mai multe activităţi importante, cum ar fi participarea la misiunea EUFOR Althea, deţinerea preşedinţiei Procesului de cooperare în Europa 2012-2013, precum şi cooperarea sa deplină cu TPII;
66. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, precum şi guvernului şi parlamentului acestei ţări.