Document de ședință
20.3.2012 B7‑0189/2012
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei
în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la raportul din 2011 cu privire la progresele înregistrate de Turcia ( 2011/2889(RSP) )
Ria Oomen-Ruijten
în numele Comisiei pentru afaceri externe
Rezoluția Parlamentului European referitoare la raportul din 2011 cu privire la progresele înregistrate de Turcia ( 2011/2889(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere Raportul din 2011 al Comisiei cu privire la progresele înregistrate de Turcia ( SEC(2011)1201 ),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2011-2012” ( COM(2011)0666 ),
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare din 27 septembrie 2006 privind progresele înregistrate de Turcia în vederea aderării[1], din 24 octombrie 2007 privind relațiile UE-Turcia[2], din 21 mai 2008 privind raportul din 2007 cu privire la progresele înregistrate de Turcia[3], din 12 martie 2009 privind raportul din 2008 cu privire la progresele înregistrate de Turcia[4], din 10 februarie 2010 privind raportul din 2009 cu privire la progresele înregistrate de Turcia[5] și din 9 martie 2011 privind raportul din 2010 cu privire la progresele înregistrate de Turcia[6], din 6 iulie 2005[7] și din 13 februarie 2007[8] privind rolul femeii în viața socială, economică și politică din Turcia,
– având în vedere cadrul de negociere cu Turcia din 3 octombrie 2005,
– având în vedere Decizia 2008/157/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în parteneriatul pentru aderarea Republicii Turcia[9] („Parteneriatul pentru aderare”), precum și deciziile anterioare ale Consiliului privind parteneriatul pentru aderare din 2001, 2003 și 2006,
– având în vedere concluziile Consiliului din 14 decembrie 2010 și 5 decembrie 2011,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene[10],
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,
A. întrucât negocierile de aderare cu Turcia au început la 3 octombrie 2005, după ce Consiliul aprobase cadrul de negociere și întrucât începerea acestor negocieri a constituit punctul de plecare al unui proces de lungă durată și deschis, bazat pe condiții riguroase și angajamentul pe calea reformelor;
B. întrucât Turcia s-a angajat pe calea reformelor, a menținerii unor bune relații de vecinătate și a alinierii treptate la acquis-ul UE și întrucât aceste eforturi ar trebui considerate ca un prilej favorabil pentru Turcia de a se moderniza, a consolida și perfecționa în continuare instituțiile sale democratice, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
C. întrucât respectarea deplină a tuturor criteriilor de la Copenhaga și capacitatea de integrare a UE, rămân, potrivit concluziilor reuniunii Consiliului European din decembrie 2006, temeiul aderării la UE, care este o comunitate bazată pe valori comune, cooperare sinceră și solidaritate reciprocă între toate statele sale membre;
D. întrucât în raportul său din 2011 cu privire la progresele înregistrate de Turcia, Comisia a conchis că aceasta este o țară foarte importantă pentru securitatea și prosperitatea Uniunii Europene, iar contribuția sa la Uniunea Europeană într-un număr de domenii-cheie ar fi pe deplin efectivă în contextul unei agende pozitive și a unei abordări credibile în cadrul procesului de negociere, precum și faptul că, și în continuare, este foarte important ca Turcia să-și continue reformele referitoare la criteriile politice, fiind nevoie de eforturi susținute și pe mai departe în vederea garantării drepturilor fundamentale;
E. întrucât Comisia a lansat un program reînnoit pozitiv între UE și Turcia având ca obiectiv conturarea în comun și într-un mod proactiv a viitorului; întrucât această ordine de zi pozitivă se bazează pe fundamentele solide ale relațiilor dintre UE și Turcia și continuă procesul de reformă; întrucât această nouă inițiativă nu înlocuiește negocierile de aderare, ci le completează, pentru a sprijini reformele și pentru a spori drepturile și libertățile cetățenilor turci;
F. întrucât Turcia nu a pus, încă, în aplicare, pentru al șaselea an consecutiv, prevederile Acordului de asociere CE-Turcia și ale protocolului adițional la acesta;
G. întrucât ar fi în avantajul său ca Turcia să-și intensifice eforturile vizând soluționarea chestiunilor bilaterale pendinte, inclusiv a obligațiilor juridice neîndeplinite și a disputelor cu vecinii săi nemijlociți, legate de granițele terestre și maritime și spațiul aerian, în vederea întăririi stabilității, promovării unor relații de bună vecinătate și a unui parteneriat politic și economic pozitiv, în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu dreptul internațional;
H. întrucât mărimea economiei Turciei s-a triplat în cursul ultimului deceniu și a crescut cu circa 10 % anul trecut, aceasta fiind considerată una dintre economiile mondiale care s-au dezvoltat cel mai rapid și una din cele mai mari șapte economii emergente din lume; întrucât volumul schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Turcia a totalizat 103 miliarde de euro în 2010, Turcia fiind al șaptelea partener comercial al Uniunii ca importanță, iar Uniunea cel mai important partener comercial al Turciei, în condițiile în care 80 % din investițiile străine directe în Turcia provin din Uniunea Europeană; întrucât întreprinderile din UE au deschis peste 13 000 de societăți în Turcia; întrucât, cu toate acestea, PIB-ul Turciei pe cap de locuitor continuă să fie scăzut în comparație cu cele mai multe din statele membre ale UE, în special cu cele mai competitive; întrucât un PIB pe cap de locuitor relativ scăzut într-o țară candidată mare generează provocări speciale în domeniul convergenței pe plan economic și social cu actualele state membre; întrucât creșterea economică ar trebui să respecte, de asemenea, principiul sustenabilității mediului; întrucât atât Turcia, cât și UE vor profita de pe urma continuării procesului de integrare economică;
I. întrucât dialogul și cooperarea UE cu Turcia pe tema stabilității, democrației și securității în Orientul Mijlociu lărgit au un caracter strategic; întrucât Turcia, edificată pe fundamentul unui stat secular solid, s-ar putea dovedi, în contextul unui proces eficient de reforme, o sursă de inspirație pentru statele arabe în cadrul eforturilor lor vizând încheierea tranziției către democratizare și reformele sociale și economice; întrucât un dialog bine structurat între UE și Turcia, pe tema coordonării treptate a politicilor externe și de vecinătate respective a acestora, ar putea oferi sinergii excepționale, în special în sprijinul democratizării și al reformelor socioeconomice în întreaga regiune mediteraneană și în Orientul Mijlociu în general, precum și în privința provocărilor generate de Iran;
J. întrucât Turcia constituie un coridor energetic major al UE pentru resursele de petrol și gaze din zona Caucazului și a Mării Caspice și se află în vecinătatea strategică a Irakului și a pieței petrolului brut și a pieței de gaze naturale în dezvoltare a acestuia; întrucât gazoductul Nabucco prevăzut a fi construit constituie, în continuare, una din cele mai importante priorități ale UE în materie de securitate energetică; întrucât Turcia și Azerbaidjanul au încheiat, la 25 octombrie 2011, un acord cu privire la tranzitul gazului din Azerbaidjan pe teritoriul Turciei, care va deschide coridorul de gaz sudic, va întări aprovizionarea cu gaz a gazoductului Nabucco prevăzut a fi construit și a coridorului de tranzit al gazului ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia), întărind, astfel, securitatea energetică a Uniunii, întrucât Turcia are un potențial semnificativ în ce privește energia regenerabilă, din resursele sale solare, eoliene și geotermale semnificative;
K. întrucât pacea, stabilitatea și prosperitatea de durată în Balcani au o importanță strategică atât pentru UE, cât și pentru Turcia,
Interdependență și angajament reciproc
1. subliniază interdependența dintre Uniunea Europeană și statele sale membre și Turcia; recunoaște potențialul economic și de dezvoltare al Turciei și rolul său semnificativ în ce privește stabilitatea regională și securitatea energetică; subliniază faptul că această interdependență este suplimentată de valoarea sinergiilor potențiale dintre politicile externe și de securitate, precum și cele de vecinătate, ale Uniunii și ale Turciei, cu avantaje și influență mai puternică pentru ambele; consideră, însă, că această interdependență poate avea rezultate pozitive doar dacă este încadrată într-un context de angajament reciproc, dialog strategic și cooperare eficientă, concretizare a procesului de reforme și a implementării acestora și relații bune între Turcia și statele membre învecinate;
2. salută și își exprimă sprijinul pentru Comisie în eforturile acesteia de a elabora un nou program pozitiv care să includă mai multe domenii de interes comun și care să vizeze un nou dinamism în relațiile UE-Turcia, rezultate și beneficii concrete pentru ambele părți și posibilitatea ca UE să rămână etalonul pentru continuarea reformelor în Turcia și să apropie țara de îndeplinirea criteriilor de aderare; sprijină dialogul cu Turcia privind acordurile de liber schimb semnate de UE, care au un impact potențial asupra Turciei în cadrul uniunii vamale; consideră că ar trebui relansate eforturile în vederea creării condițiilor pentru deschiderea de capitole în domeniul justiției și al drepturilor fundamentale; insistă asupra faptului că relațiile Turciei cu statele membre vecine sunt un factor cheie în relansarea negocierilor și a dialogului;
3. ia act de faptul că Turcia este singura țară candidată care nu beneficiază de liberalizarea regimului vizelor; subliniază necesitatea facilitării accesului către Uniunea Europeană a oamenilor de afaceri, cadrelor universitare, studenților și reprezentanților societății civile; sprijină eforturile Comisiei și ale statelor membre vizând implementarea codului vizelor, armonizarea și simplificarea condițiilor de obținere a vizelor și înființarea de noi centre de eliberare simplificată a vizelor în Turcia; îndeamnă Turcia să semneze și să implementeze fără întârziere acordul de readmisie UE-Turcia și să garanteze că, până la intrarea în vigoare a acestui acord, acordurile bilaterale existente sunt puse pe deplin în aplicare; subliniază importanța intensificării cooperării dintre UE și Turcia în domeniul gestionării migrației, al combaterii traficului de persoane și al controlului la frontieră, ținând seama, printre altele, de procentul însemnat de imigranți ilegali care intră pe teritoriul UE prin Turcia; solicită o convergență treptată a politicilor Turciei și UE în materie de vize pentru cetățenii țărilor terțe; consideră că, imediat ce acordul de readmisie este semnat, Consiliul ar trebui să însărcineze Comisia să lanseze dialogul în materie de vize și să elaboreze foaia de parcurs pentru liberalizarea vizelor;
Îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga
4. felicită Turcia pentru procesul electoral, declanșat cu ocazia alegerilor generale din iunie 2011, care s-a remarcat printr-o participare însemnată la vot și a fost apreciat de observatorii internaționali ca democratic și marcat de o societate civilă plină de vitalitate; subliniază încă o dată importanța reformării legii privind partidele politice și a legii electorale prin care să se reducă pragul electoral minim de 10 % pentru intrarea în Parlament, cel mai ridicat prag din toate țările membre ale Consiliului Europei și care nu poate reprezenta în mod adecvat pluralismul societății turce; solicită înlăturarea tuturor obstacolelor care stau în calea formării de grupuri politice în Marea Adunare Națională a Turciei (MANT);
5. salută decizia noului guvern al Republicii Turcia de a înființa un minister al afacerilor UE, fapt ce reflectă conștientizarea importanței absolute pe care o au eforturile reînnoite, angajamentul și dialogul;
6. reamintește rolul fundamental al MANT ca centru al sistemului democratic al Turciei și subliniază, prin urmare, necesitatea unui rol mai important pentru aceasta ca platformă pentru toate partidele politice, bazată pe controale și echilibre, în cadrul căreia acestea să contribuie la dialogul democratic și la promovarea unui proces de reformă incluziv;
7. reamintește necesitatea continuării activităților de punere în aplicare a pachetului de reforme constituționale din 2010 și invită Comisia să includă o analiză detaliată a stadiului procesului de implementare în raportul din 2012 al acesteia privind progresele înregistrate;
8. exprimă sprijinul său deplin pentru elaborarea unei noi Constituții civile a Turciei, care reprezintă o oportunitate excepțională pentru realizarea unei veritabile reforme constituționale care să promoveze democrația, statul de drept, să garanteze drepturile și libertățile fundamentale, în special libertatea de exprimare și libertatea presei, pluralismul, incluziunea, buna guvernanță, responsabilitatea și unitatea în cadrul societății turce, cu respectarea deplină a Cartei drepturilor fundamentale a UE; invită toate partidele politice și actorii în cauză să sprijine și să aibă o abordare pozitivă și constructivă față de procesul de negocieri pentru noua Constituție, bazată pe consens și realizarea de compromisuri constructive; subliniază necesitatea continuării activităților pregătitoare în cadrul procesului de elaborare și salută, în acest sens, decizia de a asigura reprezentarea egală a tuturor forțelor politice în cadrul Comisiei constituționale de conciliere, precum și angajamentul de a întemeia procesul de elaborare pe consultarea cât mai largă cu putință a tuturor sectoarelor societății, în cadrul unui proces care să implice cu adevărat societatea civilă din Turcia; subliniază faptul că noua Constituție ar trebui să apere drepturile tuturor grupurilor și persoanelor din Turcia, să garanteze separarea puterilor, să garanteze independența și imparțialitatea sistemului judiciar, să asigure controlul civil deplin al forțelor armate și să promoveze un concept incluziv al cetățeniei turce;
9. subliniază importanța unor relații calme și constructive între guvern și opoziție ca o condiție prealabilă pentru un proces eficient de reformă; reamintește faptul că o societate cu adevărat democratică și pluralistă trebuie să se bazeze întotdeauna pe cei doi piloni reprezentați de guvern și de opoziție și pe un dialog și pe o cooperare permanentă între aceștia; își exprimă, în acest sens, preocuparea cu privire la procesele în curs și la perioadele lungi de arest preventiv care afectează pe unii membri ai MANT și la ancheta judiciară lansată în vederea ridicării imunității parlamentare a dlui Kemal Kılıçdaroğlu, liderul principalului partid de opoziție; subliniază că, în cazul în care membrii Parlamentului sunt nevoiți să își îndeplinească sarcinile sub amenințarea de a fi urmăriți penal, nu se pot garanta democrația și libertatea de exprimare;
10. salută eforturile continue vizând îmbunătățirea controlului civil asupra forțelor armate, în special adoptarea, în decembrie 2010, a Legii Curții de Conturi, care garantează controlul civil asupra cheltuielilor militare; solicită implementarea unui control deplin al acesteia asupra cheltuielilor militare; solicită ca jandarmeria și forțele armate să fie supuse jurisdicției civile, iar cea dintâi să fie supusă controlului ombudsmanului; subliniază faptul că este necesar să se asigure integritatea seculară neîntreruptă și capacitatea operațională a forțelor armate, având în vedere importanța statutului Turciei de membru al NATO;
11. subliniază că reforma sistemului judiciar este o condiție necesară indispensabilă pentru modernizarea Turciei și pentru ca această reformă să conducă la un sistem judiciar modern, eficient, pe deplin independent și imparțial, care să garanteze un proces echitabil pentru toți cetățenii; salută, în această privință, adoptarea legislației privind Consiliul Superior al Magistraturii (HSYK) și Curtea Constituțională, în strânsă colaborare cu Comisia de la Veneția; încurajează guvernul Turciei să implementeze recomandările din 2011 ale Comisiei de la Veneția, în special cele referitoare la procedura alegerilor pentru HSYK, rolul ministrului Justiției în cadrul organismului și modul de numire al judecătorilor și procurorilor; solicită luarea de măsuri pentru garantarea transparenței și a controlului judiciar asupra deciziilor HSYK; subliniază necesitatea adoptării, în continuare, a unor măsuri care să garanteze posibilitatea unor căi de atac pentru toate hotărârile în primă instanță ale Înaltului Consiliu referitoare la promovări, transferuri și sancțiuni disciplinare; salută decizia Ministerului Justiției de a înființa o direcție generală pentru drepturile omului responsabilă de implementarea deplină, eficientă și în timp util de către Turcia a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului; regretă, în acest sens, numărul crescând de noi acțiuni introduse la această instanță; consideră că noile propuneri vizând reformarea sistemului judiciar, în special în privința criteriilor de detenție, constituie un prim pas în direcția corectă;
12. consideră că noua legislație privind Curtea Constituțională ar trebui să asigure că această instanță judecătorească are competența de a evalua și de a revizui compatibilitatea legislației Turciei cu acordurile internaționale ratificate de Turcia, cum ar fi Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
13. își exprimă preocuparea în ce privește sentința pronunțată recent în cauza Hrant Dink; subliniază importanța capitală a efectuării unei anchete cuprinzătoare în cazul asasinării lui Hrant Dink și a aducerii în fața justiției a persoanelor responsabile, subliniind, în acest sens, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 2010, care a statuat că Turcia nu efectuase o anchetă eficace în cazul asasinării lui Hrant Dink; consideră că acest proces constituie un test pentru statul de drept și independența sistemului judiciar din Turcia;
14. reiterează preocuparea sa cu privire la faptul că eficiența și normele procedurilor judiciare nu au fost, încă, îmbunătățite în mod suficient pentru a garanta dreptul la un proces echitabil și rapid, inclusiv dreptul de acces la dovezile acuzării și la documentele privind procedurile judiciare în etapele inițiale ale procesului și garanții suficiente pentru toate persoanele suspectate; își exprimă grava preocupare cu privire la durata excesivă a arestului preventiv, care poate fi în prezent de până la zece ani, devenind o pedeapsă de facto fără judecată; îndeamnă MANT să introducă reforme în legislația privind arestul preventiv, în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu normele Consiliului Europei și care să alinieze perioadele maxime de arest preventiv în vigoare în Turcia cu perioadele medii de arest preventiv în vigoare în Uniunea Europeană; îndeamnă guvernul să continue reformele și să revizuiască Legea privind combaterea terorismului și Codul penal al Turciei; reamintește că delegația ad-hoc a Parlamentului pentru observarea proceselor împotriva jurnaliștilor va continua să urmărească evoluțiile viitoare; este îngrijorat de numărul mare de deținuți minori, care se ridică la 2 500 pentru grupa de vârstă de 12-18 ani;
15. solicită guvernului Turciei ca, pentru a aborda numărul mare de cauze nesoluționate până în prezent, să pună în funcțiune cât mai curând posibil curțile de apel regionale, care ar fi trebuit, conform legii, să fie funcționale din luna iunie 2007 și să se concentreze asupra formării în acest sens a judecătorilor;
16. subliniază importanța dreptului fiecărui cetățean la o apărare corespunzătoare în cadrul unui proces și reamintește responsabilitatea statului de a garanta accesul la apărare; de asemenea, reamintește că avocații ar trebui să se bucure de imunitate civilă și penală pentru declarațiile făcute cu bună-credință, în scris sau oral, în cadrul pledoariilor lor sau al intervențiilor profesionale în fața unei instanțe, a unui tribunal sau a unei alte autorități judiciare sau administrative; solicită Turciei să garanteze că avocații își pot îndeplini toate sarcinile profesionale fără a fi intimidați, împiedicați, hărțuiți sau influențați în mod necorespunzător;
17. subliniază că anchetele privind presupusele planuri de lovitură de stat, precum cele din cauzele „Ergenekon” și „Sledgehammer”, trebuie să demonstreze soliditatea și funcționarea corectă, independentă, imparțială și transparentă a instituțiilor democratice și sistemului judiciar din Turcia, precum și angajamentul ferm și necondiționat al acestora în favoarea respectării drepturilor omului și este preocupat de afirmațiile privind utilizarea, în aceste cauze, a unor dovezi contradictorii împotriva acuzaților; invită Comisia să urmărească îndeaproape cauzele menționate mai sus și să publice în detaliu constatările într-o anexă la raportul său din 2012 privind progresele înregistrate;
18. reiterează preocuparea sa cu privire la practica urmăririi penale a apărătorilor drepturilor omului, a militanților și a ziariștilor care prezintă dovezi ale încălcării drepturilor omului sau abordează alte chestiuni de interes public, contribuind la dezbaterea din cadrul unei societăți pluraliste; subliniază că aceste urmăriri afectează percepția publică privind independența și imparțialitatea sistemului judiciar; consideră că faptul că exprimarea opiniilor este considerată infracțiune reprezintă un obstacol esențial în calea protejării depline a drepturilor omului în Turcia și regretă îngrădirea disproporționată a libertății de exprimare, de asociere și de întrunire;
19. este preocupat de marja largă de interpretare și de aplicare permisă de Legea privind combaterea terorismului și de Codul penal, în special în cazurile în care apartenența la o organizație teroristă nu a fost dovedită și în cazul în care un document sau o declarație este considerată a coincide cu obiectivele unei organizații teroriste; își exprimă preocuparea cu privire la rapoartele constante privind tortura și maltratarea în secțiile de poliție și în închisori, utilizarea excesivă a forței de către ofițerii de poliție în timpul demonstrațiilor și absența progreselor în ceea ce privește aducerea în fața justiției a funcționarilor statului pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului; îndeamnă Turcia să revizuiască în mod prioritar Legea privind combaterea terorismului și să respecte cu strictețe obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului care îi revin, prin modificarea legislației pertinente; salută decizia de a oferi judecătorilor și procurorilor formare la locul de muncă în domeniul libertății de exprimare, al libertății presei și al rolului fundamental al Curții Europene a Drepturilor Omului; îndeamnă guvernul Turciei să ofere forțelor de poliție, în mod sistematic, o formare adecvată în domeniul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului; subliniază necesitatea înființării unui mecanism eficient pentru reclamațiile împotriva poliției; salută luarea de măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea accesului direct la instanțele turce al cetățenilor pentru apărarea drepturilor lor cu scopul de a reduce numărul de acțiuni introduse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg;
20. insistă asupra faptului că procesele pendinte împotriva jurnaliștilor ar trebui să se desfășoare în transparență, cu respectarea statului de drept și prin asigurarea unor condiții adecvate, cum ar fi oferirea unor săli de judecată corespunzătoare tipului de audiere care are loc, distribuirea de manuscrise exacte persoanei reținute și furnizarea de informații jurnaliștilor cu privire la acuzațiile aduse împotriva lor, garantând astfel că condițiile de desfășurare a procesului nu au un impact negativ asupra verdictului; este profund îngrijorat de condițiile în care sunt reținuți ziariștii arestați; regretă lipsa unor cifre exacte cu privire la numărul de ziariști reținuți și la numărul de cauze existente în prezent împotriva acestora; îndeamnă autorităților turce să pună aceste informații la dispoziția publicului;
21. reamintește că libertatea de exprimare și pluralismul mijloacelor de informare sunt valori europene de maximă importanță și că o societate pe deplin democratică, liberă și pluralistă are nevoie de libertate de exprimare; reamintește că libertatea de exprimare se referă nu numai la informațiile sau ideile primite favorabil ori considerate ca fiind inofensive, ci, în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și la cele care „insultă, șochează sau neliniștesc statul sau un sector oarecare al populației”; regretă că o serie de dispoziții legislative, cum ar fi articolele 301, 318 și 220 alineatul (6), coroborat cu articolul 314 alineatul (2) și articolele 285 și 288 din Codul penal, precum și articolele 6 și 7 alineatul (2) din Legea privind combaterea terorismului limitează, în continuare, libertatea de exprimare; subliniază urgența luării de măsuri în vederea abrogării legislației care prevede amenzi disproporționat de mari pentru mijloacele de informare – ducând, în anumite cazuri, la închiderea lor sau practicarea autocenzurii de către ziariști sau editorii acestora – și a reformării Legii 5651/2007 privind internetul, care limitează libertatea de exprimare, restricționează dreptul de acces al cetățenilor la informație și permite interdicții de o amploare și pe o durată disproporționată asupra unor site-uri; reiterează, prin urmare, solicitările sale anterioare vizând finalizarea revizuirii cadrului juridic referitor la libertatea de exprimare și alinierea fără întârziere a acestuia la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;
22. își exprimă sprijinul pentru noua abordare a Comisiei referitoare la soluționarea chestiunilor legate de sistemul judiciar și drepturile fundamentale, precum și de justiție și afacerile interne în primele faze ale procesului de negociere, cu deschiderea capitolelor pertinente pe baza unor planuri de acțiune clare și detaliate și închiderea acestora în ultimul rând, pe baza unor bune rezultate, pe deplin convingătoare; consideră că, dată fiind importanța capitală a continuării reformei sistemului judiciar din Turcia și respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special a libertății de exprimare și a libertății presei, sunt necesare eforturi reînnoite în vederea elaborării raportului de examinare referitor la capitolul 23 privind drepturile judiciare și fundamentale; invită Comisia să ia în considerare măsuri favorabile deschiderii capitolului 24 privind justiția și afacerile interne;
23. îndeamnă Turcia să recunoască dreptul la obiecție pe motive de conștiință la serviciul militar obligatoriu, în conformitate cu hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Erçep/ Turcia; ia act cu îngrijorare de neimplementarea hotărârii din 2006 a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ulke/ Turcia, în care se solicita adoptarea de acte legislative care să prevină urmărirea penală repetată a celor care refuză să satisfacă serviciul militar din motive de conștiință;
24. salută aplicarea aproape a tuturor recomandărilor cuprinse în rapoartele de evaluare din 2005 ale Grupului de state din Consiliul Europei împotriva corupției (GRECO); subliniază necesitatea înregistrării în continuare de progrese în materie de legislație și de măsuri generale de combatere a corupției și solicită întărirea și o independență sporită a instituțiilor care participă la combaterea corupției; încurajează guvernul să implementeze recomandările GRECO încă neimplementate;
25. solicită aplicarea deplină a prevederilor constituționale care garantează dreptul de a organiza demonstrații și solicită Ministerului de Interne să finalizeze revizuirea legii referitoare la întruniri și demonstrații;
26. salută adoptarea, în august 2011, a noii legislații de modificare a legii din februarie 2008 privind fundațiile și extinderea retrocedării drepturilor de proprietate ale comunităților de altă credință și subliniază necesitatea implementării depline a acesteia; reamintește, cu toate acestea, necesitatea urgentă de a continua reformele vitale și substanțiale în domeniul libertății de gândire, de conștiință și de religie, în special permițând comunităților religioase să obțină personalitate juridică, eliminând toate restricțiile împotriva formării, numirii și succesiunii clerului, recunoscând locurile de cult Alevi, respectând hotărârile pertinente ale Curții Europene a Drepturilor Omului și incluzând avizele Comisiei de la Veneția în cadrul juridic și necesitatea recunoașterii depline a drepturilor tuturor minorităților; invită guvernul Turciei să garanteze că mănăstirea Sfântul Gabriel, întemeiată la 397 d.Hr., nu este deposedată de terenurile sale și că este protejată în întregime;
27. reamintește că educația joacă un rol esențial în procesul de edificare a unei societăți incluzive și diverse, întemeiată pe respectul pentru comunitățile și minoritățile religioase; îndeamnă guvernul Turciei să acorde o atenție specială materialelor didactice din instituțiile de învățământ, care ar trebui să reflecte pluralitatea etnică și de credință, precum și cea a convingerilor din societatea turcă, să elimine discriminarea și prejudecățile și să promoveze deplina acceptare a tuturor comunităților și minorităților religioase și subliniază necesitatea unor materiale didactice imparțiale; salută înființarea Comisiei pentru egalitatea de gen în cadrul Ministerului Educației; ia act cu ușurare de eliberarea studenților care au fost închiși pe nedrept timp de 18 luni după ce au solicitat învățământ gratuit;
28. reiterează necesitatea consolidării coeziunii dintre regiunile Turciei și dintre zonele rurale și cele urbane; evidențiază, în acest sens, rolul deosebit al educației și necesitatea eliminării marilor disparități regionale care persistă în ceea ce privește calitatea educației și procentul înscrierilor;
29. încurajează guvernul să acorde prioritate egalității de gen în eforturile sale de reformă prin combaterea sărăciei în rândurile femeilor și intensificarea incluziunii sociale și a participării pe piața muncii a femeilor; reiterează propunerea sa vizând introducerea unui sistem de cote rezervate pentru a asigura o prezență semnificativă a femeilor la toate nivelurile în afaceri, în sectorul public și în politică; salută eforturile guvernului având ca obiectiv intensificarea școlarizării fetelor, eforturi care au condus la eliminarea aproape în întregime a disparității de gen în învățământul primar și invită guvernul să ia toate măsurile necesare pentru a diminua disparitatea de gen și în învățământul secundar; salută, de asemenea, numărul mai mare de femei din MANT după alegerile din iunie 2011 și invită partidele politice să consolideze în continuare implicarea și participarea activă a femeilor la viața politică;
30. salută semnarea și ratificarea de către Turcia, la 24 noiembrie 2011, a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie; îndeamnă guvernul să adopte o politică de „toleranță zero” cu privire la violența împotriva femeilor și să-și intensifice eforturile în materie de prevenire, la toate nivelurile, în cadrul luptei împotriva așa-numitelor „crime de onoare”, a violenței în familie și a fenomenului căsătoriilor forțate și căsătoriei fetelor de la vârste fragede, în special prin cooperarea și ajungerea la un larg consens cu grupurile care militează pentru drepturile femeilor, prin modificarea Legii nr. 4320 privind protecția familiei pentru a asigura un domeniu extins de aplicare indiferent de starea civilă și natura relației dintre victimă și agresor, inclusiv disponibilitatea unor căi de atac și mecanisme de protecție eficiente, prin supravegherea îndeaproape a punerii sale în aplicare de către poliție, prin supravegherea îndeaproape a respectării depline de către municipalități a obligației de a oferi adăposturi suficiente pentru femeile și minorii aflați în pericol, prin asigurarea siguranței adăposturilor prin angajarea personalului adecvat și prin instituirea unui sistem de asistență ulterioară pentru femeile și minorii care părăsesc adăposturile, pentru a le oferi sprijin psihologic, asistență juridică și servicii de sănătate adecvate și a-i ajuta să se reintegreze, din punct de vedere social și economic, în societate; salută eforturile depuse de ministerul familiei și politicilor sociale în direcția creșterii numărului și calității adăposturilor și decizia de a autoriza entitățile private să deschidă, de asemenea, adăposturi, oferind, astfel, resurse suplimentare destinate femeilor și minorilor aflați în pericol; salută recenta circulară nr. 18 a Consiliului Superior al Magistraturii care stipulează că nu se va mai întârzia implementarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie până la finalizarea procedurilor; salută eforturile guvernului Turciei de a spori cooperarea privind integrarea principiului egalității de gen între autoritățile statului;
31. este îngrijorat cu privire la rata extrem de ridicată a sărăciei în rândul copiilor; invită Turcia să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru a combate sărăcia în rândul copiilor și munca copiilor; salută ratificarea Convenției Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării și a abuzurilor sexuale; îndeamnă Turcia să își intensifice eforturile de combatere a violenței în familie împotriva copiilor;
32. îndeamnă guvernul să garanteze prin lege egalitatea indiferent de gen, identitate de gen, origine rasială sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală și să asigure respectarea efectivă a acesteia, inclusiv de către poliție; solicită guvernului Turciei să alinieze legislația țării cu acquis-ul comunitar al UE și să adopte măsuri legislative de instituire a unui consiliu pentru egalitate și combatere a discriminării; constată necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare împotriva homofobiei și a oricărei forme de discriminare, hărțuire sau violență bazate pe orientarea sexuală sau identitatea de gen; își exprimă adânca preocupare cu privire la urmărirea penală frecventă a comunității lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale (LGBT) în temeiul Legii privind infracțiunile și a prevederilor cu privire la „comportamentul imoral”; reiterează solicitarea adresată guvernului Turciei de a ordona forțelor armate turce să nu mai considere homosexualitatea o „boală psihosexuală”;
33. invită Turcia să demonstreze flexibilitate și să-și intensifice eforturile în vederea găsirii unei soluții politice la chestiunea kurdă și solicită tuturor forțelor politice să colaboreze în direcția intensificării dialogului politic și a unui proces vizând o mai mare incluziune politică, culturală, socială și economică și participare a cetățenilor de origine kurdă, pentru a garanta dreptul la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire; consideră, în acest sens, că dreptul la educația în limba sa maternă este esențial; invită guvernul Turciei să-și intensifice eforturile în vederea promovării dezvoltării sociale și economice în sud-estul țării; consideră că reforma constituțională oferă un cadru foarte util de promovare a unei deschideri democratice; reamintește că o soluție politică poate fi edificată numai pe baza unei dezbateri deschise și cu adevărat democratice privind chestiunea kurdă și își exprimă preocuparea cu privire la marele număr de procese deschise împotriva unor scriitori și ziariști care abordează chestiunea kurdă, la arestarea mai multor politicieni, primari aleși la nivel local și consilieri municipali kurzi, avocați, manifestanți și militanți pentru drepturile omului, în legătură cu procesul KCK și a altor operațiuni ale poliției; invită guvernul Turciei să creeze un cadru pașnic în care politicienii de origine kurdă să poată avea o dezbatere liberă și pluralistă; subliniază importanța promovării unor discuții cu privire la chestiunea kurdă în cadrul instituțiilor democratice, în special în cadrul MANT;
34. salută și se așteaptă la punerea rapidă în aplicare a declarației recente a guvernului turc referitoare la redeschiderea unei școli pentru minoritatea greacă pe insula Gökçeada (Imbros), care reprezintă un pas pozitiv în direcția conservării caracterului bicultural al insulelor turcești Gökçeada (Imbros) și Bozcaada (Tenedos), în conformitate cu Rezoluția nr. 1625 (2008) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei; ia act, cu toate acestea, de necesitatea unor măsuri suplimentare în vederea abordării problemelor cu care se confruntă membrii minorității grecești, în special cu privire la drepturile la proprietate;
35. subliniază necesitatea urgentă a alinierii cadrului juridic referitor la drepturile de muncă și ale sindicatelor cu normele UE, instrumentele Consiliului Europei și convențiile OIM și a aplicării pe deplin a acestora în practică, ținând seama de faptul că înlăturarea tuturor obstacolelor din calea exercitării depline a acestor drepturi va garanta că puternicul progres economic actual va fi însoțit de o distribuire pe scară largă în societatea turcă a bogăției produse de creșterea economică, generând, astfel, un potențial și mai mare de dezvoltare; încurajează, prin urmare, toate părțile din Consiliul Economic și Social să își intensifice angajamentul și cooperarea, astfel încât să se îndeplinească criteriile de referință pentru deschiderea capitolului 19 privind politica socială și ocuparea forței de muncă;
36. își exprimă preocuparea privind practica urmăririi penale a sindicaliștilor, în special a celor din sectorul educației, care încearcă să obțină condiții mai bune de muncă, de viață și de educație și informează despre încălcarea drepturilor omului, în interesul lucrătorilor și a publicului larg și pentru a contribui la o societate pluralistă;
37. invită guvernul Turciei să promoveze participarea activă și deplină a organizațiilor consumatorilor în procesul de consultare în materie de legislație și politici privind protecția consumatorilor și să adopte toate măsurile necesare sprijinirii și întăririi mișcării consumatorilor; încurajează organizațiile consumatorilor să-și unească forțele pentru a-și spori reprezentativitatea;
38. salută diversificarea pieței energiei în Turcia și încurajează, de asemenea, guvernul Turciei să analizeze în mod corespunzător riscurile și obligațiile referitoare la proiectele actuale de centrale nucleare, cum ar fi cea de la Akkuyu; subliniază, în acest sens, necesitatea de a conserva patrimoniul natural, cultural și arheologic cu respectarea deplină a standardelor europene;
Edificarea unor relații de bună vecinătate
39. sprijină cu fermitate negocierile în curs privind reunificarea Ciprului care se desfășoară sub egida Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite; subliniază că trebuie să se ajungă în mod urgent la o soluționare echitabilă și viabilă a problemei cipriote și invită Turcia și toate părțile în cauză să acționeze fără răgaz și cu bunăvoință pentru încheierea unui acord cuprinzător; invită guvernul Turciei să înceapă retragerea forțelor sale din Cipru și să transfere Famagusta Organizației Națiunilor Unite în conformitate cu Rezoluția 550 (1984) a Consiliului de Securitate al ONU; invită, în paralel, Republica Cipru să deschidă portul Famagusta sub supravegherea vamală a UE pentru a promova un climat pozitiv care să ducă la soluționarea cu succes a negocierilor în curs în vederea reunificării și a permite ciprioților turci să efectueze schimburi comerciale într-un mod legal, unanim acceptabil;
40. încurajează Turcia să-și intensifice sprijinul acordat Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru;
41. invită Turcia să renunțe la o nouă colonizare a Ciprului cu cetățeni turci, deoarece acest lucru ar continua să modifice echilibrul demografic și să reducă loialitatea cetățenilor săi de pe insulă față de un viitor stat comun bazat pe un trecut comun;
42. regretă declarațiile Turciei potrivit cărora aceasta va îngheța relațiile cu Președinția Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2012 în cazul în care până atunci nu se găsește o soluție la problema cipriotă; reamintește că Uniunea Europeană este întemeiată pe principii de cooperare sinceră și solidaritate reciprocă între toate statele sale membre și că, în calitate de țară candidată, Turcia trebuie să se angajeze să întrețină relații armonioase cu Uniunea Europeană și toate statele sale membre; reamintește, de asemenea, că Președinția Consiliului Uniunii Europene este prevăzută în Tratatul privind Uniunea Europeană;
43. invită Turcia să permită un dialog politic între UE și NATO, renunțând la veto-ul său privind cooperarea UE-NATO la care este asociată Ciprul și invită, în același timp, Republica Cipru să renunțe la veto-ul său privind participarea Turciei la Agenția Europeană de Apărare;
44. ia act de intensificarea eforturilor continue depuse de Turcia și Grecia în vederea îmbunătățirii relațiilor lor bilaterale; consideră, cu toate acestea, că este regretabil că amenințarea de casus belli declarată de Marea Adunare Națională împotriva Greciei nu a fost, încă, retrasă și consideră că ameliorarea relațiilor bilaterale dintre cele două țări ar trebui să ducă la retragerea acestei amenințări; îndeamnă guvernul Turciei să pună capăt încălcării repetate a spațiului aerian al Greciei și survolării teritoriilor insulelor grecești de către aeronavele militare turce;
45. subliniază că Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării (CNUDM) a fost semnată de UE, de cele 27 de state membre și de toate celelalte țări candidate și că aceasta face parte din acquis-ul comunitar; invită, prin urmare, guvernul Turciei să semneze și să ratifice fără întârziere această convenție; reamintește deplina legitimitate a zonei economice exclusive a Republicii Cipru, în conformitate cu CNUDM;
46. îndeamnă Turcia și Armenia să procedeze la normalizarea relațiilor dintre ele prin ratificarea, fără condiții prealabile, a protocoalelor și prin deschiderea frontierei;
47. consideră că Turcia este un partener important al UE în regiunea Mării Negre, care are o importanță strategică pentru UE; invită Turcia să sprijine și să contribuie în mod activ la punerea în aplicare a politicilor și a programelor UE în această regiune;
Progrese înregistrate în cooperarea UE-Turcia
48. regretă refuzul Turciei de a-și îndeplini obligația de a pune în aplicare pe deplin și în mod nediscriminatoriu, față de toate statele membre, Protocolul adițional la Acordul de asociere CE-Turcia; reamintește că acest refuz continuă să afecteze în mod grav procesul de negocieri și invită guvernul Turciei să pună pe deplin în aplicare, fără întârziere, protocolul;
49. subliniază că uniunea vamală UE-Turcia a permis Turciei să atingă un nivel înalt de conformitate în domeniul liberei circulații a mărfurilor și continuă să stimuleze schimburile comerciale bilaterale dintre UE și Turcia, care au totalizat 103 miliarde de euro în 2010; cu toate acestea, ia act de faptul că Turcia nu pune pe deplin în aplicare uniunea vamală și aplică în continuare o legislație ce încalcă angajamentele sale față de eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului, cum ar fi licențele de import, restricțiile la importul de mărfuri din țările terțe pentru a le pune în liberă circulație în UE, ajutoarele de stat, aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, cerințele privind înregistrarea noilor produse farmaceutice și tratamentul fiscal discriminatoriu;
50. reiterează condamnarea sa categorică a actelor de violență continue, cu caracter terorist, comise de către PKK, organizație ce figurează pe lista UE a organizațiilor teroriste și își exprimă deplina solidaritate cu Turcia; invită statele membre ca, în strânsă colaborare cu Coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului și Europol și cu respectarea corespunzătoare a drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a dreptului internațional, să-și intensifice cooperarea cu Turcia în combaterea terorismului și a crimei organizate ca sursă de finanțare a terorismului; invită Comisia și statele membre să faciliteze un dialog informativ și un schimb de informații adecvat cu Turcia cu privire la cererile de extrădare transmise de aceasta, cărora nu li se poate da curs din motive juridice sau procedurale;
51. regretă întârzierea înregistrată în introducerea în Marea Adunare Națională a Turciei (MANT) a legislației privind protejarea drepturilor refugiaților și a solicitanților de azil; își exprimă preocuparea cu privire la informațiile ce continuă să sosească referitoare la persoane care sunt returnate în țări în care sunt confruntate cu riscul de a fi torturate sau cu alte riscuri de încălcare a drepturilor omului în urma refuzului arbitrar de a le acorda acces la procedura de azil;
52. salută progresele înregistrate de Turcia în domeniul surselor regenerabile de energie și sprijină eforturile viitoare pentru a spori utilizarea surselor regenerabile de energie în toate sectoarele; subliniază potențialul Turciei în ceea ce privește sursele regenerabile de energie, resurse solare, eoliene și geotermale semnificative și posibilitatea ca UE să importe electricitate provenită din surse regenerabile de energie din Turcia prin linii de transport direct de energie de înaltă tensiune pe distanțe lungi, contribuind astfel nu numai la securitatea energetică a UE, ci și la obiectivele acesteia în materie de energie din surse regenerabile;
53. reamintește rolul vital al Turciei, care constituie coridorul energetic al UE pentru resursele de petrol și gaze din zona Caucazului și a Mării Caspice și se află în vecinătatea strategică a Irakului și piața petrolului brut în dezvoltare a acestuia; subliniază rolul strategic al gazoductului Nabucco planificat și al altor gazoducte, precum coridorul de tranzit al gazului ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia) pentru securitatea energetică a Uniunii Europene; consideră că, ținând seama de rolul și potențialul strategic al Turciei, inclusiv în ceea ce privește investițiile din UE și cooperarea ulterioară cu aceasta din urmă, ar trebui să fie lansată o fază de analiză cu privire la valoarea deschiderii negocierilor asupra capitolului 15 privind energia, în scopul promovării dialogului strategic UE-Turcia în materie de energie;
54. subliniază rolul strategic pe care îl joacă Turcia, din punct de vedere politic și geografic, pentru politica externă a Uniunii Europene și politica sa de vecinătate; subliniază rolul Turciei ca actor regional important în Orientul Mijlociu, Balcanii de Vest, Afganistan/Pakistan, Caucazul de Sud, Asia Centrală și Cornul Africii, precum și rolul Turciei ca sursă de inspirație în procesul de tranziție democratică a statelor arabe în domenii importante de politici, care cuprind reforma politică, reforma economică și consolidarea instituțională; își exprimă sprijinul pentru eforturile depuse de Turcia pentru a contribui la continuarea dialogului și cooperării la nivel înalt dintre Afganistan și Pakistan și salută procesul de la Istanbul, inițiat pentru a spori cooperarea regională dintre Afganistan și vecinii săi; sprijină poziția și angajamentul ferm al Turciei în favoarea forțelor democratice din Siria și reamintește rolul său important pentru protecția refugiaților sirieni; invită UE și Turcia să-și întărească dialogul politic actual privind opțiunile și obiectivele de politică externă de interes reciproc; încurajează Turcia să-și dezvolte politica sa externă în cadrul dialogului și coordonării cu UE și să-și alinieze treptat politica sa externă cu cea a UE în vederea creării unor sinergii de valoare și întăririi posibilităților de a exercita o influență pozitivă;
55. reamintește importanța unei coordonări și cooperări strânse între UE și Turcia cu privire la problema proliferării armelor nucleare în Iran și consideră că Turcia poate juca un rol important și constructiv în facilitarea și promovarea dialogului cu Iranul în vederea găsirii unei soluții imediate și în sprijinirea pe deplin a sancțiunilor împotriva Iranului;
56. reamintește ambiția Turciei de a inspira și a sprijini tranzițiile democratice și reformele sociale și economice din vecinătatea sudică; constată că participarea instituțiilor și a ONG-urilor din Turcia în cadrul instrumentelor PEV ar genera sinergii excepționale, în special în domenii precum edificarea instituțiilor, dezvoltarea socioeconomică și a societății civile; consideră că o cooperare practică ar trebui să fie completată de un dialog structurat între UE și Turcia în vederea coordonării politicilor de vecinătate ale acestora;
57. salută ratificarea de către Turcia a Protocolului opțional la Convenția ONU împotriva torturii (OPCAT) din 27 septembrie 2011 și invită Turcia să pună rapid în aplicare cerințele acestuia în legislația națională; sugerează adoptarea imediată a unui mecanism de punere în aplicare la nivel național; solicită Turciei să permită observatorilor internaționali accesul la închisorile sale;
58. reiterează invitația sa adresată guvernului Turciei de a semna și supune ratificării Statutul Curții Penale Internaționale, sporind, astfel, în și mai mare măsură, contribuția și angajamentul Turciei în cadrul sistemului multilateral global;
59. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Consiliului Europei, Președintelui Curții Europene a Drepturilor Omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Turcia.