Document de şedinţă

 

2.5.2012                                                                                                                  B7‑0228/2012

PROPUNERE DE REZOLUŢIE

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

referitoare la brevetarea procedeelor biologice esențiale

( 2012/2623(RSP) )

Klaus-Heiner Lehne, Tadeusz Zwiefka, Martin Kastler, Peter Liese

în numele Grupului PPE

Evelyne Gebhardt, Luigi Berlinguer, Sylvie Guillaume, Evelyn Regner, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Françoise Castex

în numele Grupului S&D

Cecilia Wikström, Corinne Lepage

în numele Grupului ALDE

Martin Häusling, Margrete Auken

în numele Grupului Verts/ALE

 

B7‑0228/2012

Rezoluția Parlamentului European referitoare la brevetarea procedeelor biologice esențiale

( 2012/2623(RSP) )

Parlamentul European,

–   având în vedere Directiva 98/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 1998 privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice[1] (denumită în continuare „Directiva 98/44”), în special articolul 4, care prevede că soiurile de plante și rasele de animale, precum și procedeele esențialmente biologice pentru producerea plantelor sau animalelor nu sunt brevetabile,

–   având în vedere articolul 2 alineatul (2) și considerentul 33 al Directivei 98/44/CE, care stipulează că obținerea de plante sau animale este esențialmente biologică atunci când constă în întregime din fenomene naturale, cum ar fi încrucișarea sau selecția,

–   având în vedere importanța punerii corespunzătoare în aplicare a articolului 11 al Directivei 98/44, care garantează privilegiul agricultorului,

–   având în vedere Convenția din 5 octombrie 1973 privind acordarea brevetelor europene (denumită în continuare „Convenția brevetului european”), în special articolul 53 litera (b),

–   având în vedere Decizia Consiliului administrativ al Organizației Europene de Brevete din 16 iunie 1999 privind încorporarea Directivei 98/44 în normele de aplicare ale Convenției brevetului european[2],

–   având în vedere Decizia G2/06 a Oficiul European de Brevete (OEB) și Hotărârea Curții Europene de Justiție în Cauza C‑34/10, potrivit căreia, la interpretarea interdicțiilor în dreptul brevetelor, trebuie să se țină seama de contribuția cererii de brevet per ansamblu la progresul tehnic, și nu doar de modul în care sunt formulate revendicările,

–   având în vedere Deciziile Marii camere de recurs a OEB G2/07 (referitoare la broccoli) și G1/08 (referitoare la tomate), care, în principiu, exclud procesele de reproducere de la brevetabilitate,

–   având în vedere brevetele acordate de OEB pentru producția de plante reproduse prin mijloace convenționale, precum broccoli (EP 1069819), tomatele (EP 1211926) și pepenii galbeni (EP 1962578),

–   având în vedere brevetele acordate de OEB pentru producția de plante reproduse prin mijloace convenționale, precum selecția sexuală și materialul de reproducere utilizat în reproducerea convențională (EP 1263521, EP 1257168), selecția vacilor de lapte (EP 1330552) și producția animalieră (EP 1506316),

–   având în vedere Tratatul internațional privind resursele fitogenetice pentru alimentație și agricultură, la care Uniunea Europeană a aderat în temeiul Deciziei 2004/869/CE a Consiliului[3],

–   având în vedere Convenția internațională privind protecția noilor soiuri de plante, astfel cum a fost revizuită la Geneva la 10 octombrie 1972, la 23 octombrie 1978 și la 19 martie 1991 (denumită în continuare „Convenția UPOV”),

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante[4] [denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 2100/94]”,

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât drepturile de proprietate intelectuală sunt importante pentru stimularea dezvoltării de noi soiuri de plante și a inovațiilor care privesc plantele, constituind totodată o condiție necesară pentru stimularea creșterii și inovării și pentru ajutarea economiei europene, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), să facă față crizei economice și concurenței mondiale;

B.  întrucât, în special în domeniul fitotehniei și al zootehniei, o protecție excesivă prin brevete poate constitui un obstacol în calea inovării și a progresului și, blocând accesul la resursele genetice animale și vegetale, poate fi în detrimentul întreprinderilor fitotehnice și zootehnice mici și mijlocii;

C. întrucât reproducerea plantelor este o condiție esențială pentru securitatea aprovizionării cu alimente și, într-o oarecare măsură, a aprovizionării cu energie;

D. întrucât metodele convenționale de reproducere sunt de importanță critică pentru fitotehnia și zootehnia modernă;

E.  întrucât un principiu fundamental al sistemului internațional al drepturilor soiurilor de plante întemeiat pe Convenția UPOV și al sistemului UE fondat pe Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului constă în aceea că titularul unui soi de plante nu poate să împiedice alte persoane să utilizeze planta protejată pentru a promova utilizarea soiurilor protejate în alte activități fitotehnică;

F.  întrucât este important să existe un privilegiu similar în cadrul legislației privind brevetele în întreaga Uniune Europeană;

G. întrucât articolul 4 din Directiva 98/44/CE și articolul 53 litera (b) din Convenția brevetului european prevăd că soiurile de plante și rasele de animale și procedeele esențialmente biologice pentru producerea plantelor sau animalelor nu sunt brevetabile;

H. întrucât brevetele pentru produsele obținute prin metode convenționale de reproducere și brevetele pentru material genetic necesar pentru reproducerea convențională pot submina exceptarea prevăzută la articolul 4 din Directiva 98/44 și articolul 53 litera (b) din Convenția brevetului european;

I.   întrucât în domeniul ingineriei genetice se pot acorda brevete, însă trebuie salvgardată interdicția brevetelor pentru soiuri de plante și rase de animale;

J.   întrucât în domeniul biotehnologiei, atunci când se decide asupra brevetabilității, nu ar trebui să se ia în considerare doar modul în care sunt formulate revendicările, ci și contribuția pe care o aduce per ansamblu invenția la progresul tehnic;

K. întrucât, în conformitate cu articolul 16 litera (c) din Directiva 98/44, Comisia trebuie să prezinte un raport anual „asupra progreselor și implicațiilor legislației privind brevetele de invenție în domeniul biotehnologiei și ingineriei genetice”;

L.  întrucât Comisia nu a mai publicat niciun raport de acest fel din 2005;

M. întrucât, în rezoluția sa din 26 octombrie 2005 referitoare la brevetele pentru invenții biotehnologice[5], Parlamentul a invitat Comisia să abordeze cu atenție în următorul său raport punerea în aplicare corespunzătoare a articolului 4 alineatul (1) litera (a) din Directiva 98/44;

N. întrucât astfel de rapoarte ale Comisiei ar servi obiectivului de a asigura informarea deplină a populației și întrucât Uniunea Europeană are un rol călăuzitor în încurajarea dezbaterii publice,

1.  recunoaște importanța pe care o are OEB în sprijinirea inovației, competitivității și creșterii economice în Europa;

2.  recunoaște că brevetele promovează diseminarea de informații tehnice valoroase și reprezintă un instrument important pentru transferul de tehnologie;

3.  salută deciziile Marii camere de recurs a OEB în așa-numitele cauze „broccoli” (G2/07) și „tomate” (G1/08), în care este abordată interpretarea corectă a termenului de „procedee esențialmente biologice pentru producerea plantelor (sau animalelor)” utilizat în Directiva 98/44 și Convenția brevetului european în vederea excluderii acestor procedee de la brevetabilitate;

4.  invită OEB să excludă de la brevetare și produsele obținute prin metode convenționale de reproducere și toate metodele convenționale de reproducere, inclusiv selecția inteligentă („smart breeding” sau reproducerea de precizie) și materialul de reproducere utilizat pentru reproducerea convențională;

5.  invită Comisia să abordeze în viitorul său raport deciziile Marii camere de recurs a OEB referitore la broccoli și tomate;

6.  invită Comisia să abordeze în viitorul său raport posibilele implicații ale brevetării metodelor de reproducere la plante și impactul lor asupra industriei fitotehnice, agriculturii, industriei alimentare și securității alimentare;

7.  invită Comisia și statele membre să se asigure că UE va continua să aplice o exceptare cuprinzătoare pentru agricultori în dreptul brevetelor fitotehnie și zootehnie;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre și OEB.

[1] JO L 213, 30.7.1998, p. 13.
[2] Jurnalul Oficial al OEB 7/1999.
[3] JO L 378, 23.12.2004, p. 1.
[4] JO L 227, 01.09.1994, p. 1.
[5] JO C 272E, 9.11.2006, p. 440.