Document de ședință

11.6.2012                                                                                                               B7‑0304/2012

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

referitoare la încetarea mutilării genitale feminine

(2012/2684(RSP))

Marina Yannakoudakis, Konrad Szymański, Martin Callanan, Daniel Hannan, James Nicholson, Malcolm Harbour, Edvard Kožušník, Valdemar Tomaševski, Julie Girling

în numele Grupului ECR

B7‑0304/2012

Rezoluția Parlamentului European referitoare la încetarea mutilării genitale feminine

(2012/2684(RSP))

Parlamentul European,

–   având în vedere rapoartele Convenției ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) și Protocolul Opțional la aceasta și Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante,

–   având în vedere Rezoluția sa din 24 martie 2009 referitoare la lupta împotriva mutilărilor genitale feminine practicate în UE[1],

–   având în vedere Raportul din 2010 al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) intitulat „Global strategy to stop health care providers from performing female genital mutilation”,

–   având în vedere Raportul Secretarului General al ONU din 5 decembrie 2011 intitulat „Ending female genital mutilation”,

–   având în vedere Concluziile Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din 8 martie 2010 privind eradicarea violenței împotriva femeilor în Uniunea Europeană, în care se solicită adoptarea unei strategii internaționale de combatere a mutilării genitale feminine,

–   având în vedere Rezoluția sa din 5 martie 2011 referitoare la prioritățile și structura unui nou cadru al politicii UE de combatere a violenței împotriva femeilor (P7_TA(2011)0127),

–   având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât mutilarea genitală feminină reprezintă un abuz ireparabil și ireversibil care afectează astăzi 140 de milioane de femei și de fete aflate în viață și întrucât, în fiecare an, alte 3 milioane de fete riscă să suporte această practică;

B.  întrucât 500 000 de femei din Europa au fost afectate de mutilarea genitală feminină, iar 180 000 de fete riscă acest lucru și întrucât, potrivit experților, aceste cifre sunt subestimate și nu țin cont de a doua generație a migranților și de migrantele neînregistrate;

C. întrucât orice formă de mutilare genitală feminină este un act de violență împotriva femeilor, săvârșit deopotrivă de bărbați și de femei, și constituie o încălcare a drepturilor lor fundamentale, în special a dreptului la integritate personală și la sănătate fizică și mintală;

D. întrucât mutilarea genitală feminină provoacă daune grave și ireparabile pe termen scurt și lung asupra sănătății fizice și mintale a femeilor și fetelor afectate, constituind un atac grav la adresa persoanei și integrității lor, în unele cazuri putând fi chiar fatală,

1.  solicită Adunării Generale a ONU să adopte o rezoluție la cea de a 67-a sesiune a sa prin care să se interzică mutilarea genitală feminină la nivel mondial, încurajând statele membre să colaboreze pentru a putea pune capăt acestei practici nocive;

2.  solicită comunității internaționale, entităților competente ale ONU și societății civile să sprijine activ, prin alocarea de resurse financiare, o serie de programe specifice inovatoare și să disemineze bunele practici care vizează nevoile și prioritățile fetelor aflate în situații vulnerabile precum mutilarea genitală feminină și care au dificultăți în accesarea serviciilor și programelor;

3.  afirmă că, întrucât este practicată în general în cazul fetelor cu vârsta de până la 15 ani, mutilarea genitală feminină constituie o încălcare a drepturilor copilului; reafirmă că toate cele 27 de state membre ale UE s-au angajat să protejeze drepturile copilului în cadrul Convenției ONU cu privire la drepturile copilului;

4.  solicită insistent Comisiei să acorde o atenție specifică mutilării genitale feminine în cadrul unei strategii globale de combatere a violenței împotriva femeilor și în cadrul Agendei UE pentru drepturile copilului; solicită insistent statelor membre să ia măsuri ferme de combatere a acestei practici ilegale;

5.  solicită insistent statelor membre care nu au făcut încă acest lucru să incrimineze practicarea mutilării genitale feminine la nivel național și să-i urmărească în justiție pe cei care o practică sau pe cei care duc fetițe și fete tinere în țări din afara UE unde acestea fac apoi obiectul acestei practici;

6.  își declară îngrijorarea profundă cu privire la dovezile referitoare la practicile de mutilare genitală feminină vătămătoare și uneori fatale realizate de personalul medical ca și cum ar fi o procedură medicală;

7.  solicită Secretarului General al ONU să se asigure că toate organizațiile și organismele relevante ale ONU, îndeosebi Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Fondul de Dezvoltare al Națiunilor Unite pentru Femei, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, individual și colectiv, integrează în programele lor naționale, după caz și în conformitate cu prioritățile naționale, protecția și promovarea drepturilor fetelor împotriva mutilării genitale feminine, pentru a consolida și mai mult eforturile lor în această privință;

8.  subliniază că este nevoie de acțiuni de sensibilizare, de mobilizare a comunității, de educație și de formare pentru a garanta că toate părțile principale implicate, și anume funcționarii guvernamentali, inclusiv personalul de aplicare a legii și cel din sistemul judiciar, personalul medical, liderii religioși și de la nivelul comunității, profesorii, angajatorii, jurnaliștii și persoanele care au o relație directă cu fetele, precum și părinții, familiile și comunitățile fac eforturi să elimine atitudinile și practicile dăunătoare care afectează negativ fetele;

9.  îndeamnă statele membre să își îmbunătățească sistemele de informare medicală pentru a putea monitoriza numărul de fete și de femei observate în instituții medicale europene care au suferit mutilări genitale feminine;

10. subliniază necesitatea de a sprijini membrii societății civile, în special organizațiile femeilor, care lucrează în cadrul comunităților lor pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și copiilor, inclusiv mutilării genitale feminine;

11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Secretarului General al ONU, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.