Document de ședință

 

5.3.2013                                                                                                                  B7‑0086/2013

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B7-0108/2013

în conformitate cu articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

referitoare la evaluările de risc și securitate („testele de stres”) ale centralelor nucleare din Uniunea Europeană și activitățile conexe

( 2012/2830(RSP) )

Amalia Sartori

în numele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

 

B7‑0086/2013

Rezoluția Parlamentului European referitoare la evaluările de risc și securitate („testele de stres”) ale centralelor nucleare din Uniunea Europeană și activitățile conexe

( 2012/2830(RSP) )

Parlamentul European,

–   având în vedere Comunicarea Comisiei ( COM(2012)0571 ) din 4 octombrie 2012 privind evaluările complexe de risc și securitate („testele de stres”) ale centralelor nucleare din Uniunea Europeană și activitățile conexe,

–   având în vedere vizitele la fața locului de monitorizare și de stabilire a faptelor organizate de Grupul european de reglementare pentru siguranța nucleară (ENSREG) după finalizarea procesului de revizuire a testelor de stres, în vederea schimbului de informații privind măsurile adoptate, planificate sau în curs de examinare la fața locului, pentru îmbunătățirea siguranței ca urmare a testului de stres și pentru identificarea bunelor practici, a succeselor demne de remarcat, precum și a lecțiilor învățate sau a dificultăților întâmpinate în implementarea respectivelor măsuri,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2011, în special apelul adresat autorităților naționale independente din UE de a realiza o evaluare complexă și transparentă de risc și securitate a tuturor centralelor nucleare din UE, în lumina experiențelor desprinse în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia,

–   având în vedere că planul de acțiune ENSREG a fost aprobat la 1 august 2012, asigurând că recomandările și propunerile din evaluările inter pares ale testelor de stres vor fi abordate de autoritățile naționale de reglementare și ENSREG în mod consecvent,

–   având în vedere Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare[1], care subliniază faptul că răspunderea la nivel național a statelor membre cu privire la securitatea instalațiilor nucleare reprezintă un principiu fundamental și că răspunderea principală pentru supravegherea instalațiilor de securitate nucleară revine autorităților naționale de reglementare,

–   având în vedere raportul ENSREG cu privire la evaluarea inter pares a testelor de stres adoptat de ENSREG și de Comisie, precum și declarația comună conexă dată de ENSREG și de Comisie la 26 aprilie 2012,

–   având în vedere dezastrul nuclear din 2011 de la centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia,

–   având în vedere concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012, în special apelul adresat statelor membre să asigure implementarea deplină și la timp a recomandărilor formulate în raportul publicat de ENSREG ca urmare a finalizării testelor de stres privind securitatea nucleară,

–   având în vedere Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive[2],

–   având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolele 2 și 30 din acesta,

–   având în vedere întrebarea adresată Comisiei privind evaluările complexe de risc și securitate („testele de stres”) ale centralelor nucleare din Uniunea Europeană și activitățile conexe ( O-183/2012 – B7-0108/2013 ),

–   având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât raportul din 16 octombrie 2012 al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din cadrul Parlamentului European referitor la propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea unui instrument pentru cooperarea în materie de securitate nucleară solicită ca standardele de securitate nucleară din țările terțe să le reflecte pe cele europene;

B.  întrucât „evaluările complexe de risc și securitate («testele de stres») ale centralelor nucleare din Uniunea Europeană și activitățile conexe” au fost realizate pentru a analiza stadiul de pregătire al centralelor nucleare pentru a face față unor condiții extreme,

1.  ia act de comunicarea Comisiei privind testele de stres și rezultatele acestora, în urma accidentului de la Fukushima; salută eforturile depuse de Comisie, în special în cadrul ENSREG, și de autoritățile naționale de reglementare pentru a supune 145 de reactoare din UE și 20 de reactoare din afara UE unei proceduri de tipul test de stres; subliniază utilitatea acestei proceduri și faptul că acest exercițiu este fără precedent la nivel mondial; se așteaptă ca rezultatele testelor de stres să contribuie la dezvoltarea culturii securității nucleare în Europa, care să devină un exemplu demn de urmat la nivel internațional; salută eforturile depuse pentru a face testele de stres cât mai transparente posibil;

2.  ia act de principalele concluzii ale raportului cu privire la evaluarea inter pares care subliniază patru domenii principale în care sunt necesare îmbunătățiri în Europa: (1) elaborarea unor orientări de către Asociația Autorităților de Reglementare în Domeniul Nuclear din Europa de Vest (WENRA) referitoare la evaluarea riscurilor de pericole naturale și a unor marje care țin seama de orientările existente ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), (2) sublinierea importanței revizuirilor periodice privind securitatea (3) implementarea măsurilor recunoscute pentru protejarea integrității izolării și (4) reducerea la minimum a accidentelor provocate de pericolele naturale și limitarea consecințelor acestora;

3.  recunoaște faptul că, în urma testelor de stres, țările au început să implementeze sau să planifice măsuri pentru a îmbunătăți siguranța centralelor lor, în special în lumina experiențelor desprinse în urma experienței Fukushima; salută faptul că un plan de acțiune a fost convenit între ENSREG și Comisie, pentru acțiuni subsecvente recomandărilor, și că toate acțiunile întreprinse pentru sporirea securității nucleare vor fi partajate la nivel european; subliniază faptul că, pe baza evaluării inter pares, Comisia a identificat măsuri care trebuie avute în vedere la nivelul UE; invită toate părțile implicate să dea curs imediat și în mod corespunzător tuturor concluziilor și recomandărilor cuprinse în acestea, inclusiv bunelor practici identificate; recomandă în acest scop confirmarea rolului de lider al ENSREG în monitorizarea implementării recomandărilor privind evaluarea inter pares pe baza planurilor naționale de acțiune; solicită ENSREG să furnizeze periodic informații Comisiei, Parlamentului și Consiliului cu privire la progresele înregistrate; de asemenea, solicită ca Parlamentul să fie informat și consultat anual cu privire la rezultatele, măsurile și planurile din domeniul securității nucleare;

4.  reamintește, cu toate acestea, că testele de stres inițiate de Comisie și ENSREG au avut un domeniu de aplicare limitat și au vizat în primul rând evaluarea gradului de rezistență și de pregătire al centralelor nucleare în fața unor evenimente externe extrem de grave; consideră, prin urmare, că testele de stres au vizat în primul rând evaluarea gradului de rezistență și de pregătire al centralelor nucleare în fața unor astfel de evenimente externe grave și deci scopul lor nu a fost și nu a putut fi acela de a înlocui revizuirile detaliate privind securitatea centralelor nucleare care sunt efectuate în cadrul domeniului de competență națională al statelor membre în vederea evaluării securității nucleare a centralelor nucleare; îndeamnă, prin urmare, Comisia să includă rezistența generală a centralelor nucleare (în special în ceea ce privește eventualele fisuri ale recipientelor sub presiune) ca criteriu specific în viitoarele teste de stres;

5.  ia act de faptul că rezultatele actuale reflectă participarea unui număr de țări din afara UE, chiar dacă uneori acestea au utilizat metodologii și calendare diferite;

6.  îndeamnă Comisia și statele membre să încurajeze țările din afara UE care dețin centrale nucleare, în special țările vecine, să pună în aplicare procedura de tip test de stres și să își împărtășească rezultatele; subliniază importanța consolidării standardelor internaționale în domeniul siguranței și securității nucleare și a punerii lor în aplicare în mod corespunzător; încurajează UE să continue cooperarea la nivel internațional în acest sens, în special în contextul AIEA;

7.  ia act de faptul că Convenția privind securitatea nucleară reprezintă un instrument juridic care vizează în special promovarea unui nivel ridicat de securitate nucleară la nivel mondial și care obligă părțile contractante (inclusiv Euratom) să prezinte rapoarte privind îndeplinirea obligațiilor legate de evaluările inter pares în cadrul reuniunilor regulate ale părților contractante care au loc sub auspiciile AIEA; încurajează utilizarea Instrumentului pentru cooperarea în materie de securitate nucleară (ICSN) pentru a promova, pornind de la experiența acumulată în Europa, implementarea testelor de stres pe plan internațional;

8.  reamintește că pericolele pe care le prezintă deșeurile radioactive au fost evidențiate încă o dată de accidentul nuclear de la Fukushima; subliniază faptul că dezastrele naturale cum ar fi cutremurele și valurile tsunami ar putea afecta securitatea instalațiilor nucleare existente, sau a celor în curs de a fi construite, de pe teritoriul Uniunii și din țările învecinate care prezintă un risc ridicat de cutremure sau tsunami, un exemplu în acest sens fiind Akkuyu în Turcia; consideră că, pe lângă măsurile care vor fi implementate pentru centralele nucleare, ar trebui luate toate măsurile necesare la nivelul Uniunii și al statelor membre pentru a se asigura faptul că deșeurile radioactive nu sunt depozitate în zone identificate ca prezentând un risc ridicat; invită Comisia să sprijine identificarea deschisă și obiectivă a celor mai bune facilități pentru depozitarea deșeurilor radioactive cât mai în siguranță; îndeamnă țările vecine și țările candidate la aderare să se alăture acordului privind Sistemul de schimb de informații în caz de urgență radiologică al Comunității Europene (ECURIE);

9.  invită statele membre și autoritățile naționale de reglementare să pună în aplicare recomandările și propunerile raportului cu privire la evaluarea inter pares al ENSREG, inclusiv cele mai bune practici identificate, și, după caz, să își adapteze legislațiile lor pentru a ține seama de experiențele desprinse în urma accidentului de la Fukushima Daiichi;

10. invită Comisia să prezinte propuneri referitoare la definirea principiilor de reglementare a securității nucleare în ceea ce privește centralele nucleare operaționale, în curs de dezafectare sau care au fost dezafectate deja din UE, pentru a institui, la nivelul UE, un mecanism de supraveghere a securității nucleare și pentru a atribui răspunderea pentru asigurarea securității nucleare;

11. solicită ca independența și transparența autorităților de supraveghere să devină o prioritate atât timp cât centralele nucleare sunt încă funcționale;

12. consideră că există abordări naționale diferite în ceea ce privește evaluarea efectelor accidentelor aviatice asupra securității centralelor nucleare; ia act de faptul că „accidentele aviatice nu au fost considerate în mod explicit un eveniment declanșator în cadrul evaluărilor de securitate” și că numai efectele lor au fost conturate în specificațiile privind testul de stres; regretă, totuși, faptul că numai patru state membre au inclus astfel de evaluări în rapoartele lor privind testul de stres; cu toate acestea, ia act de faptul că specificațiile privind testul de stres menționează că „evaluarea consecințelor pierderii funcțiilor de securitate este, de asemenea, relevantă dacă situația este provocată de evenimente declanșatoare indirecte, de exemplu, (...) accidentele aviatice”; de asemenea, ia act de faptul că, având în vedere că acest risc ține în primul rând de preocupările în materie de securitate națională ale statelor membre și, deci, de suveranitatea acestora, a fost înființat un grup ad-hoc pentru securitate nucleară (AHGNS), al cărui sarcină este să analizeze în detaliu acest aspect și să facă publice concluziile sale; are cunoștință despre faptul că sunt planificate schimburi suplimentare între statele membre cu privire la acest subiect în cadrul unor forumuri adecvate precum Asociația europeană a autorităților de reglementare în domeniul securității nucleare (ENSRA); solicită tuturor părților interesate, inclusiv statelor membre, Comisiei, ENSREG, ENSRA și operatorilor centralelor nucleare, să colaboreze pentru a anticipa și a conveni asupra unei abordări comune în ceea ce privește gestionarea riscului pe care îl implică accidentele aviatice, recunoscând în același timp că acest risc ține de preocupările în materie de securitate națională și de suveranitatea statelor membre;

13. subliniază faptul că în UE, în cazul a 47 de centrale nucleare, având un total de 111 reactoare, peste 100 000 de persoane locuiesc pe o rază de 30 km în jurul lor; regretă faptul că domeniul de aplicare al testelor de stres nu a fost extins pentru a include stadiul de pregătire pentru situații de urgență în afara sitului, în ciuda importanței pe care o are acest factor în limitarea impactului unor potențiale accidente nucleare asupra populației; salută inițiativa luată de Comisie, cu sprijinul ENSREG, de a lansa un studiu axat pe regiunile transfrontaliere din UE în vederea formulării de recomandări, printre altele în ceea ce privește măsurile preventive pentru situații de urgență în afara sitului, până la sfârșitul anului 2013, și solicită prezentarea rezultatelor până la sfârșitul anului 2014; recomandă, în acest context, garantarea implicării autorităților transfrontaliere competente de la nivelul național și regional, în ceea ce privește planurile lor de acțiune în materie de securitate și experiențele în procesele de informare și comunicare în cazul în care centralele nucleare se află direct la frontierele naționale;

14. solicită informarea și consultarea amplă a cetățenilor UE cu privire la securitatea nucleară în Uniune;

15. subliniază faptul că disponibilitatea mâinii de lucru calificate și cu experiență este esențială pentru o cultură puternică a securității nucleare; insistă, prin urmare, să se implementeze toate măsurile necesare la nivelul UE și al statelor membre pentru promovarea și menținerea unui nivel ridicat al calificărilor în domeniul securității nucleare, gestionării deșeurilor, protecției împotriva radiațiilor și pregătirii pentru situații de urgență; invită Comisia să încurajeze schimburile transfrontaliere de experți și de bune practici și subliniază importanța garantării unor condiții de muncă adecvate, în special în ceea ce privește timpul de lucru, pentru a nu pune în pericol securitatea nucleară;

16. recomandă ca UE să sprijine eforturile internaționale de dezvoltare a celor mai ridicate standarde de securitate, care să fie aplicate cu strictețe, să fie dezvoltate în paralel cu progresele științifice și să reflecte preocupările îndreptățite ale cetățenilor; subliniază, în acest context, rolul UE în cadrul politicii de vecinătate, ca instrument de cooperare în domeniul securității nucleare; îndeamnă statele membre și Comisia să își asume în comun responsabilitatea privind consolidarea standardelor internaționale în domeniul securității nucleare și implementarea adecvată a acestora, în strânsă cooperare cu AIEA, secretariatul Convenției Espoo și cu alte organizații internaționale relevante; invită Comisia să analizeze cu atenție planul de acțiune întocmit de AIEA în urma accidentului de la Fukushima și să prezinte un plan de acțiune incluziv, cu măsuri concrete pentru implementarea sa; îndeamnă Comisia și statele membre ca, în cooperare cu AIEA, să colaboreze în mod constructiv cu țări care nu au pus în aplicare teste de stres transparente privind securitatea nucleară, cum ar fi Belarus, Rusia și Turcia, și să le îndemne pe acestea să adere la standardele internaționale de securitate și să coopereze cu experții internaționali pe parcursul tuturor etapelor de pregătire, construcție, operare și dezafectare a centralelor nucleare; consideră că, în această privință, UE trebuie să folosească la maximum cunoștințele de specialitate oferite de organizațiile și organismele internaționale;

17. este de opinie că UE ar trebui să urmărească o strânsă cooperare cu AIEA, în conformitate cu prevederile Tratatului Euratom, în ceea ce privește securitatea nucleară; subliniază că regulamentul Consiliului privind instituirea unui instrument pentru cooperarea în materie de securitate nucleară ar trebui să aibă drept rezultat acordarea de ajutor, printre altele Japoniei, în procesul de stabilizare și remediere a sitului nuclear Fukushima Daiichi și în domeniul protecției împotriva radiațiilor și al siguranței alimentare la nivel național;

18. ia act de faptul că, pe baza testelor de stres, autoritățile naționale de reglementare au concluzionat că nu există rațiuni tehnice care să justifice oprirea vreunei centrale nucleare din UE; subliniază, cu toate acestea, că testele de stres au demonstrat că practic în toate centralele nucleare trebuie să se ia măsuri specifice fiecărui sit pentru sporirea securității, deoarece a fost identificat un număr semnificativ de măsuri tehnice de îmbunătățire, iar punerea în aplicare a măsurilor anterioare încă mai trebuie finalizată; solicită implementarea de urgență a măsurilor de îmbunătățire necesare și subliniază că măsurile legate de securitatea și siguranța nucleară nu trebuie să fie afectate de măsurile de austeritate impuse de statele membre;

19. solicită ca, în interesul unui proces eficient de elaborare a politicilor și a unei dezbateri publice transparente, costurile totale inițiale estimate pentru măsurile necesare de sporire a securității recomandate în urma testelor de stres pentru cele 132 de reactoare care funcționează în UE (10-25 de miliarde de euro în anii următori) să fie justificate în continuare printr-o analiză mai detaliată a costurilor realizată de autoritățile naționale de reglementare în cooperare cu operatorii din domeniul nuclear și, dacă este posibil, asociată cu selecția recomandărilor identificate; consideră că, oricare ar fi costurile pentru astfel de îmbunătățiri, ele trebuie suportate în întregime de operatorii din domeniul nuclear și nu de contribuabili; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape această chestiune, inclusiv în contextul competențelor sale în domeniul concurenței;

20. subliniază faptul că o politică globală în domeniul siguranței și securității nucleare ar trebui să cuprindă în domeniul său de aplicare toate amplasamentele nucleare, securitatea combustibilului și a reactoarelor, gestionarea deșeurilor și dezafectarea, siguranța operațională, resurse umane suficiente, o îmbunătățire continuă a condițiilor de siguranță pentru lucrătorii din acest sector și pregătirea pentru situații de urgență, inclusiv planuri transfrontaliere pentru situații de urgență în afara sitului, precum și să garanteze existența unor autorități de reglementare independente și puternice;

21. consideră că, atâta vreme cât centralele nucleare existente rămân în funcțiune, iar altele noi sunt construite, nivelul securității nucleare din UE și din țările terțe vecine trebuie să reflecte, în mod prioritar, cele mai bune practici și standarde în materie de siguranță și securitate existente la nivel mondial; insistă asupra nevoii de a asigura faptul că aceste preocupări se reflectă pe parcursul întregului ciclu de viață al centralelor nucleare, incluzând aici, prin urmare, și eventuala lor dezafectare; subliniază mai ales faptul că ar trebui să se țină seama de costurile survenite pe parcursul ciclului de viață (alegerea locației, proiectare, construire, activare, exploatare și dezafectare) la evaluarea criteriilor de securitate ale centralelor nucleare; reamintește că analiza costurilor și a riscurilor joacă un rol major în continuarea exploatării centralelor nucleare;

22. consideră că gestionarea tuturor pericolelor externe ar trebui să urmeze o procedură de evaluare în conformitate cel puțin cu orientările AIEA și nu trebuie să subestimeze aspectele care nu au un caracter tehnic;

23. constată că diferențele dintre statele membre pot duce la abordări divergente în ceea ce privește reglementarea în domeniul securității nucleare, dar că toate statele membre au aderat la standardele de securitate nucleară ale AIEA și că toate au obligația de a respecta și de a pune în aplicare dispozițiile legislației UE în materie de securitate nucleară;

24. ia act de faptul că, potrivit comunicării Comisiei și raportului ENSREG cu privire la evaluarea inter pares, exercițiul testului de stres a dovedit contribuția pozitivă a evaluărilor periodice de securitate ca instrument eficient de menținere și îmbunătățire a securității și rezistenței centralelor nucleare; ia act, de exemplu, de opinia ENSREG potrivit căreia reevaluarea riscurilor de pericole naturale și a prevederilor relevante privind centralele ar trebui să aibă loc cel puțin o dată la 5 sau la 10 ani; recomandă ca evaluarea periodică să se bazeze pe standarde de siguranță comune, iar revizuirea cadrului juridic privind securitatea nucleară să includă prevederi corespunzătoare;

25. salută revizuirea care urmează să aibă loc a Directivei privind securitatea nucleară, care ar trebui să aibă un caracter ambițios și ar trebui să ofere ocazia de a introduce îmbunătățiri majore în domenii precum procedurile și cadrele de securitate, dar și rolul și resursele autorităților de reglementare din domeniul nuclear, și, în special, ar trebui să consolideze independența, deschiderea și transparența acestora, sporind totodată monitorizarea și evaluarea inter pares; subliniază faptul că revizuirea cadrului juridic privind securitatea nucleară ar trebui să țină seama de activitățile în curs de desfășurare la nivel internațional, de exemplu la nivelul AIEA;

26. recunoaște importanța punerii în aplicare a recomandărilor în strânsă cooperare cu autoritățile din domeniul securității nucleare și a evaluării măsurii în care ar trebui extins domeniul de aplicare al revizuirii periodice privind securitatea; reafirmă necesitatea unei strânse cooperări transfrontaliere și a schimbului de bune practici cu privire la aceste aspecte, precum și a coordonării schimbului de informații; consideră, totodată, că trebuie asigurate garanții privind supravegherea și securitatea transfrontalieră; consideră, în acest sens, că trebuie luate în considerare persoanele care locuiesc pe o rază de 50 km în jurul unei centrale nucleare și, în cazul în care va fi vizată o majoritate a locuitorilor dintr-un stat membru învecinat, autoritatea responsabilă din statul membru în cauză trebuie să fie implicată, de asemenea, în luarea tuturor deciziilor;

27. consideră că statele membre ar trebui să promoveze, cu participarea comunității, campanii adecvate de informare și de sensibilizare, cu scopul de a informa cetățenii cu privire la necesitatea testelor de stres și beneficiile acestora;

28. salută, în acest context, intenția Comisiei de a propune acte legislative și acte fără caracter legislativ cu privire la răspunderea și asigurările din domeniul nuclear; reamintește că răspunderea civilă pentru daune nucleare face deja obiectul convențiilor internaționale (Paris și Viena); consideră, cu toate acestea, că operatorii nucleari și titularii autorizațiilor de gestionare a deșeurilor nucleare ar trebui să pună în aplicare prevederi cuprinzătoare privind securitatea financiară care să le permită să acopere în totalitate costurile pentru care sunt răspunzători în cazul unor daune provocate persoanelor și mediului în situația în care are loc un accident; invită Comisia, în acest context, să prezinte propuneri pe această temă până la sfârșitul anului 2013;

29. invită statele membre să accepte asocierea strânsă a Parlamentului la actele decise în cadrul Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Tratatul Euratom);

30. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului European și parlamentelor naționale.

[1] JO L 172, 2.7.2009, p. 18.
[2] JO L 199, 2.8.2011, p. 48.