Document de ședință

 

19.2.2014                                                                                                                B7‑0188/2014

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

referitoare la situația din Irak

( 2014/2565(RSP) )

Jelko Kacin, Marietje Schaake

în numele Grupului ALDE

 

B7‑0188/2014

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Irak

( 2014/2565(RSP) )

Parlamentul European,

–       având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind Irakul, îndeosebi cea din 14 martie 2013 referitoare la Irak: situația precară a grupurilor minoritare, în special a irakienilor de etnie turkmenă[1],

–       având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte, și Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak[2],

–       având în vedere Documentul de strategie comun pentru Irak (2011-2013) al Comisiei,

–       având în vedere „Raportul privind drepturile omului în Irak: ianuarie-iunie 2012”, prezentat în comun la 19 decembrie 2012 de Misiunea de asistență a Organizației Națiunilor Unite în Irak (UNAMI) și de Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului,

–       având în vedere Raportul nr. 144 din 14 august 2013 al Grupului Internațional de Criză privind Orientul Mijlociu intitulat Make or Break: Iraq’s Sunnis and the State („Reușită sau eșec: suniții din Irak și statul”),

–       având în vedere datele ONU privind numărul victimelor înregistrate în septembrie 2013, publicate la 1 octombrie 2013,

–       având în vedere declarația din 29 iulie 2013 a Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon, prin care îndeamnă liderii să îndepărteze Irakul „de la marginea prăpastiei”,

–       având în vedere declarația din 1 septembrie 2013 a Secretarului General al ONU, Ban Ki‑moon, cu privire la evenimentele tragice din tabăra de la Ashraf care s-au soldat cu moartea a 52 de persoane,

–       având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie sau convingeri,

–       având în vedere Pactul internațional din 1966 cu privire la drepturile civile și politice, la care Irakul este parte,

–       având în vedere declarația din 5 septembrie 2013 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Catherine Ashton, referitoare la recentele violențe din Irak,

–       având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la libertatea presei și a mass-mediei în lume[3],

–       având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.     întrucât Irakul se confruntă în continuare cu probleme politice, socioeconomice și de securitate grave și întrucât scena politică din această țară este extrem de fragmentată și afectată de violență și de politici sectare, ceea ce aduce prejudicii grave aspirațiilor legitime ale poporului irakian la pace, prosperitate și la o tranziție autentică spre democrație;

B.     întrucât, conform cifrelor publicate de UNAMI privind numărul victimelor, un număr total de 7 818 civili au fost uciși, iar alții 17 981 au fot răniți în 2013, anul trecut fiind cel mai sângeros din 2008; întrucât, în ianuarie 2014, 661 de civili au fost uciși și alții 1 201 au fost răniți; întrucât Bagdad-ul este în mod constant regiunea cea mai afectată;

C.     întrucât efectul de propagare a crizei siriene a atins un nou punct culminant la începutul acestui an, când militanții Statului islamic al Irakului și al Levantului (ISIS) au preluat controlul în orașele Ramadi și Fallujah, precum în unele părți din provincia Anbar; întrucât combatanții din Irak joacă un rol important în criza siriană atât într-o tabără, cât și în cealaltă; întrucât există informații potrivit cărora Irakul ar fi autorizat transportul de arme și de echipamente din Iran către regimul sirian și Hezbollah;

D.     întrucât, potrivit cifrelor furnizate de ICNUR, 222 759 de refugiați sirieni se află în Irak, însă numărul lor este probabil mai mare;

E.     întrucât autoritățile irakiene fac adesea apel la triburile sunite din provincia Anbar pentru a-i combate pe insurgenții extremiști;

F.     întrucât peste 300 000 de persoane au fugit din calea valului recent de violențe din provincia Anbar;

G.     întrucât probleme sociale și economice grave - sărăcia la scară largă, nivelul ridicat al șomajului, stagnarea economică, degradarea mediului și lipsa serviciilor publice de bază - continuă să afecteze o parte importantă a populației; întrucât numeroase demonstrații pașnice revendicând mai multe drepturi sociale, economice și politice continuă să fie reprimate sistematic și cu impunitate de către forțele de securitate;

H.     întrucât libertatea presei și a mass-mediei a făcut obiectul atacurilor repetate tot mai intense din partea guvernului și a grupurilor extremiste; întrucât jurnaliștii și organele de presă au fost atacate sau cenzurate, iar organizația Reporteri fără frontiere a făcut referite la absența totală a știrilor cu privire la situația din provincia Anbar; întrucât organizația Freedom House a calificat Irakul ca „țară care nu este liberă” în raportul său din 2014 privind libertatea în lume;

I.      întrucât Constituția irakiană garantează egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii, precum și „drepturi administrative, politice, culturale și dreptul la educație pentru diferitele naționalități”; întrucât Guvernul irakian este responsabil pentru bunăstarea și securitatea întregii populații;

J.      întrucât politicile puse în aplicare de Guvernul irakian preponderent șiit, inclusiv violenta represiune a protestelor sunite, au accentuat tensiunile sectare și au alienat părți ale populației irakiene;

K.     întrucât Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak, în special clauza sa privind drepturile omului, subliniază că dialogul politic dintre UE și Irak ar trebui să se axeze pe drepturile omului și consolidarea instituțiilor democratice,

1.      condamnă cu fermitate actele de terorism și intensificarea violenței sectare care amenință țara cu pericolul de a reveni la conflictele sectare și provoacă temeri privind posibilitatea ca acest conflict să se extindă la întreaga regiune; subliniază faptul că, deși cauzele violenței sunt mai degrabă politice decât religioase, implicarea grupurilor extremiste cum ar fi ISIS a agravat și mai mult criza;

2.      transmite condoleanțe familiilor și prietenilor persoanelor decedate și rănite;

3.      subliniază faptul că lupta împotriva terorismului și măsurile de combatere a insurgenței nu ar trebui să se limiteze doar la acțiuni militare, ci ar trebui să constea într-o abordare globală care să vizeze cauzele violenței, precum și în politici care să promoveze încrederea, securitatea și o dezvoltare socială și economică favorabilă incluziunii;

4.      își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la noul val de instabilitate și solicită liderilor politici irakieni din toate mediile etnice și religioase să colaboreze pentru a pune capăt violenței sectare și neîncrederii și pentru a reuni poporul irakian;

5.      solicită atât Guvernului irakian, cât și guvernelor regionale să condamne atacurile și să faciliteze o anchetă internațională independentă rapidă și completă a recentelor atacuri teroriste din regiune și solicită Guvernului irakian să coopereze pe deplin la această anchetă pentru a-i aduce în fața justiției pe cei vinovați;

6.      este preocupat de debordarea violenței din conflictul din Siria în Irak, unde rebelii jihadiști care au legături cu ISIS au câștigat teren; invită Guvernul irakian să depună toate eforturile pentru a-i împiedica pe combatanți să traverseze frontiera dinspre și înspre Siria și să pună capăt eventualelor transferuri de arme din Iran care ar putea avea loc peste frontierele irakiene sau spațiul aerian irakian;

7.      salută Guvernul irakian pentru primirea unui număr mare de refugiați sirieni; invită Comisia și statele membre să sprijine în continuare Irakul și alte țări învecinate în eforturile lor de a primi refugiați și de a le garanta bunăstarea;

8.      solicită de urgență liderilor politici, religioși și civili, precum și forțelor de securitate să înceapă să colaboreze pentru a opri vărsarea de sânge și să se asigure că toți cetățenii irakieni beneficiază, cu adevărat, de aceeași protecție;

9.      solicită Guvernului irakian și tuturor liderilor politici să adopte măsurile necesare pentru a asigura securitatea și protecția întregii populații din Irak, în special a persoanelor din rândul minorităților vulnerabile; solicită Guvernului irakian să asigure respectarea de către forțele de securitate a statului de drept și a normelor internaționale;

10.    invită toți actorii statali și nestatali să respecte libertatea presei și a mass-mediei și să protejeze jurnaliștii și organele de presă împotriva violenței; recunoaște faptul că o presă și o mass-medie libere reprezintă un element esențial al unei democrații funcționale, oferind acces la informații și o platformă pentru cetățeni;

11.    solicită comunității internaționale și UE să sprijine Guvernul irakian prin promovarea inițiativelor care vizează dialogul național, consolidarea statului de drept și asigurarea unor servicii de bază, cu scopul de a crea un stat irakian sigur, stabil, unit, prosper și democratic, în care toți cetățenii să se bucure în măsură egală de protecția drepturilor lor politice și a drepturilor omului;

12.    solicită autorităților irakiene, având în vedere că situația securității a agravat problemele pentru grupurile mai vulnerabile precum femeile, jurnaliștii, tinerii și militanții pentru drepturile fundamentale, inclusiv sindicaliștii, să ia măsuri urgente pentru a acorda mai multe resurse programelor care vizează remedierea situației;

13.    încurajează dialogul religios între clericii suniți și șiiți ca fiind un instrument necesar pentru soluționarea conflictului; consideră că recentele discuții dintre E3+3 și Iran pot oferi, de asemenea, o oportunitate Irakului de a reprezenta o punte între cele două părți, având în vedere că este una dintre puținele țări care menține relații puternice cu ambele părți; solicită liderilor iranieni să se angajeze în mod constructiv în stabilizarea regiunii;

14.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Consiliului Reprezentanților din Irak, Guvernului Regional al Kurdistanului, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și Consiliului ONU pentru drepturile omului.

[1] Texte adoptate, P7_TA(2013)0101
[2] Texte adoptate, P7_TA(2013)0022
[3] Texte adoptate, P7_TA(2013)0274