Document de ședință
15.7.2014 B8‑0064/2014
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la situația din Irak
( 2014/2716(RSP) )
Marietje Schaake, Johannes Cornelis van Baalen, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Gérard Deprez, Petras Auštrevičius, Louis Michel, Robert Rochefort, Jean-Marie Cavada, Marielle de Sarnez, Charles Goerens, Alexander Graf Lambsdorff, Fernando Maura Barandiarán
în numele Grupului ALDE
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Irak
( 2014/2716(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere rapoartele elaborate de ICNUR cu privire la faptul că peste un milion de cetățeni irakieni au fost strămutați din cauza luptelor recente dintre gruparea teroristă Statul Islamic din Irak și Levant (ISIL), armata și alte grupări,
– având în vedere recentele declarații ale misiunii de asistență a ONU pentru Irak (UNAMI), care prezintă noi cifre privind victimele din luna iunie 2014, precizând că cel puțin 2 417 de irakieni au fost uciși și alți 2 287 au fost răniți în acte de terorism și violență în acea lună, inclusiv peste 1 500 de persoane civile ucise — numărul cel mai ridicat în decursul unei luni din 2007 încoace,
– având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte, și Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak,
– având în vedere Documentul de strategie comun pentru Irak (2011-2013) al Comisiei,
– având în vedere declarația Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Navi Pillay, din 16 iunie 2014, prin care aceasta condamnă execuțiile sumare de ISIL și opinează că acestea au constituit aproape cu siguranță crime de război,
– având în vedere declarația Subsecretarului General al ONU și Director Executiv al ONU Femei, Phumzile Mlambo-Ngcuka, prin care aceasta își exprimă preocupări specifice pentru siguranța femeilor și fetelor din Irak, în special în zonele cucerite de ISIL,
– având în vedere rezoluția sa din 15 noiembrie 2012 referitoare la o strategie privind libertatea digitală în politica externă a UE[1],
– având în vedere rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la libertatea presei și a mass-mediei în lume[2],
– având în vedere declarația Vicepreședintelui/Înaltului Reprezentant, Catherine Ashton, din 27 iunie 2014, prin care se solicită formarea unui guvern mai integrator,
– având în vedere declarația din 23 iunie 2014 a Secretarului de Stat american, John Kerry, care a promis sprijinul SUA pentru Irak, solicitând guvernului irakian să adopte măsuri care să unifice țara,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, la 10 iunie 2014, gruparea teroristă extremistă ISIL a ocupat orașul Mosul din nordul Irakului, al doilea oraș ca mărime al țării; întrucât acesta a constituit începutul unei ofensive majore declanșate de această grupare relativ mică, care a dus la ocuparea unor părți semnificative din țară;
B. întrucât forțele de securitate irakiene au fost în mare măsură incapabile să oprească ISIL, mulți soldați fugind, ceea ce evidențiază probleme fundamentale în cadrul forțelor armate;
C. întrucât ISIL a ocupat un mare număr de treceri de frontieră dintre Irak și Siria;
D. întrucât cel puțin 53 de cadavre au fost descoperite care arată a fi fost executate;
E. întrucât Irakul se confruntă nu numai cu probleme grave de securitate, ci și cu probleme cu caracter politic, sectar, social și economic;
F. întrucât politicile guvernului irakian, inclusiv reprimarea violentă a protestelor populației sunite, au accentuat tensiunile sectare și au alienat segmente ale populației irakiene;
G. întrucât sărăcia pe scară largă, un nivel ridicat al șomajului, stagnarea economică, degradarea mediului și lipsa serviciilor publice de bază continuă să afecteze o mare parte a populației; întrucât, în trecut, numeroase demonstrații pașnice ce revendicau mai multe drepturi sociale, economice și politice au fost reprimate în mod sistematic și cu impunitate de către forțele de securitate;
H. întrucât libertatea presei, a mass-mediei și libertatea digitală au făcut obiectul atacurilor repetate tot mai intense atât din partea guvernului, cât și a grupărilor extremiste; întrucât ziariștii și organele de presă au fost atacate sau cenzurate, iar organizația Reporteri fără frontiere a consemnat absența totală a știrilor cu privire la situația din provincia Anbar; întrucât organizația Freedom House a calificat Irakul ca „țară care nu este liberă” în raportul său din 2014 privind libertatea în lume;
I. întrucât, în urma victoriilor ISIL, guvernul irakian a încercat să blocheze rețelele de socializare, iar în unele părți ale țării a încercat să blocheze accesul la internet, în încercarea de a întrerupe comunicarea dintre militanți;
J. întrucât Constituția irakiană garantează prin lege egalitatea tuturor cetățenilor, precum și „drepturi administrative, politice, culturale și de educație pentru diferitele naționalități”; întrucât guvernul irakian are responsabilitatea de a garanta drepturile, condiții de viață decente și securitatea întregii populații;
K. întrucât Irakul a organizat alegeri parlamentare la 30 aprilie 2014, iar guvernul este pe cale a fi format;
L. întrucât președintele regiunii autonome kurde din nordul Irakului, Massoud Barzani, a cerut guvernului regional să pregătească organizarea unui referendum pentru independență; întrucât forțele kurde au preluat controlul asupra anumitor zone din nordul Irakului care anterior erau sub controlul forțelor de securitate din Irak, în special a orașului Kirkuk;
M. întrucât sprijinul umanitar total acordat Irakului de către Comisie începând cu anul 2007 se ridică la aproximativ 145 milioane de euro, incluzând sprijinul pentru refugiații sirieni din Irak; întrucât, pe lângă fondurile sale umanitare pentru 2014 în cuantum de 12 de milioane de euro, Comisia a decis să își majoreze asistența acordată cu cinci milioane de euro ca răspuns la recentele acte de violență;
N. întrucât Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak, în special clauza sa privind drepturile omului, subliniază că dialogul politic dintre UE și Irak ar trebui să se axeze pe drepturile omului și pe consolidarea instituțiilor democratice;
O. întrucât SUA a transmis sute de consilieri și echipamente militare suplimentare guvernului irakian pentru a-l ajuta să combată ISIL și utilizează drone în țară;
P. întrucât Rusia a furnizat armatei irakiene echipamente militare, inclusiv avioane de vânătoare;
Q. întrucât, potrivit rapoartelor, Iranul ar fi furnizat, de asemenea, ajutor militar guvernului irakian pentru a-l ajuta să combată ISIL;
R. întrucât Arabia Saudită a anunțat că își deplasează forțele armate către frontiera sa cu Irakul, având în vedere că trupele irakiene s-au retras din zonă;
S. întrucât creșterea și proliferarea extremismului și a terorismului prezintă pericole grave pentru UE și pentru comunitatea internațională, nu în ultimul rând sub forma jihadiștilor și a altor combatanți care se întorc în țările lor de origine;
T. întrucât există relatări despre faptul că militanții ISIL și ai altor grupări armate și-au stabilit ca țintă femei și fete din Irak, comițând răpiri, violuri și procedând la căsătorii forțate;
1. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la înaintarea rapidă a ISIL și la incapacitatea forțelor de securitate irakiene de a respinge în mod eficace grupul;
2. transmite condoleanțele sale tuturor victimelor luptelor și familiilor acestora;
3. condamnă actele de violență și execuțiile în masă comise de către forțele ISIL, despre care s-au prezentat informații; recunoaște dreptul guvernului irakian să-și apere teritoriul său suveran, dar îndeamnă forțele de securitate irakiene să acționeze în conformitate cu legislația internațională și națională și să respecte angajamentele Irakului față de acordurile internaționale privind drepturile omului și libertățile fundamentale;
4. opinează că orice răspuns eficient la criza actuală nu ar trebui să se concentreze numai asupra securității, ci ar trebui, de asemenea, să încerce să soluționeze problemele sistemice, politice, economice și sociale, care trebuie confruntate pentru a combate marginalizarea anumitor minorități în societatea irakiană, reducând diviziunile sectare și asigurând unitatea statului irakian;
5. subliniază în acest sens faptul că lupta împotriva terorismului și măsurile de combatere a insurgenței ar trebui să însemne mai mult decât acțiuni militare și ar trebui să constea într-o abordare globală care să vizeze cauzele violenței și include politici care promovează încrederea și o dezvoltare socială și economică favorabilă integrării;
6. își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la noul val de instabilitate și solicită liderilor politici irakieni din toate mediile să colaboreze pentru a pune capăt violenței sectare și divizării și a uni poporul irakian; consideră că liderii religioși nu trebuie să glorifice violența și ar trebui să-și asume răspunderea pentru asigurarea coexistenței pașnice între persoane de diferite credințe și convingeri în cadrul constituțional irakian; solicită, în acest sens, reintegrarea milițiilor în forțele armate regulate;
7. consideră că recentele alegeri din Irak reprezintă o oportunitate pentru crearea unui guvern cu adevărat reprezentativ, cu o agendă integratoare; îndeamnă toate forțele din Irak să se angajeze să sprijine un astfel de guvern; îndeamnă comunitatea internațională, în special UE, să ofere sprijin pentru a înlesni acest proces ori de câte ori este posibil;
8. este îngrijorat de calendarul stabilit pentru organizarea referendumului privind independența kurdă, subliniind că unitatea și democrația integratoare, bazate pe un guvern de largă coaliție și care implică reprezentarea populației kurde ar oferi cea mai stabilă platformă din care s-ar putea soluționa criza actuală; subliniază, în acest sens, că niciunul dintre grupurile etnice sau religioase nu ar avea de câștigat de pe urma dezmembrării statului irakian;
9. subliniază necesitatea respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale în această perioadă de criză, în special a libertății de exprimare, a libertății presei și a libertăților digitale;
10. este preocupat de legăturile dintre violență și luptele din Irak și alte părți din Orientul Mijlociu, în special în Siria; consideră, prin urmare, că este necesar un dialog la nivel regional, cu scopul de a încerca să găsească soluții la problemele cu care se confruntă această regiune; solicită comunității internaționale, în special UE, să înlesnească un astfel de dialog și să includă toate părțile importante, în special prin implicarea Iranului și Arabiei Saudite;
11. salută decizia Comisiei de a mări ajutorul umanitar acordat Irakului; rămâne convins, cu toate acestea, că UE poate să depună mai multe eforturi pentru a promova și sprijini un veritabil proces democratic și favorabil integrării în Irak, și că ar trebui să facă acest lucru;
12. condamnă finanțarea și susținerea grupărilor și activităților extremiste și teroriste de către statele din Golf și Iran;
13. salută eforturile mai intense depuse de o serie de autorități din statele membre ale UE pentru a găsi soluții la problema cetățenilor UE angajați în recrutarea pentru grupările jihadiste, extremiste sau alte grupări teroriste sau în lupta alături de acestea;
14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului și Consiliului reprezentanților din Irak, guvernului regional al Kurdistanului, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite și Consiliului ONU pentru drepturile omului.