Document de ședință

 

21.10.2014                                                                                                              B8‑0181/2014

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

depusă în încheierea dezbaterii privind prezentarea, de către Președintele ales al Comisiei, a colegiului comisarilor și a programului acestuia

în conformitate cu articolul 118 alineatul (5) primul paragraf din Regulamentul de procedură

referitoare la alegerea Comisiei

( 2014/2811(RSP) )

Ashley Fox

în numele Grupului ECR

 

B8‑0181/2014

Rezoluția Parlamentului European referitoare la alegerea Comisiei

( 2014/2811(RSP) )

Parlamentul European,

–       având în vedere Decizia sa din 15 iulie 2014 de alegere a dlui Jean-Claude Juncker ca președinte al Comisiei,

–       având în vedere declarațiile scrise și orale ale fiecărui comisar desemnat cu ocazia audierii în cadrul comisiilor parlamentare, precum și evaluările candidaților efectuate de către comisii după audieri,

–       având în vedere prezentarea de către Președintele ales al Comisiei a colegiului comisarilor și a programului acestuia,

–       având în vedere Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană aprobat la 9 februarie 2010,

–       având în vedere articolul 17 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 106a din Tratatul Euratom,

–       având în vedere articolul 118 alineatul (5) primul paragraf și anexa XVI la Regulamentul său de procedură,

Respectarea drepturilor statelor membre

1.      reafirmă dreptul statelor membre de a-și desemna comisarii; consideră că Parlamentul ar trebui să deruleze procesul audierilor cu înțelegerea respectării acestor desemnări, mai puțin în cazuri extraordinare;

2.      consideră că Parlamentul ar trebui să se concentreze, mai cu seamă, pe evaluarea eligibilității persoanelor desemnate pentru portofoliul atribuit acestora de către Președintele ales;

Observații generale referitor la noul colegiu și atribuirea portofoliilor

3.      salută, în principiu, numirea în grup a comisarilor, menită să confere Comisiei o structură mai relevantă și cu obiective clare; consideră că această evoluție ar putea fi formalizată, în timp; se declară preocupat, cu toate acestea, cu privire la lipsa de claritate în materie de responsabilități și la riscul unor eforturi paralele sau în conflict;

4.      salută faptul că numeroși comisari desemnați au acceptat necesitatea unei reforme profunde a Uniunii Europene pentru a se asigura astfel respectarea drepturilor statelor membre și ale cetățenilor acestora, reducerea obligațiilor asupra întreprinderilor europene pentru ca acestea să fie în măsură să creeze locuri de muncă și să genereze prosperitate în Europa și recâștigarea încrederii publice în viitorul său;

5.      regretă că această abordare nu este împărtășită de toți comisarii desemnați, unii dintre aceștia continuând să urmărească o viziune demodată și depășită a unei Europe bazate pe modelul de integrare europeană din anii ´50, ce nu mai corespunde provocărilor din orizontul 2050;

6.      solicită comisarilor desemnați ca, la începerea mandatului:

–       să acționeze numai când este absolut necesar și după o examinare atentă, ținând cont de evaluări detaliate ale impactului,

–       să respecte cu strictețe principiile subsidiarității și proporționalității;

–       să acționeze numai atunci când i-o permit competențele ce sunt delegate de statele membre Uniunii Europene și să respecte suveranitatea statelor membre;

–       să țină cont de condițiile financiare dificile cu care se confruntă contribuabilii și mediul de afaceri în Europa și să reducă cheltuielile;

7.      regretă că persoane ce erau responsabile pentru proasta gestionare a crizei euro ca membrii ai guvernelor unor state membre au primit portofolii ce includ responsabilități pentru politicile economice și monetare;

8.      regretă faptul că recomandarea Parlamentului ca Comisia să conțină și un comisar desemnat pentru afaceri de control bugetar nu a fost reținută și că, prin urmare, în actualul colegiu nu există niciun comisar cu adevărat responsabil pentru acest domeniu, ceea ce înseamnă fie că dimensiunile acestei probleme sunt ignorate, fie că Comisia a renunțat la orice efort de a mai spera la o declarație de asigurare fără rezerve cu privire la conturile sale, emisă de Curtea de Conturi;

Aspecte specifice asociate audierilor

9.      solicită noii Comisiei Europene:

–       să trateze cu prioritate valorificarea potențialului pieței unice digitale pentru crearea de locuri de muncă, creștere, inovare și competitivitate, cu un accent special pe reducerea barierelor și a obligațiilor impuse întreprinderilor pe piața unică și pe consolidarea pieței unice a bunurilor și a serviciilor, recunoscându-se importanța intensificării eforturilor de a sprijini sectorul industrial în readucerea capacităților de producție în UE și de creare de locuri de muncă, printr-un proces de reindustrializare adaptat în funcție de potențialul și resursele statelor membre și specific țintit pentru a permite statelor membre să-și recalifice forța de muncă, să reducă birocrația, să optimizeze costurile energetice și să stimuleze produsele și procesele inovative;

–       să urmărească o politică comercială ambițioasă și deschisă nu doar referitor la negocierile multilaterale, plurilaterale și bilaterale în curs, ci și la noile acorduri cu diverse țări, pentru a asigura beneficii economice și sociale tangibile prin intermediul comerțului și al investițiilor, în favoarea cetățenilor și a întreprinderilor din UE, inclusive a întreprinderilor mici și mijlocii;

–       să ia măsurile necesare pentru a obține securitatea energetică în Europa prin investiții în sursele de energie proprii ale Europei, recunoscând totodată faptul că orice încercare de a construi o „uniune energetică” trebuie să respecte dreptul fiecărui stat membru de a-și determina propriul mix energetic;

–       să ia inițiative care să aibă ca rezultat tratamentul egal al tuturor fermierilor din UE;

–       să respecte dreptul statelor membre de a legifera în chestiuni legate de dreptul familiei;

–       să renunțe la toate planurile care urmăresc mutualizarea datoriei de stat europene la nivelul UE, inclusiv idei precum un fond unic la nivelul Uniunii de garantare a depozitelor sau un sistem de asigurări de șomaj la nivelul UE;

–       să susțină propuneri pentru reafirmarea principiului „de a nu se acorda sprijin financiar statelor membre aflate în criză” în Tratatul UE (TUE) pentru a se impune responsabilitatea statelor membre pentru propriile finanțe publice și să susțină dreptul suveran al fiecărui stat membru de a decide în privința propriei monede, ținând cont de necesitatea de a implementa integral noua legislație de stabilire a MUS, a autorității de rezoluție unice și a Mecanismului european de stabilitate;

–       să ajute la stabilirea unei abordări comune în relațiile cu Rusia, pe baza unei politici care: să demonstreze solidaritate cu acele state care sunt asociate și doresc strângerea legăturilor cu Uniunea Europeană, să recunoască implicațiile în materie de securitate ale politicii de vecinătate a UE și să includă măsuri decisive pentru a rezolva situația gravă și inacceptabilă din Ucraina, apreciind angajamentele care să garanteze că nu va mai fi nicio renegociere a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Ucraina, Georgia și Moldova;

–       să coopereze cu statele membre pentru a garanta că în ciuda situației mondiale incerte există mecanisme și piețe care să asigure securitatea alimentară în Europa;

Numirile și procesul audierilor

10.    consideră că nu s-a ales un calendar oportun pentru numirea comisarilor desemnați și audierea acestora deoarece:

–       dacă numirile în posturile cheie nu vor fi finalizate până în vară, comisarilor nu le va rămâne suficient timp la dispoziție pentru a pregăti audierile, din moment ce își vor lua în primire portofoliile cu doar câteva săptămâni înainte de audieri;

–       având așa de puțin timp la dispoziție, comisarii vor fi tentați să recurgă la generalizări diplomatice insipide în răspunsurile lor și cu ocazia audierilor, astfel încât părerile exprimate vor fi mai degrabă ale funcționarilor Comisiei decât ale comisarilor desemnați, fapt ce descurajează o discuție deschisă și cinstită și îngrădește gândirea inovatoare;

11.    regretă faptul că remanierea de ultimă oră a portofoliilor și prezentarea cu întârziere a unor noi candidați pune comisiile în cauză în situația umilitoare de a nu avea practic niciun cuvânt de spus în ceea ce privește nominalizările sau adecvarea unui candidat pentru portofoliul propus, având în vedere votul iminent din plen necesar pentru a-i permite noii Comisii să își înceapă mandatul la 1 noiembrie; mai remarcă și faptul că semnalul trimis este că domeniul tematic vizat de o asemenea remaniere, în cazul în care primul comisar desemnat fusese evaluat pozitiv în comisie, nu se află printre prioritățile Comisiei;

12.    propune să se aibă în vedere schimbarea datei programate pentru investirea noii Comisii din 1 noiembrie în 1 decembrie, pentru a permite audierilor să aibă loc de o manieră mai profesională și mai temeinică;

13.    solicită revizuirea normelor aferente audierilor, astfel încât Conferința președinților să fie clar însărcinată cu organizarea procesului și comisiile să nu se apuce cu de la sine putere să suspende procedurile și să țină reuniuni suplimentare fără autoritatea de a proceda astfel, în conformitate cu normele aplicabile;

14.    consideră că în principiu nu e cu nimic anormal ca comisiile să dorească să organizeze o audiere suplimentară în anumite cazuri, dar că procedura aferentă ar trebui inclusă în Regulamentul de procedură al Parlamentului;

15.    consideră că termenul limită de 24 de ore pentru a prezenta un răspuns riscă să fie în defavoarea candidaților care sunt programați mai târziu la audieri, ceea ce a dat naștere în consecință la o cultură a „luării de ostatici” pentru a-i apăra pe candidații care apar mai târziu la audieri; propune să se aibă în vedere solicitarea unor evaluări oficiale care să fie transmise pentru toți comisarii desemnați după finalizarea procesului de audiere;

16.    consideră că formatul de trei minute alocate întrebărilor nu este oportun, având în vedere că deputații nu au ocazia unor întrebări în replică la răspunsul candidaților și că două minute de multe ori nu sunt de ajuns pentru un răspuns serios; regretă faptul că în unele cazuri comisiilor asociate li s-a permis să pună atât de puține întrebări că le-a fost practic imposibil să își facă o părere fundamentată; solicită revizuirea timpilor alocați întrebărilor pentru viitoarele audieri;

17.    consideră că pentru mai multă claritate ar trebui să fie un vot secret sistematic în comisia(iile) aferentă(e) fiecărui comisar desemnat;

18.    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului și Comisiei.