Document de ședință
4.2.2015 B8‑0125/2015
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la măsurile de combatere a terorismului
( 2015/2530(RSP) )
Laura Ferrara, Ignazio Corrao, Tiziana Beghin, Fabio Massimo Castaldo, Rolandas Paksas
în numele Grupului EFDD
Rezoluția Parlamentului European referitoare la măsurile de combatere a terorismului
( 2015/2530(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere articolele 2, 3 și 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
– având în vedere articolele relevante din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere rezoluția 2178 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU la 24 septembrie 2014 referitoare la amenințările la adresa păcii internaționale și securității reprezentate de actele teroriste,
– având în vedere Strategia UE de combatere a terorismului din 2005[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la politica UE de combatere a terorismului: principale realizări și viitoare provocări[2],
– având în vedere Strategia Uniunii Europene pentru combaterea radicalizării și a recrutării în scopuri teroriste[3],
– având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal,
– având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2013 referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri[4],
– având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2012)[5],
– având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, la organismele de supraveghere din diferite state membre și la impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și asupra cooperării transatlantice în materie de justiție și de afaceri interne[6],
– având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului[7],
– având în vedere Strategia de securitate internă a UE,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, mulți europeni au considerat că atacul devastator din 7 ianuarie 2015 asupra revistei satirice Charlie Hebdo reprezintă un atac împotriva valorilor lor și a modului lor de viață și întrucât atacul a avut un impact semnificativ asupra percepției privind securitatea comună a cetățenilor UE;
B. întrucât terorismul constituie o amenințare gravă la adresa păcii internaționale, a securității și a democrației, urmărind subminarea societăților civile pluraliste;
C. întrucât rasismul și xenofobia sunt încălcări directe ale principiilor libertății, democrației și respectării drepturilor omului, ale libertăților fundamentale și statului de drept, principii pe care se întemeiază Uniunea și care sunt comune statelor membre.
D. întrucât lupta împotriva terorismului este, în principal, de competența statelor membre iar în toate statele membre a fost adoptată legislația relevantă de combatere a terorismului, precum și măsuri în acest domeniu;
E. întrucât nu mai este nevoie de introducerea unor noi măsuri de combatere a terorismului, ci, mai degrabă, ar trebui folosite mai bine normele, mecanismele și măsurile existente; întrucât autoritățile de aplicare a legii trebuie să utilizeze la maxim posibilitățile existente și să își intensifice cooperarea, inter alia consolidând cooperarea judiciară și polițienească prin înființarea unor echipe comune de anchetă și cu sprijinul agențiilor UE precum Europol, Eurojust și Colegiul European de Poliție (CEPOL);
F. întrucât respectarea drepturilor fundamentale este un element fundamental al politicilor eficiente de combatere a terorismului, întrucât orice măsuri adoptate pentru combaterea terorismului ar trebui în mod necesar să impună respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a statului de drept și nu ar trebui în niciun caz, să priveze cetățenii de libertăți civile și dreptul de a exercita un control democratic;
G. întrucât obiectivul principal al politicilor și acțiunilor de combatere a terorismului trebuie să fie protejarea și consolidarea cadrului oricărei societăți democratice prin consolidarea libertăților civile și a controlului democratic, asigurând securitatea și siguranța cetățenilor europeni, identificându-i pe cei responsabili de săvârșirea actelor teroriste și aducându-i în fața justiției, reacționând la consecințele atacurilor teroriste și concentrându-se pe prevenirea extremismului violent și a escaladării;
H. întrucât o strategie cuprinzătoare de combatere a terorismului ar trebui să includă măsuri care vizează consolidarea incluziunii sociale, condamnând și sancționând toate comportamentele care incită la violență sau la ură, elaborând și aplicând măsuri menite să prevină și să combată radicalizarea, consolidând cooperarea judiciară și polițienească transfrontalieră și adoptând o definiție juridică uniformă a conceptului de „creare de profiluri”, pe baza drepturilor fundamentale relevante și a standardelor de protecție a datelor;
I. întrucât eficiența politicilor de combatere a terorismului trebuie măsurată în funcție de îndeplinirea obiectivelor menționate mai sus,
1. își exprimă condoleanțe în legătură cu victimele atacurilor recente din Paris, precum și pentru familiile lor și victimele terorismului din întreaga lume;
2. invită toate statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor standarde minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității;
3. își reafirmă angajamentul de a susține libertatea de expresie, drepturile fundamentale, democrația, toleranța și statul de drept;
4. reafirmă faptul că eficiența măsurilor de combatere a terorismului și respectarea drepturilor omului nu se contrazic, ci sunt obiective complementare care se consolidează reciproc;
5. subliniază, mai ales, necesitatea ca UE, statele sale membre și țările partenere să își bazeze strategia de combatere a terorismului internațional pe statul de drept și pe respectarea drepturilor fundamentale; subliniază, de asemenea, că acțiunile externe ale Uniunii vizând combaterea terorismului internațional ar trebui orientate, în primul rând, spre prevenire și subliniază necesitatea promovării dialogului, a toleranței și a înțelegerii între diferitele culturi și religii;
6. subliniază că, la fel ca și în cazul atacurilor anterioare, autorii atacurilor de la Paris erau deja cunoscuți autorităților de securitate și fuseseră supuși investigațiilor, adoptându-se și măsuri de supraveghere în ceea ce îi privește; insistă asupra faptului că această situație demonstrează că securitatea și autoritățile de aplicare a legii ar trebui să își intensifice cooperarea prin intermediul unui mai bun schimb de date și de informații pe care le au deja la dispoziție, folosind eficient bazele de date ale UE și prin colaborarea cu agențiile UE;
7. invită Comisia și Consiliul să facă o evaluare cuprinzătoare a măsurilor UE de combatere a terorismului, precum și a măsurilor conexe, în special în ceea ce privește aplicarea acestora în legislația și în practica statelor membre, analiza gradului în care statele membre cooperează cu agenții ale UE în acest domeniu, în special Europol și Eurojust, precum și evaluarea corespunzătoare a lacunelor existente, folosind procedura prevăzută la articolul 70 din TFUE, precum și să publice această evaluare împreună cu Agenda europeană privind securitatea;
8. solicită o supraveghere democratică și judiciară a politicilor antiterorism, subliniind faptul că trebuie abrogate măsurile care, în urma analizei retrospective, nu se dovedesc necesare, eficiente și proporționale în combaterea terorismului; subliniază, de asemenea, că trebuie adoptate măsuri de remediere și de investigare a cazurilor de încălcare a drepturilor fundamentale și că se impune dezvoltarea unor noi forme de control democratic, care să aibă la bază competențele conferite Parlamentului European și parlamentelor naționale în temeiul Tratatului de la Lisabona;
O abordare globală în combaterea radicalizării și a terorismului
9. solicită să se pună accent pe impactul coeziunii sociale în prevenirea implicării persoanelor în rețelele teroriste, cercetând și analizând în mod corespunzător factorii sociali, psihologici și economici care contribuie la excluziune socială și marginalizare;
10. invită statele membre să investească în politici și sisteme educaționale care respectă principiul egalității de șanse, reducând discriminarea socială începând cu primii ani de școlarizare, inclusiv prin asigurarea unei pregătiri adecvate a profesorilor în legătură cu temele sociale și diversitatea;
11. lansează un avertisment cu privire la faptul că perspectivele pe termen lung legate de sărăcie și șomaj ar putea crea anumitor persoane un sentiment de neputință și chiar le-ar putea determina să adopte un comportament de autoafirmare distructiv, aderând la organizații jihadiste sau la mișcări extremiste;
12. invită statele membre să își intensifice eforturile de reducere a sărăciei prin garantarea unui venit minim, oferind perspective de angajare, ajutând persoanele să se afirme și respectându-le, reducând barierele în calea ocupării forței de muncă și ocupându-se de problema discriminării la angajare;
13. relevă faptul că discriminarea poate intensifica radicalizarea și comportamentele violente; subliniază că standardele referitoare la egalitate și de nediscriminare trebuie completate cu strategii politice specifice de combatere a tuturor formelor de rasism, inclusiv a antisemitismului și a islamofobiei;
14. își exprimă sprijinul pentru programele al căror obiectiv este afirmarea minorităților etnice și religioase, astfel încât acestea să poată contribui la îmbunătățirea statutului social și economic al comunităților din care fac parte, pe termen mediu spre lung;
15. consideră că lupta împotriva traficului ilegal de arme de foc trebuie să reprezinte o prioritate pentru UE în eforturile sale de combatere a criminalității internaționale grave și în forme organizate; consideră, în special, că trebuie consolidată și mai mult cooperarea în ceea ce privește mecanismele de schimb de informații și trasabilitatea, precum și distrugerea de arme interzise; subliniază, de asemenea, că statele membre ar trebuie să respecte strict poziția comună privind definirea normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar;
16. solicită punerea rapidă în aplicare a recent adoptatei Directive privind combaterea spălării banilor implementarea unor instrumente, cum ar fi rețeaua de unități de informații secrete financiare ale UE și Acordul UE-SUA privind Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste;
17. insistă asupra faptului că statele membre ar trebui să utilizeze integral și optim instrumentele cadru din acquis-ul Schengen și să aloce resursele necesare pentru a asigura implementarea unui management eficient al frontierelor externe ale UE de către Frontex;
18. invită Comisia să analizeze propunerea UE privind PNR din perspectiva criteriilor stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea referitoare la Directiva privind păstrarea datelor;
19. subliniază că măsurile de limitare a drepturilor fundamentale pe internet în scopuri antiteroriste trebuie să fie necesare și proporționale și să aibă la bază o definiție adecvată a terorismului, care în prezent lipsește; subliniază, de asemenea, că eliminarea conținutului cu caracter infracțional ar trebui efectuată pe baza unei autorizații judiciare, și nu prin acțiuni de poliție privată făcute de furnizorii de servicii de internet, întrucât, în caz contrar, va exista tendința de a extinde activitățile de blocare pentru o multitudine de alte forme de exprimare care nu au niciun fel de legătură cu terorismul; subliniază că regimurile dictatoriale din țări terțe cu siguranță vor încerca să copieze abordarea UE;
20. solicită adoptarea rapidă a pachetului privind protecția datelor, inclusiv prin adoptarea unei abordări generale în cadrul Consiliului, care să respecte standardele minime prevăzute în Directiva 95/46/UE;
21. invită statele membre să intensifice cooperarea judiciară între acestea pe baza instrumentelor UE disponibile, precum Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), mandatul european de arestare și ordinul european de anchetă, respectând, totodată, principiul proporționalității și drepturile fundamentale; invită statele membre să convină rapid asupra tuturor măsurilor propuse, în conformitate cu foaia de parcurs privind drepturile procedurale și să ia în discuție deciziile privind arestarea preventivă și condițiile de detenție într-o etapă ulterioară;
22. subliniază faptul că scopul sistemului nostru de justiție penală ar trebui să fie reabilitarea și reintegrarea persoanelor în societate; solicită statelor membre să elaboreze politici menite să le ofere deținuților aptitudinile tehnice care să le permită accesul la un loc de muncă și care să le faciliteze și sprijine reintegrarea lor în societate;
Dimensiunea externă
23. avertizează în legătură cu tentația de a reveni la practicile anterioare, limitate și ineficiente, de complicitate cu regimurile autoritare, în numele securității, stabilității și a combaterii extremismului;
24. solicită o mai bună cooperare în materie de securitate cu țările terțe, în special cu țările din vecinătatea sudică; insistă asupra faptului că o astfel de cooperare (de la schimbul de informații secrete, reforma sistemului judiciar, statul de drept și programele în materie de justiție penală) ar trebui să respecte strict dreptul internațional și să nu eludeze alte obiective de politică externă, mai ales în ceea ce privește promovarea drepturilor omului, statul de drept și democratizarea;
25. solicită Uniunii Europene să își revizuiască strategia față de țările din sudul Mediteranei (ca parte a evaluării care se face acum PEV) și să se concentreze pe sprijinirea celor care sunt cu adevărat dedicați unor valori comune și reformelor;
26. solicită UE să se ocupe de cauzele profunde ale extremismului, nu prin încurajarea sau sprijinirea tendințelor represive, ci prin intensificarea eforturilor pentru sprijinirea unor state incluzive, pluraliste și funcționale, capabile să furnizeze justiție și securitate cetățenilor lor, și prin tratarea extremismului religios într-un mod compatibil cu dreptul internațional al drepturilor omului;
27. solicită o mai mare transparență, responsabilitate și legalitate în deciziile de politică externă legate de antiterorism;
28. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.