Document de ședință
5.10.2015
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-0761/2015
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
referitoare la pedeapsa cu moartea
( 2015/2879(RSP) )
Elena Valenciano, Pier Antonio Panzeri, Josef Weidenholzer, Richard Howitt, Liisa Jaakonsaari, Ana Gomes, Eric Andrieu, Nikos Androulakis, Zigmantas Balčytis, Hugues Bayet, Brando Benifei, Goffredo Maria Bettini, José Blanco López, Vilija Blinkevičiūtė, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Nicola Caputo, Andrea Cozzolino, Andi Cristea, Miriam Dalli, Viorica Dăncilă, Nicola Danti, Isabella De Monte, Jonás Fernández, Monika Flašíková Beňová, Eugen Freund, Doru-Claudian Frunzulică, Eider Gardiazabal Rubial, Enrico Gasbarra, Elena Gentile, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Neena Gill, Michela Giuffrida, Maria Grapini, Theresa Griffin, Roberto Gualtieri, Sergio Gutiérrez Prieto, Anna Hedh, Cătălin Sorin Ivan, Jude Kirton‑Darling, Jeppe Kofod, Olle Ludvigsson, Andrejs Mamikins, Louis-Joseph Manscour, David Martin, Edouard Martin, Marlene Mizzi, Alessia Maria Mosca, Victor Negrescu, Momchil Nekov, Norbert Neuser, Demetris Papadakis, Vincent Peillon, Tonino Picula, Miroslav Poche, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Siôn Simon, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Daniele Viotti, Boris Zala
în numele Grupului S&D
Rezoluția Parlamentului European referitoare la pedeapsa cu moartea
( 2015/2879(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind abolirea pedepsei cu moartea, în special cea din 7 octombrie 2010 referitoare la Ziua mondială împotriva pedepsei cu moartea,[1]
– având în vedere declarația comună făcută de Federica Mogherini, Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, și de Thorbjørn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei, la 10 octombrie 2014, cu ocazia Zilei europene și mondiale împotriva pedepsei cu moartea,
– având în vedere protocoalele 6 și 13 la Convenția europeană a drepturilor omului,
– având în vedere articolul 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea,
– având în vedere Pactul internațional privind drepturile civile și politice și cel de-al doilea protocol facultativ la acesta,
– având în vedere studiul privind impactul pe care îl are problema drogurilor la nivel mondial asupra exercitării drepturilor omului, realizat de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului în septembrie 2015,
– având în vedere rezoluțiile Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în special cea din 18 decembrie 2014 cu privire la instituirea unui moratoriu asupra aplicării pedepsei cu moartea (A/RES/69/186),
– având în vedere Ziua mondială și Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea din data de 10 octombrie a fiecărui an,
– având în vedere declarația finală adoptată în cadrul celui de-al cincilea Congres mondial împotriva pedepsei cu moartea, organizat la Madrid, în perioada 12-15 iunie 2013,
– având în vedere întrebarea adresată Consiliului privind pedeapsa cu moartea ( O-000103/2015 – B8‑0761/2015 ),
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Uniunea Europeană are o poziție fermă și principială împotriva pedepsei cu moartea, instituind un moratoriu universal în vederea abolirii la nivel mondial a pedepsei capitale, ca obiectiv-cheie al politicii Uniunii în materie de drepturile omului;
B. întrucât Ziua mondială împotriva pedepsei cu moartea din 10 octombrie 2015 se axează pe sensibilizarea cu privire la aplicarea pedepsei cu moartea în cazul infracțiunilor legate de droguri;
C. întrucât, potrivit Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, peste 160 de state membre ale ONU, cu diverse sisteme juridice, tradiții, culturi și contexte religioase, fie au abolit pedeapsa cu moartea, fie nu o practică;
D. întrucât, conform ultimelor cifre, 2 466 de persoane din 55 de țări au fost condamnate la pedeapsa cu moartea în 2014, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 23% față de cifra din 2013; întrucât, în 2014, au avut loc 607 execuții la nivel mondial; întrucât creșterea numărului de condamnări la pedeapsa cu moartea este strâns legată de hotărârile pronunțate de instanțe în procesele în masă, ca răspuns la infracțiunile legate de terorism în țări cum ar fi Egiptul; întrucât condamnările la moarte și execuțiile continuă cu un ritm alarmant în 2015;
E. întrucât 33 de state aplică pedeapsa cu moartea în cazul infracțiunilor legate de droguri, ceea ce duce la aproximativ 1 000 de execuții în fiecare an; întrucât, în 2015, au avut loc execuții pentru aceste infracțiuni în China, Iran, Indonezia și Arabia Saudită; întrucât, în 2015, au continuat să fie pronunțate pedepse cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri în China, Indonezia, Iran, Kuweit, Malaysia, Arabia Saudită, Sri Lanka, Emiratele Arabe Unite și Vietnam; întrucât aceste infracțiuni pot include diferite acuzații legate de traficul sau deținerea de droguri;
F. întrucât pedeapsa cu moartea nu descurajează traficul de droguri; întrucât marea majoritatea a persoanelor condamnate la pedeapsa cu moartea pentru infracțiuni legate de droguri se află în partea inferioară a ierarhiei traficului de droguri;
G. întrucât, în ultimele 12 luni, s-a constatat recurgerea în mai mare măsură, la nivel mondial, la pedeapsa cu moartea pentru infracțiuni legate de droguri, o serie de state înregistrând o rată semnificativ mai mare de condamnări la moarte pentru infracțiuni legate de droguri, reintroducând pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri sau punând capăt unor moratorii de lungă durată privind pedeapsa cu moartea;
H. întrucât, potrivit relatărilor, Iranul a executat 394 de persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri în primele șase luni ale lui 2015, în comparație cu 367 în decursul întregului an 2014; întrucât jumătate dintre execuțiile care au avut loc în Arabia Saudită în cursul acestui an au fost pentru infracțiuni legate de droguri, față de doar 4% din numărul total în 2010; întrucât cel puțin 112 persoane condamnate pentru infracțiuni legate de droguri se află pe lista condamnaților la moarte în Pakistan;
I. întrucât opt state impun pedeapsa cu moartea pentru practicarea homosexualității (Mauritania, Sudan, Iran, Arabia Saudită, Yemen, Pakistan, Afghanistan și Qatar) și provincii din Nigeria și Somalia aplică în mod oficial pedeapsa cu moartea pentru acte sexuale cu parteneri de același sex;
J. întrucât zeci de cetățeni europeni sunt condamnați la pedeapsa cu moartea în țările terțe, mulți dintre aceștia pentru infracțiuni legate de droguri;
K. întrucât numeroase persoane, indiferent de situația lor juridică, au fost condamnate la pedeapsa cu moartea și, ulterior, executate în circumstanțe și în cadrul unor proceduri judiciare care este posibil să nu fi respectat pe deplin dreptul la un proces echitabil și dreptul de a nu fi supus torturii și altor forme de maltratare, constituind astfel erori judiciare; întrucât execuțiile sunt ireversibile și definitive;
L. întrucât articolul 6 alineatul (2) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice stipulează că o sentință de condamnare la moarte nu va putea fi pronunțată decât pentru „crimele cele mai grave”; întrucât Comitetul ONU pentru Drepturile Omului și raportorii speciali ai ONU privind execuțiile extrajudiciare, sumare sau arbitrare și privind tortura au declarat că pedeapsa cu moartea nu ar trebui aplicată pentru infracțiunile legate de droguri; întrucât pedeapsa obligatorie cu moartea și aplicarea ei în cazul infracțiunilor legate de droguri încalcă dreptul și standardele internaționale;
M. întrucât Organul Internațional de Control al Stupefiantelor a încurajat statele care impun pedeapsa cu moartea să o abolească în cazul infracțiunilor legate de droguri;
N. întrucât Comisia și statele membre au alocat cel puțin 60 de milioane EUR pentru programele de combatere a drogurilor desfășurate de Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), care vizează acțiunile de combatere a drogurilor în țările care aplică în mod activ pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri;
O. întrucât, în cadrul Instrumentului UE care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) și a predecesorului său, Instrumentul de stabilitate (IdS), Comisia Europeană a inițiat două măsuri la scară largă de combatere a drogurilor la nivel regional, și anume programele privind ruta cocainei și, respectiv, ruta heroinei, care vizează țările care aplică pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri; întrucât, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul privind IcSP, Comisia este obligată să folosească orientări operaționale pentru respectarea legislației umanitare și în domeniul drepturilor omului în cazul măsurilor de combatere a criminalității organizate,
1. condamnă, din nou, recurgerea la pedeapsa cu moartea și sprijină cu fermitate introducerea unui moratoriu privind pedeapsa cu moartea, ca un pas către abolirea ei; subliniază, din nou, faptul că abolirea pedepsei cu moartea contribuie la consolidarea demnității umane și că scopul final al UE este abolirea totală a acesteia;
2. condamnă toate execuțiile, indiferent de locul în care acestea au loc; este în continuare profund preocupat de aplicarea pedepsei cu moartea în cazul minorilor, de exemplu în cazul tânărului protestatar din Arabia Saudită, Ali Mohammad al-Nimr, precum și a persoanelor cu handicap mintal sau intelectual, și solicită să se pună capăt imediat și definitiv practicilor de acest gen;
3. îndeamnă Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să continue lupta împotriva aplicării pedepsei cu moartea și să îndemne cu tărie țările care recurg în continuare la pedeapsa capitală să respecte standardele internaționale minime, să reducă domeniul de aplicare și utilizarea pedepsei cu moartea și să publice cifre clare și exacte referitoare la numărul de condamnări și execuții; îndeamnă SEAE să rămână vigilent în ceea ce privește evoluțiile din toate țările, în special din Belarus, ea fiind singura țară europeană în care pedeapsa cu moartea este aplicată în continuare, și să utilizeze toate mijloacele de influență pe care le are la dispoziție;
4. salută abolirea pedepsei cu moartea în anumite state din SUA și încurajează UE să continue dialogul cu SUA în vederea abolirii sale totale; condamnă execuția recentă a lui Alfredo Prieto în statul Virginia;
5. invită statele care au abolit pedeapsa cu moartea sau aplică un moratoriu de lungă durată privind pedeapsa cu moartea să nu o reintroducă și le încurajează să împărtășească experiența lor în acest sens;
6. invită statele care incriminează homosexualitatea să nu aplice pedeapsa cu moartea; îndeamnă SEAE să combată în continuare incriminarea homosexualității, ca prioritate, în conformitate cu orientărilor UE care vizează promovarea și protejarea tuturor drepturilor omului în cazul persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI);
7. este în continuare ferm convins că pedepsele cu moartea nu descurajează traficul de droguri și nu împiedică persoanele să cadă victime abuzului de droguri; invită țările care mențin pedeapsa cu moartea să introducă alternative la pedeapsa capitală în cazul infracțiunilor legate de droguri, care să vizeze în special programe de prevenire a consumului de droguri și de reducere a efectelor negative;
8. își reiterează recomandarea adresată Comisiei și statelor membre de a face din abolirea pedepsei cu moartea în cazul infracțiunilor legate de droguri o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară și asistență tehnică, pentru consolidarea capacităților și pentru alte tipuri de sprijin ce vizează politica de combatere a drogurilor;
9. invită Comisia și statele membre să reafirme principiul categoric conform căruia ajutoarele și asistența acordate de UE nu trebuie să contribuie la operațiunile de aplicare a legii care au ca rezultat pronunțarea de sentințe capitale și executarea persoanelor arestate;
10. este preocupat de lipsa de transparență în legătură cu ajutoarele și asistența acordate de Comisie și de statele membre pentru operațiunile de combatere a drogurilor în țările care aplică pedeapsa cu moartea în cazul infracțiunilor legate de droguri; solicită Comisiei să publice o situație financiară anuală a finanțării acordate programelor de combatere a drogurilor în țările care mențin pedeapsa cu moartea în cazul infracțiunilor legate de droguri;
11. îndeamnă Comisia să pună în aplicare fără întârziere orientările operaționale prevăzute la articolul 10 din Regulamentul IcSP și să le aplice cu strictețe în cazul programelor privind ruta cocainei și a heroinei;
12. îndeamnă Comisia să respecte recomandarea din Planul de acțiune al UE în materie de droguri (2013-2016), potrivit căreia ar trebui elaborat și pus în practică un „instrument de orientare privind drepturile omului și de evaluare a impactului” pentru a se garanta că drepturile omului sunt integrate în mod eficace „în acțiunea externă a UE în materie de droguri”;
13. îndeamnă SEAE, Comisia și statele membre să ofere orientări cu privire la o politică europeană cuprinzătoare și eficace privind pedeapsa cu moartea, în raport cu zecile de cetățeni europeni care pot fi executați în țări terțe, care ar trebui să conțină mecanisme solide și consolidate în ceea ce privește identificarea, acordarea de asistență juridică și reprezentarea la nivel diplomatic;
14. invită UE și statele membre să se asigure că sesiunea specială a Adunării Generale a ONU privind problema drogurilor la nivel mondial, care urmează să se desfășoare în aprilie 2016, abordează recurgerea la pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri și condamnă aplicarea sa;
15. susține toate agențiile ONU, organismele regionale interguvernamentale și ONG-urile în eforturile lor continue de a încuraja statele să abolească pedeapsa cu moartea; evidențiază activitatea esențială a societății civile în această privință; invită Comisia să finanțeze în continuare proiecte în acest domeniu în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului;
16. salută ratificarea recentă a celui de-al doilea Protocol facultativ la PIDCP, care urmărește abolirea pedepsei cu moartea și al cărui număr de state parte a ajuns la 81 și solicită tuturor statelor care nu sunt parte la acest protocol să-l ratifice imediat;
17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Președintelui Adunării Generale a ONU, precum și guvernelor statelor membre ale ONU.