Document de ședință

 

B8-1075/2015

21.10.2015

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

depusă pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral B8-0764/2015

în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

referitoare la măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor

( 2015/2865(RSP) )

Bas Eickhout, Karima Delli, Benedek Jávor, Jean Lambert, Ernest Maragall, Jordi Sebastià, Molly Scott Cato, Keith Taylor, Claude Turmes

în numele Grupului Verts/ALE

 

B8-1075/2015

Rezoluția Parlamentului European referitoare la măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor

( 2015/2865(RSP) )

Parlamentul European,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la măsurarea nivelurilor de emisii în sectorul autoturismelor ( O-000113/2015 - B8-0764/2015 ),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (Text cu relevanță pentru SEE)[1],

–  având în vedere Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective[2],

–  având în vedere Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici[3],

–  având în vedere Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa[4],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 333/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 443/2009 pentru a defini modalitățile de realizare a obiectivului prevăzut pentru anul 2020 de reducere a emisiilor de CO2 generate de autoturismele noi[5],

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 18 septembrie 2015, Agenția federală a SUA pentru protecția mediului (EPA) și Consiliul statului California pentru resurse aeriene (CARB) au emis un aviz de încălcare a normelor în vigoare privind poluarea împotriva companiilor Volkswagen AG, Audi AG și Volkswagen Group of America (cunoscuți în mod colectiv ca „VW”); întrucât ancheta a început ca urmare a unor cercetări privind emisiile de oxid de azot (NOx) ale vehiculelor cu motoare diesel efectuate de Consiliul Internațional pentru Transportul Ecologic (CITE) și transmise EPA și CARB în mai 2014;

B.  întrucât Comisia Europeană și autoritățile naționale de omologare de tip au avut acces la rezultatele cercetărilor efectuate de CITE deodată cu autoritățile din SUA;

C.  întrucât Regulamentul privind valorile-limită ale emisiilor autovehiculelor (Euro 5 și Euro 6) [Regulamentul (CE) nr. 715/2007] le impune producătorilor să echipeze vehiculele astfel încât să îndeplinească cerințele privind emisiile „în condiții de utilizare normală” [articolul 5 alineatul (1)] și interzice în mod explicit utilizarea dispozitivelor de manipulare [articolul 5 alineatul (2)], definite ca „orice element de proiectare care măsoară temperatura, viteza vehiculului, turația motorului (RPM), raportul de transmisie, depresiunea în galeria de admisie sau orice alt parametru în scopul activării, modulării, întârzierii sau dezactivării funcționării oricărei părți a sistemului de control al emisiilor, care reduce eficiența sistemului de control al emisiilor în condiții care pot fi regăsite, în mod rezonabil, în timpul funcționării și al utilizării normale a vehiculului”; întrucât Regulamentul (CE) nr. 715/2007 solicită explicit Comisiei să introducă teste și să adopte măsuri cu privire la utilizarea dispozitivelor de manipulare;

D.  întrucât, în urma investigației efectuate de autoritățile SUA, Volkswagen a recunoscut că a instalat dispozitive de manipulare pe cel puțin 11 milioane de vehicule cu motoare diesel vândute; întrucât 8 milioane dintre aceste vehicule au fost vândute pe piața europeană începând din 2009; întrucât motoarele Volkswagen vândute pe piața UE au fost omologate ca fiind conforme cu standardul Euro 5;

E.  întrucât valoarea-limită Euro 5 pentru emisiile de NOx la vehiculele cu motor diesel este de 180 mg/km și se aplică vehiculelor omologate de tip între 1 septembrie 2009 și 1 septembrie 2014, precum și tuturor vehiculelor vândute între 1 ianuarie 2011 și 1 septembrie 2015, și întrucât valoarea corespunzătoare standardului Euro 6 este de 80 mg/km și se aplică noilor tipuri începând cu 1 septembrie 2014 și tuturor vehiculelor vândute începând cu 1 septembrie 2015; întrucât autovehiculele Euro 6 înmatriculate înainte de introducerea standardului ca limită legală au beneficiat de reduceri fiscale; întrucât rezultatele încercărilor independente confirmă existența unor discrepanțe semnificative în ceea ce privește emisiile autovehiculelor în condiții normale de utilizare în cazul ambelor standarde;

F.  întrucât normele federale ale SUA și cele din California referitoare la emisiile de NOx ale vehiculelor cu motoare diesel sunt mult mai stricte decât valorile-limită Euro 6, sunt testate pe baza unui ciclu de încercări mai reprezentativ și sunt totuși fezabile din punct de vedere tehnic;

G.  întrucât analiza efectuată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) în 2011 a concluzionat că emisiile de NOx ale vehiculelor cu motor diesel măsurate cu un sistem portabil de măsurare a emisiilor (PEMS) depășesc cu mult limitele de emisie Euro 3-5, de 2 până la 4 ori în ceea ce privește emisiile medii de NOx pe parcursul itinerariilor întregi de încercare și de până la 14 ori în intervale de încercare individuale; întrucât un alt raport al JRC din 2013 relevă că vehiculele Euro 6 pot depăși nivelul de emisii al vehiculelor Euro 5; întrucât analiza CITE din octombrie 2014 a relevat că emisiile de NOx la drum ale vehiculelor cu motor diesel testate sunt, în medie, de șapte ori mai mari decât limitele stabilite de standardul Euro 6; întrucât, cu toate acestea, Comisia nu a pus sub semnul întrebării pe baza acestor dovezi modul în care sunt aplicate standardele în statele membre;

H.  întrucât încercările de conformitate a producției și de conformitate în funcționare nu fac obiectul unor standarde comune la nivelul UE, în pofida mandatului conferit Comisiei de a stabili cerințe specifice pentru astfel de proceduri prin intermediul procedurii comitetelor; întrucât, în consecință, în general nu se asigură în mod corespunzător respectarea cerințelor privind conformitatea producției și conformitatea în funcționare; întrucât nu există nicio cerință de comunicare către Comisie, către alte autorități de omologare ale statelor membre sau către alte părți interesate a informațiilor referitoare la testele realizate de autoritățile de omologare competente și la rezultatele acestora;

I.  întrucât mai multe autorități de omologare ale statelor membre nu sunt independente de industria autovehiculelor și depind într-o mare măsură de finanțarea asigurată, printre altele, de industrie, lucru care dă naștere unor preocupări cu privire la existența unor potențiale conflicte de interese;

J.  întrucât actualul regim de omologare de tip din UE nu le permite Comisiei sau altor autorități ale statelor membre să retragă omologările de tip sau certificatele de conformitate ale autovehiculelor, să retragă autovehicule sau să suspende introducerea lor pe piață, dacă acestea sunt omologate de către un alt stat membru; întrucât producătorii de vehicule au posibilitatea de a alege orice autoritate de testare din UE, ceea ce conduce la o concurență nesănătoasă între autoritățile de testare; întrucât activitățile de testare ale autorităților de omologare nu sunt supervizate;

K.  întrucât Comisia tocmai revizuiește cadrul pentru omologarea de tip;

L.  întrucât Regulamentul privind Euro 5 și 6 este direct aplicabil în statele membre și întrucât, în funcție de sistemele juridice ale statelor membre, consumatorii se pot adresa instanțelor naționale pentru a solicita reparații de la producătorii de vehicule în cazul oricărei încălcări a cerințelor;

M.  întrucât, în temeiul Directivei 1999/44/CE privind anumite aspecte ale vânzării de bunuri de consum și garanțiile conexe, consumatorii au dreptul la o garanție minimă de doi ani după achiziționarea unui produs și întrucât vânzătorul are obligația de a livra consumatorului bunuri conforme cu contractul de vânzare; întrucât se consideră că există conformitate atunci când bunurile „corespund descrierii date de vânzător și posedă calitățile bunurilor pe care vânzătorul le-a prezentat consumatorului ca mostră sau ca model” și „prezintă calitatea și performanța [...] la care consumatorul se poate aștepta în mod rezonabil, [...] ținându-se seama de orice declarații publice privind caracteristicile specifice ale bunurilor făcute de vânzător, producător sau reprezentantul acestuia, în special în reclame sau prin etichetare”; întrucât, în absența conformității, consumatorul are dreptul la reparațiile prevăzute în legislația națională aplicabilă, care includ, în orice caz, repararea sau înlocuirea gratuită și/sau, în funcție de țară și de circumstanțe, o reducere de preț sau anularea contractului de vânzare și rambursarea prețului de achiziție;

N.  întrucât Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor prevede ca informațiile referitoare la principalele caracteristici ale unui produs să fie furnizate înainte de încheierea contractelor în interiorul sau în afara spațiilor comerciale și a contractelor la distanță și cere ca statele membre să dispună de norme privind aplicarea unor sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare în cazul în care dispozițiile directivei nu sunt respectate;

O.  întrucât Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale interzice, în special, orice practică care „denaturează sau poate denatura semnificativ comportamentul economic cu privire la un produs al consumatorului mediu la care ajunge sau căruia îi este adresat” și prevede că printre practicile comerciale considerate neloiale în orice situație se numără și faptul de „[a] afirma că un comerciant (inclusiv practicile sale comerciale) sau un produs a fost agreat, aprobat sau autorizat de un organism public sau privat fără un temei real sau fără a îndeplini condițiile necesare pentru agrearea, aprobarea sau autorizarea obținută” și impune ca statele membre să adopte sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare; întrucât Directiva 2005/29/CE dispune că „[o] practică comercială se consideră înșelătoare în cazul în care conține informații false și, în consecință, este mincinoasă sau, în orice alt fel, inclusiv prin prezentarea generală, induce sau poate induce în eroare consumatorul mediu, chiar dacă informația este corectă în fapt”;

P.  întrucât Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice dispune ca atribuirea contractelor să se facă pe baza principiului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, care include criterii de mediu, și întrucât este posibil ca, ulterior, să se fi acordat contracte în sectorul autovehiculelor pe baza unor informații false furnizate cu privire la performanțele de mediu ale vehiculelor; întrucât aceeași directivă dispune că operatorii economici pot fi excluși în caz de abatere profesională gravă care le pune sub semnul întrebării integritatea; întrucât Directiva 2007/66/CE privind ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice dispune că deciziile luate de autoritățile contractante pot fi supuse unor căi de atac în temeiul nerespectării, prin aceste decizii, a legislației comunitare în domeniul achizițiilor publice sau a normelor de drept intern de transpunere a acesteia;

Q.  întrucât poluarea aerului a condus la decesul prematur a 430 000 de persoane în UE în 2011 și costă 940 miliarde EUR pe an în pierderi de productivitate; întrucât peste 20 de state membre nu respectă valorile-limită ale UE pentru calitatea aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE; întrucât dioxidul de azot (NO2) este un poluant periculos și un precursor pentru diverși alți poluanți, cum ar fi ozonul și particulele în suspensie; întrucât NOx și derivații săi cauzează cancer de plămâni, astm și numeroase boli respiratorii și afectează în special grupurile vulnerabile, cum ar fi copiii și persoanele în vârstă; întrucât NOx are, de asemenea, un impact grav asupra mediului și este responsabil pentru acidificare, eutrofizare și degradarea materialelor; întrucât gazele de eșapament provenite de la vehiculele cu motoare diesel reprezintă una dintre principalele surse de NOx în zonele urbane din Europa; întrucât NOx acționează ca un gaz cu efect indirect de seră;

R.  întrucât, începând cu 2012, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a OMS (IARC) a clasificat gazele de eșapament ale motoarelor diesel printre substanțele cancerigene și a recomandat ca, date fiind efectele suplimentare asupra sănătății ale particulelor de la motoarele diesel, expunerea la amestecul de substanțe chimice emise să fie redusă la nivel mondial;

S.  întrucât sistemele actuale de control al emisiilor de NOx care provin de la autoturismele cu motoare diesel se bazează pe trei tehnologii principale: modificarea internă a motorului, combinată cu recircularea gazelor de eșapament (EGR), tehnica amestecului sărac pentru absorbția NOx (captatoare de NOx în cazul arderii cu amestec sărac sau LNT) și reducerea catalitică selectivă (SCR); întrucât, pentru a respecta valorile limită ale Euro 6, majoritatea vehiculelor sunt echipate cu cel puțin două dintre cele trei tehnologii; întrucât toate aceste tehnologii pot fi dezactivate prin dispozitive software de manipulare;

T.  întrucât, pentru a asigura respectarea normelor de emisii, vehiculele echipate cu dispozitive de manipulare vor necesita îndepărtarea dispozitivului și modificări ale programului informatic din sistemul de control al emisiilor și, în funcție de tehnologia utilizată pentru motor, intervenții mecanice;

U.  întrucât este posibilă îmbunătățirea performanței sistemelor de control al emisiilor instalate deja pe vehicule, prin eliminarea dispozitivelor de manipulare, reprogramare și recalibrare;

V.  întrucât apar discrepanțe între rezultatele testelor și performanța vehiculelor în condiții normale de utilizare nu numai în cazul NOx, ci și în cazul altor poluanți și al CO2; întrucât, potrivit CITE (septembrie 2015), diferența dintre emisiile oficiale și cele reale de CO2 ale autoturismelor în Europa era de 40% în 2014;

W.  întrucât trecerea în UE la procedura de testare a vehiculelor ușoare armonizată la nivel mondial (WLTP) necesită adaptarea la noul test a obiectivelor actuale impuse fabricanților pentru emisiile medii de CO2 ale parcului existent de automobile; întrucât procedura pentru această corelare se află în prezent în curs de desfășurare prin procedura comitetelor și ar trebui să mențină o rigoare comparabilă pentru producători,

1.  consideră regretabil faptul că aceste emisii suplimentare au condus la decese premature nenecesare, au avut efecte dăunătoare asupra sănătății oamenilor și au adus daune mediului;

2.  regretă lacunele grave în ceea ce privește asigurarea respectării reglementărilor UE privind piața internă, expuse datorită acțiunii autorităților din SUA;

3.  îți exprimă profunda preocupare privind lipsa de reacție a autorităților statelor membre și a Comisiei la dovezile conform cărora valorile-limită ale emisiilor prevăzute de legislația UE [Regulamentul (CE) nr. 715/2007 privind Euro 5 și 6] pentru vehicule în condiții normale de utilizare erau depășite, inclusiv la rapoartele JRC din 2011 și 2013, care conțineau dovedi privind discrepanțele semnificative dintre performanțele vehiculelor pe teren și rezultatele testelor și indicau drept o posibilă explicație utilizarea unor dispozitive de manipulare;

4.  solicită, prin urmare, înființarea unei comisii de anchetă care să investigheze responsabilitatea Comisiei și a autorităților statelor membre în ceea ce privește neîndeplinirea obligației de a asigura punerea în aplicare și respectarea corespunzătoare a legislației relevante a UE;

5.  invită Comisia și statele membre să lanseze imediat o anchetă privind utilizarea dispozitivelor de manipulare pentru toate mărcile de autovehicule vândute în Uniunea Europeană și performanța autovehiculelor în condiții normale de utilizare în ceea ce privește valorile-limită ale emisiilor și nivelul de CO2 (în g/km) declarate; consideră că o astfel de anchetă ar trebui supravegheată de Comisie și realizată pe baza datelor colectate și transmise de către autoritățile de omologare de tip ale statelor membre pentru autovehiculele aflate pe piață, utilizând teste de condus în condiții reale; insistă asupra realizării acestei anchete în condiții de transparență deplină și cu acces public integral la informații; solicită Comisiei să informeze Parlamentul în scris cu privire la rezultatele acestei anchete, până la 31 martie 2016;

6.  solicită ca, în cazul în care se identifică autovehicule dotate cu dispozitive de manipulare, autoritățile statelor membre să retragă omologarea de tip și certificatul de conformitate al acestor autovehicule în conformitate cu articolul 30 din Directiva 2007/46/CE și cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 715/2007, să aplice sancțiuni corespunzătoare și să impună rechemarea obligatorie a autovehiculelor în cauză pentru înlăturarea tuturor dispozitivelor de manipulare și asigurarea conformității cu reglementările relevante, precum și ca producătorilor să li se impună obligația de a despăgubi clienții; îndeamnă Comisia să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva autorităților relevante ale statelor membre pentru neaplicarea dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 715/2007;

7.  solicită ca, în cazul în care se identifică autovehicule dotate cu dispozitive de manipulare, autoritățile statelor membre să le impună producătorilor să ramburseze orice subvenții, beneficii fiscale sau alte stimulente fiscale primite pe baza performanței de mediu declarate; consideră că, în caz contrar, s-ar crea o denaturare a concurenței, iar ajutorul de stat acordat ar fi ilegal, acest fapt obligând Comisia să lanseze o procedură de constatare a ajutorului ilegal de stat; propune ca subvențiile returnate să fie alocate proiectelor de reducere a carbonului, care vizează îmbunătățirea calității aerului, și proiectelor de transport durabil în orașe de pe întreg teritoriul UE;

8.  solicită sectorului industriei autovehiculelor care s-a angajat în practici neloiale să finanțeze și să sprijine actualizările clasificărilor independente ale autovehiculelor rutiere pe baza performanței de mediu;

9.  invită statele membre să asigure o mai bună aplicare a normelor obligatorii privind publicitatea înșelătoare și practicile comerciale neloiale în sectorul autovehiculelor și să se asigure că orice declarații referitoare la performanța autovehiculului sunt însoțite de un text descriptiv care precizează clar că cifrele oficiale existente rezultate în urma testării UE nu reflectă rezultatele constatate în condiții reale de condus;

10.  subliniază faptul că consumatorii trebuie să fie în măsură să își exercite drepturile cu ușurință, conform dispozițiilor Directivelor 1999/44/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE; solicită statelor membre și autorităților lor competente să le furnizeze informații ușor accesibile și recomandări clare consumatorilor care solicită detalii cu privire la aceste drepturi; solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să asigure respectarea drepturilor în cauză;

11.  solicită revizuirea Directivei 2005/29/CE pentru a adăuga pe lista practicilor comerciale neloiale declarațiile ecologice false și pentru a le permite statelor membre să adopte sau să păstreze practici care nu se regăsesc pe lista respectivă;

12.  consideră că acest caz ilustrează că este nevoie de un mecanism de recurs colectiv la nivelul UE și invită Comisia să prezinte o propunere legislativă pentru a se asigura că există mecanisme la nivelul UE pentru a pune la dispoziția consumatorilor UE astfel de căi de atac;

13.  subliniază că este nevoie să se asigure că normele privind achizițiile publice și procedurile de revizuire asociate sunt puse în aplicare pe deplin de către autoritățile competente de la nivelul UE și al statelor membre;

14.  solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape organizarea procedurilor de rechemare, pentru a se asigura că autovehiculele neconforme nu rămân în circulație pe teritoriul UE;

15.  solicită verificarea independentă a modificărilor urmărite pentru a se asigura că, în urma acestora, autovehiculele vor fi conforme cu standardele relevante; solicită ca producătorul să le furnizeze consumatorilor informații clare și fiabile privind eficiența consumului de combustibil, performanța și nivelurile de emisii ale autovehiculelor în urma modificărilor efectuate;

16.  sprijină raportul Deß ( A8-0270/2015 ) privind reducerea emisiilor poluante provenind de la autovehiculele rutiere, adoptat de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a Parlamentului la 23 septembrie 2015 cu 66 de voturi pentru și 2 împotrivă, și, în special, apelul adresat Comisiei de a „introduce testarea emisiilor generate în condiții reale de trafic pentru toate autovehiculele omologate de tip sau înmatriculate din 2015 pentru a asigura eficiența sistemelor de control al emisiilor și a permite autovehiculelor să fie în conformitate cu prezentul regulament și cu măsurile de punere în aplicare a acestuia, factorul de conformitate reflectând numai toleranțele posibile ale procedurii de măsurare a emisiilor valabile până în 2017”; îndeamnă Consiliul și Comisia să ajungă la un acord rapid asupra unui cadru pentru emisiile generate în condiții reale de trafic (RDE) pe această bază și solicită adoptarea rapidă a procedurii prin intermediul procedurii comitetelor în urma unui acord cu privire la propunerea legislativă;

17.  regretă lipsa de transparență a deliberărilor în cadrul procedurii comitetelor în privința propunerii pentru o testare RDE și, în special, faptul că informațiile nu au fost transmise de către Comisie Parlamentului în același timp cu transmiterea lor către reprezentanții statelor membre;

18.  subliniază că este necesară consolidarea semnificativă a actualului regim al UE de omologare de tip a autovehiculelor, inclusiv competențe sporite de aplicare și supraveghere la nivelul UE, în special în ceea ce privește supravegherea pieței, regimul de coordonare și monitorizare și revizuirea certificărilor în cazul în care există îndoieli semnificative; solicită, în acest scop, o autoritate independentă de omologare de tip în cadrul UE, în vederea, inter alia, a unor standarde și proceduri de testare mai coerente la nivelul UE pentru emisiile de poluanți atmosferici, consumul de carburant și emisiile de CO2;

19.  consideră că este extrem de important ca Comisia și toate autoritățile competente din statele membre să aibă dreptul să retragă omologările de tip și certificatele de conformitate, să solicite rechemarea unor autovehicule și să oprească introducerea lor pe piață atunci când dețin probe legate de nerespectarea valorilor-limită de emisii în UE, în conformitate cu Regulamentul Euro 5 și 6, sau dovezi care atestă o discordanță semnificativă între valorile emisiilor de CO2 sau ale consumului de combustibil obținute la omologarea de tip și performanța autovehiculului în condiții reale de condus sau orice alte cerințe prevăzute de regimul de omologare de tip;

20.  consideră că viitoarea revizuire a Directivei privind cadrul pentru omologarea de tip trebuie să extindă și să specifice cerințele privind conformitatea producției pentru a se asigura că un eșantion suficient și reprezentativ de modele noi selecționate aleatoriu de pe benzile de producție este verificat independent anual prin folosirea testelor RDE pentru a se controla dacă respectă valorile-limită pentru poluanți în UE, precum și că aceste teste sunt extinse în vederea verificării conformității cu valorile emisiilor de CO2 sau ale consumului de combustibil obținute la omologarea de tip;

21.  solicită, de asemenea, o ameliorare a testărilor în circulație a autovehiculelor deja utilizate pe șosea, inclusiv pe baza procedurii RDE, pentru a verifica conformitatea în funcționare a autovehiculelor la kilometraje diferite, conform cerințelor regulamentului; solicită ameliorarea supravegherii în trafic prin inspecții tehnice periodice, în vederea detectării și reparării autovehiculelor care nu sunt în conformitate cu legislația UE; constată, în special, că sistemele de diagnoză la bord pot fi programate să nu recunoască defectele și solicită măsuri adecvate pentru a investiga și a aborda această chestiune;

22.  insistă asupra faptului că trebuie să se pună capăt situației actuale din mai multe state membre, unde autoritățile de omologare de tip nu sunt independente față de industria autovehiculelor, pentru a se asigura faptul că nu există niciun conflict de interese;

23.  subliniază faptul că rezultatele testelor de performanță de mediu a autovehiculelor trebuie să fie puse la dispoziția publicului;

24.  subliniază că este nevoie să se asigure faptul că autoritățile competente ale UE și ale statelor membre au acces la codurile sursă ale programelor informatice din cadrul sistemului de control al autovehiculului pentru a verifica existența unui software pentru dispozitive de manipulare; consideră, în acest sens, că accesul la sistemele informatice și la codurile sursă ar trebui să fie transparent și deschis, asemenea accesului la piesele mecanice și inspecției acestora;

25.  subliniază că utilizatorii, cercetătorii și dezvoltatorii ar trebui să aibă dreptul nestingherit de a inspecta, testa și analiza funcționarea sistemelor informatice cu care sunt dotate autovehiculele și de a efectua analiza criminalistică pentru a detecta funcțiile nedeclarate sau funcțiile folosite în scopul înșelării publicului sau a autorităților, precum și să dispună de mijloacele tehnologice și de protecția juridică necesară pentru a lua aceste măsuri; solicită Comisiei să înlăture obstacolele juridice din calea utilizatorilor, a cercetătorilor și a dezvoltatorilor care verifică, analizează și dezasamblează serviciile digitale și sistemele informatice integrate în autovehicule și să împiedice utilizarea incorectă a legislației pentru protecția intereselor legitime cu scopul de a masca practici comerciale frauduloase;

26.  solicită revizuirea Directivei privind etichetarea autovehiculelor (1999/94/CE) în vederea îmbunătățirii preciziei, relevanței, independenței, clarității și comparabilității informațiilor puse la dispoziția consumatorilor; consideră că etichetele ar trebui să includă în principal valorile emisiilor de CO2 și ale consumului de combustibil obținute în timpul testărilor RDE;

27.  încurajează UE să introducă etichetarea autovehiculelor cu niveluri mai ridicate de emisii de particule pentru a limita - din motive de sănătate - accesul acestor autovehicule în zonele dens populate și vizitate frecvent din orașe;

28.  este preocupat, de asemenea, de discrepanța dintre emisiile de CO2 declarate în rezultatele testelor și cele constatate de către conducătorii auto pe șosea; solicită, prin urmare, un acord rapid privind testarea WLTP în privința obiectivelor pentru emisiile medii de CO2 pentru parcul de autovehicule, fără a acorda flexibilități inechitabile în actuala procedură de testare, pentru a nu submina obiectivul pentru 2021; consideră că acest scandal al emisiilor autovehiculelor reprezintă o dovadă clară a faptului că autoritățile publice trebuie să rămână independente față de sectorul pe care îl reglementează și că trebuie consolidate competențele la nivelul UE pentru a monitoriza punerea în aplicare a legislației și a asigura respectarea acesteia; solicită Comisiei să le demonstreze cetățenilor UE că procesul către o mai bună reglementare vizează să ofere legi eficiente și aplicate în întreaga UE, de care să beneficieze toți cetățenii UE;

29.  solicită Comisiei să revizuiască datele din „Ghidul privind estimarea costurilor externe în sectorul transporturilor” pe baza noilor informații privind emisiile reale și poluarea aerului produse de autovehiculele rutiere;

30.  consideră că este regretabil faptul că industria autovehiculelor a obținut un acces privilegiat la procesul decizional în ceea ce privește normele care ar trebui să reglementeze acest sector, inclusiv în cadrul procedurii comitetelor; are îndoieli cu privire la modul de desfășurare a acestui proces decizional; solicită o mai mare transparență prin publicarea tuturor documentelor transmise între Comisie și Consiliu și industria autovehiculelor începând cu 2004;

31.  solicită Comisiei și Băncii Europene de Investiții (BEI) să investigheze finanțarea - inclusiv împrumuturile și granturile oferite de BEI și din cadrul programelor de cercetare și dezvoltare ale UE - de care a beneficiat industria autovehiculelor pentru a dezvolta motoare mai nepoluante, să evalueze eficiența finanțării respective și să stabilească dacă vreo parte din finanțare a fost utilizată incorect pentru a dezvolta dispozitive de manipulare a testărilor emisiilor; este de părere că, în astfel de cazuri, fondurile alocate trebuie returnate;

32.  regretă faptul că deciziile administrative ale producătorilor de a încălca standardele juridice pot avea un impact grav asupra lucrătorilor;

33.  subliniază că, înainte de a lua în considerare posibilitatea concedierilor, producătorii trebuie să utilizeze propriile resurse financiare, inclusiv să reporteze profituri în loc să distribuie dividende, pentru a acoperi o parte cât mai mare din costurile pe care le implică încălcarea legislației aplicabile; subliniază că întreprinderea și acționarii ei trebuie să își asume o parte cât mai mare din pierderi înainte de a utiliza fondurile publice la nivelul statului membru sau al UE, pentru a evita hazardul moral;

34.  solicită Comisiei să examineze fondurile UE care pot fi mobilizate pentru a sprijini lucrătorii în cauză și semnalează că astfel de măsuri de asistență nu ar trebui să înlocuiască responsabilitatea niciunui stat membru sau a niciunei întreprinderi și ar trebui să fie compatibile cu o trecere la o economie mai durabilă și mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

35.  consideră că, pentru a menține în viitor competitivitatea industriei autovehiculelor din Europa, este necesară înscrierea pe o pantă ascendentă care să integreze inovarea, ocuparea forței de muncă, sănătatea, mediul și mobilitatea; invită industria autovehiculelor să alinieze strategiile de investiții și de dezvoltare la necesitățile societății în ceea ce privește un mediu mai curat și rezistent la schimbările climatice, printre altele, prin crearea unor autovehicule nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv a autovehiculelor electrice; își exprimă îndoiala, în acest context, cu privire la faptul că tehnologia diesel va avea vreun rol în ceea ce privește mobilitatea pe viitor;

36.  sprijină dezvoltarea unor măsuri europene coerente și concertate pentru a garanta faptul că politica industrială și strategiile de investiții urmăresc să pună la dispoziție sisteme de transport sigure, nepoluante, durabile și fiabile, trecându-se de la combustibili fosili la noi tehnologii și surse de energie;

37.  subliniază că acordurile internaționale de liber schimb nu trebuie să ducă la o reducere a standardelor de protecție a climei, ci să faciliteze un nivel ridicat al acestor standarde în UE și în alte părți ale lumii;

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

 

[1] JO L 171, 29.6.2007, p. 1.
[2] JO L 263, 9.10.2007, p. 1.
[3] JO L 309, 27.11.2001, p. 22.
[4] JO L 152, 11.6.2008, p. 1.
[5] JO L 103, 5.4.2014, p. 15.