Document de ședință
27.1.2016
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către ISIS
( 2016/2529(RSP) )
Javier Nart, Petras Auštrevičius, Dita Charanzová, Gérard Deprez, Filiz Hyusmenova, Ivan Jakovčić, Petr Ježek, Ilhan Kyuchyuk, Norica Nicolai, Urmas Paet, Jozo Radoš, Marietje Schaake, Jasenko Selimovic, Pavel Telička, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans
în numele Grupului ALDE
Rezoluția Parlamentului European referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către ISIS
( 2016/2529(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Irak, Siria, Libia și Egipt, în special cea din 10 octombrie 2013 referitoare la cazurile recente de violență îndreptată împotriva creștinilor și de persecutare a acestora, în special în Maaloula (Siria), Peshawar (Pakistan) și cazul pastorului Saeed Abedini (Iran)[1], cea din 18 septembrie 2014 referitoare la situația din Irak și Siria și la ofensiva grupării Statul Islamic, inclusiv la persecutarea minorităților[2], cea din 12 februarie 2015 referitoare la criza umanitară din Irak și Siria, în special în contextul Statului Islamic[3] și cea din 12 martie 2015 referitoare la atacurile și răpirile recente comise de ISIS/Daesh în Orientul Mijlociu, în special asupra populației asiriene[4],
– având în vedere concluziile Consiliului din 16 martie 2015 privind Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea reprezentată de ISIL/Daesh, cele din 20 octombrie 2014 referitoare la criza provocată de ISIL/Daesh în Siria și Irak, cele din 30 august 2014 referitoare la Irak și Siria, cele din 14 aprilie 2014 și din 12 octombrie 2015 referitoare la Siria și cele din 15 august 2014 referitoare la Irak,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la Irak și Siria,
– având în vedere Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere și Orientările UE privind promovarea respectării dreptului internațional umanitar, având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie și credință,
– având în vedere Decizia 2003/335/JAI a Consiliului din 8 mai 2003 privind cercetarea și urmărirea penală în cazul faptelor de genocid, al crimelor împotriva umanității și al crimelor de război[5], având în vedere declarația din 12 august 2014 a consilierului special în materie de prevenire a genocidului al Secretarului General al ONU,
– având în vedere declarația făcută în numele Uniunii Europene de Stavros Lambrinidis, Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului, în cadrul dezbaterii deschise a Consiliului de Securitate al ONU din 27 martie 2015 referitoare la victimele atacurilor și abuzurilor comise din motive etnice sau religioase în Orientul Mijlociu,
– având în vedere raportul Comisiei internaționale independente de anchetă cu privire la Republica Arabă Siriană prezentat în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului la 13 august 2015, în special punctele 165-173,
– având în vedere Rezoluția 2254 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU, care pledează în favoarea unei foi de parcurs a procesului de pace din Siria și stabilește un calendar al negocierilor,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, astfel cum s-a recunoscut în Rezoluția 2249 (2015), Consiliului de Securitate al ONU, ideologia extremistă și violentă a așa-numitului „ISIS/Daesh”, actele teroriste săvârșite de aceasta, atacurile brutale și sistematice comise pe scară largă de acesta împotriva populațiilor civile, încălcarea drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, inclusiv din motive religioase sau etnice, precum și distrugerea patrimoniului cultural și traficul cu bunuri culturale constituie o amenințare mondială fără precedent la adresa păcii și securității internaționale;
B. întrucât Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale au semnalat numeroase încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional al drepturilor omului de către ISIS/Daesh și alte grupări afiliate în Orientul Mijlociu, îndeosebi în Siria și în Irak, împotriva minorităților etnice și religioase, inclusiv prin asasinate selective, convertiri forțate, răpiri, practici de vânzare a femeilor, folosirea femeilor și a copiilor ca sclavi, recrutarea copiilor pentru atentate sinucigașe cu bombă, precum și abuzuri sexuale și fizice și tortură; întrucât există motive serioase de îngrijorare în ceea ce privește bunăstarea persoanelor care se află încă blocate în zone controlate de forțele ISIS/Daesh, dat fiind că în zonele respective nu ajung aproape deloc ajutoare umanitare internaționale;
C. întrucât minoritățile religioase și etnice, cum ar fi comunitățile creștină, yazidită, turkmenă, shabak, kaka’e, sabeeană și șiită, precum și mulți arabi și musulmani sunniți sunt ținte ale Daesh/ISIS; întrucât au fost distruse intenționat moschei, monumente, altare, biserici și alte locuri de cult, morminte si cimitire;
D. întrucât în februarie 2015, după ce a atacat mai multe comunități agricole de pe malul sudic al râului Khabur din provincia Hassakeh din nord-estul țării, Daesh/ISIS a răpit peste 220 de creștini asirieni și întrucât, până în prezent, numai câteva persoane au fost eliberate, după plata unei răscumpărări către cei care le țineau în captivitate, soarta celorlalte fiind necunoscută;
E. întrucât Comisia internațională independentă de anchetă a documentat și a raportat că persoanele aparținând minorităților etnice și religioase care se opun Daesh/ISIS și altor grupuri teroriste, miliții și grupuri armate nestatale în zonele aflate sub controlul de facto al acestora continuă să fie în pericol de a fi persecutate;
F. întrucât mai multe rapoarte elaborate de organe ale ONU, inclusiv de consilierul special privind prevenirea genocidelor al Secretarului General al ONU, de consilierul special privind responsabilitatea de a proteja al Secretarului General al ONU și de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, au declarat că actele comise de Daesh/ISIS ar putea constitui crime de război, crime împotriva umanității și chiar un genocid;
G. întrucât genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război sunt subiecte care preocupă toate statele membre, acestea fiind hotărâte să coopereze pentru a preveni astfel de crime și a pune capăt impunității persoanelor care le comit, în conformitate cu Poziția comună 2003/444/PESC a Consiliului din 16 iunie 2003;
H. întrucât, în temeiul dreptului internațional, fiecare individ are dreptul de a trăi după cum îi dictează propria conștiință și este liber să aibă convingeri religioase și nereligioase și să și le schimbe; întrucât liderii politici și religioși au datoria, la toate nivelurile, de a lupta împotriva extremismului și de a promova respectul reciproc între persoane și între grupurile religioase,
1. condamnă din nou cu fermitate ISIS/Daesh și abuzurile flagrante comise de acesta împotriva drepturilor omului, care constituie crime împotriva umanității și crime de război în conformitate cu Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) și care ar putea fi catalogate drept genocid; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu vizarea deliberată de către acest grup terorist a membrilor comunităților creștine, yazidite, turkmene, șiite, shabak, sabeene, kaka’e, precum și a sunniților care nu sunt de acord cu interpretarea pe care o dă acest grup Islamului, în cadrul încercărilor sale de a extermina orice minoritate religioasă din zonele aflate sub controlul său;
2. îndeamnă toate părțile contractante ale Convenției ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, semnată la Paris la 9 decembrie 1948, precum și ale altor acorduri internaționale relevante să prevină pe teritoriul lor crimele de război, crimele împotriva umanității și actele de genocid; subliniază că nu trebuie să existe impunitate pentru autorii acestor acte și că persoanele responsabile ar trebui să fie deferite CPI; îndeamnă Siria și Irakul să accepte jurisdicția Curții Penale Internaționale;
3. respinge fără rezerve anunțul făcut de liderul așa-numitului „ISIS/Daesh“, conform căruia a instituit un „califat“ în zonele pe care le controlează în prezent, și consideră acest anunț ilegitim; subliniază faptul că crearea și extinderea „califatului islamic“ și activitățile altor grupuri extremiste violente din Orientul Mijlociu reprezintă o amenințare directă la adresa securității regiunii și a țărilor europene, precum și o încălcare clară a legislației internaționale în domeniul drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar;
4. îndeamnă statele membre să contribuie în mod activ la combaterea radicalizării și să-și îmbunătățească sistemele juridice și jurisdicționale pentru a-i împiedica pe resortisanții și cetățenii lor să întreprindă călătorii pentru a se alătura așa-numitului „ISIS/Daesh“ și să se asigure că, dacă acest lucru se întâmplă, aceștia sunt urmăriți penal cât mai curând posibil, inclusiv pentru incitare pe internet la comiterea crimelor respective și pentru acordarea de sprijin în acest sens; subliniază importanța prevenirii, urmăririi penale, sensibilizării, reabilitării și reintegrării;
5. recunoaște, sprijină și solicită să fie respectat de către toți dreptul inalienabil al tuturor minorităților etnice, religioase sau de alt fel care trăiesc în Irak și Siria de a putea să trăiască și în continuare în patria lor tradițională și istorică cu demnitate, în condiții de egalitate și siguranță, precum și de a-și putea practica religia pe deplin și în mod liber, fără a fi supuse vreunei forme de constrângere, violență ori discriminare; subliniază că este necesar ca toți liderii politici și religioși regionali să declare în mod clar și fără echivoc că sprijină minoritățile etnice și religioase din regiune, prezența lor neîntreruptă și drepturile lor depline și egale de cetățeni ai țărilor de origine;
6. solicită comunității internaționale, inclusiv UE și statelor sale membre, să asigure condițiile de securitate și perspectivele necesare pentru minoritățile etnice și religioase care au fost obligate să-și părăsească țara sau chiar au fost strămutate cu forța, pentru a le putea asigura efectiv și cât mai curând posibil dreptul de a se întoarce în țările de origine, de a-și păstra casele, terenurile, proprietățile și bunurile, precum și bisericile și siturile lor culturale și religioase și de a se putea bucura de o viață și un viitor pline de demnitate;
7. subliniază că este important să se garanteze faptul că toți actorii și comunitatea internațională oferă protecție și ajutor militar, inclusiv asistență militară adecvată, grupurilor deosebit de vulnerabile vizate de Daesh/ISIS în Orientul Mijlociu, cum ar fi minoritățile etnice și religioase, precum și să se asigure participarea acestora la viitoarele soluții politice durabile, cu scopul de a le păstra modul de viață și tradițiile de conviețuire interculturală, interetnică și interreligioasă; invită toate părțile implicate în conflict să respecte drepturile universale ale omului și să înlesnească furnizarea de ajutor umanitar și asistență pe toate căile posibile; reamintește faptul că toți actorii regionali, precum și UE ar trebui să-și asume angajamentul și responsabilitatea fundamentale de a face tot posibilul pentru a garanta întoarcerea minorităților tradiționale și a tuturor cetățenilor în zonele în care trăiau anterior și din care au fost obligați să fugă;
8. invită toate părțile siriene, cu excepția grupurilor teroriste precum Al-Qaida, Daesh, Jabhat al-Nusra și grupurile care le sunt afiliate, să se reunească sub egida ONU și, cu sprijinul întregii comunități internaționale, să negocieze o tranziție politică; își reafirmă sprijinul deplin și activ pentru activitatea trimisului special al ONU, Staffan Mistura, în ceea ce privește lansarea, în zilele următoare, a negocierilor dintre toate părțile siriene, care vor avea loc la Geneva, și propunerile sale de încetare a focului la nivel local; solicită UE și comunității internaționale să exercite presiuni asupra tuturor donatorilor pentru ca aceștia să-și îndeplinească promisiunile și să se angajeze pe deplin în acordarea de sprijin financiar pentru țările-gazdă, în special în perioada premergătoare conferinței din 4 februarie 2016 de la Londra a donatorilor pentru Siria;
9. solicită unităților UE pentru cooperare și acțiuni umanitare să coopereze pe deplin în cadrul activității lor și cu liderii recunoscuți ai minorităților religioase și etnice vizate și să le includă în planurile lor de ajutor și în măsurile practice de implementare și distribuire a ajutoarelor, pentru a le satisface mai bine nevoile, precum și pe cele ale populației, în ansamblu;
10.. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Parlamentului din Siria, Guvernului și Consiliului Reprezentanților din Irak, Guvernului Regional al Kurdistanului, instituțiilor Organizației de Cooperare Islamică (OCI), Consiliului de Cooperare pentru Statele Arabe din Golf (Consiliul de Cooperare al Golfului sau CCG), Secretarului General al ONU, Adunării Generale a ONU, Consiliului de Securitate al ONU și Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU.