Document de ședință
27.1.2016
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către ISIL
( 2016/2529(RSP) )
Josef Weidenholzer, Victor Boștinaru, Knut Fleckenstein, Richard Howitt, Nikos Androulakis, Zigmantas Balčytis, Hugues Bayet, Brando Benifei, Goffredo Maria Bettini, José Blanco López, Vilija Blinkevičiūtė, Nicola Caputo, Silvia Costa, Andi Cristea, Miriam Dalli, Viorica Dăncilă, Isabella De Monte, Tanja Fajon, Eugen Freund, Doru-Claudian Frunzulică, Eider Gardiazabal Rubial, Enrico Gasbarra, Neena Gill, Ana Gomes, Theresa Griffin, Enrique Guerrero Salom, Sergio Gutiérrez Prieto, Cătălin Sorin Ivan, Liisa Jaakonsaari, Afzal Khan, Kashetu Kyenge, Javi López, Juan Fernando López Aguilar, Andrejs Mamikins, Costas Mavrides, Marlene Mizzi, Luigi Morgano, Alessia Maria Mosca, Victor Negrescu, Momchil Nekov, Péter Niedermüller, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Vincent Peillon, Tonino Picula, Kati Piri, Miroslav Poche, Soraya Post, Gabriele Preuß, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Elena Valenciano, Julie Ward, Carlos Zorrinho
în numele Grupului S&D
Rezoluția Parlamentului European referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către ISIS
( 2016/2529(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Irak, Siria, Libia și Egipt, în special pe cea din 12 martie 2015 referitoare la recentele atacuri și răpiri comise de gruparea ISIS/Daesh în Orientul Mijlociu, în special asupra populației asiriene[1] și pe cea din 18 septembrie 2014 referitoare la situația din Irak și Siria și la ofensiva grupării Statul Islamic, inclusiv la persecutarea minorităților[2],
– având în vedere concluziile Consiliului din 16 martie 2015 referitoare la Strategia regională a UE pentru Siria și Irak, precum și pentru amenințarea ISIL/Daesh, din 20 octombrie 2014 referitoare la criza provocată de ISIL/Daesh în Siria și Irak, din 30 august 2014 referitoare la Irak și Siria, din 14 aprilie 2014 și din 12 octombrie 2015 referitoare la Siria și din 15 august 2014 referitoare la Irak,
– având în vedere Orientările UE privind promovarea și protejarea libertății de religie sau de convingere, Orientările UE privind promovarea respectării dreptului internațional umanitar și Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie sau convingeri,
– având în vedere Decizia 2003/335/JAI a Consiliului din 8 mai 2003 privind cercetarea și urmărirea penală în cazul faptelor de genocid, al crimelor împotriva umanității și al crimelor de război[3] și declarația Consilierului special al Secretarului General al ONU pentru prevenirea genocidului,
– având în vedere declarația făcută la 27 martie 2015, în numele Uniunii Europene, de Stavros Lambrinidis, Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului, în cadrul dezbaterii deschise a Consiliului de Securitate al ONU referitoare la victimele atacurilor și abuzurilor comise din motive etnice sau religioase în Orientul Mijlociu,
– având în vedere Rezoluțiile 2249, 2253 și 2254 ale Consiliului de Securitate al ONU,
– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 9 decembrie 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, după cum s-a recunoscut în Rezoluția 2249 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU din 20 noiembrie 2015, ideologia extremistă și violentă a organizației „ISIL/Daesh”, actele teroriste săvârșite de aceasta, atacurile sale brutale și sistematice comise constant și la scară largă împotriva populațiilor civile, încălcarea drepturilor omului și a dreptului umanitar internațional, inclusiv din motive religioase sau etnice, precum și distrugerea patrimoniului cultural și traficul cu bunuri culturale constituie o amenințare mondială fără precedent la adresa păcii și securității internaționale;
B. întrucât Rezoluția 2249 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU autorizează statele membre care au capacitatea de a face acest lucru să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu dreptul internațional, în special cu Carta Organizației Națiunilor Unite, și cu dreptul internațional în materie de drepturilor omului, refugiați și ajutor umanitar, pe teritoriul controlat de ISIL/Daesh, în Siria și Irak, să își intensifice și să își coordoneze eforturile pentru a preveni actele teroriste și a pune capăt acestora;
C. întrucât Rezoluția 2253 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU reiterează obligația statelor membre de a se asigura că cetățenii lor și persoanele aflate pe teritoriul lor nu pun la dispoziție resurse economice organizațiilor ISIL/Daesh, Al-Qaida și persoanelor, grupărilor, întreprinderilor și entităților asociate, reamintește că această obligație se aplică comerțului direct și indirect cu petrol și produse petroliere rafinate și reamintește, se asemenea, importanța ca toate statele membre să își îndeplinească obligația de a se asigura că cetățenii lor și persoanele aflate pe teritoriul lor nu fac donații persoanelor și entităților desemnate ca teroriste sau celor care acționează în numele lor sau coordonează aceste persoane sau entități;
D. întrucât Rezoluția 2254 (2015) a Consiliul de Securitate al ONU sprijină un proces politic coordonat de Siria și facilitat de ONU, care să instituie, în termen de șase luni, o guvernanță credibilă, favorabilă incluziunii și nesectară și să adopte un calendar și modalități pentru elaborarea unei noi constituții; întrucât rezoluția sprijină, de asemenea, organizarea, în termen de 18 luni, de alegeri libere și corecte, în conformitate cu noua constituție, care să fie administrate de ONU și să se desfășoară sub supravegherea sa, spre satisfacția guvernanței și în conformitate cu cele mai înalte standarde internaționale în materie de transparență și responsabilitate, la care să poată participa toți cetățenii sirieni, inclusiv cei din diasporă, care au dreptul, așa cum este prevăzut în Declarația grupului internațional de sprijin pentru Siria din 14 noiembrie 2015;
E. întrucât ONU și alte organizații internaționale au semnalat numeroase încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului de către ISIL/Daesh și grupările afiliate în Orientul Mijlociu, îndeosebi în Siria și în Irak, împotriva minorităților etnice și religioase, inclusiv prin asasinate selective, convertiri forțate, răpiri, practici de vânzare a femeilor, folosirea femeilor și a copiilor ca sclavi, recrutarea copiilor pentru atentate sinucigașe cu bombă, precum și abuzuri sexuale și fizice și tortură; întrucât există preocupări din ce în ce mai mari în ceea ce privește bunăstarea persoanelor care se află încă blocate în zone controlate de forțele ISIL/Daesh, dat fiind că, în zonele respective, nu ajung aproape deloc ajutoare umanitare internaționale;
F. întrucât minoritățile religioase și etnice, cum ar fi comunitățile creștină, yezidi, shabak, kaka’e, sabiană și șiită, precum și mulți musulmani arabi și sunniți au fost ținte ale ISIL/Daesh; întrucât moscheile, monumentele, altarele, bisericile și alte locuri de cult, precum și mormintele si cimitirele au fost distruse în mod sistematic;
G. întrucât, conform constatărilor și rapoartelor întocmite de Comisia internațională independentă de anchetă, persoanele aparținând minorităților etnice și religioase care se opun ISIL/Daesh și altor grupări teroriste, miliții și grupări armate nestatale în zonele aflate sub controlul de facto al acestora riscă în continuare să fie persecutate;
H. întrucât în mai multe rapoarte elaborate de organe ale ONU, inclusiv de consilierul special al Secretarului General al ONU privind prevenirea genocidelor, consilierul special al Secretarului General al ONU privind responsabilitatea de a proteja și Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, s-a declarat că actele comise de ISIL/Daesh ar putea constitui crime de război, crime împotriva umanității și chiar genocid;
I. întrucât genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război preocupă toate statele membre ale UE, acestea fiind hotărâte să coopereze pentru a preveni astfel de crime și a pune capăt impunității persoanelor care le comit, în conformitate cu Poziția comună 2003/444/PESC a Consiliului din 16 iunie 2003;
J. întrucât, în temeiul dreptului internațional, fiecare persoană are dreptul să trăiască după cum îi dictează propria conștiință și este liberă să aibă convingeri religioase și nereligioase și să și le schimbe; întrucât liderii politici și religioși au datoria, la toate nivelurile, să lupte împotriva extremismului și să promoveze respectul reciproc între persoane și între grupurile religioase;
K. întrucât ISIL/Daesh este vinovat de uciderea atroce a membrilor comunității LGBTI; întrucât, potrivit organizației OutRight Action International, 36 de bărbați au fost uciși în Siria și Irak pentru acte de sodomie; întrucât teama membrilor comunității LGBTI de a suferi o moarte înfiorătoare în zonele controlate de ISIL/Daesh este exacerbată de izolarea lor într-o societate care îi ostracizează în mare măsură,
1. condamnă din nou cu fermitate ISIL/Daesh și abuzurile flagrante comise de acesta împotriva drepturilor omului, care constituie crime împotriva umanității și crime de război, în conformitate cu Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), și subliniază că ar trebui luate măsuri pentru ca acestea să fie considerate drept genocid; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu vizarea deliberată de către acest grup terorist a membrilor comunităților creștină, yazidi, turkmenă, șiită, shabak, sabiană, kaka’e și sunnită care nu sunt de acord cu interpretarea pe care o dă acest grup Islamului, în încercările sale de a extermina orice minoritate religioasă din zonele aflate sub controlul său;
2. îndeamnă toate părțile semnatare ale Convenției ONU pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid, semnată la Paris la 9 decembrie 1948, precum și ale altor acorduri internaționale relevante, să prevină pe teritoriul lor crimele de război, crimele împotriva umanității și actele de genocid; subliniază că nu trebuie să existe impunitate pentru autorii acestor acte și că persoanele responsabile ar trebui să fie deferite CPI; îndeamnă Siria și Irakul să accepte jurisdicția CPI;
3. reamintește că Rezoluția 2253 a Consiliului de Securitate al ONU le-a impus statelor membre ale ONU obligația juridică de a interzice acordarea oricărui tip de asistență ISIL/Daesh și altor organizații teroriste, în special furnizarea de arme și de asistență financiară, inclusiv comerțul ilegal cu petrol, și le îndeamnă să considere acest tip de asistență drept un delict, în conformitate cu legislația națională; reamintește că nerespectarea de către unele state membre a acestei recomandări ar constitui o încălcare a dreptului internațional și ar conferi celorlalte state membre obligația juridică de a pune în aplicare rezoluția Consiliului de Securitate al ONU, luând măsuri pentru a aduce în fața justiției persoanele și entitățile responsabile;
4. invită Turcia și statele din Golf să își intensifice eforturile pentru a împiedica și elimina orice tip de sprijin, activ sau pasiv, acordat de pe teritoriul lor ISIL/Daesh și altor organizații teroriste;
5. îndeamnă statele din Golf, și în special Arabia Saudită, să se opună cu vehemență ideologiei extremiste care denaturează valorile islamice tradiționale și care, în interpretarea sa extremistă, servește drept justificare politico-religioasă pentru actele ISIL/Daesh și Al-Qaida;
6. îndeamnă toate statele membre ale UE să își actualizeze sistemele juridice pentru a-i împiedica pe resortisanții și cetățenii lor să întreprindă călătorii pentru a se alătura ISIL/Daesh și altor organizații teroriste și să se asigure că, dacă acest lucru se întâmplă, aceștia sunt urmăriți penal cât mai curând posibil, inclusiv persoanele care au incitat la comiterea acestor crime și au sprijinit aceste acte pe internet; subliniază importanța prevenirii, urmăririi penale, sensibilizării, reabilitării și reintegrării;
7. recunoaște, sprijină și solicită respectarea de către toți a dreptului inalienabil al tuturor minorităților etnice și religioase și de alt tip, care trăiesc în Irak și Siria, de a trăi în continuare în ținuturile lor natale tradiționale și istorice cu demnitate, în condiții de egalitate și siguranță, precum și de a-și putea practica religia în mod liber, fără a fi supuse vreunei forme de constrângere, violență sau discriminare; subliniază că toți liderii politici și religioși din regiune ar trebui să declare în mod clar și fără echivoc că sprijină minoritățile etnice și religioase regionale și că sunt favorabili prezenței lor în continuare și exercitării de către aceștia, pe deplin și în condiții de egalitate, a drepturilor lor în calitate de cetățeni ai țărilor de origine;
8. solicită comunității internaționale, inclusiv UE și statelor sale membre, să asigure condițiile de securitate și perspectivele de viitor necesare pentru minoritățile etnice și religioase care au fost obligate să-și părăsească țara de origine sau au fost strămutate cu forța, pentru a le putea garanta cât mai curând posibil dreptul de a se întoarce în țările de origine, de a-și păstra casele, terenurile, proprietățile și bunurile, precum și bisericile și siturile lor religioase și culturale, și pentru a le permite să se bucure de o viață și un viitor plin de demnitate;
9. subliniază importanța oferirii de către comunitatea internațională de protecție militară și de ajutor militar, inclusiv soldați, grupurilor deosebit de vulnerabile vizate de ISIL/Daesh și alte organizații teroriste din Orientul Mijlociu, cum ar fi minoritățile etnice și religioase, precum și a participării acestor grupuri la viitoarele soluții politice durabile; invită toate părțile implicate în conflict să respecte drepturile universale ale omului și să înlesnească furnizarea de ajutor umanitar și asistență prin toate canalele posibile;
10. reafirmă sprijinul său deplin pentru eforturile diplomatice internaționale și munca depusă de trimisul special al ONU, Staffan de Mistura, pentru a lansa, la Geneva, în zilele care urmează, negocierile de pace dintre toate părțile siriene, la care vor participa toți actorii mondiali și regionali relevanți;
11. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Guvernului și Parlamentului din Siria, Guvernului și Consiliului Reprezentanților din Irak, Guvernului Regional al Kurdistanului, instituțiilor Organizației de Cooperare Islamică (OIC), Consiliului de Cooperare pentru Statele Arabe din Golf (Consiliul de Cooperare al Golfului sau CCG), Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Consiliului de Securitate al ONU și Consiliului