Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere acquis-ul comunitar existent al UE, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și procedurile, structurile, instrumentele de politică și bugetele existente care au scopul de a îmbunătăți punerea în aplicare a principiilor egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați, atât la nivelul UE, cât și la nivel național,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere programul de lucru al Comisiei pentru 2016, din 27 octombrie 2015, intitulat „Circumstanțe excepționale, acțiuni pe măsură” (COM(2015)0610),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, din 3 decembrie 2015, intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278),

–  având în vedere evaluarea externă a integrării efective a perspectivei de gen și a eficacității Comisiei sale pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, intitulată Gender Mainstreaming in Committees and Delegations of the European Parliament (Integrarea perspectivei de gen în lucrările comisiilor și delegațiilor Parlamentului European),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015

Texte adoptate, P8_TA(2015)0218.

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât principiul egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați este recunoscut în tratatele Uniunii Europene;

B.  întrucât Strategia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați 2010-2015 a Comisiei a stabilit drept prioritare cinci domenii principale de acțiune:

1.  independență economică egală pentru femei și bărbați;

2.  remunerație egală pentru muncă de valoare egală;

3.  egalitate în procesul decizional;

4.  demnitate, integritate și eliminarea violenței bazate pe gen;

5.  promovarea egalității de gen în afara UE;

C.  întrucât, potrivit programului de lucru pentru 2015 al Comisiei, Comisia Juncker a fost votată pe baza angajamentului asumat de aceasta de a schimba lucrurile: „de a face lucruri diferite și de a face lucrurile altfel”, de a reduce birocrația și de a facilita viața cetățenilor și întreprinderilor;

D.  întrucât Comisia a confirmat că toate cele cinci domenii principale de acțiune privind egalitatea de tratament și de șanse identificate în 2010 rămân valabile pentru noul său mandat pentru perioada 2014-2019;

E.  întrucât Comisia a confirmat din nou în programul său de lucru pentru 2016 că „își va continua activitățile practice în vederea promovării egalității de gen”;

F.  întrucât Comisia a publicat un document de lucru al serviciilor sale, de 40 de pagini, intitulat „Angajament strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” privind cele cinci priorități, care sunt încă valabile;

G.  întrucât, până când legislația și instrumentele de politică existente ale UE nu sunt pe deplin transpuse, aplicate și evaluate, nu ar trebui adoptate propuneri legislative suplimentare;

H.  întrucât, la 9 iunie 2015, Parlamentul a adoptat o Rezoluție referitoare la strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015,

1.  recunoaște că cele cinci domenii principale de acțiune identificate în Strategia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați 2010-2015 a Comisiei rămân priorități valabile pentru mandatul Comisiei Juncker (2014-2019);

2.  recunoaște publicarea de către Comisie a unui document de lucru al serviciilor sale, de 40 de pagini, care subliniază „Angajamentul său strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019”;

3.  insistă asupra nevoii de a se concentra pe problema nepunerii în aplicare a legislației existente în statele membre, înainte de a lua în considerare necesitatea de a prezenta noi propuneri legislative și instrumente de politică în domeniul egalității de gen, în conformitate cu standardele aplicabile ca parte a angajamentului Comisiei privind o mai bună reglementare;

4.  invită statele membre să își asume pe deplin responsabilitatea pentru transpunerea, aplicarea și evaluarea legislației și instrumentelor de politică existente care au scopul de a îmbunătăți punerea în aplicare a principiilor egalității de tratament și de șanse între femei și bărbați la nivel național;

5.  reamintește că punerea în aplicare a legislației și a instrumentelor de politică ale UE trebuie să respecte principiile subsidiarității și „valorii adăugate”, că nu întotdeauna este nevoie de norme uniforme pentru o funcționare practică și competitivă a pieței interne și că Comisia trebuie să țină seama de sarcina administrativă rezultată în urma propunerilor sale legislative, precum și de diferitele contexte și practici culturale din statele membre;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.