Document de ședință
2.3.2016
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la situația din Eritreea
( 2016/2568(RSP) )
Charles Tannock, Mark Demesmaeker, Ryszard Antoni Legutko, Arne Gericke, Mirosław Piotrowski, Ryszard Czarnecki, Edward Czesak, Ruža Tomašić, Angel Dzhambazki
în numele Grupului ECR
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Eritreea
( 2016/2568(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Eritreea,
– având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 9 martie 2016,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Constituția Eritreei din 1997,
– având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor, la care Eritreea este parte, în special articolele 6, 7 și 9,
– având în vedere articolul 9 din Acordul de parteneriat ACP-UE, astfel cum a fost revizuit în 2005 (Acordul de la Cotonou), la care Eritreea este parte,
– având în vedere raportul comisiei de anchetă a Organizației Națiunilor Unite privind drepturile omului în Eritreea – A/HRC/29/42, din 4 iunie 2015,
– având în vedere Rezoluția 2224 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU din 23 octombrie 2015,
– având în vedere prezentarea generală a UNHCR din 2015 referitoare la Eritreea,
– având în vedere informațiile furnizate comisiei de anchetă privind drepturile omului în Eritreea de organizația „Christian Solidarity Worldwide”, la 30 ianuarie 2015,
– având în vedere Proclamarea serviciului național nr. 82/1995 publicată la 23 octombrie 1995 în Eritrean Gazette (Monitorul Oficial al Eritreei),
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, după 30 de ani de luptă pentru independență care s-a încheiat în 1991, eritreenii au aprobat cu o majoritate covârșitoare independența într-un referendum organizat în 1993; întrucât în 1997, a fost aprobată și ratificată o nouă constituție, care prevede respectarea deplină a drepturilor omului, dar care nu a fost pusă în aplicare;
B. întrucât alegerile parlamentare programate pentru anul 2001 au fost amânate pe termen nedeterminat ca urmare a unui război de frontieră cu Etiopia, întrucât alegerile nu au avut încă loc și întrucât singurului partid politic care are dreptul de a exista este Frontul Popular pentru Democrație și Justiție (PFDJ); întrucât Adunarea Națională nu s-a reunit din 2002 și numai mijloacele guvernamentale de comunicare au dreptul de a acționa;
C. întrucât Isaias Afwerki a fost singurul președinte al Eritreei de la obținerea independenței în 1993, iar conducerea sa, mai ales din 2001, a fost extrem de autocratică și represivă, în timp ce guvernul său a creat o societate extrem de militarizată;
D. întrucât, prin lege, toți cetățenii eritreeni, atât femei, cât și bărbați, cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, au datoria de a face 18 luni de serviciu militar activ și rămân în rezervă până la vârsta de 50 de ani; întrucât, în practică, recrutarea se face adesea în școli, inclusiv în rândul copiilor cu vârsta sub 15 ani;
E. întrucât fetele suferă abuzuri sexuale pe parcursul serviciului militar, în special în timpul antrenamentului militar, și multe femei și fete încearcă să evite serviciul militar prin căsătorie sau maternitate sau sunt forțate să facă acest lucru de membri ai familiilor lor; întrucât în perioadele de „criză națională”, durata serviciului militar, care este oficial de 18 luni, poate fi prelungită;
F. întrucât, dintr-un studiu efectuat de London South Bank University la care au participat 200 de recruți evadați, a reieșit că durata medie a serviciului a fost de 6,5 ani, iar unii au servit peste 12 ani, și întrucât mulți tineri fug din Eritreea pentru a evita serviciul militar obligatoriu;
G. întrucât Organizația Națiunilor Unite a reînnoit embargoul său asupra armelor impus Eritreei, invocând amenințarea la adresa păcii și a stabilității în regiune, și a solicitat insistent Eritreei să furnizeze Grupului pentru monitorizarea Somaliei și a Eritreei (SEMG) informații referitoare la combatanții din Djibouti dispăruți în acțiune în urma confruntărilor din 2008;
H. întrucât, la mijlocul anului 2015, numărul de refugiați și solicitanți de azil proveniți din Eritreea a fost de 444 000, dintr-o populație totală de 6 500 000 de locuitori; întrucât numărul relativ mare de minori neînsoțiți care sosesc din Eritreea este expus unui risc ridicat de trafic;
I. întrucât în anul 2015, 39 000 de refugiați și migranți din Eritreea au traversat Marea Mediterană, din Africa de Nord în Italia, transformând Eritreea în țara de origine a celui mai mare număr de refugiați care ajung în Italia;
J. întrucât în Eritreea au loc încălcări sistematice, răspândite și grave ale drepturilor omului comise sub autoritatea guvernului, inclusiv supravegherea generalizată a populației, un control strict atât al persoanelor care se deplasează în interiorul țării, cât și al celor care doresc să părăsească teritoriul, reprimarea completă a libertății de exprimare și încălcări grave ale libertății de religie sau de convingere; întrucât unele dintre aceste încălcări pot constitui crime împotriva umanității;
K. întrucât regimul Eritreei manifestă de mult timp o antipatie ideologică față de toate religiile, pe care le persecută deoarece consideră că reprezintă o formă rivală și periculoasă de devotament și o sursă de diviziune națională; întrucât fostul patriarh al Bisericii Ortodoxe Tewahedo din Eritreea a fost ținut sub arest la domiciliu din 2007 până la moartea sa, în decembrie 2015; întrucât numeroși preoți, pastori și alte personalități religioase sunt fie sub arest la domiciliu, fie în închisoare;
L. întrucât zeci de mii de eritreeni continuă să fie deținuți fără a fi puși sub acuzare sau fără a fi judecați în centre din întreaga țară, unde viața le este pusă în pericol din cauza condițiilor existente și unde tortura este practicată în mod obișnuit;
1. invită Eritreea să pună în aplicare integral constituția ratificată și să respecte drepturile consacrate în aceasta, în special la articolele 17 și 19;
2. încurajează Eritreea să semneze, să ratifice și să adopte imediat Convenția ONU împotriva torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și să respecte pe deplin obligațiile care îi revin în temeiul Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice și în temeiul Cartei africane a drepturilor omului și popoarelor, care interzic tortura;
3. îndeamnă să înceteze arestările arbitrare, disparițiile forțate și detenția pe perioadă nedeterminată fără punere sub acuzare sau fără proces; subliniază faptul că guvernul Eritreei trebuie să aducă în fața unor instanțe judecătorești recunoscute și în prezența observatorilor internaționali toți deținuții pe termen lung sau să îi elibereze și consideră că toate persoanele care au fost deținute în mod arbitrar și ilegal ar trebui să fie eliberate imediat;
4. solicită guvernului să recunoască existența unor încălcări ale drepturilor omului și să asigure tragerea la răspundere pentru încălcări anterioare ale drepturilor omului, inclusiv, dar nu numai, pentru execuții extrajudiciare, dispariții forțate, tortură, detenție ilegală, violență sexuală și muncă forțată, inclusiv în cadrul serviciului național;
5. recomandă să se pună capăt serviciului militar pe perioadă nedeterminată, limitându-l la 18 luni pentru toți recruții actuali și viitori cu vârsta de peste 18 ani și să fie introduse prevederi cu privire la persoanele care refuză să satisfacă serviciul militar din motive de conștiință;
6. condamnă faptul că guvernul Eritreei recurge la „taxei diasporei”, care se colectează prin extorcare și alte mijloace ilegale de la eritreenii care locuiesc în străinătate și care este utilizată, încălcându-se rezoluțiile ONU, pentru a finanța grupuri armate în țările învecinate și pentru a destabiliza astfel regiunea;
7. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numărul extrem de mare de refugiați din Eritreea care încearcă să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa și consideră că principala cauză a acestui fenomen o constituie regimul antidemocratic și totalitar din Eritreea; îndeamnă președintele și guvernul Eritreei să realizeze imediat reforme;
8. este ferm convins că migrația din Eritreea este rezultatul condițiilor dificile și al lipsei de libertate impuse populației de către guvern, în special utilizarea serviciului militar pe durată nedeterminată, și nu numai al situației economice a țării; atrage atenția Comisiei asupra faptului că mărirea ajutorului în cadrul Fondului european de dezvoltare nu contribuie la soluționarea acestor probleme;
9. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Parlamentului Panafrican, copreședinților Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, Uniunii Africane, președintelui, parlamentului și guvernului Eritreei.