Document de ședință
9.5.2016
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza întrebărilor cu solicitare de răspuns oral B8-0367/2016 și B8-0368/2016
în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
referitoare la acțiunile întreprinse ca urmare a Rezoluției Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la raportul Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA
( 2016/2573(RSP) )
Monika Hohlmeier, Jeroen Lenaers
în numele Grupului PPE
Rezoluția Parlamentului European referitoare la acțiunile întreprinse ca urmare a Rezoluției Parlamentului European din 11 februarie 2015 referitoare la raportul Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA
( 2016/2573(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 2, 3, 4, 6 și 21,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele adiționale la Convenție,
– având în vedere instrumentele relevante ale ONU în domeniul drepturilor omului, în special Pactul internațional privind drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10 decembrie 1984 și protocoalele relevante la aceasta, precum și Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate din 20 decembrie 2006,
– având în vedere Orientările politicii UE față de țările terțe în ceea ce privește tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, precum și Orientările UE privind pedeapsa cu moartea,
– având în vedere raportul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului realizat de raportorul special privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, raport care s-a axat pe comisiile de anchetă ca reacție la metodele sau practicile de tortură și alte forme de maltratare[1],
– având în vedere Declarația comună a SUA și a UE din 15 iunie 2009 privind închiderea centrului de detenție de la Guantánamo Bay și viitoarea cooperare în domeniul combaterii terorismului,
– având în vedere hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Nasr și Ghali c. Italia (Abu Omar) din februarie 2016, cauza Al-Nashiri c. Polonia și cauza Husayn (Abu Zubaydah) c. Polonia din iulie 2014, respectiv cauza El-Masri c. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei din decembrie 2012,
– având în vedere Rezoluția 2178 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU din 24 septembrie 2014 referitoare la amenințările la adresa păcii și securității internaționale cauzate de actele teroriste,
– având în vedere rezoluțiile sale din 14 februarie 2007[2] și din 19 februarie 2009[3] referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri,
– având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri: monitorizarea raportului Comisiei TDIP a Parlamentului European[4],
– având în vedere Decretul 13491 al Președintelui Obama din 22 ianuarie 2009 privind asigurarea unor interogatorii legale,
– având în vedere discursul Președintelui Obama din 20 ianuarie 2015 privind starea Uniunii,
– având în vedere dezbaterea sa din plen din 17 decembrie 2014 referitoare la raportul Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA,
– având în vedere Rezoluția sa din 11 februarie 2015 referitoare la raportul Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA[5],
– având în vedere misiunea parlamentară de informare a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne la București, în România, din 24 și 25 septembrie 2015, precum și raportul în urma misiunii,
– având în vedere audierea publică organizată de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din 13 octombrie 2015 privind „Anchetarea presupuselor cazuri de transport și detenție ilegală de prizonieri de către CIA în țări europene”,
– având în vedere publicarea unui studiul în 2015 de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne intitulat „În căutarea răspunderii: anchetele la nivelul UE și statelor membre privind programul de extrădări și detenție secretă al CIA”,
– având în vedere închiderea anchetei, deschise în temeiul articolului 52 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), privind detențiile ilegale și transportul de deținuți suspectați de acte de terorism de către CIA , precum și cererea Secretarului General al Consiliului Europei adresată tuturor statelor care sunt parte la CEDO de a-i furniza, până la 30 septembrie 2015, informații privind anchetele terminate sau în curs de desfășurare, cauzele relevante din instanțele naționale sau alte măsuri luate în privința acestei anchete[6],
– având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei cu privire la cursul dat rezoluției Parlamentului European din 11 februarie 2015referitoare la raportul Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA ( O-000038/2016 – B8-0367/2016 și O-000039/2016 – B8-0368/2016 ),
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât UE este întemeiată pe angajamentul față de democrație, statul de drept, drepturile omului și drepturile fundamentale, respectarea demnității umane și a legislației internaționale, nu numai în ceea ce privește politicile sale interne, ci și pe plan extern; întrucât angajamentul UE față de drepturile omului, consolidat prin intrarea în vigoare a Cartei drepturilor fundamentale a UE și prin procesul de aderare la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, trebuie să se reflecte în toate domeniile de politică pentru ca politica UE în materie de drepturile omului să devină eficientă;
B. întrucât Parlamentul a solicitat în repetate rânduri ca lupta împotriva terorismului să se facă respectând demnitatea umană, drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv în contextul cooperării internaționale în acest domeniu, pe baza tratatelor UE, a Convenției Europene pentru Drepturile Omului, a constituțiilor naționale și a legislației în materie de drepturi fundamentale;
C. întrucât Parlamentul a condamnat ferm programul de predare și de detenție secretă al Agenției Centrale de Informații (Central Intelligence Agency - CIA) desfășurat sub coordonarea SUA, care a implicat multiple încălcări ale drepturilor omului, inclusiv detenție ilegală și arbitrară, tortură și alte forme de maltratare, drept rezultat al lucrărilor comisiei temporare privind presupusa folosire a țărilor europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri;
D. întrucât un proces adecvat de asumare a răspunderii este esențial pentru a păstra încrederea cetățenilor în instituțiile democratice, pentru a proteja și a promova în mod eficient drepturile omului în politicile interne și externe ale UE, precum și pentru a asigura politici de securitate legitime și eficiente, bazate pe statul de drept;
E. întrucât la 11 septembrie 2001, SUA a fost ținta unor atacuri fără precedent ale unor teroriști Al-Qaida, care au provocat moartea a peste 3 000 de persoane, când mai multe avioane au fost dirijate în turnurile gemene ale World Trade Centre, în Pentagon și pe un câmp din Pennsylvania;
F. întrucât relațiile UE-SUA se bazează pe un parteneriat solid și pe cooperarea în multe domenii, pe baza valorilor lor comune împărtășite ale democrației, ale statului de drept și ale drepturilor fundamentale; întrucât UE și SUA și-au consolidat angajamentul față de lupta împotriva terorismului după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001;
G. întrucât la 15 iunie 2009, UE și statele sale membre și Statele Unite ale Americii au semnat o declarație comună cu privire la închiderea închisorii de la Guantánamo Bay și la viitoarea cooperare pentru combaterea terorismului pe baza valorilor comune, a dreptului internațional și a respectării statului de drept și a drepturilor omului;
H. întrucât asistența oferită de statele membre în relocarea unora dintre deținuți a fost lentă și limitată;
I. întrucât la 23 februarie 2016, Președintele Obama a trimis Congresului un plan de închidere definitivă a închisorii militare de la Guantánamo Bay, Cuba;
J. întrucât la 3 decembrie 2014, după șase ani de anchete, Comisia Specială pentru Informații a Senatului SUA a publicat un rezumat al studiului său privind programul de detenție și de interogare al CIA;
K. întrucât în urma acestui rezumat, Parlamentul a încredințat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru drepturile omului sarcina de a relua anchetele privind presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri și de a informa plenul cu privire la această chestiune în termen de un an;
L. întrucât această anchetă de monitorizare a presupus trimiterea unei misiuni parlamentare de informare în România, unde se presupune că au existat centre secrete de detenție ale CIA, strângerea tuturor informațiilor și dovezilor pertinente privind posibile acte de dare de mită sau alte acte de corupție legate de programul CIA și organizarea unei audieri cu participarea parlamentelor și a experților naționali pentru a evalua toate anchetele parlamentare și judiciare anterioare și în curs de desfășurare;
1. își reiterează condamnarea fermă a utilizării tehnicilor de interogare avansate, interzise de dreptul internațional și care încalcă, inter alia, drepturile la libertate, la securitate, la un tratament uman, la libertatea de a nu fi supus torturii, la prezumția de nevinovăție, la un proces echitabil, la consiliere juridică și la protecție egală în temeiul legii;
2. consideră că statele membre și-au afirmat voința de a respecta dreptul internațional; subliniază, în consecință, că statele membre care desfășoară anchete independente și eficace privind încălcarea drepturilor omului în conexiune cu programul CIA trebuie să își bazeze investigațiile pe dovezi judiciare solide și pe respectarea sistemelor judiciare naționale și a dreptului UE, nu doar pe speculațiile din mass-media și din rândul publicului;
3. subliniază importanța majoră și caracterul strategic al relației transatlantice într-o perioadă a instabilității în creștere la nivel mondial; consideră că această relație, care se bazează pe interese comune, dar și pe valori comune, trebuie consolidată în continuare pe baza respectării multilateralismului, a statului de drept internațional și a soluționărilor prin negociere a conflictelor;
4. reamintește rolul esențial al SUA în combaterea terorismului, inclusiv în Europa; consideră că cooperarea transatlantică pentru combaterea terorismului trebuie să fie menținută în interesul comun al cetățenilor de pe ambele maluri ale Atlanticului, respectând pe deplin drepturile fundamentale și viața privată, garantate de legislația UE; solicită continuarea dialogului politic între partenerii transatlantici cu privire la chestiuni de securitate și contraterorism, inclusiv în ceea ce privește protecția drepturilor civile și a drepturilor omului, pentru a combate în mod eficace terorismul;
5. subliniază faptul că cooperarea transatlantică bazată pe valori comune precum promovarea libertății și securității, democrației și drepturilor fundamentale ale omului este și trebuie să rămână o prioritate principală în relațiile externe ale UE; își reiterează poziția clară adoptată în declarația SUA-UE din 2009 prin care se stabilea că eforturile comune de combatere a terorismului trebuie să se desfășoare în conformitate cu obligațiile prevăzute de legislația internațională, în special dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul umanitar, și că astfel țările noastre vor deveni mai puternice și mai sigure;
6. își reiterează angajamentul decisiv de a coopera cu SUA în lupta mondială împotriva terorismului, asigurând totodată respectarea deplină și strictă a drepturilor fundamentale și a obligațiilor statului de drept și subliniază, de asemenea, că măsurile eficace de combatere a terorismului și respectarea drepturilor omului nu sunt obiective contradictorii, ci obiective complementare și care se consolidează reciproc; subliniază faptul că respectarea drepturilor fundamentale reprezintă o componentă esențială pentru reușita politicilor de combatere a terorismului; reamintește că lupta împotriva terorismului necesită o abordare multilaterală și, prin urmare, promovează activ o alianță globală împotriva terorismului în cadrul Națiunilor Unite, cu implicarea tuturor actorilor internaționali;
7. salută măsurile pozitive adoptate de curând de Președintele Obama, în cadrul acțiunilor sale continue și repetate pentru a închide centrul de detenție de la baza militară a SUA din Guantánamo Bay, Cuba, și pentru a asigura eliberarea deținuților care nu au fost puși sub acuzare; subliniază că președintele Obama, în discursul său din 20 ianuarie 2015 privind starea Uniunii, a afirmat din nou că este hotărât să își respecte promisiunea din cadrul campaniei din 2008 de a închide centrul de detenție de la Guantánamo Bay și salută planul pe care l-a trimis Congresului la 23 februarie 2016; solicită, de asemenea, ca restul de deținuți să fie transferați în centrele normale de detenție de pe continent, în condiții conforme standardelor internaționale, și să fie acuzați și urmăriți în justiție în mod legitim în fața instanțelor de drept comun;
8. solicită consolidarea dialogului interparlamentar periodic și structurat între UE și SUA, în special între Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European și omologii din cadrul Congresului și Senatului SUA, prin utilizarea tuturor căilor de cooperare și dialog oferite de dialogul transatlantic al legislatorilor (DTL); salută, în acest sens, cea de a 78-a reuniune a Dialogului transatlantic al legislatorilor (DTL) dintre Parlamentul European și Congresul SUA, care urmează să aibă loc la Haga în perioada 26-28 iunie 2016, ca pe o oportunitate de a consolida această cooperare, având în vedere faptul că cooperarea pentru combaterea terorismului va fi o parte integrantă a discuției;
9. invită statele membre, în lumina intensificării cooperării și a schimbului de informații între serviciile lor secrete și agențiile de securitate, să garanteze controlul democratic deplin al acestor agenții și al activităților acestora prin intermediul unei supravegheri parlamentare interne, executive, judiciare și independente adecvate;
10. reamintește că parlamentele naționale, în cadrul atribuțiilor lor de control al executivului, și instanțele naționale și europene, în special Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în calitate de gardieni ai statului de drept și ai protecției drepturilor fundamentale ale cetățenilor, sunt organele cele mai potrivite pentru a efectua orice anchetă și procedurile penale referitoare la presupusa utilizare a țărilor UE de către CIA pentru transportul și deținerea ilegală de prizonieri, precum și pentru a oferi căi eficiente de atac pentru victime;
11. ia act de faptul că la 11 februarie 2016, Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a decis închiderea investigației de 10 ani, începute de predecesorul său în temeiul articolul 52 din Convenția europeană a drepturilor omului, privind transportul și detenția ilegală de către CIA de prizonieri suspectați de acte de terorism; ia act de faptul că, deși răspunsurile la nivel național nu au fost toate substanțiale, procedura a permis culegerea unor informații care au fost utilizate ulterior de Consiliul Europei pentru a întreprinde acțiuni cu scopul de a identifica și de a remedia încălcările în cauză;
12. subliniază că anchetele de un an efectuate de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European privind presupusa utilizare a țărilor europene de către CIA pentru transportul și deținerea ilegală de prizonieri nu a dus la concluzii suplimentare semnificative și, prin urmare, solicită acesteia să închidă ancheta, astfel cum a procedat Consiliul Europei la 11 februarie 2016;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului și parlamentelor naționale.