Document de ședință
1.6.2016
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la situația din Venezuela
( 2016/2699(RSP) )
Javier Couso Permuy, Marina Albiol Guzmán, João Pimenta Lopes, Neoklis Sylikiotis, Miguel Viegas, João Ferreira, Eleonora Forenza, Paloma López Bermejo, Takis Hadjigeorgiou, Sofia Sakorafa
în numele Grupului GUE/NGL
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din Venezuela
( 2016/2699(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 1 punctul 2 din capitolul 1 al Cartei ONU din 1945, cu scopul declarat de a dezvolta „relații prietenești între națiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalității în drepturi a popoarelor și dreptului lor de a dispune de ele însele, și de a lua oricare alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii mondiale”,
– având în vedere articolul 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și articolul 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, potrivit cărora „toate popoarele au dreptul de a dispune de ele însele” și „în virtutea acestui drept, ele își determină liber statutul politic și își asigură liber dezvoltarea economică, socială și culturală”,
– având în vedere declarația reuniunii la nivel înalt a șefilor de stat și de guvern ai Comunității Statelor Latino-Americane și Caraibiene (CELAC) și ai celor 27 de state membre ale UE din ianuarie 2013, în care semnatarii își reafirmă angajamentul față de toate scopurile și principiile consacrate în Carta Națiunilor Unite și sprijinul lor pentru toate eforturile de promovare a egalității suverane a tuturor statelor și de a respecta integritatea lor teritorială și independența lor politică,
– având în vedere proclamarea Americii Latine și Caraibilor drept Zonă a Păcii la reuniunile la nivel înalt ale CELAC desfășurate la Havana (Cuba) în 2014, Belén (Costa Rica) în 2015 și la Quito (Ecuador) în 2016,
– având în vedere declarația politică și declarația de la Bruxelles cu ocazia reuniunii la nivel înalt UE-CELAC a șefilor de stat și de guvern din 10 și 11 iunie 2015, la care semnatarii și-au reafirmat angajamentul față de toate obiectivele și principiile consacrate în Carta Națiunilor Unite și au reafirmat, de asemenea, decizia lor de a sprijini toate eforturile vizând respectarea egalității suverane a tuturor statelor, respectarea integrității lor teritoriale și a independenței politice și de a susține soluționarea diferendelor prin mijloace pașnice, în conformitate cu justiția și dreptul internațional, observând că CELAC a declarat America Latină și zona Caraibilor o zonă a păcii,
– având în vedere principiul neintervenției prevăzut în Carta ONU,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere realegerea, în octombrie 2015, a Republicii Bolivariene a Venezuelei ca membru al Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU și concluziile ultimei evaluări periodice universale a Consiliului pentru Drepturile Omului privind Venezuela,
– având în vedere Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961,
– având în vedere declarația anterioară a Secretarului General al Uniunii Națiunilor Sud-Americane (UNASUR) din 23 mai 2016, în urma vizitei UNASUR în Venezuela,
– având în vedere declarația din 21 mai 2016 a Secretarului General al ONU, Ban Ki-Moon,
– având în vedere hotărârea Curții Supreme de Justiție din Venezuela în ceea ce privește constituționalitatea Decretului nr. 2323 referitor la starea de urgență și la starea de urgență economică adoptat de guvern,
– având în vedere inițiativa președintelui Nicolás Maduro de a crea și a promova Comisia pentru adevăr și despăgubirea victimelor actelor de violență, în conformitate cu preeminența legii și cu respectarea cadrului constituțional,
– având în vedere declarațiile anterioare privind situația din Venezuela ale Mercosur, UNASUR și CELAC, în special „declarațiile celor trei organizații de respingere a măsurilor coercitive unilaterale impuse de SUA împotriva Republicii Bolivariene a Venezuelei,
– având în vedere declarațiile referitoare la Venezuela ale laureatului argentinian al Premiului Nobel pentru pace, Adolfo Pérez Esquivel și ale Papei Francisc I,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate referitoare la Venezuela, în special cea mai recentă declarație a purtătorului său de cuvânt din 24 februarie 2015,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Venezuela, în special cele din 24 mai 2007[1], 23 octombrie 2008[2], 7 mai 2009[3], 11 februarie 2010[4], 8 iulie 2010[5], 24 mai 2012[6], 27 februarie 2014[7], 18 decembrie 2014[8] și 9 martie 2015[9],
– având în vedere comunicarea oficială a Secretarului General al UNASUR din 28 mai 2016 și declarațiile anterioare făcute de Leonel Fernández, fostul președinte al Republicii Dominicane, cu ocazia unei vizite efectuate de o echipă de experți economici din Venezuela,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât unele sectoare din Venezuela duc un război economic din ce în ce mai intens în ultimele luni, prin creșteri ale prețurilor, contrabandă cu produse și acumularea de stocuri; întrucât Venezuela se confruntă atât cu amenințări interne și externe la adresa păcii și suveranității sale cât și, în același timp, cu provocări sociale, economice, politice, naturale și ecologice extraordinare;
B. întrucât guvernul Republicii Bolivariene a Venezuelei a denunțat în mai multe rânduri acțiunile destabilizatoare promovate de opoziție împotriva păcii și a stabilității democratice în țară și împotriva poporului venezuelean, așa cum s-a întâmplat la 12 februarie 2014 cu „Operațiunea Ierihon”, adică o tentativă de lovitură de stat împotriva guvernului ales în mod democratic, plănuită de opoziția de extremă dreaptă, finanțată și sprijinită de guvernul SUA, cu susținerea unor ofițeri de rang înalt ai armatei Venezuelei, intensificarea în ultimele luni a războiului economic, promovarea actelor de violență împotriva civililor, instituțiilor publice, a armatei și a poliției, precum și sabotarea serviciilor publice, în care au fost implicați lideri ai opoziției, printre care primarul orașului Caracas, Antonio Ledezma, María Corina Machado și Leopoldo López, care au comis infracțiuni grave, iar acum încearcă manipularea opiniei publice internaționale, pentru a fi considerați „prizonieri politici”;
C. întrucât Antonio Ledezma a fost arestat în temeiul mandatului de arestare emis de Parchetul General și învinuit de conspirație și constituire de grup infracțional pentru presupusa sa implicare în complot; întrucât ambele infracțiuni de a căror comitere este acuzat sunt prevăzute și pedepsite în Codul penal venezuelan și în Legea organică de combatere a crimei organizate și a finanțării terorismului;
D. întrucât actele de violență orchestrate de extrema dreaptă din Venezuela au fost un factor favorizant în asasinarea unui număr de personalități din Partidul Socialist din Venezuela (PSUV) - a lui Omar Arcadio Guararima și a lui Jhonny Rodríguez în 2013; a lui Juancho Montoya, Eliézer Otaiza, Efraín Enrique Larreal și a lui Robert Serra în 2014; a lui Dimas Gómez Chirinos, César Cristóbal Grisel Salazar, José Coraspe și Jean Carlos Añanguren în 2015; precum și a lui Alfredis José Escandela Sánchez, Ricardo Durán, César Vera și Marco Tulio Carrillo în 2016, fără a menționa uciderea violentă , la data de 28 mai a acestui an, a generalului-maior pensionar și fost comandant al Miliției naționale bolivariene, Félix Velásquez, care a murit de răni provocate prin împușcare în Caracas; întrucât ministrul afacerilor interne, justiției și păcii, Gustavo Gonzalez López, a anunțat că doi dintre persoanele arestate suspectate de comiterea de crime sunt membri activi ai poliției Chacao, o forță care răspunde în fața primarului orașului Caracas sprijinit de opoziție;
E. întrucât, în decembrie 2014, președintele SUA Barack Obama a anunțat o lege privind impunerea de sancțiuni unilaterale și extrateritoriale împotriva Venezuelei, adoptată de Senatul SUA, care se întinde până în 2019, sancțiuni unilaterale și extrateritoriale aplicate de SUA împotriva poporului și guvernului bolivarian al Venezuelei; întrucât toate cele 33 de națiuni latino-americane și caraibiene au condamnat și au respins aceste sancțiuni unilaterale impuse de SUA împotriva Venezuelei; întrucât în declarația de la Bruxelles a celui de-al doilea summit UE-CELAC, șefii de stat și de guvern ai UE au luat act de respingerea de către CELAC a sancțiunilor impuse de SUA împotriva Republicii Bolivariene a Venezuelei; întrucât guvernul Venezuelei a reacționat, anunțând o serie de măsuri de punere în aplicare a unor articole din Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice;
F. întrucât, la 10 mai 2016, la Strasbourg, Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, a solicitat, în mod alarmant și intervenționist, sprijinul Parlamentului European pentru punerea în aplicare a „oricărei soluții utile” la situația din Venezuela;
G. întrucât, la 17 mai 2016, la reuniunea EuroLat de la Lisabona, Antonio Tajani, vicepreședinte al Parlamentului European, a solicitat UE să intervină în Venezuela;
H. întrucât una dintre componentele destabilizării în curs din Venezuela a fost și continuă să fie finanțarea, cu milioane de dolari, a organizațiilor și partidelor politice antiguvernamentale de către agenții ale SUA precum USAID și Fundația națională pentru democrație, finanțare care continuă de peste 12 ani; întrucât președintele Obama a autorizat un fond special de 5,5 milioane USD pentru a finanța prin Departamentul de Stat grupuri antiguvernamentale din Venezuela;
I. întrucât, în februarie 2014, a fost lansat un plan cunoscut sub numele „La salida” („Ieșirea”), cu o demonstrație organizată de studenți în urma unui apel din partea partidelor politice de dreapta și de extremă dreaptă, care s-a transformat în violențe ce au continuat mai multe luni cu scopul clar de a destabiliza guvernul ales în mod democratic al Venezuelei; întrucât, în perioada februarie-iunie 2014, au fost ucise 43 de persoane iar 878 au fost rănite; întrucât această strategie nu e nouă, scenariul fiind similar cu cel al loviturii de stat din 2002 și violențelor care au urmat alegerii democratice a președintelui Maduro, în aprilie 2013; întrucât liderii opoziției au refuzat apoi să recunoască rezultatele alegerilor și au escaladat în mod repetat nivelul violențelor; întrucât, în noaptea alegerilor, 11 venezueleni, printre care și doi copii, au murit în urma atacurilor comise asupra sărbătoririlor bolivariene;
J. întrucât „Comité de Víctimas de la Guarimba y el Golpe Continuado” (Comitetul venezuelean al victimelor Guarimba și ale loviturii de stat continue), format din victimele violențelor și rudele lor, a cerut comunității internaționale să se abțină de la folosirea în scopuri politice a drepturilor omului și să nu coopereze cu actorii politici din Venezuela care încearcă să ascundă sau să manipuleze acțiunile de violență și ură care au afectat Venezuela din februarie 2014; întrucât rudele victimelor au cerut ca cei responsabili să fie trimiși în judecată și au solicitat încetarea impunității pentru încălcările drepturilor omului înregistrate în Venezuela;
K. întrucât, în mai 2016, la solicitarea și inițiativa președintelui Maduro, a fost înființată o comisie a UNASUR pentru a susține eforturile de promovare a dialogului dintre guvernul Venezuelei și opoziție, pentru a aborda chestiuni fundamentale pentru națiune; întrucât echipa care depune eforturi cu privire la agenda pentru dialog este compusă din fostul prim-ministru spaniol José Luis Rodríguez Zapatero, fostul președinte al Republicii Panama Martín Torrijos și fostul președinte al Republicii Dominicane Leonel Fernández; întrucât, în acest sens, Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a încurajat inițiativele în curs ale unor foști șefi de stat și de guvern de a promova dialogul dintre guvernul Venezuelei și opoziție, sub auspiciile UNASUR;
L. întrucât o bună parte a mass-mediei naționale și internaționale prezintă situația din Venezuela în mod subiectiv; întrucât prin manipularea informațiilor, în special prin intermediul rețelelor sociale, se răspândesc zvonuri și dezinformări cu privire la Venezuela, printre altele în ceea ce privește o presupusă criză umanitară, pentru a justifica o intervenție împotriva Venezuelei;
M. întrucât laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Adolfo Pérez Esquivel, a făcut de mai multe ori un apel pentru apărarea democrației în Venezuela împotriva tentativelor de destabilizare a guvernului, avertizând că tentativele de lovitură de stat sunt puse în aplicare în America Latină prin intermediul unor noi metode și denunțând întreprinderile mass-media multinaționale, precum CNN și Fox, care difuzează propagandă de război în numele păcii și ură în numele libertății;
N. întrucât 20 de alegeri diferite au avut loc în Venezuela în ultimii 15 ani; întrucât ultimele alegeri parlamentare au fost câștigate de opoziție, fapt care demonstrează că argumentul potrivit căruia democrația este inexistentă în Venezuela este total fals; întrucât, în ciuda tuturor alegerilor democratice, o parte a opoziției refuză întotdeauna să recunoască legitimitatea guvernului; întrucât, la ultimele alegeri, opoziția a recunoscut în mod oportunist rezultatul și a solicitat să se respecte Constituția Venezuelei în ciuda faptului că i s-a opus întotdeauna; întrucât Constituția Republicii Bolivariene a Venezuelei include mecanisme ale democrației participative, cum ar fi dispoziția referitoare la un referendum de revocare a mandatului președintelui;
O. întrucât extrema dreaptă din Venezuela încearcă să inducă în eroare opinia publică, susținând că Consiliul electoral național blochează referendumul de revocare; întrucât opoziția a avut posibilitatea de a demara procesul la 10 ianuarie 2016, dar, dintr-un motiv sau altul, „nu a procedat astfel și a așteptat până în ultimul moment pentru a face acest pas, în ciuda faptului că era la curent cu toate etapele care trebuiau urmate; întrucât extrema dreaptă „nu a urmat procedurile și, în consecință, critică Consiliul electoral național numai din cauză că, din motive oportuniste, dorește să adapteze legislația în conformitate cu propria agendă;
P. întrucât extrema dreaptă a încercat să adopte o lege a amnistiei care, dacă ar exista în anumite țări europene, ar însemna punerea în libertate a unor asasini și a unor teroriști; întrucât, cu toate acestea, extrema dreaptă susține că această lege ar avea ca obiectiv eliberarea unor prizonieri politici; întrucât cei arestați în Venezuela sunt răspunzători de crime împotriva poporului venezuelean și a guvernului său legitim, pentru uciderea unor oameni obișnuiți în cursul Guarimbas și comiterea altor acte de terorism;
Q. întrucât Republica Bolivariană a Venezuelei a fost aleasă cu un sprijin larg ca membru al Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU; întrucât Venezuela a acceptat 97 % din recomandările ultimei evaluări periodice universale a Consiliului pentru Drepturile Omului din 2011; întrucât 80 % din recomandări au fost direct aplicabile, iar statul venezuelean s-a angajat să pună în aplicare restul recomandărilor acceptate; întrucât, în octombrie 2014, Venezuela a fost aleasă să ocupe unul dintre cele cinci locuri de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2015 - 2016, cu 181 de voturi pentru din cele 193 de voturi ale statelor membre ale ONU; întrucât, la 6 și 7 noiembrie 2014, Venezuela a compărut înaintea Comitetului contra torturii al ONU, care a examinat respectarea de către acest stat a Convenției împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante;
R. întrucât, între 2006 și 2013, Venezuela a urcat 13 locuri în indicele dezvoltării umane întocmit de ONU, ajungând pe locul 71 din 187; întrucât în ultimul deceniu guvernul Venezuelei a mărit cheltuielile sociale cu peste 60,6 %; întrucât Venezuela este în prezent țara cu cel mai scăzut nivel al inegalității din regiune;
S. întrucât, potrivit Comisiei economice pentru America Latină a ONU (CEPAL), în Venezuela a scăzut semnificativ rata de sărăcie și a crescut speranța de viață; întrucât nivelul de sărăcie extremă a scăzut la un nivel record de 5,4 % în 2015, față de 21 % în 1998; întrucât Agenția pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a Organizației Națiunilor Unite a felicitat guvernul Venezuelei pentru reducerea semnificativă a numărului de persoane care suferă de malnutriție, îndeplinind astfel unul dintre Obiectivele de dezvoltare ale mileniului ale ONU;
T. întrucât Venezuela este a cincea mare țară exportatoare de petrol din lume și are cele mai mari rezerve de petrol dovedite din lume; întrucât, potrivit proiectului de buget pentru 2015, 38 % din cheltuielile publice vor fi dedicate investițiilor sociale, printre care educația, locuințele și dezvoltarea urbană, sănătatea, securitatea socială, cultura, comunicațiile și știința, precum și tehnologia, ceea ce reprezintă 8,2% din PIB-ul Venezuelei,
U. întrucât Venezuela se confruntă cu un grav atac din partea SUA și UE - atac politic, diplomatic, financiar, economic și în domeniul mass-mediei - și, în același timp, trebuie să facă față fenomenului El Niño, care în ultimii trei ani a provocat un deficit de precipitații din cauza căruia mai multe zone sunt afectate de secetă și de temperaturi ridicate; întrucât această situație a cauzat scăderea nivelului de apă la barajul Guri, contribuind la criza energetică din țară; întrucât situația economică a Venezuelei este afectată de prețurile în scădere ale petrolului, iar guvernul depune eforturi pentru a susține actualul model social și progresul social realizat;
V. întrucât, având în vedere circumstanțele excepționale în care se află în prezent Venezuela, președintele Maduro a decis să emită Decretul nr. 2323 privind starea de urgență și de urgență economică, care a condus deja la unele rezultate pozitive în apărarea drepturilor lucrătorilor, ale populațiilor indigene și ale pensionarilor, printre alte grupuri afectate de circumstanțele extraordinare actuale;
W. întrucât a fost lansat un dialog între reprezentanții guvernului Republicii Bolivariene a Venezuelei și opoziție, mediat de dl José Luis Rodríguez Zapatero, dl Leonel Fernández și dl Martín Torrijos;
1. condamnă cu fermitate campania permanentă de destabilizare împotriva Republicii Bolivariene a Venezuelei prin intermediul actelor de violență comise într-un cadru similar încercării anterioare de lovitură de stat din 2002; insistă asupra faptului că luarea de măsuri intervenționiste împotriva suveranității Venezuelei, departe de a crea spații de dialog și pace, încurajează poziții extreme aflate în afara ordinii instituționale și constituționale a țării;
2. denunță declarațiile referitoare la o pretinsă criză umanitară în Venezuela, destinate să promoveze o campanie internațională în favoarea intervenției;
3. regretă profund pierderea de vieți omenești și își exprimă condoleanțe față de familiile victimelor pe care le-a provocat furia opoziției; solicită ca persoanele răspunzătoare de comiterea acestor infracțiuni sau de incitare la comiterea lor să fie trase la răspundere pentru faptele lor; își exprimă respectul pentru sistemul judiciar al Republicii Bolivariene a Venezuelei și, prin urmare, respinge orice amestec în procedurile judiciare aflate în desfășurare la nivel național;
4. regretă istoricul unora dintre membrii opoziției în ceea ce privește loviturile de stat, cum ar fi Antonio Ledezma, María Corina Machado și Leopoldo López, care s-au situat în trecut în afara cadrului democratic prin încercarea de a distruge ordinea constituțională din Venezuela;
5. își reafirmă sprijinul deplin și solidaritatea față de poporul venezuelean, procesul bolivarian și președintele ales Nicolás Maduro; reamintește respectul deplin pentru principiul neintervenției în afacerile interne ale statelor, în conformitate cu dreptul internațional; regretă profund orice amestec din partea UE sau a oricărei țări în afacerile interne ale țărilor terțe și, de asemenea, deplânge declarațiile cele mai recente făcute de Federica Mogherini și Antonio Tajani; condamnă, de asemenea, în acest sens, decizia SUA de a impune sancțiuni împotriva Venezuelei;
6. denunță utilizarea eronată a drepturilor omului în scopuri politice de către Parlamentul European, în special în cazul Venezuelei; reamintește că aceasta este cea de a zecea rezoluție a Parlamentului referitoare la Venezuela din 2007, majoritatea rezoluțiilor anterioare fiind prezentate înaintea alegerilor sau în același timp cu un proces de destabilizare; avertizează, și este ferm convins că există intenția de a utiliza Parlamentul European ca un spațiu de manipulare în care chestiunile interne din Venezuela sunt exploatate în contextul campaniei electorale din Spania, ca răspuns la interesele specifice ale anumite partide politice din acea țară și care nu au nimic de a face cu prioritățile UE, care ar trebui să-și îndrepte eforturile în direcția abordării problemelor sociale și politice majore care afectează propriii cetățeni și teritoriul său;
7. denunță scopurile nedemocratice și insurgente ale campaniei de destabilizare; subliniază interesele imperialiste ale SUA de a-și asigura accesul la resursele petroliere ale Venezuelei și scopul său politic de a submina țările Alianței Bolivariene pentru Popoarele Americii Noastre-Acordul comercial popular (ALBA- TCP);
8. susține principiile incluse în Proclamarea Americii Latine și Caraibilor drept Zonă a Păcii și îndeamnă întreaga comunitate internațională să respecte pe deplin această proclamație în relațiile cu țările CELAC, inclusiv angajamentul de a nu interveni direct sau indirect în afacerile interne ale altui stat și de a respecta principiul suveranității naționale, al egalității în drepturi și al autodeterminării popoarelor;
9. subliniază că dialogul cu țările terțe nu trebuie să constituie în niciun caz un obstacol în calea dreptului popoarelor la autodeterminare; regretă faptul că UE și statele sale membre acordă prea des prioritate considerațiilor diplomatice, politice sau economice față de cele în materie de drepturi ale omului, o abordare care conduce totodată la apariția unei politici cu standarde duble, care este în contradicție cu viziunea universală asupra drepturilor omului; respinge orice scenariu precum cele din Irak, Afganistan, Siria și Libia care, sub pretextul „instaurării democrației și a drepturilor omului”, au dus regiuni întregi la prăbușirea în „distrugere, război, haos și la o criză umanitară;
10. deplânge rolul jucat de o majoritate a mijloacelor de comunicare în masă internaționale în răspândirea de zvonuri și dezinformare cu scopul de a genera o atmosferă de violență și destabilizare care să submineze guvernul venezuelean; reamintește că libertatea de informare este un drept fundamental al omului și face apel la mass-media internațională să acționeze responsabil și să prezinte evenimentele într-un mod corect, exact și echilibrat, ceea ce nu este cazul în prezent;
11. condamnă proiectul de lege privind amnistia propus de extrema dreaptă din Venezuela, al cărui obiectiv principal este să elibereze asasinii, teroriștii și persoanele responsabile de moartea unor persoane nevinovate;
12. își exprimă profunda solidaritate cu Venezuela și America Latină în ceea ce privește fenomenul El Niño și efectele masive ale acestuia asupra Venezuelei; lansează un apel ferm la solidaritate internațională pentru ajutorarea și sprijinirea regiunilor care sunt afectate de acest fenomen natural;
13. salută punerea în aplicare a politicilor de includere socială în Venezuela bazate pe responsabilitate și dreptate socială, egalitate, solidaritate și drepturile omului, care au contribuit la reducerea inegalităților în această țară, în special în materie de măsuri de dezvoltare socială și progresul semnificativ realizat în reducerea sărăciei și în domeniul educației, inclusiv eradicarea analfabetismului 2005 și creșterea numărului de studenți în învățământul superior;
14. amintește importanța rolului Venezuelei în crearea și consolidarea unui proces de cooperare și integrare în beneficiul popoarelor din America Latină; subliniază progresul semnificativ realizat în integrarea și cooperarea regională în favoarea popoarelor din America Latină; salută realizările semnificative ale ALBA-TCP și CELAC în domeniile sănătății, educației, culturii și integrării financiare;
15. recunoaște că țările membre ale ALBA-TCP sunt conștiente de eforturile intense depuse de guvernul Venezuelei în promovarea și protejarea drepturilor omului, dreptății și păcii și în încercarea de a limita planurile de intervenție internațională împotriva Venezuelei, care amenință stabilitatea nu numai din țara-soră, ci și din regiune;
16. sprijină declarația EuroLat de la reuniunea la nivel înalt de la Lisabona din 16-18 mai 2016, care, referindu-se la provocările cu care se confruntă anumite state membre ale asociației biregionale, își exprimă „îngrijorarea cu privire la consecințele politice, economice și sociale ale crizei economice care afectează numeroase țări din Europa și America Latină” și, în plus, „în ceea ce privește criza din Venezuela”, recomandă „căutarea unei baze comune de la care reprezentanți ai guvernului, ai Adunării și ai partidele politice să poată porni în căutarea unor soluții în cadrul constituției venezuelene”;
17. salută inițiativa promovată de președintele Maduro, cu ajutorul UNASUR, în vederea unui dialog între reprezentanții guvernului Republicii Bolivariene a Venezuelei și opoziție și sprijină rolul jucat de UNASUR, care apără ca priorități pentru acest dialog bunăstarea tuturor cetățenilor, pacea, justiția, adevărul, bunele relații instituționale, întărirea economiei, apărarea preeminenței legii, democrația și respectul pentru suveranitatea națională, prima reuniune având loc în Republica Dominicană, în prezența foștilor prim-miniștri sau președinți José Luis Rodríguez Zapatero (Spania), Leonel Fernández (Republica Dominicană) și Martín Torrijos (Panama);
18. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernului Republicii Bolivariene a Venezuelei, Parlamentului Mercosur, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, precum și organismelor regionale latinoamericane, inclusiv UNASUR, CELAC și ALBA-TCP.