Document de ședință
29.6.2016
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la sinergiile pentru inovare între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării
( 2016/2695(RSP) )
Matthijs van Miltenburg, Lieve Wierinck, Iskra Mihaylova, Ivan Jakovčić
în numele Grupului ALDE
Rezoluția Parlamentului European referitoare la sinergiile pentru inovare între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării
( 2016/2695(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 4, articolul 162 și articolele 174-178,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”)[1],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006[2],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului[3],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană[4],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări[5],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006[6],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului[7],
– având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la tema „specializarea inteligentă: crearea unei rețele a centrelor de excelență pentru o politică de coeziune eficientă[8],
– având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană”[9],
– având în vedere Rezoluția din 26 noiembrie 2015 referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020[10],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2014 intitulată „Cercetarea și inovarea ca surse de reînnoire a creșterii” ( COM(2014)0339 ),
– având în vedere al șaselea raport al Comisiei din 23 iulie 2014 privind coeziunea economică, socială și teritorială intitulat „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” ( COM(2014)0903 ),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2014 întitulat „Facilitarea sinergiilor între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii în materie de cercetare, inovare și competitivitate” ( SWD(2014)0205 ),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010, intitulată „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020” ( COM(2010)0553 ),
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 iulie 2013, intitulat „Eliminarea decalajelor din domeniul inovării”,
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 20 noiembrie 2014 intitulat „Măsuri de susținere a creării unor ecosisteme ale întreprinderilor de înaltă tehnologie nou-înființate”,
– având în vedere Obiectivul tematic nr. 1 (consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării în cadrul fondurilor ESI),
– având în vedere concentrarea tematică în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și, în special, prioritățile privind sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), precum și pentru programul COSME, instrumentul pentru IMM-uri din cadrul Orizont 2020 și componenta pentru IMM-uri din FEIS,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât politica de coeziune pentru perioada de programare financiară 2014-2020 reprezintă în continuare principalul instrument al UE care este aplicat pentru toate regiunile în ceea ce privește investițiile în economia reală și este, totodată, o expresie a solidarității europene prin consolidarea creșterii și a prosperității și reducerea diferențelor economice, sociale și teritoriale, care au fost adâncite de criza economică și financiară;
B. întrucât politica de coeziune ar trebui să fie în totalitate aliniată la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și este construită în jurul celor trei fonduri ale sale, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC) și este coordonată la scară mai largă într-un cadru strategic comun (CSC) cu fondurile pentru dezvoltare rurală, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și, pentru sectorul maritim și al pescuitului, cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);
C. întrucât s-au stabilit, în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune, dispoziții comune pentru toate cele cinci fonduri – fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) – normele specifice aplicabile pentru fiecare fond ESI și pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană făcând obiectul unor regulamente separate;
D. întrucât reforma recentă a politicii de coeziune a introdus un număr restrâns de obiective și priorități, generând o concentrare tematică și acordând totodată un anumit grad de flexibilitate și adaptare la caracteristici specifice; întrucât se asigură, de asemenea, respectarea unui principiu de parteneriat consolidat și o guvernanță solidă pe mai multe niveluri, o abordare bine definită privind dezvoltarea teritorială, sinergii consolidate între cele cinci fonduri, dar și cu alte fonduri importante (de exemplu Orizont 2020, PSSIS, COSME, LIFE, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+ și NER300), simplificarea sporită a normelor de punere în aplicare, un sistem eficient de monitorizare și evaluare, un cadru de performanță transparent, reglementarea clară folosirii instrumentelor financiare, un sistem de gestionare și control solid și un sistem de gestiune financiară eficient;
E. întrucât, pentru a facilita concentrarea pe performanțe și pe îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, s-a introdus pentru fiecare stat membru o rezervă de performanță de 6% din resursele alocate FEDR (fără obiectivul de cooperare teritorială europeană), FSE, FC, FEADR și FEPAM și, pe baza unei evaluări a performanțelor efectuată în 2019, se are în vedere alocarea rezervei numai pentru programele și prioritățile care și-au atins obiectivele de etapă; întrucât, pentru a asigura eficacitatea cheltuielilor din fondurile ESI, s-a consolidat legătura dintre politica de coeziune și guvernanța economică a Uniunii, în timp ce o monitorizare și evaluare stricte garantează că politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 este cea mai evaluată politică din cadrul bugetului UE;
F. întrucât Comisia a adoptat, la 14 decembrie 2015, o comunicare privind contribuția fondurilor ESI la strategia de creștere a UE, la planul de investiții și la prioritățile Comisiei pentru următorii zece ani, adică raportul prevăzut la articolul 16 din Regulamentul privind dispozițiile comune referitor la fondurile ESI și la modul în care acestea au fost puse în aplicare până în prezent, ceea ce include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre privind acordurile de parteneriat, programele operaționale și principalele provocări pentru fiecare țară,
1. afirmă din nou că legăturile dintre politica de coeziune și alte politici, programe de finanțare și inițiative ale UE (de exemplu Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, piața unică digitală, dezvoltarea rurală, Uniunea inovării și inițiativele emblematice ale Europa 2020) au fost consolidate în cadrul strategic comun introdus de Regulamentul privind dispozițiile comune și astfel aceasta contribuie în mod semnificativ prin toate instrumentele și obiectivele sale, - printre care se numără agenda urbană, agenda teritorială, investițiile în IMM-uri, strategiile pentru creșterea inteligentă și specializarea inteligentă, publicul potențial pentru adoptarea unor soluții inovatoare pentru, inter alia, aspecte legate de mediu, energie, sănătate, climă, digitalizare, transporturi și problemele urbane, precum și investițiile în aceste soluții-, la consolidarea pieței unice și la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;
2. subliniază faptul că sinergiile menționate anterior sunt integrate din etapa de planificare strategică și necesită, prin urmare, chiar de la început, opțiuni și planificări strategice din partea regiunilor și a statelor membre în scopul identificării și creării de oportunități, de exemplu, pentru promovarea excelenței în domeniile de specializare inteligentă; subliniază că, în cazul programului Orizont 2020, aceste demersuri constau în măsuri de sensibilizare, furnizarea informațiilor (în special cu privire la rezultatele cercetării din PC7 și proiectele din Orizont 2020), implicarea în campanii de comunicare, deschiderea rețelelor existente pentru noii actori și stabilirea unor conexiuni, în măsura posibilităților, între punctele naționale de contact și factorii de decizie și autoritățile de management din domeniul fondurilor ESI de la nivel național și regional;
3. subliniază că dezvoltarea strategiilor de specializare inteligentă prin implicarea autorităților de management și a părților interesate de la nivel național sau regional, precum universitățile sau alte instituții de învățământ superior, sectorul industrial și partenerii sociali într-un proces de descoperire antreprenorială este obligatorie pentru regiunile și statele membre care doresc să investească resursele din FEDR în cercetare și inovare; reamintește că, având în vedere că strategiile de specializare inteligentă ar trebui să includă acțiuni în amonte (consolidarea capacităților și îmbunătățirea sistemelor de C&I de la nivel național/regional) și acțiuni în aval (măsuri de utilizare a rezultatelor activităților de cercetare, sprijinul pentru inovare și accesul pe piață) în cadrul programului Orizont 2020, care, la rândul lor, stimulează cooperarea la nivelul UE în vederea eliminării decalajelor din domeniul inovării în Europa și a consolidării competitivității Uniunii la nivel mondial, și investesc și în legăturile dintre lideri și cei care îi urmează pe aceștia în contextul activităților de răspândire a excelenței și de extindere a participării, metodologia pentru specializarea inteligentă ar trebui să rămână un model de articulare a politicii de coeziune pentru perioada de după 2020;
4. își exprimă satisfacția cu privire la faptul că, în perioada de programare 2014-2020, politica de coeziune permite ca instrumentele financiare să joace un rol mai important și observă că instrumentele financiare, întrucât sunt complementare granturilor, au un efect de pârghie semnificativ și pot contribui la o mai bună rată de absorbție prin furnizarea cofinanțării necesare; subliniază, cu toate acestea, faptul că granturile rămân indispensabile pentru proiecte care nu sunt profitabile în întregime, cum ar fi proiectele de C&I și cele cu un accent puternic pe provocările societale;
5. invită Comisia și statele membre să acorde o atenție constantă necesităților IMM-urilor în conceperea și implementarea fondurilor ESI și a programului Orizont 2020, precum și în sinergiile dintre acestea; reamintește Rezoluția Parlamentului din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor ( P7_TA(2013)0036 ) și, prin urmare, subliniază că orice finanțare suplimentară din partea UE este foarte binevenită; solicită Comisiei să pregătească cereri de propuneri coordonate în vederea facilitării accesului la finanțarea din diverse fonduri; solicită, de asemenea, o evaluare aprofundată a programelor relevante pentru IMM-uri, cum ar fi COSME, instrumentul pentru IMM-uri din cadrul Orizont 2020 și componenta pentru IMM-uri din cadrul FEIS, atât în ceea ce privește alocarea bugetară și rata de succes a proiectelor, precum și în ceea ce privește sarcinile administrative și facilitarea implementării;
6. ia act de faptul că sinergiile cu alte politici și instrumente trebuie consolidate în continuare pentru a maximiza impactul investițiilor; reamintește, în acest context, proiectul bugetar pilot al UE numit „scara excelenței” (S2E), care oferă în continuare sprijin regiunilor și statelor membre pentru dezvoltarea și valorificarea sinergiilor între fondurile ESI; solicită un grad suficient de flexibilitate care să permită statelor membre utilizarea mărcii de excelență; propune ca proiectele cu marcă de excelență să poată fi utilizate ca proiecte-pilot pentru aliniere și o mai mare coerență în ceea ce privește ajutoarele de stat și normele privind achizițiile publice în contextul fondurilor ESI și al Orizont 2020; subliniază importanța identificării, de asemenea, a domeniilor de specializare conexe din alte regiuni și state membre cu scopul de a colabora cu acestea și de a fi mai bine pregătiți pentru oportunitățile în materie de proiecte care includ mai multe țări, precum și de a realiza conexiuni la nivel internațional;
7. subliniază faptul că FEIS trebuie să fie complementar și suplimentar fondurilor ESI și altor programe ale UE precum Orizont 2020, precum și activităților tradiționale ale Băncii Europene de Investiții; observă că, în consecință, FEIS se axează pe tipuri de proiecte diferite de cele pe care s-ar fi axat cele 2,2 miliarde EUR în cadrul Orizont 2020; subliniază că ar trebui asigurate deplina coerență și sinergii între toate instrumentele UE pentru a atinge obiectivele strategice globale legate de creșterea economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii și pentru a evita suprapunerile sau contradicțiile între ele sau între diferitele niveluri de implementare a politicilor, venind, totodată, în completarea fondurilor și programelor naționale și regionale; reamintește că revizuirea Strategiei Europa 2020 trebuie să abordeze această provocare pentru a folosi toate resursele disponibile în mod eficace și a obține rezultatele prevăzute în legătură cu obiectivele strategice globale, având în vedere necesitatea de a crește cantitatea, calitatea și impactul investițiilor în C&I prin utilizarea coordonată a instrumentelor politicii de coeziune și ale Orizont 2020; subliniază, cu toate acestea, că excelența ar trebui să rămână principalul criteriu de selecție a proiectelor în cadrul Orizont 2020;
8. solicită Comisiei să monitorizare și să comunice succesul sinergiilor în vederea diseminării celor mai bune practici și a creșterii impactului acestora înaintea reexaminării Strategiei Europa 2020; subliniază că astfel de sisteme nu ar trebui să sporească povara administrativă;
9. remarcă analiza inițiată de comisarul pentru cercetare, știință și inovare în perspectiva posibilității de a înființa un Consiliu european pentru inovare în scopul îmbunătățirii coordonării inițiativelor de inovare din Uniunea Europeană;
10. atrage atenția asupra legăturii dintre Orizont 2020 și fondurile ESI în ceea ce privește procesele de audit; prin urmare, invită Comisia să elaboreze o abordare clară, armonizată și coordonată pentru perioada de după 2020 în ceea ce privește evoluția viitoare a fondurilor ESI și a programului-cadru pentru C&I, cu o atenție specială acordată proceselor administrative și de audit, proporționalității și răspunderii;
11. solicită Comisiei ca, în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a fondurilor ESI, să emită o comunicare privind punerea în aplicare a sinergiilor deoarece, în afara menționării potențialului acestora privind utilizarea unor resurse investiționale reduse și perspectivele generale pentru abordarea noilor provocări în viitor, acest aspect lipsește din raportul său elaborat în temeiul articolul 16 din Regulamentul privind dispozițiile comune, deși recomandările specifice fiecărei țări fac parte din acestea;
12. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului și guvernelor naționale și regionale ale statelor membre.