Document de ședință

B8-0860/2016

29.6.2016

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

depusă pe baza declarației Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

referitoare la sinergiile pentru inovare: fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării și programe ale UE

( 2016/2695(RSP) )

Christian Ehler, Lambert van Nistelrooij

în numele Grupului PPE

Constanze Krehl, Soledad Cabezón Ruiz, Derek Vaughan

în numele Grupului S&D

B8-0860/2016

Rezoluția Parlamentului European referitoare la sinergiile pentru inovare: fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării și programe ale UE

( 2016/2695(RSP) )

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 4, articolul 162 și articolele 174-178,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”)[1],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006[2],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului[3],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană[4],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări[5],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006[6],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului[7],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) - Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE[8],

–  având în vedere Comisiei sale pentru dezvoltare regională: Politica de coeziune și strategii în domeniul cercetării și inovării pentru specializare inteligentă (RIS3) ( A8-0159/2016 ),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Europa investește din nou – Bilanțul Planului de investiții pentru Europa și etapele următoare” ( COM(2016)0359 ),

–  având în vedere publicația Comisiei din 22 februarie 2016, intitulată „Plan de investiții pentru Europa: noi orientări pentru combinarea fondurilor structurale și de investiții europene cu Fondul european pentru investiții strategice”;

–  având în vedere rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor[9],

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare specializarea inteligentă: crearea unei rețele a centrelor de excelență pentru o politică de coeziune eficientă[10],

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică: promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană”[11],

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020[12],

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2014 intitulată „Cercetarea și inovarea ca surse de reînnoire a creșterii” ( COM(2014)0339 ),

–  având în vedere al șaselea raport al Comisiei din 23 iulie 2014 privind coeziunea economică, socială și teritorială intitulat „Investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” ( COM(2014)0903 ),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2014 întitulat „Facilitarea sinergiilor între fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte programe ale Uniunii în materie de cercetare, inovare și competitivitate” ( SWD(2014)0205 ),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010, intitulată „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020” ( COM(2010)0553 ),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 iulie 2013, intitulat „Eliminarea decalajelor din domeniul inovării”,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 20 noiembrie 2014 intitulat „Măsuri de susținere a creării unor ecosisteme ale întreprinderilor de înaltă tehnologie nou-înființate”,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât politica de coeziune pentru perioada de programare financiară 2014-2020 reprezintă în continuare principalul instrument al UE menit să aducă UE mai aproape de cetățenii săi, aplicat pentru toate regiunile, destinat investițiilor în economia reală și care reprezintă, totodată, o expresie a solidarității europene prin proliferarea creșterii și a prosperității și reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale, care au fost exacerbate de criza economică și financiară;

B.  întrucât politica de coeziune ar trebui să fie în totalitate aliniată la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și este construită în jurul celor trei fonduri ale sale, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC) și este coordonată la un nivel mai general printr-un cadru strategic comun (CSC) cu fondurile pentru dezvoltare rurală, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și, pentru sectorul maritim și al pescuitului, cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);

C.  întrucât s-au stabilit, în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune, o serie de dispoziții comune pentru toate cele cinci fonduri - fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) -, normele specifice aplicabile pentru fiecare fond ESI și pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană făcând obiectul unor regulamente separate;

D.  întrucât reforma recentă a politicii de coeziune a introdus un număr restrâns de obiective și priorități, generând o concentrare tematică și acordând totodată un anumit grad de flexibilitate și adaptare la anumite caracteristici; întrucât ea a asigurat, de asemenea, respectarea unui principiu de parteneriat consolidat și o guvernanță solidă pe mai multe niveluri, o abordare bine definită a dezvoltării teritoriale, sinergii consolidate între cele cinci fonduri, dar și cu alte programe și inițiative importante (de exemplu Orizont 2020, PSSIS, COSME, LIFE, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+ și NER 300), simplificarea în continuare a normelor de aplicare, un sistem eficient de monitorizare și evaluare, un cadru de performanță transparent, norme clare de folosire a instrumentelor financiare, un sistem de gestionare și control solid și un sistem de gestiune financiară eficient;

E.  întrucât Comisia a adoptat, la 14 decembrie 2015, o comunicare privind contribuția fondurilor ESI la strategia de creștere a UE, la planul de investiții și la prioritățile Comisiei pentru următorii zece ani, adică raportul, prevăzut la articolul 16 din Regulamentul privind dispozițiile comune, referitor la fondurile ESI și la implementarea lor până în prezent, ceea ce include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre privind acordurile de parteneriat, programele operaționale și principalele provocări pentru fiecare țară,

1.  afirmă din nou că legăturile dintre politica de coeziune și alte politici, programe de finanțare și inițiative ale UE (Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, piața unică digitală, dezvoltarea rurală, uniunea energetică, uniunea pentru inovare și inițiativele emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020) au fost consolidate în cadrul strategic comun introdus de Regulamentul privind dispozițiile comune și contribuie, prin urmare, prin toate instrumentele și obiectivele sale, între care se numără agenda urbană, agenda teritorială, investițiile în IMM-uri, strategia pentru creștere inteligentă și specializarea inteligentă, potențialele investiții publice pentru integrarea soluțiilor inovatoare pentru, printre altele, mediu, energie, climă, digitalizare și transport, la consolidarea pieței unice și la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

2.  subliniază faptul că sinergiile menționate anterior sunt integrate încă din etapa de planificare strategică și necesită, prin urmare, chiar de la început, opțiuni și planificări strategice din partea regiunilor și a statelor membre în scopul identificării și creării de oportunități, de exemplu, pentru promovarea excelenței în domeniile de specializare inteligentă; subliniază că, în cazul programului Orizont 2020, aceste demersuri constau în măsuri de sensibilizare, furnizarea informațiilor (în special cu privire la rezultatele cercetării din PC7 și proiectele din Orizont 2020), implicarea în campanii de comunicare, întocmirea de memorandumuri de înțelegere pentru schimbul de informații sistematic cu autoritățile de administrare, deschiderea rețelelor existente pentru noii actori și stabilirea unor conexiuni, în măsura posibilităților, între punctele naționale de contact și factorii de decizie și autoritățile de management din domeniul fondurilor ESI de la nivel național și regional;

3.  subliniază că dezvoltarea strategiilor de specializare inteligentă prin implicarea autorităților de management și a părților interesate de la nivel național sau regional, precum universitățile sau alte instituții de învățământ superior, sectorul industrial și partenerii sociali într-un proces de descoperire antreprenorială este obligatorie pentru regiunile și statele membre care doresc să investească resursele din Fondul European de Dezvoltare Regională în cercetare și inovare; reamintește că, având în vedere că strategiile de specializare inteligentă ar trebui să includă acțiuni în amonte (consolidarea capacităților și îmbunătățirea sistemelor de C&I de la nivel național/regional) și acțiuni în aval (măsuri de utilizare a rezultatelor activităților de cercetare, sprijinul pentru inovare și accesul pe piață) în cadrul programului Orizont 2020, care, la rândul lor, stimulează cooperarea la nivelul UE în vederea eliminării decalajelor din domeniul inovării în Europa și a consolidării competitivității Uniunii la nivel mondial, și investesc și în legăturile dintre lideri și cei care îi urmează pe aceștia în contextul activităților de răspândire a excelenței și de extindere a participării, metodologia pentru specializarea inteligentă ar trebui să rămână un model pentru politica de coeziune pentru perioada de după 2020;

4.  consideră că orientarea către rezultate în politica de coeziune ar trebui să fie consolidată în continuare; subliniază nevoia urgentă de a crește sinergiile cu alte politici ale UE în privința competitivității, în special în domeniul cercetării și dezvoltării, al TIC, al energiei din surse regenerabile și al IMM-urilor, în vederea majorării ratei de valorificare a rezultatelor din cercetarea și dezvoltarea UE, creând noi locuri de muncă de calitate și menținându-le pe cele existente, precum și promovând economia verde;

5.  notează că, în perioada de programare 2014-2020, politica de coeziune permite ca instrumentele financiare să joace un rol complementar și reamintește că instrumentele financiare, cum sunt complementare granturilor, au un efect de pârghie care poate amplifica impactul finanțării pentru actualizarea inovării pe piață, de exemplu prin eficiența energetică, contribuind la o mai bună rată de absorbție prin furnizarea cofinanțării necesare, mai ales în statele membre și regiunile cu o capacitate slabă de cofinanțare; subliniază, cu toate acestea, faptul că granturile rămân indispensabile pentru anumite proiecte, cum ar fi proiectele de C&I și cele cu un accent puternic pe provocările societale; reamintește că granturile și instrumentele financiare nu finanțează același tip de activități și că aceste forme diferite de sprijin vizează tipuri de proiecte și de beneficiari diferite; subliniază importanța menținerii finanțării prin granturi în cadrul programelor viitoare ale UE; subliniază că în viitor trebuie menținut un echilibru just între granturi și instrumentele financiare; reamintește că trebuie consolidate în continuare responsabilitatea, transparența și orientarea către rezultate a instrumentelor financiare;

6.  invită Comisia și statele membre să acorde o atenție constantă necesităților IMM-urilor în conceperea și implementarea fondurilor ESI și a programului Orizont 2020, precum și sinergiilor dintre ele; solicită Comisiei să pregătească cereri de propuneri coordonate în vederea facilitării accesului la finanțarea din diverse fonduri; solicită, de asemenea, o evaluare aprofundată a programelor relevante pentru IMM-uri, cum ar fi COSME, instrumentul pentru IMM-uri din cadrul Orizont 2020 și componenta pentru IMM-uri din cadrul FEIS, atât în ceea ce privește alocarea bugetară și rata de succes a proiectelor, precum și în ceea ce privește sarcinile administrative și facilitarea implementării;

7.  ia act de faptul că sinergiile cu alte politici și instrumente trebuie consolidate în continuare pentru a maximiza impactul investițiilor; reamintește, în acest context, proiectul bugetar pilot al UE numit „scara spre excelență” (S2E), care oferă în continuare sprijin regiunilor din 13 state membre pentru dezvoltarea și valorificarea sinergiilor între fondurile ESI; cere flexibilitate din partea statelor membre în utilizarea mărcii de excelență; subliniază, de asemenea, importanța identificării domeniilor de specializare conexe din alte regiuni și state membre cu scopul de a colabora cu ele, de a fi mai bine pregătiți pentru oportunitățile în materie de proiecte de la nivelul mai multor țări și de a realiza conexiuni la nivel internațional;

8.  reamintește că din cauza constrângerilor bugetare aferente programului Orizont 2020 numeroase proiecte evaluate ca fiind excelente nu beneficiază de finanțare; subliniază că trebuie deblocate fonduri alternative; de exemplu granturile din fondurile ESI ar putea fi alocate proiectelor excelente din cadrul programului Orizont 2020 prin intermediul mărcii de excelență;

9.  ia act de faptul că implementarea unor părți importante din bugetul Orizont 2020 va fi delegată parteneriatelor public-public și public-privat, ceea ce va oferi posibilitatea de a utiliza mecanismele de guvernanță ale parteneriatelor de tip public-public pentru a optimiza sinergiile cu RIS3 și cu diverse programe prin elaborarea de planuri anuale de lucru;

10.  subliniază faptul că FEIS trebuie să fie complementar și suplimentar fondurilor ESI și altor programe ale UE precum Orizont 2020, precum și activităților Băncii Europene de Investiții; observă că, în consecință, FEIS se axează pe tipuri de proiecte diferite de cele pe care s-ar fi axat cele 2,2 miliarde EUR în cadrul Orizont 2020; subliniază că ar trebui asigurate deplina coerență și sinergii între toate instrumentele UE pentru a atinge obiectivele strategice supreme legate de creșterea economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii și pentru a evita suprapunerile sau contradicțiile între ele sau între diferitele niveluri de implementare a politicilor, venind, totodată, în completarea fondurilor și programelor naționale și regionale; reamintește că revizuirea Strategiei Europa 2020 trebuie să determine de ce mijloace este nevoie pentru a folosi toate resursele disponibile în mod eficace și a obține rezultatele prevăzute în legătură cu obiectivele strategice supreme, având în vedere necesitatea de a crește cantitatea, calitatea și impactul investițiilor în C&I prin utilizarea coordonată a instrumentelor politicii de coeziune și a Orizont 2020;

11.  solicită Comisiei să monitorizeze sistematic sinergiile între fonduri și să publice o comunicare cu privire la aceste sinergii, îndeosebi în legătură cu sinergiile dintre Orizont 2020 și RIS3, pentru a răspândi exemple de bune practici și a amplifica impactul acestora înaintea revizuirii strategiei Europa 2020; reamintește că niciun asemenea sistem nu ar trebui să determine o sarcină administrativă suplimentară;

12.  scoate în lumină pregătirile inițiate de comisarul pentru cercetare, știință și inovare în perspectiva posibilității de a înființa un Consiliu european pentru inovare în scopul îmbunătățirii coordonării inițiativelor de inovare din Uniunea Europeană; ia act de faptul că obiectivul principal al unui Consiliu european pentru inovare (CEI) ar trebui să fie să contribuie la reducerea barierelor din calea comercializării în Europa și eliminarea disparităților din domeniul inovării; subliniază că CEI ar trebui să implice toate părțile interesate relevante și să asigure consultări și procese decizionale transparente și rapide, evitând suprapunerile; subliniază, de asemenea, că nu ar trebui să existe alte reduceri ale creditelor prevăzute în prezent în bugetul alocat Orizont 2020, având în vedere faptul că ele au fost deja reduse în cadrul FEIS;

13.  scoate în evidență legătura dintre Orizont 2020 și fondurile ESI în ceea ce privește securitatea (necesitatea de a avea același nivel de infrastructuri TIC în întreaga UE); pledează pentru armonizarea structurilor de securitate TIC; solicită, în plus, să se coreleze procesele de auditare ale acestor fonduri și solicită Comisiei să pună la punct o abordare clară, aliniată și coordonată pentru perioada de după 2020, cu un accent deosebit pe procesele administrative și de audit, precum și pe proporționalitate și responsabilitate;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului și guvernelor naționale și regionale ale statelor membre.