Document de ședință
4.7.2016
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană
referitoare la prioritățile strategice ale programului de lucru al Comisiei pentru 2017
( 2016/2773(RSP) )
Enrique Guerrero Salom, Maria João Rodrigues
în numele Grupului S&D
Rezoluția Parlamentului European referitoare la prioritățile strategice ale programului de lucru al Comisiei pentru 2017
( 2016/2773(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere orientările politice ale Comisiei Europene, prezentate de Jean-Claude Juncker la 15 iulie 2014, intitulate „Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice”,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2016 - Circumstanțe excepționale, acțiuni pe măsură” ( COM(2015)0610 ) și anexele 1-6 la aceasta,
– având în vedere Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016,
– având în vedere raportul de sinteză al Conferinței președinților de comisie, care oferă informații complementare la prezenta rezoluție din punctul de vedere al comisiilor parlamentare și pe care Comisia ar trebui să le ia în considerare în mod corespunzător la elaborarea și adoptarea programului său de lucru pentru anul 2017,
– având în vedere rezoluția sa din 28 iunie 2016 referitoare la decizia de a părăsi UE în urma referendumului din Regatul Unit[1],
– având în vedere concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2016,
– având în vedere contribuția Comitetului Regiunilor la programul de lucru al Comisiei pentru 2017,
– având în vedere declarația Comisiei din 6 iulie 2016 referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru 2017,
– având în vedere articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât procesul de integrare europeană a asigurat pacea și a contribuit la securitatea și prosperitatea Europei timp de decenii;
B. întrucât, în prezent, Europa se confruntă cu multe provocări comune și globale, dar și cu creșterea frustrării și neîncrederii cetățenilor ca urmare a perspectivelor de viață nesigure și a lipsei oportunităților, probleme de care cetățenii se așteaptă ca factorii de decizie să se ocupe; întrucât, pentru a avea sorți de izbândă, integrarea europeană nu poate fi redusă la un simplu proiect economic; întrucât încrederea europenilor în proiectul european trebuie recâștigată neîntârziat, iar coeziunea economică, socială și teritorială trebuie să fie consolidată;
C. întrucât crizele multiple cu care s-a confruntat UE necesită soluții eficace la nivel european, ancorate puternic într-un proces mai democratic, cu utilizarea metodei comunitare și cu implicarea deplină a Parlamentului European și a parlamentelor naționale;
D. întrucât Uniunea Europeană este gospodăria noastră comună și trebuie să ne ofere siguranță și un mediu economic stabil, asigurând o egalitate de șanse reală pentru cetățenii săi; întrucât sustenabilitatea și creșterea economică sunt compatibile și se pot consolida reciproc; întrucât este important ca UE să iasă din criza economică îndelungată și să realizeze progresul social, prin sporirea investițiilor durabile, reducerea decalajelor și dezvoltarea unor politici mai bune, în special prin consolidarea pieței interne și finalizarea Uniunii economice și monetare;
E. întrucât ne dorim să avem un viitor comun, să fim o comunitate bazată pe valori comune, care apreciază la justa valoare bogăția și diversitatea tradițiilor și istoriei noastre; întrucât ne dorim ca Europa să își îndeplinească rolul și să își asume responsabilitățile pe scena mondială, asumându-și un angajament ferm pentru solidaritate, multilateralism, parteneriatele noastre externe și promovarea convergenței spre standarde îmbunătățite; întrucât ne dorim să protejăm proiectul nostru comun de pace, prosperitate și democrație, cu scopul de a crea un viitor promițător pentru toate generațiile,
Îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale cetățenilor europeni
1. reamintește că redresarea economică a Europei este modestă și inegală, iar în multe regiuni ale Uniunii șomajul, sărăcia, inegalitatea și lipsa acută de perspective pentru generațiile mai tinere încă sunt la niveluri inacceptabile; subliniază că UE trebuie deci să depună eforturi pentru o piață a forței de muncă dinamică și favorabilă incluziunii, integrată în modelul european al economiei sociale de piață, pentru a îmbunătăți condițiile de viață și de muncă ale cetățenilor în locurile lor de origine și pentru a înlesni mobilitatea echitabilă, respectând în același timp în toate statele membre principiul european fundamental al liberei circulații a lucrătorilor; este convins că toți cetățenii UE trebuie să conteze pe un set fundamental de condiții de muncă echitabile, pe respectarea deplină a standardelor europene privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, precum și pe accesul la educație de calitate, la protecție socială și la servicii esențiale, care fac posibil echilibrul dintre viața personală și cea profesională;
2. invită Comisia ca, în acest scop, să se bazeze pe consultările publice în curs și pe viitorul raport al Parlamentului și să prezinte, în conformitate cu obiectivele tratatului și cu Carta drepturilor fundamentale a UE, o propunere ambițioasă privind un pilon european al drepturilor sociale, care urmează să fie transformat în inițiative concrete care:
– să promoveze accesibilitatea, costurile accesibile și calitatea educației timpurii și a serviciilor de sănătate pentru copii, care sunt esențiale pentru a garanta că niciun copil nu rămâne în urmă; prin urmare, Comisia ar trebui să aibă în vedere acțiuni suplimentare pentru dezvoltarea investițiilor sociale și, în special, pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor prin adoptarea unei garanții pentru copii la nivelul UE;
– să elimine deficitul de competențe și să asigure accesul tuturor la educație de calitate, formare, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții;
– să reducă inegalitățile sociale și să promoveze locuri de muncă de calitate, în special pentru tineri și pentru șomerii de lungă durată;
– să combată problemele legate de echilibrul între viața profesională și cea privată și de diferențele de remunerare și de pensii între femei și bărbați, inclusiv prin noi propuneri legislative referitoare la Directiva privind concediul de maternitate și Directiva privind concediul de îngrijire și la concediul de paternitate;
3. subliniază faptul că Comisia ar trebui să monitorizeze, să încurajeze și să sprijine statele membre în cheltuirea eficientă și eficace a fondurilor pentru a stimula ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și crearea de locuri de muncă de calitate, în special în regiunile cu un nivel ridicat al șomajului, prin intermediul programelor finanțate prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și din fondurile structurale și de investiții europene, din Fondul european pentru investiții strategice și de Banca Europeană de Investiții;
4. subliniază că Comisia, în cooperare cu statele membre și partenerii sociali, ar trebui, de asemenea, să consolideze dialogul social european cu scopul de a reconcilia într-o măsură mai mare piețele muncii și sistemele de protecție socială, pentru a elimina inegalitățile sociale și a trata noile provocări cauzate de globalizare și de digitizare;
5. subliniază că Comisia ar trebui să garanteze principiul nediscriminării și al plății egale pentru muncă egală la același loc de muncă pentru toți lucrătorii, indiferent de contractul de bază, inclusiv pentru lucrătorii mobili și detașați;
Consolidarea redresării economice și a competitivității pe termen lung pentru a crea locuri de muncă, a crește nivelul de trai și a genera prosperitate
6. este convins că Uniunea Europeană poate deveni un lider mondial prin valorificarea întregului potențial al pieței sale unice și prin promovarea spiritului antreprenorial, a concurenței loiale și a investițiilor în inovare;
7. solicită relansarea creșterii durabile și a Strategiei Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă, dând dovadă de o ambiție reală pentru viitor, în special în ceea ce privește îmbunătățirea modelului nostru de economie socială de piață și asigurarea prosperității comune la scară largă; este convins că stimularea ocupării forței de muncă rămâne prioritatea absolută și că UE are nevoie de investiții specifice pentru a accelera tranziția către o economie inovatoare, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și digitală pentru reindustrializarea Europei;
8. solicită Comisiei să elaboreze o nouă strategie industrială ambițioasă care să se bazeze pe pachetul privind economia circulară și să îl completeze; subliniază faptul că sunt necesare investiții publice și private suplimentare pentru tranziția energetică, IMM-urile ecoinovatoare, cercetare și educație;
9. invită Comisia să propună mai multe măsuri de stimulare a cercetării și dezvoltării, a inovării, a diversității culturale și a creativității ca elemente cheie pentru crearea de locuri de muncă, ținând seama de faptul că accesul societăților, în special al IMM-urilor la capital este esențial pentru încurajarea dezvoltării și producerii de noi produse și servicii, atât în sectoarele tradiționale, cât și în cele emergente și pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală;
10. consideră că piața unică necesită un grad mai mare de integrare, în special în domeniul digital și trebuie să creeze un mediu echitabil pentru consumatori și IMM-uri și să elimine obstacolele nejustificate; își exprimă convingerea fermă că o piață unică digitală competitivă la nivel global, inovatoare și orientată spre cetățeni reprezintă o posibilă modalitate de a răspunde provocărilor secolului al XXI-lea; consideră că creșterea economică în UE poate continua dacă se exploatează pe deplin potențialul sectorului călătoriilor și turismului și subliniază că Comisia trebuie să joace un rol central în asigurarea faptului că toate prioritățile sectorului turismului legate de competitivitate, digitizare, buna guvernanță, competențe și calificări, sustenabilitate și conectivitate sunt luate în considerare în toate cadrele politice;
11. se așteaptă ca Comisia să își utilizeze toate atribuțiile și competențele pentru a promova tranziția către un model de creștere mai bun, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, care implică dimensiuni economice, sociale și de mediu;
Răspunsul la schimbările climatice și asigurarea securității energetice
12. reamintește că trebuie intensificate eforturile în vederea realizării uniunii energetice, pentru a garanta securitatea energetică și energie durabilă și la prețuri accesibile pentru toți cetățenii și toate întreprinderile și că trebuie totodată să se acorde o atenție deosebită combaterii sărăciei energetice;
13. ia act de consecințele umane și economice ale catastrofelor climatice în Europa; subliniază că este important să se trateze în continuare cauzele profunde ale schimbărilor climatice printr-o strategie ambițioasă în domeniul climei care să vizeze și eficiența energetică;
14. solicită, în contextul Acordului Conferinței Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Paris (COP 21), stabilirea unor obiective mai ambițioase la nivelul UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru energia din surse regenerabile și pentru eficiența energetică pentru perioada de după 2020;
15. solicită Comisiei să dezvolte o strategie comună pentru diplomația în domeniul energiei și climei care să abordeze aceste probleme globale;
16. solicită Comisiei să coordoneze eforturile de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili;
Asigurarea unui răspuns coerent la creșterea afluxului de refugiați
17. consideră că Uniunea Europeană trebuie să găsească soluții concrete pentru a soluționa criza refugiaților în concordanță cu dreptul internațional, în special prin abordarea cauzelor sale profunde, prin consolidarea cooperării cu țările de tranzit și de origine ale fluxurilor de migrație și folosind toate instrumentele și politicile disponibile pentru a asigura stabilizarea, reabilitarea și dezvoltarea;
18. încurajează Comisia, în cooperare cu statele membre, să acorde asistența umanitară necesară și să asigure condiții de viață decente în taberele de refugiați și să elaboreze programe de dezvoltare pe termen mai lung, în special în domeniul educației;
19. subliniază că politica UE în domeniul azilului și migrației nu este adecvată și trebuie să fie regândită din temelii, pe baza articolului 80 din TFUE; susține că nicio reformă a sistemului european comun de azil nu ar trebui să ducă la reducerea nivelului actual de protecție oferit de legislația UE în materie de azil; invită Comisia să promoveze o distribuție echitabilă a solicitanților de azil între statele membre, înlocuind actualul sistem Dublin, care este depășit;
20. solicită programe sistematice și ușor de pus în practică de relocare și transfer al solicitanților de azil, care să fie implementate de urgență;
21. solicită să se asigure condiții în UE pentru o primire bine gestionată a solicitanților de azil, care să garanteze siguranța acestora și tratamentul uman și adaptat genului acestora, acordându-se o atenție deosebită nevoilor grupurilor vulnerabile; subliniază, în același timp, că trebuie garantate resurse suficiente pentru a asigura integrarea pe piața muncii și incluziunea socială a refugiaților, accesul la educație, la asistență medicală și la securitate socială; subliniază, în acest context, necesitatea de a majora finanțarea pentru Fondul social european și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual;
22. solicită Comisiei să facă propuneri pentru a dezvolta o adevărată politică a UE în domeniul migrației economice și legale, care să se bazeze pe instrumentele existente pentru studenți, cercetători și lucrătorii cu înaltă calificare și, pe termen mai lung, pentru a elabora norme mai generale bazate pe egalitatea de tratament care să reglementeze condițiile de intrare și de ședere pentru resortisanții țărilor terțe aflați în căutarea unui loc de muncă în Uniune, cu scopul de a elimina lacunele identificate pe piața muncii din UE;
23. consideră că, întrucât migrația internațională reprezintă un fenomen global a cărui amploare, complexitate și impact continuă să crească, UE și restul comunității internaționale trebuie să își asume responsabilitățile care le revin în acest domeniu;
Tratarea preocupărilor cetățenilor în materie de securitate
24. subliniază că securitatea internă și externă sunt din ce în ce mai strâns legate;
25. îndeamnă Comisia ca, după adoptarea propunerii privind Paza europeană de frontieră și de coastă, să ia măsuri pentru ca aceasta să își înceapă activitatea rapid, precum și să aloce capacitățile logistice și umane necesare, cu scopul de a proteja UE și de a finaliza spațiul Schengen, cu intrarea în acesta a tuturor statelor membre care doresc să adere la el;
26. invită Comisia, cu scopul de a trata problema amenințărilor terorismului și extremismului violent, să monitorizeze îndeaproape transpunerea și punerea în aplicare a măsurilor UE de combatere a terorismului, inclusiv cooperarea polițienească și judiciară eficace și schimbul de informații în timp util între autoritățile naționale și prin intermediul Europol și Eurojust, și a măsurilor de combatere a tendințelor emergente în ceea ce privește finanțarea terorismului; subliniază, de asemenea, că Comisia ar trebui să lanseze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu respectă legislația UE în acest domeniu, în special în ceea ce privește schimbul eficace de informații;
27. invită Comisia să mobilizeze resursele de specialitate și resursele tehnice și financiare necesare pentru a asigura coordonarea la nivelul UE și schimbul de bune practici în lupta împotriva extremismului violent și a propagandei teroriste, a rețelelor radicale și a recrutării de către organizații teroriste prin mijloace offline și online, cu un accent deosebit pe prevenire și pe strategii de integrare și reintegrare;
28. îndeamnă Comisia și statele membre să asigure punerea în aplicare deplină a legislației în materie de securitate deja adoptată; își reiterează apelul pentru o evaluare aprofundată a strategiei UE de combatere a terorismului, care să evalueze atât aplicarea măsurilor adoptate, cât și eficacitatea acestora; se așteaptă din partea Comisiei să actualizeze agenda privind securitatea în lumina amenințării teroriste tot mai pronunțate;
29. invită Comisia să își prezinte propunerile anunțate pentru un temei juridic adecvat pentru Centrul european de combatere a terorismului din cadrul Europol, propunerile pentru îmbunătățirea și dezvoltarea sistemelor de informații existente, abordarea lacunelor în materie de informații și tranziția către interoperabilitate, precum și propunerile privind obligativitatea schimbului de informații la nivelul UE, însoțite de garanțiile necesare în materie de protecție a datelor;
Dezvoltarea unei agende ambițioase de acțiune externă: țările din vecinătate și sistemul global
30. salută prezentarea unei strategii globale a UE, prin care UE devine un actor geopolitic într-o lume care se schimbă rapid, și se așteaptă din partea Comisiei și a Serviciului European de Acțiune Externă să mobilizeze, într-o manieră coerentă, toate instrumentele de acțiune externă ale UE pentru a obține o mai bună guvernanță globală, o convergență largă cu privire la standarde mai bune, îmbunătățirea securității și consolidarea respectării drepturilor omului în întreaga lume; subliniază, în acest sens, că următoarele elemente-cheie ar trebui să reprezinte priorități pe agenda de afaceri externe a UE:
– promovarea stabilității și a prosperității în vecinătatea UE, prin intermediul unor inițiative care promovează dezvoltarea, democrația, buna guvernanță și statul de drept, prin ameliorarea prevenirii conflictelor civile și a măsurilor de reconciliere, precum și dialogul în materie de securitate și activitățile desfășurate în cadrul politicii de securitate și apărare comune, cu implicarea corespunzătoare a NATO, care, pentru statele care îi sunt membre, rămâne temelia apărării lor colective și forul pentru implementarea sa;
– revigorarea, cu sprijinul Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, a politicii de securitate și apărare comune, care nu mai poate fi elementul cel mai slab al procesului de integrare a UE; măsuri pentru ca structurile, mecanismele sau instrumentele existente să devină o realitate operațională;
– înregistrarea de progrese în procesul de negociere a extinderii prin consolidarea stabilității sociale, politice și economice și a democrației în țările candidate, fără a face concesii privind criteriile de aderare de la Copenhaga;
– măsuri pentru ca politica de cooperare pentru dezvoltare să fie mai eficientă și mai bine coordonată și coerentă cu alte instrumente de acțiune externă ale UE, respectând totodată obiectivul său principal, astfel cum este prevăzut în Tratatul de la Lisabona, și asigurând coerența și consecvența politicilor de securitate și de dezvoltare, întrucât acestea sunt interconectate, interdependente și se consolidează reciproc;
– integrarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și asigurarea coerenței politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) în politicile externe și interne ale UE; îndeamnă Comisia să prezinte un raport privind planul său de punere în aplicare, monitorizare, urmărire și încorporare a Agendei 2030 și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD);
– promovarea comerțului ca un instrument important de promovare a creșterii, ocupării forței de muncă și competitivității și promovarea standardelor UE referitoare la drepturile omului și dezvoltarea durabilă; instrumentele de apărare comercială ale Uniunii trebuie modernizate și aplicate cu fermitate, iar atunci când este cazul, trebuie aplicate metodologii excepționale;
– adoptarea de soluții pentru contracararea amenințărilor hibride și promovarea rezilienței UE și a statelor membre, precum și a partenerilor UE, mai ales în vecinătatea UE;
– punerea în aplicare a strategiei privind relațiile culturale internaționale, un important instrument de diplomație informală pentru îmbunătățirea relațiilor cu țările partenere ale UE și sprijinirea creșterii favorabile incluziunii și creării de locuri de muncă;
Politici de impozitare echitabilă pentru resurse adecvate
31. subliniază faptul că niciodată nu a fost mai urgentă necesitatea de a intensifica lupta împotriva evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, care reprezintă venituri potențiale la bugetele naționale în valoare de până la 1 000 de miliarde EUR; consideră că aceste resurse ar fi putut fi cheltuite pentru investiții în viitor, stimularea ocupării forței de muncă și reducerea inegalităților;
32. subliniază că Comisia trebuie să continue să acționeze rapid pentru a se asigura că profiturile sunt impozitate în Europa în țările în care activitatea economică efectivă și valoarea sunt create; UE ar trebui să ia măsuri pentru o bază fiscală consolidată comună obligatorie a societăților, să își intensifice eforturile de investigare a încălcărilor legate de fiscalitate ale normelor privind ajutoarele de stat, să aplice norme comune privind utilizarea și transparența deciziilor fiscale și să adopte o abordare comună hotărâtă pentru a desființa paradisurile fiscale;
33. invită Comisia să prevadă o dimensiune externă a luptei împotriva evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, luând măsuri pentru ca profiturile să nu poată ieși de pe teritoriul UE fără a fi impozitate și combătând fluxurile ilicite de capital din țările terțe care ridică obstacole în calea dezvoltării și subminează lupta împotriva sărăciei;
Consolidarea bugetului UE și a instrumentelor financiare
34. este de părere că, pentru a acționa eficient, UE are nevoie de o nouă strategie financiară și fiscală; consideră că Comisia ar trebui, în acest scop, să propună măsuri bazate pe următoarele principii și elemente:
– mobilizarea rapidă a unor resurse adecvate; este inevitabilă reforma sistemului de finanțare a Uniunii prin consolidarea resurselor proprii veritabile sau prin introducerea unor noi resurse, cum ar fi taxa pe tranzacțiile financiare, o schemă revizuită a UE de comercializare a certificatelor de emisii și impozitarea emisiilor de carbon sau impozitarea corporațiilor multinaționale, pentru ca bugetul Uniunii să fie mai stabil, mai sustenabil și mai previzibil; în același timp, este important să se respecte principiul universalității și să se îmbunătățească transparența;
– pentru rezultate optime, este necesar ca instrumentele bugetare ale UE să fie gestionate cu mare atenție în ceea ce privește performanța și a rentabilitatea, asigurându-se, în același timp, respectarea și protejarea intereselor financiare ale UE;
– UE ar trebui să ia măsurile necesare pentru a strânge resurse cu scopul de a soluționa problemele legate de șomajul în rândul tinerilor și de șomajul pe termen lung, de sărăcie și excluziunea socială, precum și de dimensiunea internă și externă a crizei refugiaților;
– după numai doi ani de punere în aplicare, cadrul financiar multianual (CFM) și-a atins limitele; mai mult decât atât, fără o revizuire completă la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual, bugetul UE nu va fi în măsură nici să abordeze nevoile financiare suplimentare și noile priorități politice și nici să evite reizbucnirea unei crize a plăților; invită Comisia să prezinte o evaluare a funcționării CFM înainte de sfârșitul lui 2016 și să ia măsuri decisive pentru a crește plafoanele CFM și pentru a-l face mai flexibil, cu scopul de a reacționa la circumstanțe neprevăzute în 2013;
– Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) trebuie să fie gestionat astfel încât să maximizeze adiționalitatea, să le permită statelor membre să realizeze niveluri mai ridicate de investiții strategice și să garanteze faptul că finanțarea pentru investiții contribuie la tranziția către o economie și o societate sustenabile; guvernanța FEIS ar trebui să fie reformată pentru a crește gradul de responsabilitate și de control democratic al acestui instrument; propunerea Comisiei pentru următoarea etapă a FEIS ar trebui să se bazeze pe aceste obiective;
– punerea în aplicare eficace a politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 ar trebui să fie însoțită de pregătirile pentru etapa de după 2020, respectând caracterul său real prevăzut în tratate, importanța sa pentru dezvoltarea pieței unice și potențialul său în calitate de instrument de investiții accesibil tuturor regiunilor din UE; ar trebui evitată orice reducere a bugetului politicii de coeziune, iar sinergiile dintre fondurile structurale și de investiții europene, FEIS și alte instrumente de finanțare ale UE ar trebui să fie consolidate în vederea accelerării creșterii inteligente, verzi și favorabile incluziunii, asigurându-se un echilibru just între granturi și instrumente financiare;
– invită Comisia să prezinte propuneri pentru a reduce complexitatea birocratică a PAC pentru agricultori; invită Comisia să elaboreze instrumente mai bune pentru a face față crizelor grave de pe piețele agricole; consideră că legislația-cadru la nivelul UE este necesară pentru a combate practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, astfel încât să se asigure că fermierii și consumatorii europeni pot beneficia de condiții echitabile de vânzare și cumpărare;
Finalizarea uniunii economice și monetare
35. subliniază că trebuie asigurată responsabilitatea democratică pentru toate deciziile luate în contextul guvernanței economice europene;
36. consideră că UE trebuie să depună eforturi pentru un proces de convergență economică și socială în sens ascendent, în conformitate cu Strategia Europa 2020, cu normele Pactului de stabilitate și de creștere și cu cadrul de guvernanță al semestrului european;
37. Comisia ar trebui să monitorizeze în continuare datoriile, deficitele și dezechilibrele macroeconomice și să încerce să optimizeze orientarea bugetară agregată a zonei euro într-un mod care să respecte Pactul de stabilitate și de creștere și să stimuleze creșterea economică și crearea de locuri de muncă;
38. consideră că UE trebuie să îmbunătățească credibilitatea, consecvența, implicarea la nivel național și legitimitatea democratică a semestrului european pentru a asigura responsabilitatea fiscală și pentru a elimina inegalitățile și dezechilibrele;
39. solicită o coordonare mai strânsă a politicilor economice pentru a aborda deficiențele în materie de investiții din zona euro și pentru a consolida eforturile de reformă cu scopul de a crește competitivitatea și crearea de locuri de muncă și de a susține cererea;
40. consideră că uniunea bancară trebuie finalizată;
41. solicită Comisiei să ia în considerare cu multă atenție rezultatele procesului de reflecție privind dezvoltarea unei capacități fiscale a uniunii economice și monetare;
42. solicită Comisiei să prezinte un set de propuneri bine întemeiate și coerente privind finalizarea uniunii economice și monetare, astfel cum se menționează în raportul celor cinci președinți; ia act de faptul că acest proces ar trebui să rămână deschis statelor membre care s-au angajat să adopte moneda euro;
43. invită Comisia să își respecte promisiunile făcute atunci când a prezentat uniunea piețelor de capital și să accelereze procesul ce vizează piețe europene de capital mai dezvoltate, mai armonizate și cu adevărat transfrontaliere, propunând inițiative legislative care să urmeze metoda comunitară, inclusiv propuneri de modernizare în paralel a rolului și misiunii autorităților de supraveghere competente;
Consolidarea drepturilor fundamentale și a democrației
44. este preocupat de faptul că crizele actuale nu numai că au afectat coeziunea societăților europene, ci au și subminat încrederea cetățenilor europeni în instituțiile democratice la nivelul UE și, în unele cazuri, la nivel național; consideră, prin urmare, că consolidarea legitimității democratice a Uniunii și restabilirea încrederii în capacitatea sa de a servi interesele cetățenilor trebuie să fie prioritatea absolută a Europei;
45. reamintește că multe dintre provocările de astăzi, de la schimbările climatice la azil și migrație, de la piețele financiare la lanțurile de aprovizionare ale corporațiilor și de la rețelele teroriste la statele-paria și statele eșuate, au caracter transnațional și necesită soluții europene elaborate prin metoda comunitară, cu implicarea deplină a Comisiei și Parlamentului;
46. reamintește Comisiei că, în calitate de gardian al tratatelor, are responsabilitatea de a promova interesul general al Uniunii (articolul 17 din TUE), și anume pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale (articolul 3 din TUE); subliniază că Parlamentul are, de asemenea, o responsabilitate politică deosebită de a contribui la depășirea diviziunilor între statele membre, de a apăra interesul general al cetățenilor europeni și de a asigura legitimitatea democratică pentru deciziile luate la nivel european; în același timp, invită parlamentele naționale să își exercite pe deplin controlul democratic asupra reprezentanților lor în cadrul Consiliului European; invită Comisia să se asigure că toate inițiativele, inclusiv cele ale Consiliului European, se bazează pe tratate;
47. solicită Comisiei să ia măsuri menite să consolideze instituțiile europene și să încurajeze cetățenii UE să se implice mai mult în viața politică; solicită tuturor instituțiilor UE să creeze legături mai puternice cu tinerele generații și să fie mai prezente pe platformele lor de dezbatere; consideră că sunt posibile și măsuri mai ferme pentru a informa cetățenii UE cu privire la drepturile lor, pentru a reforma inițiativa cetățenească europeană și pentru a consolida rolul Ombudsmanului European;
48. invită Comisia să intensifice cooperarea pentru a asigura educația în domeniul mass-mediei și pentru a proteja diversitatea mijloacelor de comunicare în masă și libertatea presei;
49. invită Comisia să prezinte propuneri pentru adoptarea unui Pact pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, ținând cont de raportul ce urmează să fie elaborat de Parlament; consideră că ar trebui să continue să facă progrese în direcția aderării UE la Convenția europeană a drepturilor omului, ținând seama de avizul Curții de Justiție referitor la acest subiect și soluționând dificultățile juridice rămase; solicită UE și tuturor statelor sale membre să ratifice de urgență Convenția de la Istanbul pentru a proteja mai bine femeile și fetele de violență;
50. solicită tuturor instituțiilor UE să depună eforturi pentru adoptarea celor mai înalte standarde posibile în ceea ce privește transparența, responsabilitatea și integritatea și să combată conflictele de interese, care sunt în detrimentul eficienței, corectitudinii și fiabilității legilor;
51. solicită Comisiei să propună dispoziții legislative privind protecția denunțătorilor la nivelul UE care să pună la dispoziție căi legale de divulgare de informații și sancțiuni eficace;
52. își exprimă angajamentul de a utiliza toate instrumentele și resursele de care dispune pentru a acționa ca o forță motrice în cadrul relansării procesului democratic de reformare a Uniunii Europene;
°
° °
53. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei.