Document de ședință
24.10.2016
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la situația din nordul Irakului/Mosul
( 2016/2956(RSP) )
Charles Tannock, Mark Demesmaeker, Arne Gericke, Anna Elżbieta Fotyga, Angel Dzhambazki, Notis Marias, Ruža Tomašić, Branislav Škripek
în numele Grupului ECR
Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația din nordul Irakului/Mosul
( 2016/2956(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Irak, în special cele din 27 februarie 2014[1] și 17 iulie 2014 referitoare la situația din Irak[2],
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe referitoare la Irak, în special cele din 2016;
– având în vedere declarațiile Secretarului General al ONU privind Irakul,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, la care Irakul este parte,
– având în vedere rezoluția nr. 2170 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU și rezoluția S-22/L.1 (2014) a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului,
– având în vedere Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere, adoptate la 24 iunie 2013,
– având în vedere concluziile Conferinței internaționale privind pacea și securitatea în Irak, care a avut loc la Paris la 15 septembrie 2014,
– având în vedere Observațiile finale cu privire la al doilea, al treilea și al patrulea raport periodic, considerate în ansamblu, privind Irakul, prezentate de Comitetul ONU pentru drepturile copilului la 3 martie 2015,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la Irak,
– având în vedere concluziile Consiliului din 23 mai 2016 referitoare la Strategia regională a UE pentru Siria și Irak și la amenințarea Daesh,
– având în vedere Rezoluția nr. 2091 (2016) referitoare la luptătorii străini din Siria și Irak, adoptată la 27 ianuarie 2016 de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, potrivit declarației prim-ministrului irakian, Haider al-Abadi, operațiunea de recucerire și eliberare a orașului Mosul de sub controlul Statului Islamic din Irak și Siria (ISIS) a fost lansată la 16 octombrie 2016, fiind condusă de forțele irakiene, asistate de forțele kurde, americane, britanice și franceze;
B. întrucât Mosul este cel de-al doilea oraș ca mărime din Irak și are o importanță strategică pentru această țară; întrucât întreaga regiune, inclusiv câmpia Ninive, Sinjar și Tal Afar, este un centru comercial de maximă importanță, aflându-se la mică distanță de granițele cu Siria și Turcia și aproape de unele dintre cele mai importante câmpuri petrolifere din Irak și de conducta petroliferă care deservește Turcia;
C. întrucât Mosul a fost cucerit de forțele ISIS la 10 iunie 2014, în urma unei lupte care este considerată cel mai spectaculos succes al ISIS;
D. întrucât sub controlul ISIS orașul a devenit un loc în care peste 2,5 de milioane de persoane sunt supuse actelor de teroare, printre care decapitări publice, uciderea bărbaților homosexuali prin aruncarea de pe acoperișul clădirilor și arestarea bărbaților care nu au bărbi și a femeilor care nu poartă îmbrăcăminte islamică precum burqa; întrucât acest lucru a dus la un exod în masă în ultimii doi ani, contribuind puternic la criza generală a refugiaților, sute de mii de persoane fugind și în fiind în prezent strămutate în interiorul țării sau trăind în străinătate;
E. întrucât Irakul are o populație de 38 milioane de locuitori, din care 65 % șiiți și 35 % sunniți, aceștia din urmă locuind în regiunea irakiană situată la nord-vest de Bagdad; întrucât granițele etnice și religioase continuă să nu fie fixate, existând conflicte în multe zone, inclusiv în orașul Mosul;
F. întrucât numărul creștinilor din Irak se ridica la peste 1,5 milioane în 2003, dar s-a diminuat la mai puțin de 200 000 - 350 000 în prezent, mulți dintre aceștia trăind în sărăcie; întrucât prezența creștinilor și a altor minorități în Irak a avut, în mod tradițional, o mare importanță socială, contribuind în mod semnificativ la stabilitatea politică și întrucât dispariția acestor minorități din regiune va avea un efect destabilizator;
G. întrucât au apărut forțe de autoapărare creștine, care operează la fața locului, cooperând cu armata irakiană sau cu Peșmerga;
H. întrucât Parlamentul European a recunoscut în Rezoluția sa din 4 februarie 2016 că „«ISIS/Daesh» comite genocide împotriva creștinilor și yazidiților, precum și a altor minorități etnice și religioase care nu sunt de acord cu interpretarea pe care aceasta o dă Islamului” și că „persecuția, atrocitățile și crimele internaționale constituie crime de război și crime împotriva umanității”;
I. întrucât UNHCR a avertizat, în ceea ce privește actuala acțiune de recucerire a orașului Mosul, că se așteaptă să se aibă loc un dezastru umanitar atunci când se desfășoară lupte în oraș și că peste un milion de persoane ar putea fi strămutate ca urmare a ofensivei;
J. întrucât, potrivit ONG-ului canadian The RINJ Foundation, care se ocupă de mai multe centre medicale din Mosul, cazurile de viol din oraș demonstrează că există un tipar de genocid și vor duce la o condamnare a ISIS pentru genocid la Curtea penală internațională, un tribunal internațional permanent pentru urmărirea penală a persoanelor fizice pentru viol pe timp de război, genocid, crime împotriva umanității și acte de agresiune;
K. întrucât existența resturilor de mine terestre în regiune, în special în câmpia Ninive, rămâne o problemă și o provocare semnificativă pentru forțele locale și internaționale,
1. își exprimă sprijinul pentru Republica Irak și pentru Coaliția internațională împotriva ISIL pentru eliberarea orașului Mosul de sub controlul forțelor ISIS; sprijină integritatea teritorială a Irakului, în special în ceea ce privește regiunile sale nordice;
2. subliniază că actuala campanie militară pentru eliberarea orașului Mosul ar trebui să respecte cu strictețe dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului;
3. îndeamnă Coaliția internațională împotriva ISIL să depună toate eforturile posibile pentru a distinge în mod corect între civili și combatanți pe parcursul operațiunii de eliberare a orașului, pentru a evita victimele din rândul civililor, în special din rândul persoanelor folosite ca scuturi umane, și pentru a facilita tranzitul în siguranță al civililor care nu doresc să rămână în oraș;
4. condamnă în mod ferm încălcările sistematice și larg răspândite ale drepturilor omului și abuzurile săvârșite de teroriștii ISIS și de alte grupuri jihadiste în Irak, în special în Mosul, printre care uciderea ostaticilor, toate formele de violență împotriva persoanelor pe baza apartenenței lor religioase sau etnice și actele de violență împotriva femeilor și persoanelor LGBTI;
5. invită Irakul să semneze Statutul de la Roma și autoritățile irakiene, dacă nu sunt în măsură să judece la nivel local criminalii de război din rândul ISIS, să înainteze cazurile Curții Penale Internaționale, astfel cum este permis în temeiul statutului;
6. subliniază că comunități indigene din această regiune a Irakului – creștinii, yazidiții, turkmenii și alții – au dreptul de a trăi în siguranță și securitate în cadrul structurii federale a Republicii Irak; subliniază încă o dată că dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie este un drept fundamental al omului;
7. consideră că autodeterminarea locală a comunităților din câmpia Ninive, în special a creștinilor, yazidiților, mandeenilor și a comunității shabak, ar restabili și ar proteja drepturile fundamentale ale omului în cazul popoarelor indigene din regiunea respectivă; invită autoritățile irakiene să acorde minorităților menționate anterior posibilitatea de guvernare descentralizată, astfel cum permite constituția federală;
8. încurajează autoritățile regionale și comunitatea internațională să elaboreze planuri de acțiune umanitară pentru refugiații din Mosul și pentru eventuala lor întoarcere în oraș, în funcție, bineînțeles, de stabilitatea noii administrații și de situația în materie de securitate din oraș; subliniază faptul că populațiile și minoritățile indigene din câmpia Ninive, Tal Afar și Sinjar care se întorc în ținutul lor de origine ar trebui să beneficieze de restabilirea pe deplin a drepturilor lor fundamentale, inclusiv a drepturilor de proprietate, care trebuie să prevaleze asupra oricăror revendicări privind drepturile de proprietate din partea altor persoane;
9. îndeamnă UE și statele sale membre să garanteze reprezentarea minorităților în cadrul unei noi administrații în Mosul; subliniază dreptul legitim al minorităților de a participa la viața politică; îndeamnă autoritățile regionale și internaționale să garanteze aprovizionarea necesară a forțelor creștine de autoapărare, pentru a se asigura că acestea pot contribui la eliberarea și protecția pe termen lung a ținuturilor lor de origine;
10. invită Consiliul European să-și stabilească ca prioritate deminarea terenului în regiune, în cooperare cu consiliile locale care reprezintă minoritățile, pentru a le permite refugiaților să se întoarcă acasă;
11. consideră că eliberarea orașului Mosul ar putea reprezenta un moment de cotitură pentru victoria împotriva amenințării extremiștilor islamiști în întreaga regiune și dincolo de aceasta și este esențială pentru combaterea terorismului din interiorul UE, întrucât progresele sale alimentează de fapt radicalizarea în interiorul UE;
12. subliniază necesitatea de a continua campania mondială împotriva ISIS/Daesh printr-o strategie pe termen lung, inclusiv prin finanțarea combaterii terorismului;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului și Consiliului Reprezentanților din Irak, Guvernului Regional al Kurdistanului, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Consiliului Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și guvernelor și autorităților tuturor părților implicate în conflictul din nordul Irakului, în special în eliberarea orașului Mosul.