Document de ședință
8.2.2017
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Comisiei
depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la încheierea Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte
( 2017/2525(RSP) )
Tiziana Beghin, William (The Earl of) Dartmouth, David Borrelli, Marco Valli, Ignazio Corrao, Fabio Massimo Castaldo, Laura Agea, Marco Zullo, Dario Tamburrano, Piernicola Pedicini, Rosa D’Amato, Isabella Adinolfi, Eleonora Evi, Daniela Aiuto, Laura Ferrara
în numele Grupului EFDD
Rezoluția Parlamentului European referitoare la încheierea Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte
( 2017/2525(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 conținând recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile pentru un acord de parteneriat strategic UE-Canada[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 privind relațiile comerciale dintre UE și Canada[2],
– având în vedere raportul „A Critical Assessment of the Proposed Comprehensive Economic and Trade Agreement Between the European Union and Canada - A joint position of the European Federation of Public Service Unions (EPSU) and the Canadian Union of Public Employees, the National Union of Public and General Employees and the Public Service Alliance of Canada” (O evaluare critică a acordului economic și comercial cuprinzător propus dintre Uniunea Europeană și Canada - O poziție comună a Federației Sindicale Europene a Serviciilor Publice (EPSU) și Sindicatul Canadian al Angajaților Publici, Uniunea Națională a Angajaților Publici și Generali și Alianța Serviciilor Publice din Canada), din ianuarie 2010,
– având în vedere documentul de lucru al EPSU „CETA și TTIP — Impacturi posibile asupra sănătății și serviciilor sociale” realizat de Thomas Fritz, în aprilie 2015,
– având în vedere declarația Asociației Europene a Judecătorilor (EAJ) referitoare la propunerea Comisiei Europene privind un nou sistem jurisdicțional în materie de investiții” din februarie 2015,
– având în vedere documentul de poziție întocmit de European Public Health Alliance (EPHA) din octombrie 2016 intitulat „How CETA could undermine public health” (Cum ar putea submina CETA sănătatea publică”,
– având în vedere cererea de aprobare transmisă de Consiliu privind încheierea CETA dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât procedura de ratificare din Parlament ar trebui suspendată până la clarificarea unor chestiuni juridice importante legate de CETA și de capitolul referitor la investiții;
B. întrucât încheierea CETA pare să fie incompatibilă cu obiectivele Uniunii privind protecția mediului, aplicarea principiului precauției, coeziunea socială, munca decentă, apărarea libertăților civile, îndeosebi a celor legate de protecția datelor, accesul la servicii de sănătate, politicile culturale și diversitatea culturală, securitatea alimentară, calitatea vieții animalelor și protejarea agriculturii de familie și la scară mică;
C. întrucât persistă nesiguranța în legătură cu compatibilitatea CETA cu tratatele UE;
D. întrucât standardele în domeniul produselor agricole și alimentare sunt foarte divergente între UE și Canada, iar o coborâre a standardelor nu contravine acquis-ului european;
E. întrucât reducerea sarcinilor de reglementare ar trebui întotdeauna analizată atent în raport cu dreptul consumatorilor de a avea acces la informații despre produsele pe care le cumpără și dreptul cetățenilor de a trăi într-o societate caracterizată de securitate juridică;
F. întrucât atât articolul 1, cât și articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevăd că „ deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean”;
G. întrucât neacordarea unui acces deplin la documente esențiale de negociere pentru parlamentarii de la diferitele nivele de guvernanță de ambele părți ale Atlanticului, precum și pentru societatea civilă, jurnaliști, cercetători și cetățeni a dus la deficiențe în materie de participare democratică;
H. întrucât 87 % dintre IMM-urile din UE se bazează pe cererea internă și nu sunt implicate în comerț internațional și pe piețe internaționale; întrucât prioritară pentru IMM-urile din UE rămâne dezvoltarea în continuare a piețelor locale și regionale și a pieței comune europene înaintea accesului la piețele canadiene;
I. întrucât CETA generează bunăstare în principal prin deturnarea, nu prin intensificarea, comerțului;
J. întrucât CETA nu conține un capitol referitor la IMM-uri;
K. întrucât cooperarea instituționalizată în materie de reglementare, cum propune în prezent Comisia, aduce atingere prerogativelor legislative ale Parlamentului European, precum și celor ale parlamentelor naționale și, prin urmare, are un efect descurajant asupra aplicării valorilor Uniunii stabilite la articolul 2 din TUE;
L. întrucât impactul real al CETA asupra economiilor UE și canadiene este dificil de evaluat, iar studiile prezintă rezultate contradictorii; întrucât CETA nu va rezolva problemele economice structurale de lungă durată din UE sau cauzele lor profunde,
1. nu își dă aprobarea pentru încheierea CETA;
2. atrage atenția că CETA va avea un efect negativ asupra accesului la medicamente, mai ales pentru canadieni, fiind pe locul doi în lume în clasamentul celor mai mari prețuri plătite pentru medicamente;
3. cere excluderea totală a National Health Service (NHS), autoritatea britanică în domeniul sănătății, din toate dispozițiile CETA;
4. este de părere că CETA are potențialul de a submina standardele de calitate și accesibilitatea serviciilor de interes general (SIEG);
5. respinge orice altă deschidere în direcția serviciilor de învățământ cu finanțare mixtă, inclusiv în sectorul învățământului preșcolar și superior; respinge, din acest motiv, listele negative în liberalizarea serviciilor care permit includerea în CETA dispoziții privind păstrarea status quo-ului cu privire la tratamentul național și clauze de reținere;
6. consideră că CETA subminează protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor UE prin angajamentele convenite privind fluxurile de date transfrontaliere;
7. invită Comisia să garanteze că capitolul consacrat dezvoltării sustenabile vizează ratificarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării, în mod integral și eficace, a celor opt convenții fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și a conținutului acestora, a Agendei OIM privind munca decentă și a principalelor acorduri internaționale în domeniul mediului; consideră că dispozițiile trebuie să vizeze îmbunătățirea în continuare a nivelului de protecție a standardelor de muncă și de mediu;
8. reamintește că standardele de muncă și de mediu nu sunt limitate la capitolul referitor la comerț și dezvoltarea sustenabilă, ci sunt incluse și în alte domenii ale acordului;
9. pledează în favoarea unui proces de monitorizare eficace, cu implicarea partenerilor sociali și a reprezentanților societății civile;
10. subliniază că concurența mai acerbă în domeniul investițiilor între băncile cu sediul în UE și cele canadiene și alți furnizori de servicii financiare crește nivelul de interdependență al sistemelor financiare din UE și Canada și le face mai vulnerabile la șocuri externe și efecte de contagiune;
11. cere Comisiei să redeschidă negocierile în cadrul CETA, creând un capitol special despre IMM-uri bazat pe un angajament comun al ambelor părți participante la negocieri și propunându-și să ofere noi oportunități în Canada pentru IMM-urile europene, ținând seama de faptul că mai puțin de 1% din IMM-urile europene exportă în Canada;
12. reamintește că în timpul consultării publice privind sistemele de protecție a investițiilor 97 % dintre cei întrebați au avut o reacție negativă, confirmând una dintre problemele majore ale unui astfel de proces, și anume că numai investitorul reclamant și guvernul național al țării care este pârâtul au dreptul de a fi părți; respinge introducerea unui sistem jurisdicțional în materie de investiții, care le permite numai investitorilor străini să intenteze acțiuni și dă prioritate firmelor internaționale în dauna interesului public național; regretă faptul că interesele comerciale ale întreprinderilor multinaționale, susținute de un sistem de arbitraj, vor prevala, în timp ce aspectul uman și drepturile pacienților sunt neglijate;
13. reamintește că UE și Canada dispun de căi de atac funcționale și accesibile, ceea ce face orice formă de arbitraj inutilă și extrem de controversată;
14. ia act de faptul că arbitrii vor fi plătiți la oră, iar acest lucru va oferi un stimulent pentru a tergiversa litigiul, cu costuri semnificative pentru contribuabil;
15. ia act în plus de faptul că 80 % dintre companiile din SUA dețin participații semnificative în companii canadiene și că acest acord le oferă companiilor respective posibilitatea de a lansa acțiuni în instanță împotriva guvernelor statelor sale membre pe cheltuiala contribuabililor;
16. regretă utilizarea termenului vag „tratament corect și echitabil” în textul CETA, având în vedere numeroasele cazuri de arbitraj în materie de investiții care au adus în discuție acest aspect;
17. respinge amenințările pe care CETA le reprezintă pentru măsurile de politică publică în sectorul sănătății publice și refuză să li se acorde investitorilor străini dreptul de a contesta respectivele măsuri în temeiul dispozițiilor privind investițiile străine;
18. ia act de faptul că CETA le-ar permite societăților de investiții transnaționale să dea în judecată statele membre ale UE pentru legile adoptate de acestea care afectează profiturile investitorilor, inclusiv pentru cele care sunt menite să protejeze sănătatea publică, mediul sau drepturile lucrătorilor; ia act, de asemenea, de faptul că un expert independent al ONU a declarat că CETA este incompatibil cu statul de drept, democrația și drepturile omului și a afirmat că acordurile comerciale ar trebui să fie ratificate numai după ce au fost efectuate evaluări ale impactului asupra drepturilor omului, sănătății și mediului, lucru care nu s-a întâmplat în cazul CETA;
19. ia act de faptul că ICS ar permite o formă de „treaty shopping”, care le-ar permite investitorilor să aleagă în temeiul cărui acord doresc să depună o plângere ISDS;
20. ia act de faptul că nu i s-a solicitat Curții Europene de Justiție un aviz juridic pentru a stabili dacă un sistem ICS sub forma unei instanțe multilaterale dedicate investițiilor este conform cu tratatele UE;
21. reamintește că dreptul de a reglementa al ambelor părți este subordonat dispozițiilor CETA, diminuând astfel sfera de reglementare a autorităților naționale;
22. cere garanții privind includerea în CETA a unui capitol ambițios, echilibrat și modern privind drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv recunoașterea, protecția sporită și modificarea indicațiilor geografice, fără a impieta asupra necesității UE de a-și reforma sistemul drepturilor de autor;
23. reafirmă că prin liberalizarea piețelor agricole CETA riscă să slăbească standardele de siguranță alimentară; regretă, prin urmare, că CETA nu conține nicio referire specifică la „calitatea vieții animalelor”;
24. solicită Comisiei:
● să se angajeze ferm în favoarea menținerii stricte a standardelor actuale și viitoare privind siguranța alimentară și sănătatea umană și a plantelor, protecția culturilor și a mediului și protecția consumatorilor, astfel cum sunt definite în legislația UE;
● să se asigure că mecanismul de cooperare actual prevăzut de CETA pentru a revizui și armoniza normele OMC nu duce la slăbirea standardelor actuale ale UE;
● să se asigure valorile fundamentale ale UE cum ar fi principiul precauției și agricultura sustenabilă nu sunt subminate în viitor și nici libertatea cetățenilor UE de a fi informați în legătură cu produsele cumpărate pe piețele UE prin norme corespunzătoare privind trasabilitatea și etichetarea produselor la nivelul UE;
● să garanteze respectarea și să insiste pentru impunerea standardelor europene de protecție a consumatorilor, a calității vieții animalelor și a mediului, precum și a standardelor sociale minime asupra produselor agricole importate în UE;
25. respinge faptul că operatorii publici din sectorul apei nu sunt excluși în mod clar din dispozițiile CETA, dând naștere astfel unei situații în care politicile guvernamentale în acest domeniu pentru protejarea accesului la apă potabilă curată și sigură ar putea face obiectul unei plângeri în temeiul capitolului referitor la investiții invocându-se „barierele în calea comerțului”, ceea ce ar valida un precedent pentru toate politicile din sectorul public;
26. ia act, în plus, de faptul că în CETA nu există o definiție clară și detaliată a serviciilor publice;
27. ia act de faptul că părțile la CETA au emis 38 de declarații, aserțiuni și alte documente în scopuri de clarificare și interpretare; mai notează că majoritatea acestor aserțiuni au caracter unilateral, ceea ce înseamnă că nu au mare valoare juridică și nu pot fi considerate obligatorii
28. este de opinie că Comisia ar trebui să se concentreze asupra acordurilor și tratatelor care apără drepturile omului și dezvoltarea durabilă, mai degrabă decât politica comercială actuală care aduce beneficii numai întreprinderilor transnaționale;
29. invită Comisia să mențină obiectivele legate de dezvoltarea surselor de energie regenerabile și de eficiența energetică în contextul creșterii securității energetice; subliniază că respectivul capitol trebuie să integreze garanții clare că standardele de mediu și obiectivele măsurilor privind clima ale UE nu trebuie subminate și că UE trebuie să-și păstreze libertatea de a acționa independent în procesul de stabilire a standardelor și obiectivelor viitoare;
30. solicită, prin urmare, Comisiei să adopte o clauză de salvgardare bilaterală care să furnizeze sectoarelor energointensive și celor care implică relocarea emisiilor de dioxid de carbon din UE, inclusiv industria chimică, sectorul materiilor prime și industria oțelului, măsuri adecvate prin care să se mențină actualele niveluri de tarife vamale pentru o perioadă fixă de tranziție corespunzătoare, după intrarea în vigoare a CETA, cu o clauză de revizuire obligatorie;
31. remarcă că CETA ar încuraja sectorul financiar să își asume riscuri mai mari – prin practicarea de investiții speculative – pentru a supraviețui pe o piață internațională mai competitivă;
32. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și Guvernului și Parlamentului Canadei.