Document de ședință

B8‑0293/2017

9.5.2017

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

depusă în conformitate cu articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură

referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului

(D050182 – 2017/2675(RSP) )

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

Raportor: Bart Staes

Guillaume Balas, Lynn Boylan, Eleonora Evi, Valentinas Mazuronis, Sirpa Pietikäinen

B8‑0293/2017

Rezoluția Parlamentului European referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului

(D050182 – 2017/2675(RSP) )

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (D050182),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic[1], în special articolul 7 alineatul (3), articolul 9 alineatul (2), articolul 19 alineatul (3) și articolul 21 alineatul (2),

–  având în vedere votul din data de 27 martie 2017 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care nu a emis un aviz;

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[2],

–  având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 21 septembrie 2016 și publicat la 21 octombrie 2016[3],

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie ( COM(2017)0085 , COD(2017)0035),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecții împotriva autorizării organismelor modificate genetic[4],

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 25 martie 2011, Bayer a prezentat autorităților competente ale Țărilor de Jos o cerere în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 în vederea introducerii pe piață a produselor alimentare, ingredientelor alimentare și furajelor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac GHB119; întrucât cererea se referea, de asemenea, la introducerea pe piață a bumbacului modificat genetic GHB119 în produse care constau în sau conțin acest bumbac și care sunt destinate altor utilizări decât consumul uman și animal ca orice alt bumbac, cu excepția cultivării;

B.  întrucât, la 21 septembrie 2016, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, aviz publicat la 21 octombrie 2016[5];

C.   întrucât identificatorul unic BCS-GHØØ5-8 atribuit bumbacului GHB119, astfel cum se descrie în cerere, exprimă proteina PAT care conferă toleranță la erbicidele bazate pe glufosinat de amoniu și proteina Cry2Ae, care conferă rezistență la anumiți dăunători din ordinul lepidoptere; întrucât o autorizație de import a acestui bumbac în Uniune ar conduce indubitabil la o cultivarea sa pe o scară mai largă în alte părți ale lumii, ceea ce ar determina o utilizare crescută a erbicidelor bazate pe glufosinat de amoniu;

D.  întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere și se încadrează, prin urmare, la criteriile de excludere din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009[6]; întrucât autorizarea glufosinatului expiră la 31 iulie 2018;

E.  întrucât există cercetări independente care exprimă preocupări cu privire la existența unor lacune semnificative în evaluarea comparativă, cum ar fi faptul că, deși s-au identificat în compoziția multor compuși diferențe semnificative din punct de vedere statistic, nu s-a considerat necesar să se desfășoare anchete suplimentare; întrucât există preocupări cu privire la existența unor lacune semnificative în ceea ce privește evaluarea toxicologică, cum ar fi faptul că s-a luat în considerare doar o modalitate de acțiune a toxinelor Bt, că nu s-a realizat nicio anchetă asupra efectelor combinate și nu s-a desfășurat nicio evaluare a reziduurilor de pesticide; întrucât există, de asemenea, preocupări cu privire la o evaluare neconcludentă a posibilului impact asupra sistemului imunitar[7];

F.  întrucât statele membre au prezentat multe comentarii critice în timpul perioadei de consultare de trei luni; întrucât aceste comentarii se referă, printre altele, la: date lipsă cu privire la identificarea și cuantificarea erbicidului și a reziduurilor de metaboliți în plantele și semințele modificate genetic folosite ca produse alimentare sau furaje; deficiențe ale evaluării riscurilor pentru mediu și ale planului de monitorizare a mediului ce privesc, printre altele, puncte de vedere diferite cu privire la existența unei informări privind prezența unor variante sălbatice în Europa sau date lipsă privind puterea germinativă a seminței importate, precum și faptul că nu s-a luat în considerare niciun efect neintenționat; întrucât unele dintre comentarii au criticat, de asemenea, fundamentul în general foarte slab al datelor prezentate și, mai specific, faptul că s-a luat în considerare doar un număr foarte limitat de studii și faptul că, de exemplu, nu s-a efectuat niciun test de toxicitate adecvat cu material vegetal din bumbacul GHB119 și nu s-a desfășurat niciun studiu adecvat cu privire la efectele bumbacului modificat genetic asupra sănătății umane și animale, iar studiul nutrițional transmis nu a fost considerat admisibil[8];

G.  întrucât, în ciuda tuturor acestor preocupări menționate, EFSA nu a considerat că ar fi necesar să se efectueze o monitorizare după introducerea pe piață a produselor alimentare/furajelor derivate din bumbacul GHB119;

H.  întrucât nu s-a emis niciun aviz în urma votului Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care a avut loc la 27 martie 2017; întrucât 15 state membre au votat împotrivă, în timp ce doar 11 state membre, care reprezintă doar 38,69 % din populația Uniunii, au votat pentru, două state membre abținându-se;

I.  întrucât, atât în expunerea de motive a propunerii sale legislative prezentate la 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic pe teritoriul lor, cât și în expunerea de motive din propunerea legislativă prezentată la 14 februarie 2017 de modificare a Regulamentul (UE) nr. 182/2011, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, deciziile de autorizare au fost adoptate de către Comisie fără sprijinul avizului Comitetului statelor membre și că retrimiterea dosarului la Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care reprezintă de fapt o măsură cu totul excepțională în cadrul procedurii în ansamblu, a devenit regula în procesul decizional cu privire la autorizarea produselor alimentare și a furajelor modificate genetic; întrucât Președintele Comisiei, dl Juncker, și-a exprimat în mai multe rânduri regretul față de această practică, pe care a catalogat-o drept nedemocratică[9];

J.  întrucât Parlamentul a respins la 28 octombrie 2015, în primă lectură, propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 și a invitat Comisia să o retragă și să propună una nouă;

K.  întrucât considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie prevede în mod clar că: „Atunci când examinează adoptarea altor proiecte de acte de punere în aplicare referitoare la sectoare deosebit de sensibile, cum ar fi, în special, impozitarea, sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și protecția mediului, pentru a găsi o soluție echilibrată, Comisia va acționa, pe cât posibil, astfel încât să evite să se opună unei poziții predominante care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel împotriva caracterului adecvat al unui act de punere în aplicare”[10],

1.  consideră că acest proiect de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că decizia de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, prin faptul că nu este compatibilă cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002[11], constă în asigurarea unei baze prin care să se asigure un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animale, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit a fi inadecvată;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.