Document de ședință
15.5.2017
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la strategia UE privind Siria
( 2017/2654(RSP) )
Charles Tannock, Ryszard Antoni Legutko, Ryszard Czarnecki, Tomasz Piotr Poręba, Ruža Tomašić, Jussi Halla-aho, Raffaele Fitto, Karol Karski, Zdzisław Krasnodębski, Angel Dzhambazki, Jana Žitňanská, Geoffrey Van Orden, Pirkko Ruohonen-Lerner, Branislav Škripek, Anna Elżbieta Fotyga, Mark Demesmaeker
în numele Grupului ECR
Rezoluția Parlamentului European referitoare la strategia UE privind Siria
( 2017/2654(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Siria,
– având în vedere strategia UE privind Siria, adoptată de Consiliu la 3 aprilie 2017,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Convenția de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la aceasta,
– având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966,
– având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului din 1989 și Protocolul facultativ la aceasta cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate din 2000,
– având în vedere Declarația ONU din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie și credință,
– având în vedere Convenția ONU din 1993 privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora,
– având în vedere Convenția ONU din 9 decembrie 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid,
– având în vedere Comunicatul de la Geneva din 2012,
– având în vedere concluziile Conferinței de la Londra privind Siria din februarie 2016,
– având în vedere concluziile Conferinței privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii, care a avut loc la Bruxelles la 4 și 5 aprilie 2017, precum și conferințele anterioare privind situația din Siria care au avut loc la Londra, în Kuweit, la Berlin și la Helsinki,
– având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU referitoare la Siria, în special Rezoluția 2254 (2015),
– având în vedere deciziile Consiliului privind sancțiunile impuse de UE împotriva celor care se fac răspunzători de represiunea violentă din Siria, inclusiv cea din 14 noiembrie 2016 și cea din 20 martie 2017,
– având în vedere memorandumul privind crearea unor zone de detensionare a situației din Republica Arabă Siriană, semnat de Rusia, Iran și Turcia la 6 mai 2017,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât războiul din Siria se află în al șaptelea an și întrucât acest conflict s-a soldat cu peste 250 000 de victime, cu alte mii de persoane rănite sau mutilate, cu 13,5 milioane de persoane care au nevoie de asistență umanitară și cu cinci milioane de persoane refugiate în țările vecine;
B. întrucât războiul din Siria a implicat treptat mari puteri regionale și mondiale, a evidențiat dezbinări profunde și a amenințat securitatea regională și internațională, inclusiv securitatea Uniunii Europene și a statelor sale membre;
C. întrucât regimul sirian este responsabil în primul rând de protecția și siguranța tuturor cetățenilor săi;
D. întrucât sistemele de educație, de sănătate și de protecție socială din Siria sunt în stare de colaps ca urmare a conflictului sângeros;
E. întrucât Rusia este unul dintre cei mai importanți susținători pe plan internațional ai președintelui Siriei, Bashar al-Assad, iar supraviețuirea regimului sirian este de importanță fundamentală pentru existența neîntreruptă a intereselor Rusiei în această țară; întrucât Rusia și-a exercitat dreptul de veto împotriva rezoluțiilor critice la adresa președintelui Al-Assad în cadrul Consiliului de Securitate al ONU și continuă să ofere sprijin militar regimului sirian, în ciuda faptului că acest lucru este condamnat pe plan internațional;
F. întrucât dreptul internațional umanitar și dreptul internațional în domeniul drepturilor omului interzic luarea drept țintă a persoanelor sau grupurilor pe baza convingerilor religioase sau a identității etnice, precum și atacurile împotriva civililor care nu participă la ostilități și a persoanelor care aduc ajutor umanitar persoanelor care sunt prinse în mijlocul conflictului; întrucât astfel de acte pot să constituie crime de război și crime împotriva umanității;
G. întrucât Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, semnat și ratificat de toate statele membre ale UE, afirmă că cele mai grave crime care preocupă întreaga comunitate internațională, în special genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război, nu trebuie să rămână nepedepsite;
H. întrucât numărul actelor de tortură, al arestărilor în masă și al actelor de distrugere la scară largă a zonelor populate a crescut dramatic, un număr mare de sirieni fiind strămutați și mulți alții fiind nevoiți să se îndepărteze de asistența umanitară atât de necesară;
I. întrucât nu poate exista o soluționare pe cale militară a conflictului și nici un acord de pace semnificativ sau reușit care să prevadă rămânerea la putere a președintelui Bashar al-Assad;
J. întrucât, deși s-au creat așa-numite „zone de detensionare a situației” în Siria în cadrul unui acord între Rusia, Turcia și Iran, atacurile cu mortiere, bombardamentele și focurile de armă continuă în alte părți ale țării; întrucât principala grupare de opoziție din Siria și-a exprimat neîncrederea în acest acord;
K. întrucât, potrivit unor relatări, guvernul sirian continuă să producă arme chimice, încălcând un acord din 2013 privind eliminarea acestora,
1. condamnă suferințele provocate fără discernământ civililor nevinovați și cauzate de bombardamente, atacuri cu mortiere și alte mijloace militare, recurgerea organizată la tortură și la acte de violență sexuală și lipsirea de ajutor umanitar și consideră că utilizarea munițiilor incendiare și a altor muniții împotriva obiectivelor și infrastructurii civile constituie crime de război;
2. solicită încetarea imediată a bombardamentelor și atacurilor fără discernământ asupra civililor, a personalului umanitar și a unităților medicale, pentru a permite evacuarea celor mai urgente cazuri medicale din Alep și din alte zone asediate, precum și pentru a facilita discuții urgente și semnificative care urmăresc instaurarea păcii în Siria;
3. salută eforturile depuse de personalul umanitar în încercarea de a aduce ajutorul atât de necesar, dar și alimente, apă și medicamente, celor care se găsesc prinși la mijloc în acest conflict și invită insistent toate părțile implicate în conflict să asigure accesul sigur și neîngrădit al organizațiilor umanitare la civilii afectați de război;
4. salută adoptarea strategiei UE privind Siria și hotărârea statelor membre de a colabora între ele și cu partenerii internaționali pentru a obține o soluționare pe cale pașnică și durabilă a conflictului, în conformitate cu Rezoluția 2254 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU și cu Comunicatul de la Geneva din iunie 2012;
5. încurajează eforturile depuse în prezent de statele membre pentru a răspunde nevoilor Siriei în perioada post-conflict, după demararea unui proces de pace cu adevărat incluziv și a tranziției politice, nevoi printre care se numără asistența umanitară imediată, reconstrucția infrastructurilor-cheie și sprijin pentru educație și asistență medicală;
6. salută contribuțiile financiare care au fost deja făcute de Uniunea Europeană și de statele sale membre pentru a sprijini țările vecine Siriei care oferă adăpost refugiaților ce fug din calea conflictului; încurajează continuarea acestui sprijin;
7. consideră că soluțiile la conflictul din Siria nu pot fi găsite în mod izolat, ci necesită o strategie mai amplă de soluționare a conflictelor, de consolidare a păcii și privind asistența umanitară în regiune, precum și măsuri de combatere a cauzelor profunde ale extremismului;
8. îndeamnă toate statele membre ale Consiliului de Securitate al ONU să-și onoreze responsabilitățile în legătură cu criza siriană;
9. condamnă Rusia pentru folosirea dreptului său de veto împotriva multor rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU privind conflictul din Siria și pentru sprijinul acordat regimului Al-Assad;
10. se opune acordării oricărui rol președintelui Bashar al-Assad în perioada post-conflict din Siria;
11. sprijină Consiliul și alte organisme internaționale în luarea în calcul a impunerii unor sancțiuni suplimentare împotriva persoanelor și grupurilor răspunzătoare de încălcări ale drepturilor omului și de acte violente de represiune împotriva populației civile din Siria;
12. încurajează ferm UE și statele sale membre să colaboreze cu parteneri și agenții internaționale pentru a asigura informarea despre și accesul la persoanele deținute ilegal de regimul sirian și de o serie de grupări armate de opoziție și care sunt dispărute, precum și eliberarea acestor persoane;
13. îndeamnă UE și statele membre să asigure finanțarea integrală a mecanismului de stabilire a responsabilității în Siria, menit să colecteze, să păstreze și să analizeze dovezi ale atrocităților și ale altor crime de război comise de toate părțile implicate în conflictul din Siria, în vederea inițierii unor acțiuni în fața Curții Penale Internaționale;
14. sprijină urmărirea penală în fața Curții Penale Internaționale a persoanelor acuzate de comiterea unor atacuri lipsite de discernământ asupra populației civile, de împiedicarea deliberată a ajutoarelor umanitare să ajungă la cei care mor de foame, de utilizarea de arme chimice împotriva unor persoane nevinovate și de recurgerea organizată la tortură și la acte de violență sexuală și se angajează să continue să depună eforturi în vederea stabilirii răspunderii în Siria;
15. solicită reluarea negocierilor politice sub egida Organizației Națiunilor Unite la Geneva, în cel mai scurt timp posibil, pentru a se pune capăt conflictului și a atenua suferința poporului sirian;
16. sprijină activitatea reprezentantului special al ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, în ceea ce privește încercarea de a obține un consens internațional privind încheierea unui acord de pace durabil;
17. își menține angajamentul față de independența, unitatea și integritatea teritorială a Siriei;
18. sprijină coaliția internațională în acțiunea sa militară împotriva SI/Daʼesh și a altor grupări teroriste din Siria;
19. recunoaște contribuția reuniunilor de la Astana în căutarea unei soluții pașnice la conflict și reamintește Rusiei, Iranului și Turciei de responsabilitatea care le revine în calitate de garanți de a asigura respectarea deplină a acordurilor de încetare a focului și detensionarea luptelor în zonele menționate;
20. consideră că reuniunile de la Astana trebuie să vină în completarea procesului de la Geneva în ceea ce privește detensionarea conflictului și aducerea laolaltă a tuturor părților, în interesul obținerii unui acord de pace durabil și semnificativ;
21. reamintește tuturor participanților la Conferința privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii din aprilie 2017 de angajamentele pe care și le-au asumat și îi încurajează să își realizeze angajamentele actuale de a sprijini populația din Siria și persoanele forțate să se refugieze în țările vecine;
22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Secretarului General al Ligii Arabe, guvernului și parlamentului Republicii Arabe Siriene, precum și guvernelor și parlamentelor țărilor învecinate cu Siria.