Document de ședință
15.5.2017
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la tabăra de refugiați de la Dadaab
( 2017/2687(RSP) )
Mariya Gabriel, Frank Engel, Bogdan Brunon Wenta, Cristian Dan Preda, Michael Gahler, Pavel Svoboda, Paul Rübig, Krzysztof Hetman, Adam Szejnfeld, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, György Hölvényi, Maurice Ponga, Željana Zovko
în numele Grupului PPE
Rezoluția Parlamentului European referitoare la tabăra de refugiați de la Dadaab
( 2017/2687(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere Declarația de la Nairobi a Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD) pentru Africa de Est din 25 martie 2017 privind soluții durabile pentru refugiații somalezi și reintegrarea persoanelor returnate în Somalia,
– având în vedere Declarația de la New York pentru refugiați și migranți, adoptată de ONU la 19 septembrie 2016,
– având în vedere comunicatul comun din 25 iunie 2016 al Comisiei ministeriale tripartite pentru repatrierea voluntară a refugiaților somalezi din Kenya,
– având în vedere concluziile summitului UE de la Valetta privind migrația, care s-a desfășurat în perioada 11-12 noiembrie 2015,
– având în vedere declarația adoptată în cadrul conferinței ministeriale a procesului de la Khartoum (Inițiativa privind ruta de migrație UE-Cornul Africii), la Roma, la 28 noiembrie 2014,
– având în vedere Acordul tripartit privind repatrierea voluntară, semnat la 10 noiembrie 2013 de guvernele din Somalia și Kenya și de UNHCR,
– având în vedere decizia Înaltei Curți din Kenya din 9 februarie 2017 care s-a pronunțat împotriva închiderii taberei de refugiați de la Dadaab,
– având în vedere decizia guvernului kenyan de a ataca hotărârea Înaltei Curți din 9 februarie 2017,
– având în vedere Fondul fiduciar de urgență pentru Africa al UE,
– având în vedere Pactul mondial al ONU cu privire la repartizarea responsabilităților pentru refugiați,
– având în vedere programul orientativ național pentru Somalia și programul orientativ regional pentru Africa de Est din cel de-al 11-lea Fond european pentru dezvoltare (FED),
– având în vedere finanțarea umanitară din partea UE ca răspuns pentru problema refugiaților din Kenya,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât regiunea Cornului Africii, cu aproape 250 de milioane de locuitori și o populație care crește rapid, găzduiește cel mai mare număr de persoane strămutate pe plan intern și de refugiați din Africa și din lume; întrucât această regiune se confruntă cu provocări legate de o migrație neregulamentară, strămutări forțate și interne, trafic de persoane, introducerea ilegală de migranți, terorism și conflicte violente;
B. întrucât la baza acestor provocări stau numeroși factori, care diferă în funcție de contextul local, dar care au toți la bază lipsa bunei guvernanțe și a oportunităților socioeconomice, sărăcia extremă, instabilitatea și schimbările climatice;
C. întrucât complexul pentru refugiați de la Dadaab a fost înființat în 1991 ca soluție temporară pentru persoanele care caută adăpost și fug din calea persecuției, a violenței și a instabilității din regiunea Africii de Est, în special din calea războiului civil din Somalia; întrucât complexul este format în prezent din cinci tabere diferite care găzduiesc diferite popoare și acoperă o suprafață de 50 de kilometri pătrați, cele mai vechi și cel mai dens populate dintre tabere fiind Hagadera, Dagahaley și Ifo;
D. întrucât, deși Dadaab a fost concepută pentru a găzdui aproximativ 90 000 de persoane, conform estimărilor ONU, complexul are în prezent o populație de aproximativ 260 000 de locuitori, dintre care 95% provin din Somalia, iar 60% au sub 18 ani;
E. întrucât în mai 2016 Kenya și-a desființat departamentul pentru refugiați, care era responsabil de recensământ, ceea ce înseamnă că zeci de mii de persoane nu au fost înregistrate, astfel că, de fapt, numărul acestora ar putea fi mai mare;
F. întrucât, de peste douăzeci de ani, Somalia este afectată de o gravă instabilitate și de lipsa unor structuri statale, al căror impact a fost agravat de dezastrele naturale recurente legate de schimbările climatice; întrucât aceste chestiuni au pus la încercare reziliența și capacitatea comunităților celor mai vulnerabile din Somalia de a face față acestor probleme și au devenit cauze importante ale strămutării în interiorul Somaliei și în țările învecinate;
G. întrucât, după trei decenii, situația refugiaților somalezi se numără printre cele mai îndelungate situații de acest tip din lume, având în vedere că aceștia sunt la a treia generație de refugiați născuți în exil; întrucât aproape un milion de somalezi sunt strămutați în regiune și alți 1,1 milioane sunt strămutați în interiorul Somaliei;
H. întrucât, de cincisprezece ani, Somalia este una dintre cele cinci țări din care provin cei mai mulți refugiați la nivel mondial, în prezent fiind înregistrați 1,1 milioane de refugiați, dintre care peste 80 % sunt găzduiți în Cornul Africii și în regiunea Yemen; întrucât Kenya găzduiește în prezent aproximativ 500 000 de refugiați, numărul acestora crescând în continuare din cauza nivelului din ce în ce mai ridicat de insecuritate din această regiune, în special din Sudanul de Sud;
I. întrucât, întreaga regiune est-africană se confruntă cu o secetă majoră, în anumite părți din Sudanul de Sud fiind declarată situația de foamete, care amenință până la un milion de persoane; întrucât a fost emisă o pre-alertă de foamete în Somalia, care se confruntă cu cea de a treia situație de foamete din ultimii 25 ani, administrația publică raportând că 6,2 milioane de persoane au nevoie de ajutor alimentar de urgență; întrucât președintele Kenyei, Uhuru Kenyatta, a declarat starea de secetă a acestei țări dezastru natural, 2,7 milioane de persoane confruntându-se cu foametea acută; întrucât se preconizează că este probabil ca situația să se deterioreze în Etiopia, Kenya, Somalia și Yemen, ceea ce ar putea duce la foamete generalizată;
J. întrucât, la 6 mai 2016, guvernul kenyan și-a anunțat decizia de a închide „cât mai repede posibil” tabăra de la Dadaab, exprimând preocupări legate de securitate și subliniind necesitatea de a pune capăt situație persistente a refugiaților din regiune; întrucât, totuși, la 30 noiembrie 2016 la solicitarea comunității internaționale, guvernul din Kenya a anunțat că închiderea va fi amânată cu șase luni, până în mai 2017, din „motive umanitare“;
K. întrucât comunitatea internațională, inclusiv UE, și-a exprimat înțelegerea față de preocupările și motivele guvernului kenyan pentru închiderea taberei, dar a evidențiat, de asemenea, că returnările în Somalia trebuie să se desfășoare în conformitate cu standardele internaționale, în sensul că este necesar consimțământul voluntar și în cunoștință de cauză, iar returnările să fie obiective și neutre, realizate în siguranță, cu demnitate și într-un mod durabil și persoanele returnate să fie conștiente de ceea ce se va întâmpla în cazul în care ar decide să nu accepte în mod voluntar să fie returnate;
L. întrucât, cu toate acestea, la 9 februarie 2017, ca răspuns la o petiție formulată de două organizații de apărare a drepturilor omului din Kenya (Comisia națională pentru drepturile omului din Kenya și Kituo Cha Sheria), Înalta Curte din Kenya a hotărât că decizia guvernului kenyan de a închide tabăra de refugiați de la Dadaab era discriminatorie, excesivă, arbitrară și disproporționată și reprezenta o pedeapsă colectivă;
M. întrucât dezbaterea privind închiderea taberelor din Dadaab a adus în prim plan ritmul lent de punere în aplicare a acordului tripartit, care a fost semnat în 2013 de către UNHCR, precum și de guvernele din Kenya și din Somalia și vizează realizarea returnărilor voluntare ale somalezilor în zonele stabile din Somalia, aspect care a fost criticat în mod deschis de către guvernul kenyan și alte părți interesate;
N. întrucât UNHCR a început să sprijine returnările voluntare ale refugiaților somalezi în 2014, dintre care s-au repatriat aproximativ 55 652, dar obiectivul de a crește rata de returnări durabile va depinde de situația din Somalia;
O. întrucât, la sfârșitul lunii august 2016, autoritățile somaleze Jubaland au suspendat repatrierile în capitala regională Kismaayo, fiind confruntată cu un flux crescut de refugiați; întrucât, potrivit UNHCR, 70 % din persoanele returnate sunt copii;
P. întrucât închiderea taberelor din Dadaab va avea repercusiuni în alte țări vecine, ca de exemplu Etiopia, care găzduiește în prezent aproximativ 245 000 de refugiați somalezi, putând conduce la un nou flux de refugiați; întrucât această situație pune în evidență caracterul interconectat al chestiunilor referitoare la refugiați, gestionarea frontierelor și stabilitate și subliniază necesitatea unei cooperări regionale consolidate în vederea abordării acestora;
Q. întrucât comunitatea gazdă din regiunea mai extinsă a Dadaab a dat dovadă de mare umanitate, generozitate și toleranță, dată fiind prezența taberei, însă se confruntă cu enorme provocări economice, de dezvoltare și de mediu;
R. întrucât UE a alocat 286 de milioane EUR prin intermediul Fondului european de dezvoltare (FED) pentru perioada 2014-2020, punând accentul pe implementarea „Pactului” și pe consolidarea statului și a păcii, securitatea alimentară, reziliență și, în special, pe educație; întrucât Fondul fiduciar al UE pentru Africa (EUTF) a fost semnat la Valetta la 12 noiembrie 2015 și a fost conceput pentru a aborda cauzele profunde ale destabilizării, strămutării forțate și migrației neregulamentare prin promovarea bunei guvernări, a rezilienței, a oportunităților economice, a securității și a dezvoltării;
S. întrucât, de asemenea, UE și-a luat angajamentul de a susține Misiunea Uniunii Africane în Somalia (AMISOM) prin Instrumentul financiar pentru pace în Africa, oferind fonduri pentru a asigura securitatea și a reduce pericolul pe care îl reprezintă Al-Shabaab și alte grupuri armate de opoziție;
T. întrucât, în urma ordinului executiv din 27 ianuarie 2017 al președintelui SUA, Donald Trump, aproximativ 3 000 de refugiați care urmau să fie reinstalați în SUA din Kenya în 2017, majoritatea din Dadaab, cea mai mare parte din aceștia fiind deja supuși controlului de securitate efectuat cu rigurozitate de funcționari ai SUA și ONU, după o așteptare de până la 10 ani pentru reinstalarea lor, au un viitor incert;
U. întrucât planul de acțiune global de la Nairobi adoptat în cursul reuniunii la nivel înalt a IGAD din 25 martie 2017 a subliniat, în special, seceta și conflictele armate, ca motive pentru strămutarea cetățenilor din regiune,
1. recunoaște eforturile lăudabile depuse de Kenya și regiunea locală din Dadaab pentru găzduirea unui număr fără precedent de refugiați în decursul unei perioade atât de lungi;
2. subliniază totuși că situația actuală din regiune a devenit nesustenabilă și necesită un răspuns coordonat și eficient din partea guvernelor și organizațiilor guvernamentale regionale din țările învecinate, cum ar fi Uniunea Africană, precum și a comunității internaționale, inclusiv UE, pentru a se asigura punerea în aplicare a unui program sustenabil și sigur de returnări, în paralel cu eforturile depuse pentru a spori securitatea și a crea dezvoltare socioeconomică pe termen lung în regiune;
3. subliniază că, atât timp cât instabilitatea continuă în întreaga regiune, refugiații nu se vor mai putea întoarce în țara lor; solicită, prin urmare, UE să își intensifice eforturile depuse pentru a-și asuma și a juca un rol de mediator în regiune pentru a soluționa problemele economice, politice, de mediu și de securitate subiacente, care reprezintă cauzele profunde ale sărăciei extreme, activității infracționale, radicalizării și terorismului și care, în cele din urmă, creează situația în care se află refugiații;
4. insistă asupra faptului că un răspuns la nivel regional este esențial pentru a asigura o protecție continuă a celor 260 000 de refugiați somalezi; reamintește că reintegrarea sustenabilă a persoanelor returnate, necesită o abordare holistică, bazată pe comunitate, în scopul de a îmbunătăți capacitatea de absorbție și accesul la servicii pentru persoanele returnate, persoanele strămutate intern și comunitățile locale din Somalia;
5. salută adoptarea planului de acțiune mondial și regional de la Nairobi, care prevede o închidere treptată a taberelor pentru a le permite refugiaților să aibă acces la un loc de muncă și la servicii în țara lor gazdă și să poată circula liber;
6. reamintește că returnările voluntare nu sunt singura opțiune; solicită o mai bună partajare a responsabilităților în ceea ce privește returnarea refugiaților și stabilirea de metode suplimentare prin care refugiații să aibă acces la țări terțe;
7. reiterează că susține obiectivele Fondului fiduciar de urgență (EUTF) pentru Africa legate de combaterea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare și ale strămutărilor de persoane în regiunea Africii de Est; solicită statelor membre să își respecte angajamentele pentru fond; solicită, cu toate acestea, Comisiei să își intensifice eforturile de consultare cu actorii din regiune, inclusiv populațiile locale, guvernul și ONG-uri regionale, în vederea concentrării asupra problemelor și nevoilor identificate la nivel local pentru a facilita întoarcerea refugiaților în țările lor de origine; subliniază faptul că Dadaab a creat aproximativ 10 000 de locuri de muncă, care sunt în principal legate de activitățile umanitare;
8. subliniază rolul important al unei abordări concentrate pe oameni și pe comunități în ceea ce privește folosirea resurselor EUTF pentru susținerea întoarcerilor de la Dadaab și introducerea unor măsuri în materie de dezvoltare și reziliență în această regiune; consideră că EUTF ar trebui să se concentreze nu doar pe problemele de dezvoltare economică, umană și socială, ci și pe implementarea proiectelor locale care vizează îmbunătățirea calității și accesibilității serviciilor de bază și a formării profesionale pentru dezvoltarea competențelor locale;
9. subliniază faptul că femeile și copiii reprezintă peste 60 % din populația totală din taberele de refugiați și sunt percepute ca fiind grupurile cele mai vulnerabile și mai marginalizate din tabără; invită guvernul kenyan, instituții regionale, organizațiile internaționale de asistență și comunitatea internațională, inclusiv UE, să adopte o abordare specifică pentru măsurile de asistență care să aibă în vedere factorii care influențează vulnerabilitatea femeilor și a copiilor din tabără, cum ar fi persecuția pe criterii de sex și de gen, violența împotriva femeilor, abuzurile sexuale și exploatarea, sărăcia extremă și excluderea socială;
10. salută organizarea cu succes a alegerilor prezidențiale din 2017; subliniază, cu toate acestea, că securitatea și condițiile socioeconomice în multe zone din Somalia continuă să nu fie propice returnărilor la scară largă și, prin urmare, solicită UE și statelor sale membre să conlucreze cu autoritățile somaleze cu privire la reinstaurarea stabilității în țară;
11. invită UE și pe partenerii săi internaționali să își intensifice eforturile pentru a asigura securitatea alimentară în Somalia și a evita foametea iminentă;
12. solicită UE să se asigure că programele de relocare din regiune au grijă în mod deosebit ca grupurile vulnerabile de persoane să fie transferate în mod responsabil în regiuni sigure, pentru a evita pericolul ca aceștia să fie ținta elementelor radicale și teroriste, precum Al Shabaab;
13. subliniază că trebuie să fie gestionate mai bine frontierele dintre Somalia și țările învecinate, considerate câmp de acțiune pentru rețelele implicate în traficul de persoane și introducerea ilegală de persoane, traficul de arme, droguri și alte mărfuri ilegale, finanțând astfel activitățile infracționale și teroriste; se așteaptă ca misiunea UE de instruire din Somalia să colaboreze îndeaproape cu AMISOM și cu autoritățile somaleze pentru a face schimb de bune practici privind îmbunătățirea gestionării frontierelor cu scopul de a prinde traficanții și contrabandiștii;
14. invită Uniunea Africană și organizațiile africane subregionale să examineze cu atenție situația regională și să împiedice orice nouă destabilizare a regiunii, în special prin menținerea unui dialog politic permanent între țările din regiune; invită Uniunea Europeană să colaboreze la cel mai înalt nivel cu partenerii săi africani regionali în acest sens;
15. reamintește că securitatea și stabilizarea reprezintă în continuare provocări majore în regiune și insistă asupra necesității ca Uniunea Africană să monitorizeze îndeaproape situația și să mențină un dialog politic permanent cu guvernul kenyan;
16. își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul asupra situației din regiune al deciziei luate de către administrația Statelor Unite de a-și reduce contribuția la agențiile ONU cu 640 de milioane USD; insistă asupra faptului că contribuțiile voluntare la fondurile și agențiile ONU, care reprezintă jumătate din bugetul lor total, sunt esențiale pentru menținerea păcii și securității la nivel mondial;
17. subliniază că un deficit în bugetul agențiilor ONU, cum ar fi UNHCR, care oferă protecție, adăpost și ajutor umanitar în circumstanțe dificile și complexe, ar spori provocările în materie de securitate cauzate de supraaglomerarea cronică, riscul apariției unor boli, inundațiile sezoniere și riscul de foamete;
18. subliniază faptul că, prin acțiunea sa externă și strategia de securitate, UE și asumat angajamente pentru ajutorul umanitar, dezvoltarea economică, instituții puternice ale statului, o bună asistență medicală, educație și democrație în această regiune;
19. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe.