Document de ședință
15.5.2017
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la realizarea soluției coexistenței a două state în Orientul Mijlociu
( 2016/2998(RSP) )
Tamás Meszerics, Margrete Auken, Ernest Urtasun, Klaus Buchner, Florent Marcellesi, Bart Staes, Jordi Solé, Pascal Durand
în numele Grupului Verts/ALE
Laura Agea, Rosa D’Amato, Ignazio Corrao, Fabio Massimo Castaldo
Rezoluția Parlamentului European referitoare la realizarea soluției coexistenței a două state în Orientul Mijlociu
( 2016/2998(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind conflictul dintre Palestina și Israel,
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind procesul de pace din Orientul Mijlociu, printre care cele din 18 ianuarie 2016,
– având în vedere orientările UE privind dreptul umanitar internațional,
– având în vedere declarațiile Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, referitoare la situația din Israel și Palestina,
– având în vedere decizia guvernului suedez de a recunoaște statul Palestina la 30 octombrie 2014, alăturându-se astfel altor 136 de țări - inclusiv 8 state membre ale UE, Islanda și Vaticanul - care au recunoscut Palestina,
– având în vedere Comunicarea privind etichetarea produselor care provin din teritoriile palestiniene ocupate, publicată în noiembrie 2015,
– având în vedere „Raportul semestrial privind demolarea și confiscarea unor structuri și proiecte finanțate de UE în Zona C, în perioada septembrie 2016-februarie 2017”, publicat de SEAE la 5 aprilie 2017,
– având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind conflictul Israel-Palestina, și în special Rezoluția 2334, adoptată la 26 decembrie 2016,
– având în vedere convențiile ONU privind drepturile omului și tratatele de drept umanitar internațional la care Israelul, Palestina și statele membre ale UE sunt state părți,
– având în vedere Inițiativa arabă pentru pace, adoptată în martie 2002 de către Consiliul Ligii Statelor Arabe,
– având în vedere studiul Parlamentului European din 25 iunie 2015, intitulat „Ocuparea/Anexarea unui teritoriu: Respectarea dreptului internațional umanitar și a drepturilor omului și o politică consecventă a UE”,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât perspectivele de reluare a negocierilor pentru o soluționare cuprinzătoare a conflictului dintre Israel și Palestina în cadrul așa-numitului proces de pace din Orientul Mijlociu rămân sumbre, în pofida măsurilor diplomatice preliminare luate de noua administrație a SUA;
B. întrucât soluția coexistenței a două state rămâne opțiunea preferată atât a palestinienilor, cât și a israelienilor și doar o minoritate de ambele părți sprijină ideea unei soluții bazate pe un singur stat binațional, conform unui sondaj realizat în februarie 2017 de către Centrul palestinian pentru cercetare politică și sondaje și Centrul Tami Steinmetz de cercetare pentru pace;
C. întrucât în raportul anual al Amnesty International 2016/2017 se menționează următoarele: „Anul acesta am fost martori la înjunghieri, mașini capcană, împușcări și alte atacuri ale palestinienilor asupra israelienilor în Cisiordania și în Israel. Atacurile, comise în majoritate de palestinieni neafiliați la grupări armate, au ucis 16 israelieni și un străin, majoritatea civili. Forțele israeliene au ucis 110 de palestinieni și doi resortisanți străini în cursul acestui an. Unii au fost uciși ilegal, deși nu reprezentau un pericol vital. Grupări armate palestiniene din Gaza au lansat periodic, nediferențiat, rachete și mortiere în Israel, fără a provoca decese sau vătămări grave. Forțele israeliene au răspuns cu atacuri aeriene și de artilerie, care s-au soldat cu moartea a trei civili palestinieni, inclusiv doi copii, în Fâșia Gaza”;
D. întrucât Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a înregistrat, de la începutul anului 2017, 16 morți și 525 de răniți în rândul palestinienilor în urma acțiunilor forțelor israeliene în Teritoriile palestiniene ocupate (TPO), 5 decese în rândul israelienilor provocate de palestinieni în TPO și în Israel, cu o medie săptămânală de 7 israelieni răniți de palestinieni;
E. întrucât, de la începutul anului, guvernul israelian a anunțat stabilirea unei noi colonii ilegale și a adăugat aproximativ 6 000 de locuințe suplimentare în cele existente, inclusiv în unele locuri din Ierusalimul de Est evidențiate repetat de UE ca fiind „linii roșii”; întrucât, la 6 februarie 2017, Knessetul a adoptat Legea regularizării, care autorizează efectiv confiscarea terenurilor palestiniene private pentru a crea și a extinde avanposturi și locuințe; întrucât unele grupuri ale societății civile avertizează cu privire la planurile în curs pentru un număr suplimentar de 15 000 de locuințe în Ierusalimul de Est, inclusiv în Givat Hamatos;
F. întrucât populația palestiniană din Cisiordania se confruntă cu încălcări grave ale drepturilor lor, printre care violențele colonilor și restricții grave ale liberei circulații și accesului la servicii de bază (inclusiv apa); întrucât 6 300 de palestinieni - printre care 300 de copii, 61 de femei și 536 de persoane aflate în detenție administrativă - se află în prezent în închisorile israeliene; întrucât din 17 aprilie 2017 a început o grevă a foamei în masă a prizonierilor palestinieni pentru susținerea drepturilor lor de bază;
G. întrucât, în conformitate cu Biroul Reprezentantului UE în Palestina, s-a înregistrat o rată fără precedent de demolări ale structurilor palestiniene de către autoritățile israeliene în Zona C și în Ierusalimul de Est în ultimele luni, printre care 440 de structuri în proprietate palestiniană, care au condus la strămutarea a 1 628 de persoane, inclusiv a 772 de copii și au afectat negativ alți 7 216 de palestinieni; întrucât biroul UE a raportat o „creștere excepțională” a demolărilor structurilor finanțate de UE sau de statele membre ale acesteia, cu un număr total de 182 de structuri în valoare de 557 378 EUR în 2016; întrucât nu au fost solicitate niciun fel de compensări pentru aceste distrugeri;
H. întrucât blocada continuă a Fâșiei Gaza are un impact devastator asupra celor 1,8 milioane de locuitori ai săi și constituie, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii, „o pedeapsă colectivă impusă prin încălcarea evidentă a obligațiilor pe care Israelul le are în temeiul dreptului umanitar internațional”;
I. întrucât eforturile depuse în vederea unei reconcilieri palestiniene nu au înregistrat progrese concrete; întrucât Autoritatea Palestiniană (AP) nu a putut să-și exercite autoritatea asupra Fâșiei Gaza; întrucât liderii Palestinei continuă să se dezbine în lupte interne; întrucât AP este acuzată din ce în ce mai frecvent de clientelism, autoritarism, arestarea oponenților și corupție;
J. întrucât, de la Acordurile de la Oslo din 1993, comunitatea donatorilor a investit peste 23 de miliarde EUR în ajutoare pentru pace și dezvoltare în Palestina; întrucât, în aceeași perioadă, inegalitatea, șomajul și sărăcia din rândul palestinienilor au crescut constant;
K. întrucât o evaluare a cooperării UE cu TPO, efectuată în numele Comisiei în mai 2014, a concluzionat că actuala paradigmă de cooperare și-a atins limitele, în absența unui demers politic paralel din partea UE pentru a se ocupa de obstacolele reprezentate de ocupația și politicile de decontare israeliene și de divizarea politică dintre Cisiordania și Gaza;
L. întrucât, conform dreptului internațional, părțile terțe, inclusiv statele membre ale UE, au datoria de a nu încuraja, ajuta sau susține crearea de colonii, precum și de a face tot ce le stă în mod rezonabil în putință pentru a împiedica stabilirea de noi colonii și a pune capăt acestor practici ilegale;
1. își exprimă ferma convingere că singura soluție durabilă la conflictul din Orientul Mijlociu rămâne cea a două state democratice, Israel și Palestina, care să coexiste în pace între frontiere sigure și recunoscute, pe baza „liniei verzi” din 1967 și cu Ierusalimul drept capitală a ambelor state;
2. consideră că persistența unei realități monostatale a drepturilor inegale, ocupației neîncetate și anexărilor insidioase în Cisiordania, precum și disiparea perspectivelor constituirii unui stat palestinian, impun o regândire a politicii UE în privința acestui conflict;
3. subliniază din nou că metodele non-violente reprezintă singurul mod de obținere a păcii între israelieni și palestinieni; condamnă ferm toate actele de violență împotriva civililor, inclusiv actele de terorism, precum și toate actele de instigare, incitare și distrugere ale ambelor părți;
4. condamnă extinderea continuă a coloniilor israeliene, care constituie o încălcare flagrantă a dreptului umanitar internațional, alimentează resentimentele și disperarea palestinienilor și reprezintă obstacolul capital pentru viabilitatea și perspectivele soluției bazate pe coexistența a două state;
5. subliniază hotărârea comunității internaționale, exprimată din nou de Consiliul de Securitate al ONU în decembrie 2016, de a nu recunoaște nicio modificare a granițelor din 1967, inclusiv cu privire la Ierusalim, în afara celor convenite de părți prin negociere; invită autoritățile israeliene să întrerupă și să abandoneze imediat politica de colonizare; respinge politica de așa-numită reținere a guvernului israelian cu privire la construirea de colonii și solicită Uniunii Europene să rămână fermă cu privire la această chestiune;
6. se arată profund îngrijorat de exploatarea de către Israel a resurselor naturale ale Palestinei și de prevalența strămutărilor forțate, în special în zona C, care reprezintă o încălcare gravă a Convențiilor de la Geneva; invită autoritățile israeliene să respecte în totalitate drepturile populației palestiniene din Zona C, inclusiv a beduinilor și să anuleze imediat toate planurile de transfer forțat și toate ordinele de demolare și evacuare împotriva acestora, inclusiv în comunitățile Susya și Khan-Al-Ahmar;
7. solicită insistent UE să își onoreze responsabilitățile la nivel mondial, adoptând o inițiativă ambițioasă și cuprinzătoare pentru pace în regiune; subliniază că această nouă politică a UE ar trebui să se concentreze pe menținerea viabilității pe termen lung a soluției coexistenței a două state;
8. invită instituțiile și statele membre ale UE să asigure aplicarea cerinței lor legale privind nerecunoașterea și, în conformitate cu Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 2334, să aplice o politică eficientă și cuprinzătoare de diferențiere de către UE între Israel și coloniile sale, care să se bazeze pe respectarea strictă a dreptului internațional și a principiilor Uniunii;
9. încurajează Comisia și VP/ÎR, ca parte a unei politici mai solide a UE în ceea ce privește coloniile israeliene, să ia următoarele măsuri:
a. să intensifice diplomația publică ca reacție la acțiunile de colonizare și să explice clar faptul că o astfel de politică se bazează atât pe legăturile profunde dintre UE și Israel, cât și pe un imperativ juridic;
b. să reanalizeze întreaga sferă a înțelegerilor UE-Israel, pentru a se asigura că politica de diferențiere este aplicată efectiv în toate relațiile bilaterale;
c. să creeze un mecanism UE de monitorizare și conformitate solid pentru comerțul provenind din colonii și să raporteze anual cu privire la aplicarea orientărilor UE privind etichetarea produselor provenind din colonii; invită Comisia să inițieze proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor atunci când este cazul;
d. să reproducă la nivelul UE consultanța de afaceri a statelor membre, avertizând sectorul privat cu privire la riscurile juridice și economice ale activităților în beneficiul coloniilor;
e. să elaboreze orientări privind cooperarea financiară dintre entitățile europene și cele israeliene care să asigure faptul că fondurile de investiții sau băncile din UE nu susțin societăți sau fonduri care își desfășoară activitatea în colonii;
f. să refuze admisibilitatea documentelor legale emise de coloniile israeliene, cum ar fi actele de proprietate sau diplomele de învățământ;
g. să reevalueze relațiile dintre UE și Israel din perspectiva articolului 2 din Acordul de asociere;
h. să se asigure că aprofundarea relațiilor dintre UE și Israel continuă să fie condiționată de angajamentul pentru soluția a două state și că viitoarele priorități ale parteneriatului UE-Israel includ o clauză teritorială;
10. solicită insistent tuturor statelor membre ale UE să recunoască necondiționat statul Palestina; este ferm convins că recunoașterea la nivel european va crește șansele de pace și va încuraja eforturile, inclusiv ale societății civile israeliene, de a realiza o soluție bazată pe coexistența a două state;
11. regretă că numirea de către VP/ÎR a Reprezentantului Special al UE pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu nu a reușit până în prezent să aducă îmbunătățiri tangibile ale eforturilor diplomatice și vizibilității UE; consideră, prin urmare, că este necesară o revizuire drastică a acestui mandat;
12. își exprimă îngrijorarea cu privire la intensificarea distrugerilor și confiscărilor asistenței umanitare în Zona C; regretă lipsa de determinare a SEAE și a Comisiei, evidențiată de Curtea Europeană de Conturi, pentru a asigura compensații și a garanta nerepetarea acestor acte din partea autorităților israeliene; se așteaptă din partea Comisiei să deducă echivalentul acestor pierderi din asistența bilaterală a UE acordată Israelului; insistă că este extrem de importantă respectarea de către Comisie a celor mai stricte standarde de transparență și responsabilitate în ceea ce privește asistența bilaterală în Palestina și să se asigure că toate acuzațiile de finanțare ilicită conduc la investigații corespunzătoare;
13. salută sprijinul UE pentru comunitățile aflate în pericol de transfer forțat și solicită continuarea investițiilor în Zona C; invită Comisia să se asigure că acest ajutor este furnizat într-un mod care inversează tendința de fragmentare, integrează pe deplin dimensiunea politică a ocupației și susține în mod real autodeterminarea palestinienilor; subliniază, în acest sens, importanța deosebită a asigurării accesului palestinienilor în Zona C pentru redresarea economică și o creștere sustenabilă;
14. invită insistent Guvernul Israelului să ridice imediat, necondiționat și complet blocada ilegală din Fâșia Gaza; regretă restricțiile impuse în continuare de Israel asupra introducerii de materialele de construcții în Fâșia Gaza;
15. își exprimă îngrijorarea cu privire la rapoartele referitoare la deteriorarea climatului pentru ONG-urile care se ocupă de drepturile omului și pentru forțele progresiste din Israel și Palestina, precum și cu privire la încercările din ce în ce mai frecvente ale autorităților de a înăbuși opoziția și vocile independente; invită Delegația UE și misiunile diplomatice ale statelor membre să colaboreze în continuare cu autoritățile, să se întâlnească în mod sistematic și să sprijine actorii favorabili drepturilor omului și păcii, fără de care soluția coexistenței a două state va fi dificil de realizat;
16. subliniază potențialul unic al comunității palestiniene din Israel de a avea un rol esențial în obținerea unei păci de durată între israelieni și palestinieni; solicită încetarea discriminării cetățenilor palestinieni din Israel; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la legea statului națiune, care se adaugă altor texte legislative discriminatorii adoptate recent, și solicită insistent membrilor Knessetului să se opună promulgării acestora; invită SEAE și Comisia să-și intensifice substanțial sprijinul și angajamentele față de minoritățile din Israel și să le susțină eforturile de a obține drepturi egale și o participare politică, economică și socială mai bună;
17. regretă faptul că în continuare palestinienii nu sunt uniți și invită toate forțele palestiniene să-și reia eforturile de reconciliere, în special prin organizarea unor alegeri prezidențiale și legislative care trebuiau să aibă loc de mult în întreaga Palestină; solicită autorităților israeliene să îi elibereze pe toți membrii Consiliului Legislativ Palestinian aflați în prezent în detenție administrativă, precum și pe toți ceilalți palestinieni care se află în aceeași situație fără a li se fi adus vreo acuzație; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la continuarea grevei foamei a prizonierilor palestinieni și solicită autorităților israeliene să le respecte drepturile fundamentale ca deținuți; invită UE să întreprindă acțiuni inovatoare de promovare a reconcilierii;
18. decide să convoace, ca semn al angajamentului său clar față de soluția coexistenței a două state, o reuniune extraordinară a Conferinței președinților la Ierusalim, în iunie 2017, și să creeze un grup de monitorizare pentru a evalua aplicarea politicii UE de diferențiere;
19. amintește decizia sa privind lansarea unei inițiative denumite „Parlamentari pentru pace”, care să reunească parlamentari europeni, israelieni și palestinieni, pentru a contribui la elaborarea unei agende pentru pace și a completa eforturile diplomatice ale UE;
20. își exprimă indignarea față de obstrucționarea continuă și nejustificată de către autoritățile israeliene a tuturor vizitelor organismelor oficiale ale Parlamentului European în Fâșia Gaza;
21. decide trimiterea unei delegații ad hoc în Gaza/Palestina și în Israel pentru evaluarea situației de la fața locului în ceea ce privește distrugerea proiectelor finanțate de UE în Zona C și în Gaza, precum și perspectivele unei politici a UE reînnoite în privința conflictului;
22. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al ONU, Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, guvernului israelian, Knessetului, Președintelui Autorității Palestiniene, Consiliului Legislativ Palestinian și organelor Adunării Parlamentare Euro-mediteraneene.