Document de ședință
16.5.2017
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
depusă în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
referitoare la punerea în aplicare a soluției bazate pe coexistența a două state în Orientul Mijlociu
( 2016/2998(RSP) )
Hilde Vautmans, Marietje Schaake
în numele Grupului ALDE
Rezoluția Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare a soluției bazate pe coexistența a două state în Orientul Mijlociu
( 2016/2998(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la procesul de pace din Orientul Mijlociu,
– având în vedere rezoluțiile ONU precedente, inclusiv Rezoluția 2334/2016 adoptată de Consiliul de Securitate al ONU la 23 decembrie 2016,
– având în vedere Raportul Secretarului General al ONU pentru drepturile omului în regiunea siriană ocupată Golan, prezentat Adunării Generale la 10 ianuarie 2017,
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene din 6 ianuarie 2017 privind procesul de pace din Orientul Mijlociu,
– având în vedere concluziile Consiliului privind procesul de pace din Orientul Mijlociu din 18 ianuarie 2016,
– având în vedere Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Statul Israel, pe de altă parte,
– având în vedere Raportul Cvartetului din mai 2016,
– având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele Comisiei (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) și-a exprimat în mai multe rânduri angajamentul pentru reînnoirea și intensificarea rolului Uniunii în cadrul procesului de pace;
B. întrucât a sosit, prin urmare, momentul ca diplomația europeană să renunțe la atitudinea de observator adoptată până acum;
C. întrucât, în aprilie 2015, Înaltul Reprezentant a numit un nou Reprezentant Special al UE pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu (denumit în continuare „Reprezentantul Special al UE”);
D. întrucât ocupația durează de peste 50 de ani, iar Acordul de la Oslo I a fost semnat în 1993;
E. întrucât în prezent în mai multe state membre este în curs de desfășurare un proces care vizează recunoașterea statului Palestina;
F. întrucât Uniunea Europeană consideră că, în actualul mediu politic internațional aflat în continuă schimbare, procesul de pace din Orientul Mijlociu necesită mai mult ca oricând o coordonare puternică și o unitate indestructibilă a părților, a regiunii și a comunității internaționale;
G. întrucât protejarea populației palestiniene și a drepturilor sale, inclusiv a drepturilor deținuților, în Cisiordania, mai ales în Zona C, și în Ierusalimul de Est este de o importanță primordială pentru păstrarea viabilității soluției bazate pe coexistența a două state;
H. întrucât, în aprilie 2017, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a denunțat faptul că autoritățile din Gaza au executat trei persoane, încălcând astfel obligațiile ce îi revin Palestinei în temeiul legislației internaționale;
I. întrucât Uniunea Europeană este principalul furnizor de ajutoare financiare al Autorității Palestiniene și este, totodată, cel mai important partener comercial al Israelului; întrucât Israelul are acces la fonduri UE în cadrul inițiativei Orizont 2020, fiind în același timp parte la acorduri privind produse agricole, industriale și farmaceutice;
J. întrucât, pe lângă eforturile depuse în vederea relansării procesului de pace, există și proiecte de cooperare concrete, cum ar fi canalul dintre Marea Roșie și Marea Moartă, ce oferă o viziune de speranță, pace și reconciliere de care regiunea are atât de multă nevoie,
1. își reiterează susținerea pentru o soluție bazată pe coexistența a două state, în cadrul căreia statul Israel, cu frontiere sigure și recunoscute, și un stat Palestina independent, democratic, contiguu și viabil, ar coexista pașnic și în siguranță, și declară că nu va fi recunoscută nicio modificare a frontierelor de dinainte de 1967 în afara celor convenite de părți, inclusiv în ceea ce privește Ierusalimul în calitate de capitală a celor două state;
2. se opune cu fermitate tuturor acțiunilor care subminează viabilitatea soluției bazate pe coexistența a două state și îndeamnă ambele părți să demonstreze, prin intermediul politicilor și acțiunilor, un angajament autentic față de o soluție bazată pe coexistența a două state, pentru a restabili încrederea și pentru a crea o cale către negocieri reale; solicită delegațiilor SEAE și UE din Ierusalim și Tel Aviv, în acest scop, să continue să monitorizeze îndeaproape evoluțiile de la fața locului și implicațiile lor mai extinse și să ia în considerare acțiuni suplimentare menite să protejeze viabilitatea soluției bazate pe coexistența a două state, care este constant erodată de noi evenimente ce survin la fața locului;
Obstacole în calea soluției bazate pe coexistența a două state
3. consideră, în acest context, că existența și construcția coloniilor israeliene din teritoriul palestinian ocupat, inclusiv din Ierusalimul de Est, sunt ilegale în temeiul dreptului internațional și constituie un obstacol major în calea soluției bazate pe coexistența a două state;
4. regretă, în special, aprobarea de către Knesset, la 6 februarie 2017, a „Legii de regularizare” care permite legalizarea retroactivă a construcțiilor ridicate în colonii pe proprietățile palestinienilor, fără consimțământul proprietarului privat legitim; regretă decizia ulterioară a Guvernului israelian, din 30 martie 2017, de a organiza licitații pentru noi construcții în colonii amplasate în interiorul Cisiordaniei;
5. solicită, prin urmare, Israelului să demoleze avanposturile ridicate începând din martie 2001, în conformitate cu foaia de parcurs din 2002 a Cvartetului, și să pună capăt tuturor colonizărilor; își reiterează apelul către autoritățile israeliene de a pune imediat capăt blocadei din Gaza, ținând cont în mod corespunzător de nevoia lor de a-și proteja cetățenii de atacurile teroriste;
6. condamnă demolarea unor construcții și proiecte finanțate de UE în teritoriile ocupate; îndeamnă organizațiile finanțate de UE care activează la fața locului să coopereze cu autoritățile israeliene pentru a preveni astfel de noi demolări;
7. reamintește că respectarea dreptului internațional umanitar și a dreptului internațional al drepturilor omului de către actorii statali și cei nestatali, inclusiv responsabilitatea pentru acțiunile lor, constituie o piatră de temelie pentru pacea și securitatea din regiune;
8. regretă faptul că situația politică și economică în curs de deteriorare reprezintă o provocare pentru Autoritatea Palestiniană, care se străduiește să facă pe deplin dovada statutului de lider ce reprezintă întreaga comunitate palestiniană la masa negocierilor, și împiedică lupta împotriva violenței și incitărilor, îndeosebi în cazurile în care sunt implicați tineri palestinieni;
9. subliniază că Autoritatea Palestiniană ar trebui să aibă un mesaj unitar în cursul negocierilor cu Israelul, reprezentând nu doar Cisiordania, ci și Fâșia Gaza; face apel la Hamas să accepte faptul că Autoritatea Palestiniană reprezintă și Gaza;
10. reamintește că violența continuă, actele de terorism recente comise împotriva israelienilor și incitarea la violență sunt fundamental incompatibile cu avansarea pe calea unei soluții bazate pe coexistența a două state și exacerbează într-o măsură semnificativă lipsa de încredere dintre cele două comunități; regretă faptul că Autoritatea Palestiniană continuă să îi ridice la rangul de martiri pe palestinienii uciși în Israel în timp ce comit atacuri teroriste;
11. face apel la forțele de securitate ale Autorității Palestiniene să desfășoare integral și în timp util operațiuni efective, cum ar fi destructurarea arsenalului de arme ilegale și contracararea activităților grupurilor de militanți palestinieni, precum atacurile cu rachete împotriva Israelului;
12. îndeamnă autoritățile din Gaza să pună capăt execuțiilor și face apel la Autoritatea Palestiniană să instituie imediat un moratoriu oficial privind utilizarea pedepsei cu moartea, în vederea abolirii acesteia;
13. face apel la ambele părți să ia măsuri imediate pentru a preveni orice act de violență împotriva civililor, inclusiv atacurile teroriste, precum și provocările, incitările și distrugerile;
O nouă inițiativă europeană pentru pace: transmiterea unui mesaj unitar
14. reamintește statelor membre Declarația de la Veneția din iunie 1980, prin care statele membre ale UE și-au asumat răspunderea în cadrul procesului de pace, și solicită adoptarea unei noi declarații de la Veneția cu ocazia împlinirii a 50 de ani de ocupație în luna iunie a acestui an; face apel la Înaltul Reprezentant să folosească această nouă declarație pentru a se angaja în crearea unei inițiative europene pentru pace;
15. subliniază că este necesar ca UE să își asume un rol esențial și ușor de recunoscut în cadrul Cvartetului și în cursul negocierilor cu părțile implicate din regiune; salută, prin urmare, numirea de către Înaltul Reprezentant a unui Reprezentant Special al UE pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu ca pe un semnal clar al angajamentului UE;
16. regretă însă că, de la numirea Reprezentantului Special, Uniunea nu pare să joace un rol mai important în soluționarea conflictului; îndeamnă, prin urmare, Înaltul Reprezentant și Reprezentantul Special al UE să fructifice în mai mare măsură relațiile politice și expertiza instituțională a UE și a statelor sale membre, bazate pe proximitatea geografică a Europei, pe legăturile istorice și pe schimburile economice intense cu regiunea Orientului Mijlociu, pentru a asigura un rol politic mai activ și mai eficient în cadrul procesului de pace dintre israelieni și palestinieni, precum și, într-un context mai larg, dintre statele arabe și Israel;
17. subliniază, în acest sens, importanța eforturilor depuse în prezent pentru a face Inițiativa arabă pentru pace să avanseze, precum și eforturile reînnoite ale Cvartetului și ale Egiptului; recunoaște inițiativa Franței privind organizarea unei conferințe internaționale pentru pace;
18. subliniază că, în scopul de a sprijini o veritabilă inițiativă europeană pentru pace, statelor membre le revine datoria principală de a contribui activ la creionarea unei poziții europene unitare și de a se abține de la inițiative unilaterale care slăbesc acțiunile europene;
19. subliniază că șefii de stat și de guvern europeni nu îi pot cere Uniunii să fie proactivă în regiune dacă pozițiile lor divergente o împiedică să adopte o poziție comună unică prin intermediul Înaltului Reprezentant;
20. subliniază că evoluția viitoare a relațiilor dintre UE și partenerii israelieni și palestinieni deopotrivă va depinde și de angajamentul acestora în direcția unei păci de durată bazate pe o soluție care implică coexistența a două state;
21. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, reprezentantului Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, Knessetului și Guvernului israelian, Președintelui Autorității Palestiniene și Consiliului Legislativ Palestinian.