Document de ședință
30.6.2017
PROPUNERE DE REZOLUȚIE
depusă pe baza declarației Comisiei
în conformitate cu articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul de procedură și cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană
referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru 2018
( 2017/2699(RSP) )
Anthea McIntyre
în numele Grupului ECR
Rezoluția Parlamentului European referitoare la programul de lucru al Comisiei pentru 2018
( 2017/2699(RSP) )
Parlamentul European,
– având în vedere declarația Consiliului European din 19 februarie 2016 privind competitivitatea,
– având în vedere Acordul interinstituțional (AII) dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare,
– având în vedere raportul final din 24 iulie 2014 al Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă, intitulat „Reducerea birocrației în Europa – moștenire și perspective”,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la rapoartele anuale 2012-2013 privind subsidiaritatea și proporționalitatea[2],
– având în vedere articolul 37 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât cel mai bun sprijin economic și social pe care îl pot oferi statele membre cetățenilor în vederea îmbunătățirii calității vieții este o economie în creștere cu un nivel scăzut al inflației și cu rate ridicate de ocupare a forței de muncă și de creștere a salariilor, care generează resursele necesare finanțării investițiilor pentru viitor, a îmbunătățirii infrastructurii și a serviciilor publice;
B. întrucât statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu provocări economice considerabile în condițiile dificile de pe piața mondială, care nu pot fi soluționate decât prin crearea unor economii dinamice și competitive, cu o mai bună productivitate și inovare;
C. întrucât securitatea reprezintă o îngrijorare majoră în această perioadă marcată de amenințări interne și internaționale;
D. întrucât opinia publică devine din ce în ce mai sceptică din cauza faptului că Uniunea Europeană pare să preia competențe și responsabilități care ar fi mai bine exercitate la nivelul statelor sale membre, al autorităților locale și regionale sau de către cetățenii înșiși;
E. întrucât cetățenii Uniunii Europene doresc în mod clar o Uniune care să impună cât mai puține constrângeri, care să faciliteze cooperarea dintre statele sale membre în domenii în care acest lucru poate aduce valoare adăugată și care, mai ales, să respecte principiile fundamentale ale subsidiarității, proporționalității și atribuirii,
PARTEA 1: EUROPA TRĂIEȘTE O PERIOADĂ CRITICĂ
Principii generale pentru programul de lucru pe 2018
1. subliniază că statele membre reprezintă fundamentul democratic al Uniunii Europene și că, în propunerile sale pe 2018, Comisia trebuie să acorde o importanță suficientă implicării autorităților naționale și regionale în activitatea sa;
2. solicită Comisiei Europene să reducă la minimum noile propuneri pentru 2018, axându-se pe domeniile în care cooperarea europeană poate aduce un plus de valoare în conformitate cu principiile subsidiarității, proporționalității și atribuirii;
3. solicită ca politicile și programele UE să fie revăzute astfel încât să le permită statelor membre să exercite la nivel local un grad mai mare de control și o mai mare flexibilitate în ceea ce privește modul în care îndeplinesc obiectivele convenite la nivel european;
4. insistă ca Comisia să consulte mai frecvent statele membre, autoritățile locale și regionale, precum și direct cetățenii cu privire la propunerile viitoare; subliniază importanța acordării unei perioade de timp suficiente pentru observații și a utilizării mai frecvente a „cărților albe” și a „cărților verzi” pentru prezentarea diverselor opțiuni;
5. subliniază importanța obținerii de rezultate cu maximă eficiență și a unei politici de toleranță zero față de cazurile de gestionare defectuoasă și de fraudă;
6. subliniază că Uniunea Europeană trebuie să fie orientată către exterior și trebuie să cultive strânse legături economice, comerciale și strategice cu prietenii și aliații săi, în special cu țările din vecinătatea imediată;
Priorități pentru 2018
7. invită Comisia Europeană să acorde prioritate în 2018 măsurilor care îi vor permite Uniunii Europene să sprijine statele sale membre în reformarea economiilor lor, astfel încât să se realizeze pe termen lung o creștere economică durabilă, să se creeze noi locuri de muncă și să se genereze prosperitate;
8. consideră că, la nivelul Uniunii Europene, un instrument esențial pentru îmbunătățirea perspectivelor economice ar fi promovarea programului pentru o mai bună legiferare; solicită, prin urmare, Comisiei să elaboreze acest program pe baza unor obiective ambițioase, mai ales în ceea ce privește următoarele:
– testele privind IMM-urile și cele de competitivitate ca elemente ale evaluării impactului,
– stabilirea unor ținte de reducere a sarcinilor,
– studiul anual al sarcinilor și
– activitatea Comitetului de control normativ;
solicită Comisiei să se asigure că microîntreprinderile sunt exceptate, în măsura posibilului, de la toate propunerile legislative, așa încât să fie încurajați tinerii antreprenori și înființarea de noi întreprinderi;
9. solicită ca accentul să rămână în continuare pe consolidarea fiscală favorabilă creșterii; consideră că stimularea investițiilor nu ar trebui văzută drept o alternativă la reformele structurale necesare;
10. subliniază importanța punerii în aplicare a politicii din domeniul concurenței pentru crearea unor condiții de concurență echitabile care să favorizeze inovarea, productivitatea, crearea de locuri de muncă și investițiile pentru toți actorii de pe piața unică și pentru toate modelele de afaceri, inclusiv pentru IMM-uri;
11. subliniază importanța realizării unor progrese în modul în care este abordată criza migrației, astfel încât să se dea dovadă de o mai mare sensibilitate față de preocupările masive din statele membre cu privire la migrația necontrolată, oferind propuneri de politică fezabile care respectă prerogativele suverane ale statelor membre în acest domeniu;
12. solicită Comisiei să acorde prioritate negocierii unor noi acorduri comerciale cu țările terțe, pentru a asigura prețuri mai scăzute pentru consumatorii europeni și piețe de desfacere mai extinse pentru producătorii europeni, care să genereze noi locuri de muncă și prosperitate;
13. subliniază importanța punerii în aplicare a politicilor privind economia circulară, cu un accent pe lupta împotriva risipei de alimente; invită Comisia să încurajeze statele membre să coopereze și să facă schimb de bune practici;
14. repetă că este necesar ca persoanelor cu handicap să li se garanteze drepturile prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap; subliniază importanța primordială a realizării unei accesibilități totale a produselor, serviciilor și a infrastructurilor, care este esențială pentru ca aceste persoane să poată participa pe deplin la viața societății;
15. reamintește necesitatea de promovare a echilibrului dintre viața profesională și cea personală a persoanelor care au grijă în mod neoficial de rudele lor dependente (persoane în vârstă, copii, persoane cu handicap), fără să fie angajate oficial;
16. subliniază necesitatea unei încheieri pozitive și amiabile a negocierilor din jurul Brexitului, recunoscându-se contribuția importantă adusă de Regatul Unit Uniunii Europene timp de peste 40 de ani, astfel încât să se asigure un parteneriat economic și politic solid între Uniune și Regatul Unit pentru viitor, care să respecte cerințele rezonabile și interesele tuturor părților;
PARTEA 2: PROPUNERI CONCRETE PENTRU PROGRAMUL DE LUCRU, MENITE SĂ REALIZEZE CELE 10 PRIORITĂȚI
1. „Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții”
O mai bună legiferare
17. reamintește Comisiei că orice propunere legislativă ar trebui să facă obiectul unei evaluări de impact riguroase și al unei analize cost-beneficiu; solicită Comisiei să se asigure că fiecare evaluare a impactului este concepută astfel încât să demonstreze efectele posibile asupra întreprinderilor și a pieței, iar propunerile sunt înaintate doar în cazul în care efectele dorite sunt proporționale;
18. subliniază importanța includerii de către Comisie a testului IMM-urilor și a testului de competitivitate în toate evaluările de impact, întrucât acest lucru va contribui la asigurarea faptului că întreprinderile, în special IMM-urile, nu sunt excesiv de împovărate cu cerințe normative; invită Comisia să integreze utilizarea testului IMM-urilor în toate direcțiile generale și să coopereze într-un mod mai sistematic cu Comitetul de control normativ, pentru a asigura aplicarea mai structurată a acestui test, în același mod în care a fost aplicat în cazul Regulamentului (UE) nr. 910/2014 și al Directivei 2011/7/UE;
19. insistă ca, după încheierea negocierilor din cadrul trilogului, Comisia Europeană să recurgă la o perioadă de reflecție, pentru finalizarea unei evaluări de impact și a unei verificări a respectării principiului subsidiarității; invită Comisia să asigure evaluarea și eventuala monitorizare a independenței Comitetului de control normativ în îndeplinirea rolului său de a supraveghea și de a oferi recomandări obiective privind evaluările de impact specifice; solicită Comisiei să recunoască faptul că Agenda pentru o mai bună reglementare are o dimensiune locală/regională fundamentală, care nu este neapărat reflectată în aplicarea principiului subsidiarității, și invită Comisia să își extindă procesele de evaluare a impactului normativ (care diferă de „evaluările impactului teritorial”) pentru a examina impactul financiar și administrativ al standardelor noi și al celor existente asupra autorităților locale/regionale;
20. subliniază importanța studiului anual al sarcinilor (ABS), asupra căruia s-a convenit în cadrul AII privind o mai bună legiferare, ca instrument important pentru identificarea și monitorizarea, în mod clar și transparent, a rezultatelor eforturilor Uniunii de a evita și de a reduce reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales deoarece acestea afectează IMM-urile; consideră că ABS trebuie să fie folosit pentru identificarea sarcinilor impuse de fiecare propunere și act legislativ al Comisiei și de fiecare act al statelor membre de transpunere și interpretare a legislației, cunoscute ca „suprareglementare”;
21. invită Comisia să dea curs recomandărilor formulate în rapoartele anuale pe 2012, 2013 și 2014 privind subsidiaritatea și proporționalitatea; atrage atenția, în special, asupra apelurilor din rapoartele respective de a se realiza o analiză întemeiată pe fapte a tuturor propunerilor prezentate de Comisie în temeiul principiilor subsidiarității și proporționalității; solicită să fie examinat principiul proporționalității (în plus față de principiul subsidiarității) în avizele motivate ale parlamentelor naționale, ceea ce ar necesita revizuirea tratatelor, să fie evaluat numărul de parlamente naționale necesar pentru a fi declanșată procedura cartonașului galben, precum și să fie prelungit termenul prevăzut pentru transmiterea avizelor referitoare la subsidiaritate de către parlamentele naționale;
22. atrage atenția asupra solicitărilor exprimate în rapoarte ca din evaluările proporționalității realizate de Comisie să fie eliminate propunerile care prevăd sarcini disproporționate pentru competitivitate și IMM-uri; reamintește faptul că a fost solicitată o procedură a „cartonașului verde” pentru parlamentele naționale și că Parlamentul a solicitat Comisiei să realizeze, la încheierea negocierilor legislative, o verificare a respectării principiului subsidiarității și o evaluare completă a impactului, pentru a se asigura că principiile subsidiarității și proporționalității sunt respectate în versiunea modificată a propunerilor;
23. invită Comisia, în conformitate cu dispozițiile aplicabile din noul AII, să prezinte de urgență propuneri de stabilire a unor obiective de reducere a sarcinilor în sectoarele principale; invită Comisia să vizeze o reducere cu 25%, până în anul 2020, a costurilor economice legate de sarcinile normative impuse întreprinderilor în fiecare domeniu de politică, împreună cu un obiectiv pe termen mai lung de reducere în jumătate, până în anul 2030, a sarcinilor impuse de reglementările aflate în vigoare în Uniune; încurajează insistent Comisia să aplice imediat principiul „pentru fiecare cerință nou creată, două cerințe vechi abrogate”, examinând beneficiile introducerii compensării normative, prin care noile norme care introduc sarcini administrative și normative suplimentare pot fi impuse doar dacă pot fi eliminate două sarcini deja existente;
24. invită Comisia (și Parlamentul) să recunoască faptul că autoritățile locale și regionale alese în mod democratic și asociațiile lor reprezentative fac parte din procesul legislativ european; solicită în mod expres ca acestea să fie scutite de obligațiile de înregistrare în Registrul de transparență, astfel cum este deja cazul în anumite regiuni;
25. invită Comisia să acorde o atenție mai mare respectării transparenței și separării puterilor, prin respectarea mai strictă a dispozițiilor articolului 290 din TFUE, și, prin urmare, să nu recurgă la acte delegate pentru a adopta măsuri legislative care ar trebui să fie adoptate în cadrul procedurii legislative ordinare;
26. subliniază importanța continuă a agendei REFIT și a propunerilor legislative care au urmat evaluării impactului cumulativ; invită Comisia să includă Directiva Seveso III în programul permanent REFIT și să se axeze în principal pe impactul său asupra întreprinderilor, în special a IMM-urilor, precum și asupra capacității acestora de a face investiții pe termen lung, precum și pe efectul său asupra posibilei mutări din UE a producției de substanțe chimice;
27. ia act de propunerile Comisiei privind pilonul european al drepturilor sociale, al căror scop este consolidarea dimensiunii sociale a UE; invită Comisia, în acest sens, să se asigure, în cadrul îndeplinirii priorităților sale, că toate inițiativele desfășurate sub auspiciile pilonului european al drepturilor sociale respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității;
28. solicită Comisiei să examineze sistematic acquis-ul social, care este alcătuit din peste 50 de directive elaborate începând din 1958, și să identifice noi posibilități de simplificare și de reducere a sarcinilor, inclusiv prin retragerea sau abrogarea de acte legislative, dacă este cazul;
29. recunoaște că femeile continuă să fie subreprezentate pe piața muncii; consideră, în acest sens, că contractele de muncă flexibile, inclusiv contractele temporare și cu fracțiune de normă, pot juca un rol important în creșterea nivelului de participare a grupurilor care, în caz contrar, ar putea fi excluse de pe piața muncii; consideră că este inoportun ca Comisia să prezinte propuneri legislative, inclusiv o directivă-cadru privind munca decentă, care ar încerca să limiteze utilizarea acestei categorii de contracte în statele membre;
30. reamintește articolul 155 din TFUE; solicită partenerilor sociali, în contextul actualelor și viitoarelor acorduri-cadru, să accepte instrumentele normative îmbunătățite, să folosească în mai mare măsură evaluările de impact și să transmită Comitetului de control normativ din cadrul Comisiei acordurile în care se propun măsuri legislative;
Mijloacele bugetare
31. observă că Comisia trebuie să-și publice propunerea privind noul cadru financiar multianual (CFM) până la 1 ianuarie 2018, astfel cum se prevede la articolul 25 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013; consideră că următorul CFM ar trebui să pregătească terenul pentru un buget al UE modern, care abordează în mod adecvat actualele provocări, cum ar fi criza migrației și a refugiaților, amenințările teroriste, precum și retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană; consideră că, prin urmare, Comisia ar trebui să întreprindă o revizuire cuprinzătoare a cheltuielilor înaintea negocierilor privind următorul CFM, pentru a evalua în mod sistematic fiecare domeniu de politică din bugetul UE în ceea ce privește eficiența, valoarea adăugată și contribuția la prioritățile globale ale UE; îndeamnă, de asemenea, Comisia să alinieze următorul CFM la ciclurile politice ale Comisiei și Parlamentului, pentru a îmbunătăți acceptarea politică și, prin urmare, responsabilitatea față de bugetul multianual al Uniunii; consideră că ar trebui menținute plafoanele din CFM convenite în 2013;
32. ia act de faptul că Comisia va lua în considerare propunerile ce provin de la Grupul la nivel înalt privind resursele proprii, incluzând noi posibile surse de resurse proprii; îndeamnă Comisia să nu solicite conferirea către UE de competențe fiscale; pledează pentru menținerea orientărilor stabilite în actualul sistem de resurse proprii, cum ar fi echilibrul dintre buget și resursele proprii tradiționale (de exemplu, taxele vamale și cotizațiile pentru zahăr) sau cele privind resursele proprii bazate pe venitul național brut (VNB); consideră că resursele proprii ar trebui să fie prezentate în bugetele naționale într-un mod clar și uniform, pentru a se asigura transparența și comparabilitatea veniturilor UE;
33. consideră că Comisia ar trebui să elaboreze un sistem îmbunătățit de control bugetar care să fie proporțional cu beneficiile obținute prin finanțarea acordată de UE; consideră că o parte integrantă a acestui sistem trebuie să fie procedura de raportare, care ar trebui să fie suficient de transparentă și detaliată, inclusiv raportarea informațiilor privind beneficiarii fondurilor UE și a faptului dacă plățile au fost efectuate la timp; consideră că performanța, randamentul și rezultatele obținute prin finanțarea acordată de UE ar trebui să fie întotdeauna monitorizate pentru a se asigura efectul durabil și pe termen lung al cheltuielilor UE; reamintește apelul Parlamentului de a se crea funcția de comisar responsabil de controlul bugetar, în locul unuia dintre comisarii existenți, care ar urma să colaboreze cu statele membre pentru a soluționa cazurile de fraudă și de gestiune defectuoasă; solicită elaborarea de propuneri de reformare a Curții de Conturi, care să fie atât o autoritate de audit, cât și una de evaluare care realizează sau comandă evaluări independente ale programelor Uniunii;
Transporturi
34. subliniază necesitatea de a dezvolta în mod prioritar rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) și coridoarele rețelei centrale, pentru a crea o legătură între rețelele de transport din toate regiunile UE și a rezolva probleme precum lipsa unei infrastructuri adecvate, accesibilitatea și interoperabilitatea scăzută dintre părțile estice și cele vestice ale UE; subliniază necesitatea unei sinergii între resursele financiare ale Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), ale Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și ale fondurilor ESI pentru a se garanta utilizarea optimă a tuturor fondurilor UE disponibile; subliniază, cu toate acestea, că, în timp ce MIE 2.0 ar trebui să se axeze pe instrumentele de finanțare inovatoare și pe combinarea diferitelor tipuri de resurse, o proporție suficientă din fondurile sale ar trebui să fie rezervate pentru proiectele ce țin de infrastructura de transport care nu atrag investiții private din cauza condițiilor de piață din diferite zone ale UE;
Cercetare
35. solicită Comisiei ca, în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei și având în vedere nivelul de detaliere necesar într-o propunere de proiect din cadrul programului Orizont 2020, să stabilească criterii de selecție mai stricte la prima etapă, întrucât un număr mare de solicitanți investesc timp și efort în elaborarea unei propuneri complete în a doua etapă, având puține șanse de succes; este îngrijorat de faptul că această problemă afectează în special IMM-urile;
36. subliniază rolul important al cercetării aplicate, în special importanța cercetării care are drept rezultat cunoștințe, competențe și practici mai bune, pentru a se asigura utilizarea în cea mai bună manieră posibilă a noilor tehnologii; solicită Comisiei să echilibreze mai bine nevoile cercetării și dezvoltării fundamentale, aplicate și translaționale, pentru a se asigura traducerea rapidă și eficientă a noilor descoperiri în tehnologii și produse reale;
Programe educaționale și de formare a competențelor
37. subliniază faptul că cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) și noua agendă pentru competențe a Comisiei ar trebui să vină în completarea acțiunilor de la nivel național și să sprijine statele membre în eforturile lor de a dezvolta sisteme educaționale și de formare formale și informale, în special în vederea îmbunătățirii competențelor de citire, scriere și matematică;
38. invită Comisia să asigure implicarea activă în elaborarea politicilor a comunității de experți și a părților interesate vizate, în special a organizațiilor de părinți;
39. invită Comisia să evalueze eficacitatea și valoarea adăugată ale programelor UE din domeniile culturii și educației, acordând o atenție deosebită programului „Europa pentru cetățeni”, și să promoveze simplificarea procedurilor și buna gestiune financiară la toate nivelurile;
Politica de dezvoltare regională și de coeziune
40. invită Comisia să indice clar cum prevede să fie finanțată și structurată politica de coeziune după 2020, precum și eventualele modificări ce vor fi aduse regimului actual; consideră că ar trebui să se acorde prioritate dialogului dintre toate instituțiile, pentru a se crea un proces decizional transparent; consideră că, în cadrul bugetului global al UE, plafoanele actuale pentru creditele de angajament și de plată de la rubrica 1b ar trebui prezentate ca procentaje din PIB-ul Uniunii;
41. solicită Comisiei să realizeze noi studii pentru a se convinge că politica de coeziune produce efectele preconizate la nivelul beneficiarilor și al proiectelor; consideră că acest lucru este deosebit de important având în vedere că până la sfârșitul anului 2018 vor fi alocate numai aproximativ 25% din Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și MIE pentru perioada de programare 2014-2020;
42. ia act de faptul că „regulamentul omnibus” a adus o serie de modificări importante și s-a axat pe simplificare, raționalizare și flexibilitate; consideră că pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a se asigura alocarea, monitorizarea și evaluarea corectă a asistenței tehnice; consideră, în plus, că Comisia ar trebui să le confere actorilor locali autonomie prin soluționarea problemelor legate de complexitatea procedurilor de aprobare, întârzierile în efectuarea plăților către beneficiari și combinarea surselor de finanțare, precum și prin promovarea unor abordări bazate pe participarea cetățenilor, cum ar fi dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității;
2. „O piață unică digitală conectată”
43. solicită Comisiei să prezinte propuneri de stabilire a principiului general al liberei circulații a datelor și de eliminare a restricțiilor impuse localizării datelor din întreaga UE;
3. „O uniune energetică rezilientă, cu o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor”
44. invită Comisia să monitorizeze consecințele socioeconomice ale noii structuri a pieței energiei electrice, în special în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), unde este probabil să se înregistreze costuri mai mari aferente tranziției energetice decât în alte state membre ale UE;
45. este îngrijorat cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică și invită Comisia să colaboreze cu statele membre pe baza unor orientări coerente pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a acestei directive; sprijină principiul prevalenței eficienței energetice, acolo unde este cazul, și consideră că obiectivele ar trebui să fie proporționale și realiste;
4. „O piață internă mai aprofundată și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată”
46. Invită Comisia să prezinte propuneri pe baza evaluării sale a Directivei privind asigurarea de răspundere civilă auto (Directiva 2009/103/CE), în special în ceea ce privește soluționarea problemelor cu care se confruntă utilizatorii de vehicule care decurg din hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Vnuk/Triglav, și să aibă în vedere alte îmbunătățiri pentru cetățenii care solicită polițe de asigurare, cum ar fi recunoașterea perioadelor de asigurare fără creanțe în alte state membre decât statul membru în care este cerută asigurarea, în așa fel încât cetățenii să poată beneficia de ofertele disponibile consumatorilor din statele membre respective;
47. îndeamnă Comisia ca, la pregătirea revizuirii Directivei privind detașarea lucrătorilor (Directiva 96/71/CE), să țină seama atât de buna funcționare a pieței interne, cât și de principiul libertății de a presta servicii; îndeamnă Comisia ca, atunci când elaborează norme de drept civil privind robotica, să ia în considerare abordarea sectorială propusă de Parlament, pentru a încuraja inovarea și a respecta diferitele etape ale dezvoltării roboticii în diferite sectoare și în diferite state membre;
48. solicită, pe baza rezultatelor activității Comisiei de anchetă privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor, să fie adoptate rapid cel de-al treilea și al patrulea pachet de acte legislative privind emisiile generate în condiții reale de conducere (RDE), pentru a se stabili condițiile exacte în care trebuie îndeplinite limitele aplicate în prezent emisiilor de CO2 și de NOx;
49. constată că principalele dispoziții din Regulamentul privind produsele biocide referitoare la aprobarea furnizorilor și la înregistrarea substanțelor active utilizate pentru articolele tratate se confruntă cu probleme semnificative de conformitate din cauza unei slabe conștientizări la nivelul întreprinderilor afectate; îndeamnă insistent Comisia să se bazeze pe eforturile care au fost deja făcute în cadrul recentei verificări a adecvării celor mai relevante acte legislative privind substanțele chimice (cu excepția REACH), precum și a aspectelor conexe ale legislației aplicate sectoarelor din aval, și să includă regulamentul în agenda sa REFIT pentru 2018, în special în ceea ce privește sarcinile financiare și administrative cu care se confruntă IMM-urile și microîntreprinderile la constituirea dosarelor de aprobare destinate Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA);
50. ia act de provocările financiare și normative cu care se confruntă statele membre la respectarea Directivei 91/676/CEE privind nitrații, considerată în multe cazuri un exemplu de act legislativ ineficace de la nivelul UE, fiind în continuare pendinte numeroase cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; subliniază necesitatea de a armoniza ciclul său de raportare cu cel al Directivei-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE, DCA), astfel încât să poată fi utilizate aceleași date de monitorizare pentru evaluarea ambelor directive, precum și pentru a limita și simplifica cerințele în materie de planificare a nitraților, care s-au dovedit a fi o sarcină birocratică inutilă pentru sectorul agricol; îndeamnă Comisia să se bazeze pe lucrările întreprinse în 2012 legate de verificarea adecvării politicii UE în materie de apă dulce și să includă o evaluare sistematică a Directivei privind nitrații în agenda sa REFIT pentru 2018, pentru a simplifica cerințele împovărătoare și a reduce costurile de asigurare a conformității;
51. constată că actualele cadre operaționale și instrumente de date privind normele pentru vitaminele și mineralele utilizate ca ingrediente în suplimentele alimentare în conformitate cu Directiva privind suplimentele alimentare (2002/46/CE) sunt adesea menționate ca un exemplu de legislație europeană ineficientă și depășită, fiind constatate numeroase lacune de armonizare peste tot în UE, nu doar în ceea ce privește domeniile de reglementare și cooperarea dintre agenții, ci și divergențele naționale în ceea ce privește gama largă de substanțe nutritive și ingrediente care pot fi de asemenea prezente în produsele alimentare; invită Comisia să revizuiască activitatea desfășurată până în prezent și să coopereze strâns cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în evaluarea stării actuale a pieței europene a produselor alimentare benefice pentru sănătate, utilizând în mod corespunzător rezultatele cercetărilor științifice;
52. subliniază necesitatea de a se asigura continuarea investițiilor în ciclul creativ și accesul la conținuturi audiovizuale de înaltă calitate pentru consumatori, îmbunătățind, în același timp, protecția minorilor și sprijinind producția și difuzarea de opere audiovizuale europene; invită Comisia, în acest sens, să își onoreze angajamentele de a efectua evaluări ale impactului și de a lua măsuri bazate pe date concrete, precum și să încurajeze schimbul de bune practici între statele membre și în cadrul sectorului, reamintind totodată principiul suveranității culturale;
Pescuitul
53. salută progresele realizate de flota de pescuit a UE în ceea ce privește realizarea scopurilor și obiectivelor politicii comune din domeniul pescuitului (PCP), în special a celor de la articolul 2 privind pescuitul sustenabil din punct de vedere ecologic; solicită Comisiei să sprijine și să promoveze în continuare etichetarea ecologică drept un mecanism de recunoaștere a produselor de pescuit de calitate capturate prin metode sustenabile și de garantare a trasabilității din momentul capturii până la consumatorul final; invită Comisia să garanteze că PCP și obligația de debarcare sunt aplicate în mod corect și în termene realiste; invită Comisia să colaboreze în continuare îndeaproape cu pescarii și cu oamenii de știință pentru a identifica și a anticipa locurile în care pot apărea specii de blocaj și a elabora soluții precum tehnicile de pescuit inovatoare, cum ar fi pescuitul cu impulsuri electrice;
54. subliniază că se impune revizuirea de către Comisie a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 (Regulamentul privind Marea Mediterană), în special a interdicției de a se utiliza anumite echipamente tradiționale și a dispozițiilor care se referă la caracteristici concrete ale echipamentelor de pescuit; își exprimă preocuparea cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică și pescuitul care exploatează aceste stocuri, care conține noul cadru de gestionare;
55. solicită Comisiei să găsească o soluție pragmatică în ceea ce privește pescuitul industrial, pentru a reglementa și limita practica utilizării de resurse halieutice valoroase pentru făina de pește, în special în legătură cu ecosistemele vulnerabile din Marea Baltică; invită Comisia să revizuiască legislația în vigoare cu scopul de a sprijini pescuitul la scară mică și de a elabora o definiție mai exactă a acestei practici; subliniază că este necesar ca Comisia să revizuiască legislația în vigoare cu scopul de a introduce o perioadă de închidere sezonieră pentru pescuitul de cod în Marea Baltică, astfel încât să fie limitat pescuitul puietului de cod;
Agricultura
56. salută consultarea publică organizată de Comisie, care a durat douăsprezece săptămâni, și faptul că președintele Juncker și comisarul Hogan au recunoscut că PAC trebuie să fie revitalizată și trebuie să beneficieze de finanțare suficientă; speră că viitoarea PAC va fi influențată de contribuțiile primite în cadrul acestei consultări de la agricultori, cetățeni și organizații; subliniază că PAC ar trebui să le garanteze contribuabililor beneficii pe măsura investiției lor în agricultură, trecând totodată la egalizarea plăților directe în toate statele membre și asigurând menținerea și creșterea potențialului UE de producere de alimente;
57. își exprimă dezamăgirea cu privire la lipsa de măsuri care să asigure o utilizare mai eficientă a substanțelor nutritive cum ar fi azotul, fosforul și potasiul, ceea ce ar îmbunătăți producția alimentară și producția de energie; subliniază că degradarea solurilor este în continuare o problemă importantă cu care se confruntă producția agricolă din UE;
58. este îngrijorat de modul în care Comisia a tratat o serie de acte delegate; reamintește Comisiei faptul că actele delegate ar trebui să trateze adaptări tehnice și administrative și să nu introducă în PAC măsuri agricole cu caracter politic, evitând astfel procedura legislativă ordinară;
59. subliniază faptul că trebuie să fie puse la dispoziția agricultorilor din UE mai multe instrumente voluntare în cadrul pilonului II, pentru a le permite să facă față volatilității crescute a prețurilor și perioadelor prelungite cu prețuri scăzute; invită Comisia să colaboreze cu statele membre în elaborarea pachetului de instrumente pentru gestionarea riscurilor; subliniază că principalul instrument de stabilizare a prețurilor disponibil fermierilor sunt plățile directe din cadrul pilonului I; invită Comisia să examineze măsuri care să asigure transparența pieței în tot lanțul de aprovizionare cu produse alimentare;
60. invită DG AGRI să colaboreze îndeaproape cu DG EMPL și DG GROW pentru o focalizare efectivă asupra sectorului agroalimentar; ia act de faptul că, pentru a se asigura competitivitatea sectorului agroalimentar din UE pe piața mondială, eforturile trebuie axate pe crearea de locuri de muncă, creșterea economică și pe investiții în toate exploatațiile, indiferent de tipul și dimensiunea lor, astfel încât să fie majorat la maximum potențialul de producție; subliniază că, dacă se dorește ca Europa să își dezvolte agricultura de precizie și tehnologiile agricole, Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre pentru a prevedea investiții în instruirea și formarea agricolă tehnică sau de nivel superior;
5. „O uniune economică și monetară mai aprofundată și mai echitabilă”
61. subliniază importanța realizării uniunii piețelor de capital; subliniază, cu toate acestea, că orice nouă propunere legislativă ar trebui să fie formulată doar în cazul în care efectele dorite nu pot fi obținute prin mijloace nelegislative;
62. subliniază că măsurile nelegislative, inclusiv încurajarea soluțiilor generate de piață și aplicarea efectivă a legislației din domeniul concurenței și al pieței unice, pot reprezenta soluții optime în unele domenii;
63. invită Comisia să recunoască faptul că diversitatea modelelor de afaceri și a piețelor financiare din statele membre pot fi atuuri care merită să fie protejate la nivel UE;
64. subliniază importanța modificării regulamentului pentru a-l alinia la acordurile internaționale, cum ar fi actualele angajamente de la Basel;
65. salută eforturile Comisiei și ale statelor membre de a promova activ lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a utilizării paradisurilor fiscale, care se bazează pe cunoștințele și experiența Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în încurajarea bunei guvernanțe fiscale;
66. solicită respectarea cu strictețe a clauzei „no bail-out” ca opțiune binevenită pentru reformarea cadrului de guvernanță economică;
67. subliniază că este important să se monitorizeze aplicarea legislației existente privind uniunea bancară și să se intensifice dialogul cu experții din acest sector în scopul evaluării impactului și a eficacității legislației adoptate;
6. „Comerțul”
68. sprijină eforturile constante ale Comisiei de a negocia dispoziții specifice concepute pentru a îmbunătăți capacitatea întreprinderilor mici și mijlocii de a se implica în activități comerciale și de a realiza investiții; recunoaște proliferarea lanțurilor de aprovizionare integrate la nivel mondial în practicile comerciale internaționale; solicită Comisiei să adopte o strategie în materie de comerț digital, care să țină seama de posibilitățile pe care le oferă acesta întreprinderilor mici și mijlocii prin facilitarea accesului la piețele mondiale; recomandă ca această strategie să vizeze îmbunătățirea conectivității și a dezvoltării capacităților în domeniul comerțului electronic prin eliminarea restricțiilor nejustificate aplicate fluxurilor transfrontaliere de date, cu condiția să existe norme corespunzătoare care promovează comerțul digital deschis, fiabil și sigur; încurajează Comisia să promoveze agenda privind comerțul digital în cadrul acordurilor de liber schimb (ALS) în vigoare și viitoare și în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), deoarece această organizație trebuie să reprezinte în continuare un forum de negocieri flexibil și dinamic;
69. invită Comisia să revizuiască actualul cadru comercial ACP-UE reglementat de Acordul de la Cotonou, care va expira în 2020; observă că aceasta ar fi o bună oportunitate de a evalua această relație și de a elabora un nou model care să țină seama de rezultatele studiilor bazate pe fapte privind impactul, eficacitatea, valoarea adăugată a UE și actualele transformări ale contextului internațional; consideră că noul plan ar trebui să aibă ca scop sprijinirea creșterii economice în statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (țările ACP) și integrarea acestora în economia mondială; solicită, prin urmare, Comisiei să elaboreze o politică comercială solidă și clară, care include, dar nu în mod exclusiv, dezvoltarea sectorului privat, facilitarea schimburilor comerciale și măsuri reciproce de liberalizare; invită Comisia să țină seama, în legătură cu aceasta, de principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării;
70. recunoaște și sprijină abordarea adoptată în strategia „Comerț pentru toți”, și anume includerea de dispoziții anticorupție în viitoarele acorduri comerciale, dat fiind rolul cunoscut pe care îl joacă corupția în facilitarea comerțului ilegal; solicită Comisiei ca, atunci când negociază cu partenerii comerciali, să urmărească o politică comercială îndreptată spre combaterea comerțului ilegal; recomandă ca acest lucru să respecte cadrele comerciale existente la nivel internațional, care au fost negociate la nivel multilateral;
7. „Un spațiu de justiție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere reciprocă”
71. consideră că interoperabilitatea bazelor de date europene în domeniul justiției și afacerilor interne, la care autoritățile naționale relevante au acces adecvat, inclusiv bazele de date biometrice, este esențială pentru o luptă mai eficientă împotriva crimei organizate și a terorismului; îndeamnă Comisia să elaboreze standarde pentru bazele de date actuale și viitoare, care să includă principiul securității din stadiul de concepție și, după caz, limitarea implicită a scopului; consideră, de asemenea, că sistemele europene și statele membre trebuie să fie în măsură să utilizeze informațiile furnizate de bazele de date internaționale, cum ar fi cele gestionate de Interpol, întreținând schimburi de informații cu acestea; îndeamnă Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a asigura o încărcare permanentă și de bună calitate a informațiilor relevante în bazele de date ale UE;
72. consideră că lucrările cu privire la bazele de date noi sau actualizate ar trebui să constituie o prioritate, inclusiv sistemul de intrare/ieșire, sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile, pachetul SIS II, Eurodac, sistemul european de inventariere a evidențelor poliției (EPRIS) și Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), și că ar trebui să fie pusă la dispoziție o finanțare adecvată pentru a le pune în vigoare; îndeamnă Comisia să monitorizeze în mod continuu evoluțiile tehnologice în vederea îmbunătățirii sistemelor de informații, având în vedere importanța vitezei și a fiabilității pentru utilitatea lor;
73. sprijină viitoarea revizuire a strategiei de securitate cibernetică; invită Comisia să revizuiască legislația în vigoare în domeniul criminalității cibernetice și să prezinte o propunere care să stabilească un cadru clar pentru relația dintre întreprinderile private și autoritățile de aplicare a legii în cadrul luptei împotriva crimei organizate și a radicalizării online, cu luarea în considerare a securității prelucrării datelor cu caracter personal și a riscului de încălcare a securității datelor;
74. solicită să se depună eforturi suplimentare pentru a combate propaganda online, în special cea care promovează ideologiile extremiste și al cărei scop este acela de a destabiliza, cum sunt eforturile coordonate de propagandă provenite din Rusia; solicită o finanțare mai adecvată a Unității Europol de semnalare a conținutului online;
75. invită Comisia să coordoneze schimbul de bune practici privind combaterea radicalizării în închisorile din UE;
8. „Către o nouă politică privind migrația”
76. invită Comisia să își intensifice eforturile pentru a încheia un acord cu toate părțile implicate în Libia cu scopul de a împiedica intrarea ilegală a resortisanților din țări terțe pe teritoriul Uniunii Europene;
77. încurajează Comisia să continue negocierile cu țările terțe în materie de acorduri de returnare și de readmisie, ca o parte esențială a unui regim de azil echitabil și să revizuiască Directiva privind returnarea (Directiva 2008/115/CE) pentru a evalua dacă aceasta oferă un cadru juridic adecvat pentru politica UE în materie de returnare; consideră că, la nivelul statelor membre, reinstalarea voluntară poate fi folosită ca un instrument pentru a oferi protecție internațională;
78. sprijină obiectivul de a stabili proceduri și condiții de azil stricte în statele membre; consideră, cu toate acestea, că statele membre au și trebuie să aibă responsabilitatea finală în ceea ce privește frontierelor proprii, politicile privind piața forței de muncă, accesul la protecție socială, asistență medicală, locuințe și educație;
79. consideră că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura sprijin pentru Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, inclusiv prin punerea în comun a resurselor, dat fiind că își va asuma noi sarcini importante, printre care viitorul unității centrale ETIAS;
9. „Un actor mai puternic pe plan mondial”
80. solicită revizuiri periodice ale politicii europene de vecinătate (PEV) pentru a se asigura că aceasta răspunde situațiilor în continuă evoluție de la granițele estice și sudice ale UE; insistă în continuare ca activitatea și bugetele Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să fie controlate și și trase la răspundere în mod corespunzător; consideră că această evaluare nu ar trebui să controleze doar că banii sunt cheltuiți corect, ci și că obiectivele PEV au fost îndeplinite;
81. încurajează cooperarea dintre UE, statele sale membre și organizațiile internaționale, inclusiv ONU, NATO și Commonwealth, asigurând recunoașterea, la nivel global, a problemelor din domeniul politicii externe, cel al securității și cel umanitar, precum și a competențelor naționale în aceste domenii;
82. insistă asupra faptului că promovarea drepturilor omului rămâne o dimensiune importantă a obiectivelor politicii externe a UE și în cadrul relațiilor sale cu țările terțe, inclusiv în domenii precum libertatea religioasă, libertatea de expresie, libertatea politică, drepturile femeilor, ale copiilor și ale persoanelor cu handicap, precum și drepturile minorităților, inclusiv ale persoanelor LGBTI;
83. solicită continuarea presiunii la nivel diplomatic, inclusiv utilizarea unor sancțiuni aplicate unor persoane, grupuri și guvernului rus, pentru rezolvarea pașnică a conflictului din Ucraina; insistă asupra respectării stricte a politicii de nerecunoaștere în ceea ce privește teritoriile ocupate de Rusia în Crimeea;
84. încurajează continuarea cooperării internaționale în încercarea de a rezolva pe calea negocierilor conflictul israeliano-palestinian, care ar avea ca rezultat un stat israelian sigur și recunoscut în mod universal, conviețuind alături de un stat palestinian suveran și viabil;
Securitate
85. recunoaște că NATO reprezintă piatra de temelie a politicii europene de apărare și securitate și se opune oricăror măsuri care ar submina legăturile UE cu parteneri internaționali în domeniul apărării; solicită insistent Comisiei să colaboreze cu statele membre pentru a atinge ținta stabilită pentru membrii NATO de a cheltui 2 % din PIB pentru apărare;
86. invită Comisia să analizeze obiectivele și rentabilitatea misiunilor civile ale UE în cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC), cu scopul de a dezvolta în mod mai eficient o zonă de veritabilă complementaritate cu rolul altor organizații;
87. încurajează, în calitate de principal participant la acțiunile internaționale împotriva minelor antipersonal, la o revizuire a vizării și finanțării operate de UE a acțiunii împotriva minelor pentru a asigura încheierea cu succes a unei astfel de acțiuni în cel mai scurt timp posibil;
88. propune identificarea unor surse de finanțare a cercetării și a unor acțiuni concrete în domeniul securității cibernetice, în special în ceea ce privește protejarea infrastructurilor naționale și consolidarea rezistenței naționale, pentru a se identifica domeniile cu cea mai mare valoare adăugată, ținând seama de activitatea efectuată în domeniu de alte organizații;
Dezvoltarea
89. consideră că rolul sectorului public este esențial pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); consideră că sectorul privat, în condiții comerciale libere și corecte, reprezintă motorul creșterii economice și al creării de bogăție în toate economiile de piață, generând 90 % din locurile de muncă și veniturile din țările în curs de dezvoltare; ia act de faptul că, potrivit ONU, sectorul privat reprezintă 84 % din PIB în țările în curs de dezvoltare și are capacitatea de a oferi o bază sustenabilă pentru reducerea dependenței de ajutor și mobilizarea resurselor interne;
90. invită Comisia să înființeze un cadru clar, structurat, transparent și cu mecanisme de control, pentru reglementarea parteneriatelor și alianțelor cu sectorul privat în țările în curs de dezvoltare; solicită, de asemenea, înființarea la nivel european a unor platforme sectoriale multilaterale, care să reunească sectorul privat, organizații ale societății civile, organizații non-guvernamentale, grupuri de reflecție, guverne partenere, donatori și alte părți interesate, pentru a oferi informații cu privire la oportunitățile de a lua parte la parteneriate public-private, de a schimba bune practici, de a furniza sprijin tehnic în ceea ce privește cadrul juridic și cu privire la eventualele provocări ce pot rezulta din intervențiile comune pentru dezvoltare;
91. salută rolul BEI în dezvoltarea sectorului privat local; subliniază faptul că sprijinul acordat de BEI pentru microfinanțare a avut deja un succes deosebit, fonduri de doar 184 de milioane EUR sub formă de microcredite creând 230 500 de locuri de muncă în microîntreprinderi din întreaga lume, și subliniază că microcreditele au o perspectivă de gen marcată, generând de două ori mai multe locuri de muncă pentru femei decât pentru bărbați; invită Comisia și statele membre să țină seama de succesul politicilor de microfinanțare prin intermediul unei creșteri a resurselor financiare disponibile; ia act de faptul că BEI acordă resurse suplimentare pentru microfinanțare prin mandatul UE de creditare externă în toate țările în curs de dezvoltare în care își desfășoară activitatea;
92. reamintește că al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă prevede în mod clar că, până în 2030, toți cetățenii ar trebui să se poată bucura de o bună sănătate mintală și fizică de-a lungul vieții; subliniază faptul că, în fiecare an, 100 de milioane de oameni ajung să trăiască sub pragul de sărăcie ca urmare a costurilor de sănătate care sunt disproporționate față de veniturile lor, și că, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste o treime din populația lumii și peste 50 % din populația Africii, nu au acces la medicamente, din cauza inegalităților precum nivelul scăzut de educație și venituri, accesul limitat la informații, infrastructura deficitară, accesul limitat la oficii medicale în zonele rurale, corelat cu o lipsă de diagnoză ce duce la netratarea afecțiunilor, și un nivel minim de acces la medicamente;
93. reamintește că scopul ar trebui să fie acela de a ajunge la persoanele care au nevoie de asistență medicală oriunde și ori de câte ori este necesar, cu respectarea suveranității țărilor terțe în cauză, admițând, în același timp, că accesul la medicamente este afectat de conflicte și crize, așa cum sunt toate aspectele ce țin de îngrijirile de sănătate; consideră că, în astfel de cazuri, sunt necesare sisteme de intervenție de urgență pentru a preveni și/sau a reacționa la posibilele epidemii;
10. „O Uniune a schimbărilor democratice”
94. invită Comisia să inițieze un acord interinstituțional cu scopul de a permite implicarea reală a rețelei parlamentelor naționale în procesul legislativ al UE, în conformitate cu principiile imanente ale atribuirii, subsidiarității și al proporționalității; în acest sens, invită Comisia:
– să prelungească de facto perioada de control în care parlamentele naționale pot emite un aviz motivat, de la opt la douăsprezece săptămâni;
– să încurajeze și să examineze avizele motivate emise din proprie inițiativă de către parlamentele naționale, sugerând Comisiei să inițieze un act legislativ în măsura în care competențele sale i-o permit („carte verde”);
– să considere orice aviz motivat referitor la neconformitatea unui proiect de act legislativ al Uniunii cu principiul subsidiarității ca fiind „obligatoriu din punct de vedere politic”, în cazul în care acesta a atins pragul stabilit, de o treime din totalul voturilor atribuite parlamentelor naționale și, în consecință, să se angajeze să retragă imediat și pe deplin proiectul de act contestat;
– să salute componenta parlamentă și modernizarea Compromisului de la Luxemburg în ceea ce privește avizele motivate emise de parlamentele naționale cu privire la subiecte pe care le consideră a fi „de foarte mare interes național” și care nu permit adoptarea sau participarea la un anumit proiect de act, și invită Consiliul să procedeze la dezbateri cuprinzătoare cu scopul de a se ajunge la un consens;
– să salute dreptul parlamentelor naționale de a abroga și revizui actele de punere în aplicare sau actele delegate adoptate de Comisie, precum și dreptul lor la o cooperare deplină cu privire la solicitările înaintate de o comisie de anchetă a unui parlament național atunci când vizează o problemă europeană;
– să revizuiască orice directivă sau regulament în cazul în care i se solicită acest lucru de către parlamentele naționale;
– să introducă o clauză de caducitate automată pentru anumite acte după cinci sau zece ani;
– să procedeze la returnarea la nivel național a așa-numitelor competențe partajate în cazul în care parlamentele naționale, cu o treime din voturi, consideră că, în contextul experienței acumulate, obiectivele nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător prin procedura legislativă ordinară și că este preferabilă returnarea respectivelor competențe la nivelul statelor membre și/sau al autorităților locale și regionale;
95. solicită Comisiei să inițieze o procedură ordinară de revizuire a tratatelor în conformitate cu articolul 48 din TUE, cu obiectivul de a propune modificarea articolului 341 din TFUE și a Protocolului nr. 6, necesară pentru a permite Parlamentului să decidă cu privire la stabilirea sediului său și organizarea sa internă;
96. invită Comisia să prezinte o propunere privind modificarea statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene, astfel încât „orice judecător care a participat la studierea cauzei să poată anexa la sentință fie o expunere a opiniei sale separate, concordantă sau discordantă, fie o simplă declarație prin care exprimă o opinie contrară”;
o
o o
97. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, Consiliului European și guvernelor și parlamentelor statelor membre.