Document de ședință

 

B8‑0103/2018

5.2.2018

PROPUNERE DE REZOLUȚIE

depusă pe baza declarației Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

referitoare la situația actuală a drepturilor omului în Turcia

( 2018/2527(RSP) )

Cristian Dan Preda, Renate Sommer, David McAllister, Julia Pitera, Laima Liucija Andrikienė, Esther de Lange, Lorenzo Cesa, Bogdan Andrzej Zdrojewski

în numele Grupului PPE

 

B8‑0103/2018

Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația actuală a drepturilor omului în Turcia

( 2018/2527(RSP) )

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Turcia,

–  având în vedere raportul anual pe 2016 privind Turcia, publicat de Comisie la 9 noiembrie 2016 ( SWD(2016)0366 ),

–  având în vedere Rezoluția 2156 (2017) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la funcționarea instituțiilor democratice în Turcia,

–  având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant, Federica Mogherini, și ale comisarului Johannes Hahn, la un an după tentativa de lovitură de stat de la 14 iulie 2017,

–  având în vedere dialogul politic la nivel înalt UE-Turcia din 25 iulie 2017,

–  având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 26 octombrie 2017 referitoare la cazurile actuale privind drepturile omului din Turcia,

–  având în vedere declarația din 2 februarie 2018 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant, Federica Mogherini, și a comisarului Johannes Hahn privind ultimele evoluții din Turcia,

–  având în vedere dreptul la libertatea de exprimare consacrat în Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP), la care Turcia este parte,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Turcia este un partener important al UE și se așteaptă ca această țară, în calitate de țară candidată, să susțină cele mai înalte standarde în materie de democrație, inclusiv respectarea drepturilor omului, statul de drept, libertățile fundamentale și dreptul universal la un proces corect;

B.  întrucât există o tendință îngrijorătoare de deținere a unui număr mare de membri ai opoziției democratice, jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, avocați, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic din Turcia;

C.  întrucât, printre apărătorii drepturilor omului puși sub acuzare se numără președintele Amnesty International din Turcia, Taner Kılıç, și așa-numiții Istanbul 10: Idil Eser, Özlem Dalkıran, Günal Kurșun, Veli Acu, Ali Gharavi, Peter Steudtner, İlknur Üstün, Șeyhmus Özbekli, Nejat Taștan și Nalan Erkem;

D.  întrucât arestarea recentă a activistului pentru pace Osman Kavala, susținător al unor bune relații UE-Turcia, este cel mai recent dintre aceste cazuri îngrijorătoare;

E.  întrucât Leyla Zana, deputată în Parlamentul Turciei și laureată a Premiului Saharov în 1995, a fost în mod regretabil deposedată de statutul său de deputată prin vot în cadrul parlamentului turc pe motiv că nu a depus jurământul parlamentar în conformitate cu articolul 81 din Constituție și nu a participat la 212 ședințe de la alegerea ei în noiembrie 2015;

F.  întrucât copreședintelui Partidului Democrat Popular (HDP) Selahattin Demirtaș, care se află în detenție împreună cu copreședintele HDP Figen Yüksekdağ, nu i s-a permis prezența în instanță din motive de securitate;

G.  întrucât jurnalistul Deniz Yücel (Die Welt) se află în închisoare de la 27 februarie 2017 fără punere sub acuzare;

H.  întrucât, la 18 ianuarie 2018, parlamentul turc a prelungit starea de urgență în Turcia cu încă trei luni; întrucât măsurile represive ale guvernului turc în cadrul stării de urgență sunt disproporționate și încalcă drepturile și libertățile de bază protejate de Constituția Turciei, valorile democratice pe care se întemeiază Uniunea Europeană, precum și PIDCP;

I.  întrucât, având în vedere situația din Turcia în ceea ce privește democrația, statul de drept, drepturile omului și libertatea presei, fondurile de preaderare destinate Turciei au fost reduse cu 105 milioane EUR față de propunerea inițială a Comisiei pentru bugetul UE pe 2018, o sumă suplimentară de 70 de milioane EUR fiind păstrată în rezervă până când țara va înregistra „îmbunătățiri măsurabile suficiente” în aceste domenii;

J.  întrucât Uniunea Europeană și Parlamentul European au condamnat cu fermitate lovitura militară eșuată din Turcia și au recunoscut responsabilitatea legitimă a autorităților turce de a-i aduce în fața justiției pe toți cei responsabili de această tentativă și pe cei implicați în ea;

K.  întrucât la 19 ianuarie Turcia a lansat o nouă operațiune aeriană și la sol, denumită „Operațiunea Olive Branch” în Afrin, Siria, pentru a înlătura unitățile de protecție a cetățenilor kurzi (YPG); întrucât Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și-a exprimat îngrijorarea din două motive principale: „unul este de natură umanitară — trebuie să ne asigurăm că accesul umanitar este garantat și că populația civilă și oamenii nu suferă de activități militare pe teren” și că operațiunea „poate submina în mod grav reluarea negocierilor de la Geneva, care, credem noi, ar putea aduce cu adevărat pace și securitate durabilă pentru Siria”,

1.  își exprimă profunda îngrijorare față de situația drepturilor omului în Turcia; subliniază faptul că libertatea de exprimare și libertatea de întrunire și de asociere reprezintă principii fundamentale ale unei societăți democratice, iar libertățile fundamentale trebuie să fie respectate pe deplin;

2.  condamnă utilizarea detenției arbitrare și a hărțuirii judiciare și administrative; invită guvernul turc să inverseze tendința de concediere continuă, suspendări și arestări, inclusiv în ceea ce privește apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii, reprezentanții aleși, avocații, reprezentanții societății civile și ai mediului academic; subliniază faptul că aceste persoane ar trebui să fie în măsură să își desfășoare activitățile legitime;

3.  este profund îngrijorat de raportările privind maltratările și tortura deținuților;

4.  îndeamnă guvernul turc să ridice imediat starea de urgență;

5.  solicită autorităților turce să respecte Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv principiul prezumției de nevinovăție;

6.  este deosebit de îngrijorat cu privire la decizia de a ignora hotărârea pronunțată de Curtea Constituțională a Turciei cu privire la eliberarea jurnaliștilor Mehmet Altan și Sahin Alpay; ia act de faptul că aceasta constituie o deteriorare suplimentară a statului de drept;

7.  condamnă ferm tentativa de lovitură de stat din Turcia din 15 iulie 2016; recunoaște dreptul și responsabilitatea guvernului turc de a reacționa la tentativa de lovitură de stat;

8.  subliniază, cu toate acestea, că lovitura de stat militară eșuată nu poate fi folosită ca scuză de către guvernul Turciei pentru a reprima opoziția pașnică și legitimă și pentru a împiedica jurnaliștii și mass-media să își exercite în mod pașnic libertatea de exprimare, prin acțiuni și măsuri disproporționate și ilegale;

9.  solicită autorităților turce să elibereze imediat și să înceteze urmărirea penală a apărătorilor drepturilor omului, inclusiv a lui Taner Kılıç, a jurnaliștilor, inclusiv Deniz Yücel, a reprezentanților aleși, a avocaților și a reprezentanților societății civile, inclusiv Osman Kavala, și a reprezentanților mediului academic, care sunt deținuți fără dovada irefutabilă a activității infracționale; invită autoritățile turce să îi achite pe apărătorii drepturilor omului Idil Eser, Özlem Dalkıran, Günal Kurșun, Veli Acu, Ali Gharavi, Peter Steudtner, İlknur Üstün, Șeyhmus Özbekli, Nejat Taștan și Nalan Erkem;

10.  este profund îngrijorat de lipsa de respect pentru libertatea religioasă și de intensificarea discriminării împotriva creștinilor; regretă intenția guvernului turc de a construi așa-numitul baraj „Ilısudam” pe cursul superior al râului Tigru, care va scufunda în apă vechiul oraș aramian creștin Hasankeyf; condamnă confiscarea a 50 de biserici, mănăstiri și cimitire aramiene în Mardin; solicită Comisiei să dezbată de urgență aceste aspecte cu autoritățile turce;

11.  constată cu îngrijorare că un sfert din judecători și procurori, o zecime din forțele de poliție, 110 000 de funcționari și aproape 5 000 de cadre universitare au fost concediate începând cu luna iulie 2016, fapt ce împiedică funcționarea administrației, a serviciilor civile zilnice și a universităților;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Turciei.