Document de şedinţă
20.4.2011
***I
RAPORT
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Directivei 2001/18/CE în ceea ce priveşte posibilitatea statelor membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor
( COM(2010)0375 – C7‑0178/2010 – 2010/0208(COD) )
Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară
Raportoare pentru aviz: Corinne Lepage
PR_COD_1amCom
Legenda simbolurilor utilizate |
* Procedura de consultare *** Procedura de aprobare ***I Procedura legislativă ordinară (prima lectură) ***II Procedura legislativă ordinară (a doua lectură) ***III Procedura legislativă ordinară (a treia lectură) (Procedura indicată se bazează pe temeiul juridic propus în proiectul de act.)
|
Amendamente la un proiect de act |
În amendamentele Parlamentului, modificările aduse proiectului de act sunt evidenţiate prin caractere cursive aldine. Evidenţierea cu caractere cursive simple este o indicaţie pentru serviciile tehnice, referitoare la elemente ale proiectului de act propuse pentru a fi corectate în vederea elaborării textului final (de exemplu elemente evident greşite sau omise într-o anumită versiune lingvistică). Propunerile de corectură sunt supuse acordului serviciilor tehnice în cauză.
Antetul amendamentelor referitoare la un act existent pe care proiectul de act urmăreşte să îl modifice cuprinde două rânduri suplimentare prin care se indică actul existent şi, respectiv, dispoziţia vizată a acestuia. Fragmentele preluate ca atare dintr-o dispoziţie a unui act existent pe care Parlamentul doreşte să o modifice, dar pe care proiectul de act nu a modificat-o, sunt evidenţiate cu caractere aldine. Eventualele eliminări ale unor astfel de fragmente sunt semnalate prin simbolul [...].
|
CUPRINS
Pagina
PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN 5
EXPUNERE DE MOTIVE 22
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE PRIVIND TEMEIUL JURIDIC 26
AVIZ al Comisiei pentru agricultură Şi dezvoltare rurală 38
PROCEDURĂ 54
PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Directivei 2001/18/CE în ceea ce priveşte posibilitatea statelor membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor
( COM(2010)0375 – C7‑0178/2010 – 2010/0208(COD) )
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European şi Consiliului ( COM(2010)0375 ),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) şi articolul 114 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0178/2010),
– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European din 9 decembrie 2010[1],
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 28 ianuarie 2011[2],
– având în vedere articolele 55 şi 37 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară şi avizul Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală ( A7-0170/2011 ),
1. adoptă poziţia în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenţionează să modifice în mod substanţial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite Consiliului şi Comisiei, precum şi parlamentelor naţionale poziţia Parlamentului.
Amendamentul 1
Propunere de regulament – act de modificare
Referirea 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 114 […], | având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1), |
Justificare
A se vedea avizul Comisiei JURI.
Amendamentul 2
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) În cadrul acestei legislaţii, OMG-urile pentru cultivare fac obiectul unei evaluări individuale a riscurilor înainte de a fi autorizate pentru a fi introduse pe piaţa Uniunii. Scopul acestei proceduri de autorizare este de a garanta un nivel înalt de protecţie a vieţii şi sănătăţii umane, a sănătăţii şi bunăstării animale, a intereselor ecologice şi ale consumatorilor, asigurând în acelaşi timp funcţionarea eficientă a pieţei interne. | (2) În cadrul acestei legislaţii, OMG-urile pentru cultivare fac obiectul unei evaluări individuale a riscurilor înainte de a fi autorizate pentru a fi introduse pe piaţa Uniunii, ţinându-se seama, în conformitate cu anexa II la Directiva 2001/18/CE, de efectele directe, indirecte, imediate şi întârziate, precum şi de efectele cumulate pe termen lung asupra sănătăţii omului şi asupra mediului. Scopul acestei proceduri de autorizare este de a garanta un nivel înalt de protecţie a vieţii şi sănătăţii umane, a sănătăţii şi bunăstării animale, a intereselor ecologice şi ale consumatorilor, asigurând în acelaşi timp funcţionarea eficientă a pieţei interne. Un nivel uniform şi ridicat de protecţie a sănătăţii şi a mediului ar trebui atins şi menţinut pe întreg teritoriul Uniunii. |
Amendamentul 3
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 2a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (2a) Comisia şi statele membre ar trebui să garanteze, de o manieră prioritară, punerea în aplicare a concluziilor Consiliului Mediu din 4 decembrie 2008, în speţă punerea în aplicare corespunzătoare a dispoziţiilor juridice menţionate în anexa II la Directiva 2001/18/CE cu privire la evaluarea riscurilor pe care le prezintă OMG-urile. În special, ar trebui evaluate în mod riguros atât efectele pe termen lung asupra mediului ale culturilor modificate genetic, cât şi efectele lor potenţiale asupra organismelor care nu sunt vizate; ar trebui să se ţină seama în mod corespunzător de caracteristicile mediilor gazdă şi ale zonelor geografice în care plantele modificate genetic pot fi cultivate; ar trebui evaluate consecinţele potenţiale asupra mediului determinate de modificarea practicilor de utilizare a erbicidelor din cauza culturilor modificate genetic rezistente la erbicide. Mai exact, Comisia ar trebui să garanteze adoptarea de noi orientări privind evaluarea riscurilor pe care le prezintă OMG-urile. Aceste orientări nu ar trebui să se bazeze, în principal, pe principiul echivalenţei substanţiale sau pe criteriul evaluării comparative a siguranţei şi ar trebui să permită identificarea clară a efectelor directe şi indirecte pe termen lung, precum şi a incertitudinilor ştiinţifice. Atâta timp cât dispoziţiile referitoare la evaluarea riscurilor nu sunt puse în aplicare în mod corespunzător, nu ar trebui să se autorizeze nici un soi de OMG. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi statele membre ar trebui să tindă către crearea unei reţele extinse de organizaţii ştiinţifice care să reprezinte toate disciplinele, inclusiv pe cele legate de aspectele de mediu, şi ar trebui să coopereze pentru a identifica din timp orice sursă posibilă de divergenţe între opiniile ştiinţifice pentru a rezolva sau clarifica problemele ştiinţifice divergente. Comisia şi statele membre ar trebui să garanteze resursele necesare pentru cercetarea independentă privind riscurile pe care le prezintă OMG-urile; de asemenea ar trebui să garanteze că respectarea drepturilor de proprietate intelectuală nu împiedică cercetătorii să aibă acces la toate materialele relevante. |
Amendamentul 4
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 4a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (4a) Având în vedere importanţa dovezilor ştiinţifice pentru luarea deciziilor cu privire la aprobarea sau interzicerea OMG-urilor, EFSA şi statele membre ar trebui să colecteze şi să publice anual rezultatele cercetărilor referitoare la riscul privind prezenţa accidentală a OMG-urilor, contaminarea cu acestea sau pericolul pentru mediu sau sănătatea umană prezentat de acestea, respectiv dovezile în acest sens, pentru fiecare caz în parte. Având în vedere costul ridicat al consultanţei de specialitate, statele membre ar trebui să promoveze colaborarea între institutele de cercetare şi academiile naţionale. |
Justificare
OMG-urile sunt evaluate pe baza datelor prezentate de solicitant. Având în vedere limitările EFSA care ţin de costuri şi de frontierele economice, statele membre, care au capacitatea de decizie, trebuie să-şi asume responsabilitatea şi să depună eforturi pentru colectarea informaţiilor şi transferarea acestora către statele europene.
Amendamentul 5
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(5) Conform experienţei dobândite, cultivarea OMG-urilor este un aspect care este abordat mai în profunzime de statele membre, fie la nivel central, fie la nivel regional şi local. Spre deosebire de aspectele legate de introducerea pe piaţă şi importul OMG-urilor, care ar trebui să fie în continuare reglementate la nivelul UE pentru a menţine piaţa internă, cultivarea a fost recunoscută ca fiind un aspect cu o dimensiune locală/regională accentuată. Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, statele membre ar trebui să poată adopta reguli privind cultivarea eficientă a OMG-urilor pe teritoriul lor după ce OMG-ul a fost autorizat în mod legal pentru a fi introdus pe piaţa UE. | (5) Conform experienţei dobândite, cultivarea OMG-urilor este un aspect care este abordat mai în profunzime de statele membre, fie la nivel central, fie la nivel regional şi local. Aspectele legate de introducerea pe piaţă şi importul OMG-urilor ar trebui să fie în continuare reglementate la nivelul UE pentru a menţine piaţa internă. Cultivarea OMG-urilor ar putea necesita mai multă flexibilitate în anumite situaţii, deoarece reprezintă un aspect cu o dimensiune locală/regională/teritorială accentuată şi un aspect care prezintă o importanţă deosebită pentru dreptul la autodeterminare al statelor membre. Procedura de autorizare comună nu ar trebui să fie influenţată în mod negativ de această flexibilitate. Totuşi este posibil ca evaluarea armonizată a riscurilor pentru mediu şi sănătate să nu ia în calcul toate impacturile posibile ale cultivării OMG-urilor în regiuni diferite şi ecosisteme locale. Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, statele membre ar trebui să poată adopta dispoziţii juridice obligatorii privind cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor după ce OMG-ul a fost autorizat în mod legal pentru a fi introdus pe piaţa UE. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(6) În acest context, pare necesar să se acorde statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, mai multă libertate de decizie cu privire la cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor fără a se modifica sistemul pe care îl foloseşte Uniunea pentru autorizarea OMG-urilor şi independent de măsurile pe care statele membre le pot adopta prin aplicarea articolului 26a din Directiva 2001/18/CE pentru a evita prezenţa accidentală a OMG-urilor în alte produse. | (6) În acest context, pare necesar să se acorde statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, mai multă flexibilitate în luarea deciziilor cu privire la cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor fără a se modifica sistemul pe care îl foloseşte Uniunea pentru autorizarea OMG-urilor şi independent de măsurile pe care statele membre sunt obligate să le ia prin aplicarea articolului 26a din Directiva 2001/18/CE pentru a evita prezenţa accidentală a OMG-urilor în alte produse pe teritoriul lor şi în zonele de frontieră ale statelor membre învecinate. |
Amendamentul 7
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(7) Prin urmare, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor OMG-urilor sau a anumitor OMG-uri în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia şi să modifice aceste măsuri în consecinţă, cum li se pare adecvat, în toate etapele autorizării, reautorizării sau retragerii de pe piaţă a OMG-urilor în cauză. Aceasta ar trebui să se aplice şi soiurilor modificate genetic de seminţe şi material săditor care sunt introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor şi, în special, în conformitate cu Directivele 2002/53/CE şi 2002/55/CE. Măsurile ar trebui să se refere numai la cultivarea OMG-urilor şi nu la libera circulaţie şi importul seminţelor şi al materialului săditor modificate genetic, ca produse sau ca elemente ale produselor, precum şi al produselor din recoltele acestora. În mod similar, ele nu ar trebui să afecteze cultivarea soiurilor nemodificate genetic de seminţe şi material săditor în care sunt detectate urme accidentale sau inevitabile din punct de vedere tehnic de OMG-uri autorizate de UE. | (7) Prin urmare, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte, pentru fiecare caz în parte, măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării anumitor OMG-uri sau a anumitor grupuri de OMG-uri sau a tuturor OMG-urilor pe tot teritoriul lor sau pe o parte a acestuia şi să modifice aceste măsuri în consecinţă, cum li se pare adecvat, în toate etapele autorizării, reautorizării sau retragerii de pe piaţă a OMG-urilor în cauză. Cultivarea este strâns legată de utilizarea terenurilor şi de protecţia faunei şi florei, în privinţa cărora statele membre păstrează atribuţii importante. Posibilitatea adoptării acestor măsuri ar trebui să se aplice şi soiurilor modificate genetic de seminţe şi material săditor care sunt introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor şi, în special, în conformitate cu Directivele 2002/53/CE şi 2002/55/CE. Măsurile ar trebui să se refere numai la cultivarea OMG-urilor şi nu la libera circulaţie şi importul seminţelor şi al materialului săditor modificate genetic, ca produse sau ca elemente ale produselor, precum şi al produselor din recoltele acestora. Respectivele măsuri ar trebui să acorde tuturor operatorilor în cauză, inclusiv producătorilor, suficient timp pentru a se adapta. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 8
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(8) În conformitate cu cadrul juridic pentru autorizarea OMG-urilor, nivelul de protecţie a sănătăţii umane/animale şi a mediului ales în UE nu poate fi modificat de un stat membru, iar această situaţie nu trebuie să se schimbe. Cu toate acestea, statele membre pot adopta măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor OMG-urilor sau a unora dintre acestea, în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, în baza unor motive legate de interesul public, altele decât cele deja abordate în totalitatea normelor armonizate ale UE care prevăd deja proceduri care iau în calcul riscurile pe care le poate prezenta cultivarea unui OMG pentru sănătate şi mediu. De asemenea, măsurile respective ar trebui să fie în conformitate cu tratatele, în special în ceea ce priveşte principiul nediscriminării între produsele naţionale şi produsele nenaţionale şi articolele 34 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi cu obligaţiile internaţionale relevante ale Uniunii, în special în contextul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. | (8) În conformitate cu cadrul juridic pentru autorizarea OMG-urilor, nivelul de protecţie a sănătăţii umane/animale şi a mediului ales în UE nu poate fi modificat de un stat membru, iar această situaţie nu trebuie să se schimbe. Cu toate acestea, statele membre pot adopta măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor OMG-urilor sau a unora dintre acestea, în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, în baza unor motive legate de interesul public. Măsurile respective se pot baza pe motive legate de mediu sau de alţi factori legitimi, cum ar fi impactul socio-economic, care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG-urilor, atunci când aceşti factori nu au fost abordaţi în cadrul procedurii armonizate prevăzute în partea C din Directiva 2001/18/CE sau în cazul persistenţei incertitudinii ştiinţifice. Măsurile respective ar trebui justificate în mod corespunzător în temeiul unor motive ştiinţifice sau al unor motive legate de gestionarea riscurilor sau de alţi factori legitimi care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG-urilor. De asemenea, măsurile respective ar trebui să fie proporţionale şi în conformitate cu tratatele, în special în ceea ce priveşte principiul nediscriminării între produsele naţionale şi produsele nenaţionale şi articolele 34 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. |
Amendamentul 9
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 8a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (8a) Restricţionarea sau interzicerea cultivării anumitor OMG-uri de către un stat membru nu ar trebui să împiedice sau să restricţioneze utilizarea de către alte state membre a OMG-urilor autorizate, cu condiţia să se ia măsuri eficiente pentru prevenirea contaminărilor transfrontaliere. |
Amendamentul 10
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 9
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(9) Pe baza principiului subsidiarităţii, scopul prezentului regulament nu este de a armoniza condiţiile de cultivare din statele membre, ci de a acorda libertate statelor membre pentru a invoca alte motive decât evaluarea ştiinţifică a riscurilor pentru sănătate şi mediu pentru a interzice cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor. În plus, unul din scopurile Directivei 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, care este de a permite Comisiei să ia în considerare adoptarea de acte obligatorii la nivelul UE nu ar fi atins prin notificarea sistematică, în temeiul directivei respective, a măsurilor statelor membre. Mai mult, deoarece măsurile pe care statele membre le pot adopta în temeiul prezentului regulament nu pot avea ca obiect introducerea pe piaţă a OMG-urilor şi, astfel, nu modifică condiţiile de introducere pe piaţă a OMG-urilor autorizate în temeiul legislaţiei existente, procedura de notificare din cadrul Directive 98/34/CE nu pare a fi cel mai potrivit canal de informare pentru Comisie. Prin urmare, prin derogare, Directiva 98/34/CE nu ar trebui să se aplice. Un sistem mai simplu de notificare a măsurilor naţionale înainte ca acestea să fie adoptate pare să fie un instrument mai bine adaptat pentru a informa Comisia cu privire la aceste măsuri. Măsurile pe care statele membre intenţionează să le adopte ar trebui, astfel, să fie comunicate împreună cu motivele care au dus la acestea, Comisiei şi celorlalte state membre cu o lună înainte de adoptarea acestora, în scopul informării.
| (9) Pe baza principiului subsidiarităţii, scopul prezentului regulament nu este de a armoniza condiţiile de cultivare din statele membre, ci de a acorda libertate statelor membre pentru a limita sau a interzice cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor din motive legate de mediu sau de alţi factori legitimi, cum ar fi impactul socio-economic, care ar putea rezulta din răspândirea voluntară sau din introducerea pe piaţă a unor OMG-uri, atunci când aceşti factori nu au fost abordaţi în cadrul procedurii armonizate prevăzute în partea C din Directiva 2001/18/CE sau în cazul persistenţei incertitudinii ştiinţifice. În plus, unul din scopurile Directivei 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, care este de a permite Comisiei să ia în considerare adoptarea de acte obligatorii la nivelul UE nu ar fi atins prin notificarea sistematică, în temeiul directivei respective, a măsurilor statelor membre. Mai mult, deoarece măsurile pe care statele membre le pot adopta în temeiul prezentului regulament nu pot avea ca obiect introducerea pe piaţă a OMG-urilor şi, astfel, nu modifică condiţiile de introducere pe piaţă a OMG-urilor autorizate în temeiul legislaţiei existente, procedura de notificare din cadrul Directive 98/34/CE nu pare a fi cel mai potrivit canal de informare pentru Comisie. Prin urmare, prin derogare, Directiva 98/34/CE nu ar trebui să se aplice. Un sistem mai simplu de notificare a măsurilor naţionale înainte ca acestea să fie adoptate pare să fie un instrument mai bine adaptat pentru a informa Comisia cu privire la aceste măsuri. Măsurile pe care statele membre intenţionează să le adopte ar trebui, astfel, să fie comunicate împreună cu motivele care au dus la acestea, Comisiei şi celorlalte state membre cu o lună înainte de adoptarea acestora, în scopul informării. |
Amendamentul 11
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 9b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (9b) Restricţiile sau interdicţiile impuse cultivării OMG-urilor de către statele membre nu ar trebui să împiedice desfăşurarea cercetărilor în domeniul biotehnologiei cu condiţia ca, atunci când se realizează astfel de cercetări, să se respecte toate măsurile de securitate necesare. |
Amendamentul 12
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul -1 (nou)
Directiva 2001/18/CE
Articolul 22
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Directiva 2001/18/CE se modifică după cum urmează: |
| -1. Articolul 22 se înlocuieşte cu următorul text: |
| „Articolul 22 |
| Libera circulaţie |
| Fără a aduce atingere articolului 23 sau articolului 26b, statele membre nu pot interzice, restricţiona sau împiedica introducerea pe piaţă a OMG-urilor, ca produse în sine sau componente ale altor produse, care se conformează prezentei directive.” |
Justificare
Articolul 22 nu ar trebui să împiedice statele membre să poată adopta norme privind restricţionarea sau interzicerea cultivării OMG-urilor pe teritoriul lor în conformitate cu noul articol 26b.
Amendamentul 13
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1a (nou)
Directiva 2001/18/CE
Articolul 25 – alineatul 5a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Directiva 2001/18/CE se modifică după cum urmează: |
| -1a. La articolul 25, se adaugă următorul alineat: |
| (5a) „Fără a aduce atingere protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală, accesul la materialele necesare pentru a efectua cercetări independente în legătură cu eventualele riscuri prezentate de OMG-uri, precum material săditor, nu trebuie restricţionat sau blocat.” |
Justificare
În decembrie 2008, Consiliul Mediu a ajuns la concluzia că „cercetătorilor independenţi ar trebui să li se permită accesul la toate materialele relevante, respectând în acelaşi timp drepturile de proprietate intelectuală”. În prezent, cercetătorilor independenţi le este de multe ori imposibil să efectueze cercetări asupra unui soi de OMG, întrucât accesul la materialul MG este restricţionat, iar fermierii sunt obligaţi să nu transmită materialul MG în scopuri ştiinţifice. Pentru ca statele membre să poată investiga compatibilitatea unui anumit soi MG cu un mediu receptor specific, trebuie să se asigure un acces nerestricţionat la materialul MG.
Amendamentul 14
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1b (nou)
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26a – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Directiva 2001/18/CE se modifică după cum urmează: |
| (-1b) Articolul 26a alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text: |
| „(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a evita prezenţa accidentală a OMG-urilor în alte produse pe teritoriul lor şi în zonele de frontieră ale statelor membre învecinate.” |
Amendamentul 15
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – partea introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Statele membre pot adopta măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor OMG-urilor sau a anumitor OMG-uri autorizate în conformitate cu partea C din prezenta directivă sau cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 şi care constau din soiuri modificate genetic introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia UE relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, cu condiţia ca: | Statele membre pot adopta, pentru fiecare caz în parte, măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării anumitor OMG-uri, a unor grupuri de OMG-uri definite de o cultură sau de o caracteristică sau a tuturor OMG-urilor autorizate în conformitate cu partea C din prezenta directivă sau cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 şi care constau din soiuri modificate genetic introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia UE relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, cu condiţia ca: |
Amendamentul 16
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) măsurile respective să se bazeze pe alte motive decât cele legate de evaluarea efectului advers asupra sănătăţii şi a mediului, care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG-urilor; | (a) măsurile respective să se bazeze pe: |
| (i) motive justificate ştiinţific legate de impactul asupra mediului, care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG-urilor, şi care este complementar impactului asupra mediului examinat cu ocazia evaluării ştiinţifice a impactului asupra mediului realizate în temeiul părţii C din prezenta directivă sau pe motive care ţin de gestionarea riscurilor; Aceste motive pot cuprinde: |
| - prevenirea dezvoltării rezistenţei la pesticide a buruienilor şi dăunătorilor; |
| - caracterul invaziv sau persistenţa unui soi MG sau posibilitatea încrucişării cu plantele cultivate sau cu cele sălbatice; |
| - prevenirea impactului negativ asupra mediului local provocat de schimbările în domeniul practicilor agricole legate de cultivarea OMG-urilor; |
| - menţinerea şi dezvoltarea unor practici agricole care îmbină mai bine producţia cu sustenabilitatea ecosistemelor;
|
| - menţinerea biodiversităţii locale, inclusiv anumite habitate şi ecosisteme, sau a anumitor caracteristici naturale şi ale peisajului; |
| - absenţa datelor adecvate sau existenţa unor date contradictorii sau persistenţa incertitudinii ştiinţifice privind impactul negativ potenţial al diseminării OMG-urilor asupra mediului unui stat membru sau al unei regiuni, inclusiv asupra biodiversităţii; |
| (ii) motive legate de impactul socio-economic. Aceste motive pot cuprinde:
|
| - impracticabilitatea sau costurile ridicate ale măsurilor de coexistenţă sau imposibilitatea punerii în aplicare a măsurilor de coexistenţă din cauza unor condiţii geografice specifice, cum ar fi prezenţa unor insule mici sau a unor zone montane; |
| - necesitatea de a proteja diversitatea producţiei agricole; |
| necesitatea de a asigura puritatea seminţelor; |
| (iii) alte motive care pot cuprinde utilizarea terenurilor, amenajarea teritoriului sau alţi factori legitimi; |
Amendamentul 17
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – litera aa (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (aa) în cazurile în care măsurile respective se referă la culturi care sunt deja autorizate la nivelul Uniunii, statele membre să se asigure că agricultorii care au cultivat aceste culturi în mod legal dispun de suficient timp pentru a finaliza activităţile aferente sezonului de cultivare în curs. |
Amendamentul 18
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – litera ab (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ab) măsurile respective să respecte tradiţiile locale agricole şi culturale; |
Amendamentul 19
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – litera ac (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ac) măsurile respective să fi făcut, în prealabil, obiectul unei consultări publice cu o durată minimă de treizeci de zile. |
Justificare
Pentru ca autorităţile naţionale competente să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză, este necesar ca părţile implicate să-şi poată expune observaţiile înainte de adoptarea unor astfel de măsuri, care ar putea avea un impact asupra mai multor sectoare.
Amendamentul 20
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) acestea să fie în conformitate cu tratatele. | (b) acestea să fie în conformitate cu tratatele, în special cu principiul proporţionalităţii. |
Amendamentul 21
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Statele membre pun aceste măsuri la dispoziţia tuturor operatorilor interesaţi, inclusiv producătorilor agricoli, cu cel puţin trei luni înainte de începerea perioadei de vegetaţie. În cazul în care OMG-ul în cauză este autorizat cu mai puţin de trei luni înaintea începerii perioadei de vegetaţie, statele membre publică respectivele măsuri imediat după adoptarea acestora. |
Amendamentul 22
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Statele membre adoptă respectivele măsuri pentru o perioadă maximă de cinci ani şi le revizuiesc cu ocazia reînnoirii autorizaţiei OMG-ului. |
Amendamentul 23
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Prin derogare de la Directiva 98/34/CE, statele membre care intenţionează să adopte măsuri motivate în temeiul acestui articol le comunică celorlalte state membre şi Comisiei, cu o lună înainte de adoptarea acestora, în scopul informării.” | Prin derogare de la Directiva 98/34/CE, statele membre care intenţionează să adopte măsuri în temeiul acestui articol le comunică celorlalte state membre şi Comisiei, cu o lună înainte de adoptarea acestora, în scopul informării. |
Justificare
Cuvântul “motivate” nu este necesar. Acesta este subiectiv şi poate limita în mod inutil posibilităţile statelor membre.
Amendamentul 24
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1a (nou)
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26ba (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) Se introduce următorul articol: |
| „Articolul 26ba |
| Cerinţe privind răspunderea |
| Statele membre instituie un sistem obligatoriu general privind răspunderea financiară şi garanţiile financiare, de exemplu prin intermediul unor asigurări, care se aplică tuturor operatorilor comerciali şi care garantează că poluatorul plăteşte pentru toate efectele sau daunele neintenţionate care ar putea apărea ca urmare a diseminării deliberate sau a introducerii pe piaţă a unor OMG-uri.” |
Justificare
Dacă în state membre diferite se aplică norme de cultivare diferite, este chiar mai important ca fiecare stat membru să dispună de un sistem strict pentru a garanta că poluatorul plăteşte pentru efectele sau daunele neintenţionate. Până în prezent, de multe ori agricultorii care practică agricultura convenţională sau ecologică nu sunt protejaţi de posibila contaminare cu OMG-uri.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 1 – punctul 1b (nou)
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26bb (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1b) Se introduce următorul articol: |
| „Articolul 26bb |
| Etichetarea cu menţiunea „fără OMG-uri” |
| Comisia propune condiţii armonizate, în care operatorii pot recurge la menţiuni referitoare la absenţa OMG-urilor din produse. |
Justificare
Orientările referitoare la coexistenţa culturilor din 13 iulie 2010 indică faptul că statele membre pot lua măsuri pentru a evita efectele economice exercitate de prezenţa OMG-urilor până la praguri inferioare pragului de etichetare comunitară de 0,9%. Pentru a evita distorsionarea concurenţei, condiţiile în care operatorii pot recurge la menţiuni referitoare la absenţa OMG-urilor din produse ar trebui armonizate la nivel comunitar.
Amendamentul 26
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Prezentul regulament intră în vigoare în a […] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. | Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
EXPUNERE DE MOTIVE
1 - Context
Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic şi de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului şi Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic stabilesc un cadru extrem de riguros care să permită, cu condiţia aplicării sale corecte, un nivel înalt de protecţie a vieţii şi sănătăţii umane, a sănătăţii şi bunăstării animalelor, a mediului, precum şi a intereselor consumatorilor, asigurând în acelaşi timp funcţionarea eficientă a pieţei interne. Directiva permite autorizarea introducerii pe piaţă a OMG-urilor numai dacă a fost realizată o evaluare specifică a riscurilor pentru mediu, în conformitate cu principiile enunţate la anexa II, în temeiul informaţiilor furnizate de solicitant şi menţionate la anexa III. Anexa II, care stabileşte principiile aplicabile evaluării riscurilor pentru mediu, impune luarea în considerare a efectelor directe şi indirecte, imediate şi întârziate, precum şi o analiză a efectelor cumulate pe termen lung legate de diseminarea şi de introducerea pe piaţă a OMG-urilor. „Efectele cumulate pe termen lung” se referă la efectele acumulării autorizaţiilor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, în special asupra florei şi faunei, asupra fertilităţii solului, asupra degradării materialelor organice din sol, asupra lanţului trofic uman sau animal, asupra diversităţii biologice, asupra sănătăţii animalelor şi a problemelor de rezistenţă la antibiotice.
Anexele II şi III la directivă precizează necesitatea realizării de studii privind condiţiile diseminării şi mediul receptor, implicând o analiză aprofundată a mediilor receptoare în cadrul cărora este prevăzută cultivarea, precum şi informaţiile referitoare la interacţiunile dintre OMG-uri şi mediu.
Anexele III-VII solicită informaţii privind planurile de monitorizare, control, prelucrare a deşeurilor şi intervenţii de urgenţă, care cuprind tehnici de monitorizare, constrângeri impuse diseminării, prelucrarea deşeurilor şi în special planuri de intervenţie urgentă care să permită aplicarea de metode de decontaminare a zonelor afectate, izolarea zonelor afectate, metode de protejare a sănătăţii umane şi a mediului în cazul apariţiei de efecte nedorite.
În plus, Directiva 2001/18/CE precizează la articolul 19 intitulat „Autorizaţia” că, dacă a fost autorizată introducerea pe piaţă unui OMG, acesta poate fi utilizat fără alte notificări, în măsura în care condiţiile specifice de utilizare şi mediile şi/sau zonele geografice precizate în aceste condiţii sunt respectate cu stricteţe.
2 – Obiectivele propunerii Comisiei
Această propunere apare în contextul opoziţiei persistente a opiniei publice europene faţă de diseminarea OMG-urilor şi faţă de utilizarea acestora în sectorul agricol. Potrivit ultimului sondaj Eurobarometru referitor la acest aspect, publicat în octombrie 2010, 61% dintre europeni consideră că „alimentaţia pe bază de OMG îi nemulţumeşte” şi acelaşi procent de europeni (61%) este împotriva ideii că dezvoltarea alimentaţiei pe bază de OMG-uri ar trebui încurajată. Numai 21% sunt de acord (faţă de 58% în dezacord) cu afirmaţia potrivit căreia „alimentaţia pe bază de OMG-uri este sigură pentru generaţiile viitoare”. Mai puţin de un sfert dintre europeni (23%) sunt de acord cu ideea că „alimentaţia pe bază de OMG-uri nu este nocivă pentru mediu”; mai mult de 53% nu sunt de acord cu această afirmaţie (un sfert „nu ştiu”). În cele din urmă, în nicio ţară, majoritatea respondenţilor nu sunt de acord cu afirmaţia potrivit căreia cultivarea OMG-urilor este bună pentru economia naţională.
Lipsa de încredere a opiniei publice europene faţă de OMG-urile agricole este în primul rând legată de neaplicarea serioasă a Directivei 2001/18/CE. Într-adevăr, studiile prevăzute nu sunt făcute de solicitanţi, fie că este vorba despre studii privind efectele pe termen lung, studii prealabile privind mediile receptoare sau analiza impactului socio-economic.
Exigenţele directivei în materie de evaluare a riscurilor nu sunt respectate şi aceste neajunsuri referitoare la punerea sa în aplicare sunt la originea opoziţiei mai multor state membre faţă de cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor. Trebuie reamintit aici că diseminarea şi cultivarea plantelor modificate genetic pe teritoriul naţional este un aspect diferit de cel al autorizării introducerii pe piaţă şi al consumului şi de cel al liberei circulaţii a bunurilor şi produselor, care nu sunt vizate de acest text.
În concluziile adoptate în unanimitate la 4 decembrie 2008, Consiliul a solicitat consolidarea evaluării de mediu şi a sistemului de monitorizare; acesta a subliniat că mandatul acordat EFSA de către Comisie cuprindea o evaluare detaliată a efectelor pe termen lung ale plantelor modificate genetic asupra mediului, precum şi extinderea evaluării detaliate a riscurilor.
Conform legislaţiei, Consiliul solicită, în special, să fie avute în vedere efectele potenţiale ale plantelor modificate genetic asupra mediilor receptoare, recensământul zonelor geografice din Uniunea Europeană în care aceste plante modificate genetic ar putea fi diseminate, alegerea tehnicilor care ar permite evaluarea efectelor potenţiale pe termen lung, inclusiv metodologiile experimentale. Consiliul solicită, de asemenea, o definire mai strictă a criteriilor şi a exigenţelor pentru evaluarea plantelor modificate genetic, existând necesitatea asigurării coerenţei dintre evaluările riscurilor prezentate de plantele modificate genetic care produc substanţe active vizate de Directiva 91/414/CE şi cele prezentate de produsele fitosanitare corespunzătoare.
Consiliul a solicitat, de asemenea, ca titularii autorizaţiilor să realizeze o monitorizare periodică şi aprofundată pentru detectarea eventualelor efecte nedorite prevăzute în directivă şi să publice rezultatele acesteia. Activităţile de monitorizare trebuiau să fie puse în practică, rezultatele trebuiau să fie transmise Comisiei şi puse la dispoziţia publicului larg. Dar, până în prezent, nu a fost realizat niciun studiu de monitorizare serios, iar sistemele de control nu au fost puse în aplicare.
Consiliul a solicitat, de asemenea, să fie prezentat un raport referitor la punerea în aplicare a directivei, cuprinzând printre altele o evaluare a consecinţelor socio-economice a diseminărilor voluntare şi a introducerii pe piaţă a OMG-urilor, pentru ca un raport să poată fi prezentat până în iunie 2010.
În cele din urmă, Consiliul dorea o îmbunătăţire a funcţionării EFSA. La momentul respectiv, s-a precizat că statele membre ar putea să-şi consolideze posibilităţile de a-şi prezenta opinia privind informaţiile complementare furnizate de solicitant, că ar trebui să se creeze o reţea extinsă de organisme ştiinţifice, că este indispensabil ca eventualele surse de divergenţe între opiniile ştiinţifice să poată fi identificate şi discutate, că este indispensabil ca riscurile să fie cercetate în mod sistematic şi independent şi cercetătorii independenţi să aibă acces la toate documentele relevante. Totuşi s-au realizat puţine studii independente privind riscurile. În plus, chiar dacă s-au descoperit conflicte de interese clare, iar o reformă a procedurilor de expertiză în cadrul EFSA pare să fie de actualitate, aceasta nu a fost realizată încă.
În consecinţă, reticenţele manifestate de o serie de state membre par să fie pe deplin justificate de incoerenţele şi lacunele în aplicarea efectivă a Directivei 2001/18/CE şi, prin urmare, a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003.
Aşadar este obiectivul primordial este să intrăm într-o fază de aplicare efectivă a textelor în vigoare cu privire la evaluarea riscurilor.
3 – Elementele juridice ale propunerii
În acest context, este binevenit obiectivul propunerii de regulament al Comisiei de a acorda statelor membre competenţa utilizării teritoriului lor în vederea cultivării OMG-urilor. Acesta trebuie completat cu elaborarea de noi orientări privind evaluarea riscurilor pentru sănătate şi mediu, care trebuie să permită în fine aplicarea efectivă a regulilor stabilite în Directiva 2001/18/CE şi în anexa II la aceasta. Această propunere trebuie să fie interpretată şi în sensul articolului 19 alineatul (1) din directivă, care prevede condiţiile specifice de utilizare, în privinţa cărora statele membre ar trebui să fie mai exigente.
În primul rând, formularea propunerii de regulament nu ar trebui să se limiteze la o definiţie negativă a motivelor care ar putea fi invocate de statele membre. Avizele serviciilor juridice ale Consiliului şi Parlamentului au prezentat rezerve puternice privind legalitatea măsurilor naţionale care ar putea fi luate de statele membre în temeiul unor motive care nu au legătură cu consideraţiile de mediu, cum ar fi moralitatea publică, ordinea publică sau etica. În plus, ar trebui recunoscut faptul că evaluarea riscurilor pentru mediu realizată la nivel comunitar nu ar putea fi exhaustivă, având în vedere diversitatea ecosistemelor europene şi diversitatea impacturilor directe sau indirecte posibile.
În vederea respectării pieţei interne şi a evaluărilor comunitare, cu condiţia ca reformele indispensabile să redea credibilitatea Comitetului OMG al EFSA, motivele invocate de statele membre trebuie să rămână complementare celor evaluate de EFSA. Dar motivele invocate de statele membre nu pot exclude motivele de mediu sau agro-mediu, în special cele cu caracter local şi/sau regional, care n-au făcut obiectul unei evaluări comunitare. Motivele invocate de statele membre se vor baza, cu siguranţă, cel puţin parţial, pe date ştiinţifice, fie că se referă la impactul aspra mediului, fie la alt tip de impact.
Distincţia stabilită de Comisie în expunerea sa de motive între, pe de-o parte, o evaluare „ştiinţifică” care ar fi asigurată la nivel comunitar şi, pe de alta, motivele complet separate de dezbaterea ştiinţifică privind impactul asupra mediului, este simplistă şi nu ţine seama de complexitatea legăturii dintre evaluarea riscurilor şi gestionarea riscurilor. Această distincţie neglijează şi faptul că a nu ţine seama de incertitudinile ştiinţifice, prevăzute totuşi în text, poate compromite luarea de decizii adecvate de gestionare a riscurilor sau chiar aplicarea principiului precauţiei. Fie că este vorba despre utilizarea unui erbicid asociat unei plante modificate genetic cu toleranţă la respectivul erbicid, fie despre impactul modificării practicilor agricole ca urmare a utilizării unui OMG, fie despre riscurile ca insectele dăunătoare să devină rezistente la toxina Bt într-o anumită regiune, toate aceste aspecte implică evaluarea datelor ştiinţifice, sau insuficienţa acestora, referitoare la impactul asupra mediului.
Cu privire la contaminarea agriculturii convenţionale sau biologice cu OMG-uri, denumită şi „coexistenţă”, Comisia a justificat întotdeauna refuzul său de a legifera la nivel comunitar prin diversitatea practicilor agricole, a climei şi a geografiei între statele membre şi în cadrul statelor membre. Aceeaşi diversitate există pentru ecosistemele şi mediile receptoare şi justifică aplicarea subsidiarităţii pentru cultivarea OMG-urilor, potrivit aceleiaşi logici.
În cele din urmă, pentru a remedia lipsa actuală a studiilor, prevăzute totuşi în legislaţie, ar trebui consolidată puterea statelor de a acţiona în cazul lipsei elementelor relevante cu privire la impactul asupra teritoriului naţional, regional şi/sau local. Trebuie respectate drepturile statelor membre cu privire la utilizarea propriului teritoriu, aspect care ţine de subsidiaritate şi care nu pune sub semnul întrebării regulile referitoare la piaţa internă şi la libera circulaţie a bunurilor şi produselor pe teritoriul Uniunii.
Nivelul ridicat de protecţie a sănătăţii şi a mediului, vizat atât de Directiva 2001/18/CE, cât şi de alte texte comunitare, poate fi atins numai dacă statele membre pot dispune, având în vedere particularităţile teritoriului lor, metodele lor agricole şi modul de amenajare a teritoriului, de toate studiile necesare cu privire la mediul receptor, pe de-o parte, şi la condiţiile planurilor de monitorizare, pe de altă parte.
În fine, ar trebui ca măsurile luate de statele membre să se aplice, mai degrabă, unui anumit OMG sau, după caz, unui grup de OMG-uri cu trăsături similare, decât tuturor OMG-urilor. Aceste măsuri trebuie motivate. În plus, eventuala cultivare de OMG-uri n-ar trebui să însemne costuri suplimentare pentru cei care practică agricultura ecologică sau convenţională. Prin urmare, ar trebui să devină obligatorie stabilirea de măsuri de către statele membre pentru a evita prezenţa OMG-urilor în alte produse şi ar trebui să se acorde o atenţie deosebită eventualelor contaminări transfrontaliere.
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE PRIVIND TEMEIUL JURIDIC
15.3.2011
Domnului Jo LEINEN,
Preşedinte
Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară
BRUXELLES
Subiect: Temeiul juridic al propunerii de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Directivei 2001/18/CE în ceea ce priveşte posibilitatea statelor membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor ( COM(2010)375 final)
Domnule preşedinte,
Prin scrisoarea dumneavoastră din 10 martie 2011 aţi sesizat Comisia pentru afaceri juridice, în conformitate cu articolul 37 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, pentru examinarea validităţii temeiului juridic al propunerii menţionate mai sus a Comisiei.
Context
Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic[3] şi Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic[4] instituie un sistem armonizat de evaluare a riscurilor legate de factorii ce ţin de mediu şi de sănătate în ceea ce priveşte autorizarea OMG-urilor şi stabilesc norme procedurale detaliate privind autorizarea ulterioară a introducerii acestora pe piaţă. Directiva 2001/18/CE conţine şi prevederi privind „diseminarea deliberată”[5] a OMG-urilor în alte scopuri decât introducerea acestora pe piaţă[6] (de exemplu în scopul cultivării). Procedura de autorizare este, în esenţă, următoarea: (i) un solicitant depune la autoritatea competentă dintr-un stat membru o solicitare de autorizare, care include şi o evaluare a riscurilor la adresa mediului şi a sănătăţii; (ii) autoritatea competentă emite un raport de analiză privind evaluarea riscurilor. Alte state membre pot formula obiecţiuni, caz în care în această procedură intervine Comisia. Dacă nu se formulează obiecţiuni, OMG-ul este autorizat la nivel naţional, în timp ce în cazurile cele mai obişnuite în care se formulează obiecţiuni şi se realizează evaluări divergente, OMG-ul este autorizat de Comisie. La articolul 22 din directivă se defineşte „clauza de liberă circulaţie” prin care se interzice statelor membre să restricţioneze introducerea pe piaţă a OMG-urilor autorizate în temeiul acestei directive. Conform articolului 23 din directivă, statele membre pot restricţiona sau interzice utilizarea şi/sau vânzarea unui OMG dacă există un risc pentru sănătatea umană sau mediu doar dacă, ulterior autorizării unui OMG, le sunt puse la dispoziţie informaţii noi privind un risc pentru sănătatea umană sau mediu. Regulamentul nr.1829/2003 conţine prevederi similare privind autorizarea OMG-urilor pentru utilizarea produselor alimentare şi a furajelor, pentru produse alimentare şi furaje care conţin sau constau din OMG-uri şi pentru produse alimentare şi furaje care sunt produse din OMG‑uri sau care conţin ingrediente produse din OMG-uri. În această privinţă, acest regulament reprezintă o lex specialis privind autorizarea OMG-urilor legate de produsele alimentare şi de furaje.
Ar trebui, de asemenea, remarcat faptul că prin directivă şi prin regulament se stabileşte un cadru juridic privind autorizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri) care se aplică în totalitate OMG-urilor care urmează a fi utilizate în scopul cultivării peste tot în UE ca seminţe sau alt tip de material săditor. În cadrul acestei legislaţii, OMG-urile pentru cultivare ar trebui să facă obiectul unei evaluări individuale a riscurilor înainte de a fi autorizate pentru a fi introduse pe piaţa Uniunii. Scopul procedurii de autorizare este de a asigura un nivel înalt de protecţie a vieţii şi a sănătăţii umane, a sănătăţii şi a bunăstării animale, a intereselor de mediu şi ale consumatorilor, asigurând, în acelaşi timp, funcţionarea eficientă a pieţei interne.
La 13 iulie 2010, Comisia a propos modificarea Directivei 2001/18/EC în ceea ce priveşte faptul că statele membre pot adopta măsuri prin care să fie restricţionată sau interzisă cultivarea tuturor sau a anumitor OMG-uri peste tot sau numai în anumite părţi ale teritoriului lor. La aceeaşi dată, Comisia a publicat o Comunicare privind libertatea de decizie a statelor membre în ceea ce priveşte culturile modificate genetic[7] în care explică motivele care stau la baza propunerii sale privind introducerea unei abordări mai flexibile în cadrul legislaţiei actuale referitoare la cultivarea de OMG-uri.
În cadrul Consiliului, grupul de lucru creat ad-hoc de COREPER pentru a analiza propunerea a identificat o serie de probleme şi de preocupări, care includ şi alegerea temeiului juridic. Ca răspuns, serviciul juridic al Consiliului a emis un aviz[8] în care a ajuns la concluzia că propunerea, în versiunea actuală, nu se bazează în mod valabil pe articolul 114 din TFUE. Comisia nu a fost deloc de acord cu concluzia respectivă[9].
Serviciul juridic al Parlamentului a analizat această chestiune la solicitarea dumneavoastră şi a ajuns în cadrul avizului din 17 noiembrie 2010 la următoarele concluzii: „Serviciul juridic nu a identificat niciun motiv pentru a pune sub semnul întrebării alegerea articolului 114 din TFUE ca temei juridic al propunerii.”
Raportoarea, Corinne Lepage, propune modificarea acestui temei juridic şi înlocuirea articolului 114 din TFUE cu articolul 192 din TFUE (amendamentul 1)[10]. Raportoarea propune, de asemenea, şi alte amendamente care aparent ar modifica propunerea Comisiei astfel încât recurgerea la articolul 192 din TFUE să fie justificată.
I. Temeiul juridic în cauză
Propunerea Comisiei se bazează pe articolul 114 din TFUE, cu următorul conţinut:
„Articolul 114
(ex-articolul 95 TCE)
1. Cu excepţia cazului în care tratatele dispun altfel, dispoziţiile următoare se aplică în vederea realizării obiectivelor enunţate la articolul 26. Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară şi după consultarea Comitetului Economic şi Social, adoptă măsurile privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre care au ca obiect instituirea şi funcţionarea pieţei interne.
2. Alineatul (1) nu se aplică dispoziţiilor fiscale, celor privind libera circulaţie a persoanelor şi celor privind drepturile şi interesele lucrătorilor salariaţi.
3. În formularea propunerilor prevăzute la alineatul (1) în domeniul sănătăţii, securităţii, protecţiei mediului şi protecţiei consumatorilor, Comisia porneşte de la premisa asigurării unui nivel ridicat de protecţie ridicat, ţinând seama în special de orice evoluţie nouă, întemeiată pe fapte ştiinţifice. În cadrul atribuţiilor ce le revin, Parlamentul European şi Consiliul depun eforturi, de asemenea, pentru realizarea acestui obiectiv.
4. În cazul în care, după adoptarea unei măsuri de armonizare de către Parlamentul European şi Consiliu, de către Consiliu sau Comisie, un stat membru consideră necesară menţinerea dispoziţiilor de drept intern justificate de cerinţele importante prevăzute la articolul 36 sau referitoare la protecţia mediului ambiant ori a mediului de lucru, acesta adresează Comisiei o notificare, indicând motivele menţinerii acestor dispoziţii.
5. De asemenea, fără a aduce atingere alineatului (4), în cazul în care, după adoptarea unei măsuri de armonizare de către Parlamentul European şi Consiliu, de către Consiliu sau Comisie, un stat membru consideră necesară introducerea unor dispoziţii de drept intern întemeiate pe dovezi ştiinţifice noi referitoare la protecţia mediului ambiant ori a mediului de lucru, din cauza unei probleme specifice statului membru respectiv, apărute după adoptarea măsurii de armonizare, acesta adresează Comisiei o notificare privind măsurile avute în vedere şi motivele adoptării acestora.
6. În termen de şase luni de la notificările prevăzute la alineatele (4) şi (5), Comisia aprobă sau respinge dispoziţiile respective de drept intern, după ce a verificat dacă acestea constituie sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricţie disimulată în comerţul dintre statele membre şi dacă acestea constituie sau nu un obstacol în funcţionarea pieţei interne.
În absenţa unei decizii a Comisiei adoptate în acest termen, dispoziţiile de drept intern prevăzute la alineatele (4) şi (5) se consideră aprobate.
În cazul în care complexitatea problemei justifică acest lucru şi dacă nu există nici un pericol pentru sănătatea umană, Comisia poate notifica statului membru în cauză că termenul prevăzut de prezentul alineat poate fi prorogat cu un nou termen de până la şase luni.
7. În cazul în care, în temeiul alineatului (6), un stat membru este autorizat să menţină sau să introducă dispoziţii de drept intern care derogă de la o măsură de armonizare, Comisia examinează de îndată dacă este oportun să propună o adaptare a acestei măsuri.
8. În cazul în care un stat membru invocă o problemă deosebită de sănătate publică într-un domeniu care a făcut în prealabil obiectul măsurilor de armonizare, acesta informează Comisia, care analizează de îndată dacă este necesar să propună Consiliului măsuri adecvate.
9. Prin derogare de la procedura prevăzută la articolele 258 şi 259, Comisia şi orice stat membru pot sesiza direct Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cazul în care consideră că un alt stat membru exercită abuziv competenţele prevăzute de prezentul articol.
10. Măsurile de armonizare prevăzute anterior includ, atunci când este cazul, o clauză de salvgardare care autorizează statele membre să adopte, din unul sau mai multe dintre motivele fără caracter economic prevăzute la articolul 36, măsuri provizorii care fac obiectul unei proceduri de control a Uniunii.”
Raportoarea propune modificarea acestui temei juridic cu articolul 192 din TFUE, cu următorul conţinut:
„Articolul 192
(ex-articolul 175 TCE)
1. Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară şi după consultarea Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor, decid cu privire la acţiunile pe care Uniunea urmează să le întreprindă în vederea realizării obiectivelor menţionate la articolul 191[11]*.
2. Prin derogare de la procedura de decizie prevăzută la alineatul (1) şi fără a aduce atingere articolului 114, Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială, după consultarea Parlamentului European, a Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor, adoptă:
(a) dispoziţii în special de natură fiscală;
(b) măsuri privind:
- amenajarea teritoriului;
- administrarea cantitativă a resurselor de apă sau care au legătură directă sau indirectă cu disponibilitatea resurselor menţionate;
- exploatarea solurilor, cu excepţia managementului deşeurilor;
(c) măsurile care aduc atingere în mod semnificativ opţiunii unui stat membru între diferite surse de energie şi structura generală a alimentării sale cu energie.
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, a Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor, poate face ca procedura legislativă ordinară să fie aplicabilă domeniilor menţionate la primul paragraf.
3. Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară şi după consultarea Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor, adoptă programe de acţiune cu caracter general prin care se stabilesc obiectivele prioritare ce trebuie realizate.
Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acestor programe se adoptă în conformitate cu condiţiile prevăzute la alineatul (1) sau (2), după caz.
4. Fără a aduce atingere anumitor măsuri adoptate de Uniune, statele membre asigură finanţarea şi aplicarea politicii în domeniul mediului.
5. Fără a aduce atingere principiului „poluatorul plăteşte”, în cazul în care o măsură întemeiată pe alineatul (1) presupune costuri considerate disproporţionate pentru autorităţile publice dintr-un stat membru, această măsură prevede dispoziţiile corespunzătoare sub forma:
- unor derogări temporare şi
unei asistenţe financiare din partea Fondului de Coeziune constituit în conformitate cu articolul 177.”
II. Opţiunea Comisiei cu privire la temeiul juridic
Comisia optează pentru articolul 114 din TFUE. Propunerea modifică Directiva 2001/18/EC, adoptată pe baza articolului 95 din TCE (actualul articol 114 din TFUE), prin introducerea unui articol 26b nou care ar oferi statelor membre un temei juridic pentru a adopta măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor sau a anumitor OMG-uri autorizate deja în conformitate cu partea C din directivă sau cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 pe tot teritoriul lor sau în anumite parţi ale acestuia, cu condiţia ca anumite cerinţe să fie respectate.
„Articolul 26b
Cultivare
Statele membre pot adopta măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor OMG-urilor sau a anumitor OMG-uri autorizate în conformitate cu partea C din prezenta directivă sau cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 şi care constau din soiuri modificate genetic introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia UE relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, cu condiţia ca:
(a) măsurile respective să se bazeze pe alte motive decât cele legate de evaluarea efectului advers asupra sănătăţii şi a mediului, care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG-urilor;
precum şi
(b) acestea să fie în conformitate cu tratatele.
Prin derogare de la Directiva 98/34/CE, statele membre care intenţionează să adopte măsuri motivate în temeiul acestui articol le comunică celorlalte state membre şi Comisiei, cu o lună înainte de adoptarea acestora, în scopul informării.”
La considerentul 5 se menţionează că „Conform experienţei dobândite, cultivarea OMG‑urilor este un aspect care este abordat mai în profunzime de statele membre, fie la nivel central, fie la nivel regional şi local. Spre deosebire de aspectele legate de introducerea pe piaţă şi importul OMG-urilor, care ar trebui să fie în continuare reglementate la nivelul UE pentru a menţine piaţa internă, cultivarea a fost recunoscută ca fiind un aspect cu o dimensiune locală/regională accentuată. Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, statele membre ar trebui să poată adopta reguli privind cultivarea eficientă a OMG-urilor pe teritoriul lor după ce OMG-ul a fost autorizat în mod legal pentru a fi introdus pe piaţa UE.” La considerentul 6 din propunere sunt menţionate următoarele: „În acest context, pare necesar să se acorde statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, mai multă libertate de decizie cu privire la cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor fără a se modifica sistemul pe care îl foloseşte Uniunea pentru autorizarea OMG-urilor şi independent de măsurile pe care statele membre le pot adopta prin aplicarea articolului 26a din Directiva 2001/18/CE pentru a evita prezenţa accidentală a OMG-urilor în alte produse.” Şi la considerentul 7 din propunere se afirmă că: „Prin urmare, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor OMG-urilor sau a anumitor OMG-uri în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia şi să modifice aceste măsuri în consecinţă, cum li se pare adecvat, în toate etapele autorizării, reautorizării sau retragerii de pe piaţă a OMG-urilor în cauză. Aceasta ar trebui să se aplice şi soiurilor modificate genetic de seminţe şi material săditor care sunt introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor şi, în special, în conformitate cu Directivele 2002/53/CE şi 2002/55/CE. Măsurile ar trebui să se refere numai la cultivarea OMG-urilor şi nu la libera circulaţie şi importul seminţelor şi al materialului săditor modificate genetic, ca produse sau ca elemente ale produselor, precum şi al produselor din recoltele acestora. În mod similar, ele nu ar trebui să afecteze cultivarea soiurilor nemodificate genetic de seminţe şi material săditor în care sunt detectate urme accidentale sau inevitabile din punct de vedere tehnic de OMG-uri autorizate de UE.” Conţinutul considerentului 9 este următorul:„Pe baza principiului subsidiarităţii, scopul prezentului regulament nu este de a armoniza condiţiile de cultivare din statele membre, ci de a acorda libertate statelor membre pentru a invoca alte motive decât evaluarea ştiinţifică a riscurilor pentru sănătate şi mediu pentru a interzice cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor. (…)”
Articolul 26b s-ar aplica în cazul OMG-urilor autorizate atât în temeiul Directivei 2001/18/CE, cât şi al Regulamentului nr. 1829/2003.
III. Abordarea Curţii de Justiţie: scopul şi conţinutul măsurilor propuse
Anumite principii au la bază jurisprudenţa Curţii. În primul rând, având în vedere consecinţele temeiului juridic în ceea ce priveşte competenţa materială şi procedura, alegerea temeiului juridic corect prezintă o importanţă de natură constituţională[12].
Alegerea temeiului juridic al unui act nu depinde de convingerea instituţiei respective cu privire la obiectivul urmărit, ci trebuie „să se bazeze pe factori obiectivi, care pot fi supuşi controlului jurisdicţional”[13], cum ar fi obiectivul şi cuprinsul măsurii în cauză[14].
IV. Analiză
Articolul 114 din TFUE: temeiul juridic iniţial
Articolul 114 din TFUE mandatează prin procedura legislativă ordinară măsuri comunitare „care au ca obiect instituirea şi funcţionarea pieţei interne”. Acest articol ar trebui înţeles în contextul articolului 26 din TFUE, la care libera circulaţie a mărfurilor este definită ca un principiu fundamental în ceea ce priveşte instituirea pieţei interne. În plus, ar trebui remarcat faptul că la articolul 114 alineatul (3) se instituie un „nivel ridicat de protecţie” al măsurilor legate de sănătate, securitate, protecţia mediului şi protecţia consumatorilor. Alineatele (4) ‑(9) permit statelor membre să adopte măsuri naţionale pentru a introduce interdicţii sau restricţii justificate la import, la export sau de tranzit, în conformitate cu articolul 36 din TFUE, după ce a fost adoptată o măsură de armonizare. Alineatele (4) – (9) reprezintă, prin urmare, o evidenţiere semnificativă a scopului general al acestui articol de a susţine instituirea şi funcţionarea pieţei interne.
Scopul şi conţinutul acestei măsuri sunt acelea de a acorda statelor membre libertatea de a invoca alte motive decât evaluarea ştiinţifică a riscurilor pentru sănătate şi mediu pentru a interzice sau a restricţiona cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor. În acest scop, noul articol 26b permite statelor membre să adopte măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării OMG-urilor (i) autorizate în conformitate cu partea C din Directiva 2011/18/CE sau cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 şi care constau din soiuri modificate genetic introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia UE relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor în părţi ale teritoriului lor, (ii) cu condiţia ca: „(a) măsurile respective să se bazeze pe alte motive decât cele legate de evaluarea efectului advers asupra sănătăţii şi a mediului, care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG-urilor; şi (b) acestea să fie în conformitate cu tratatele.” Propunerea încearcă, prin urmare, să clarifice cadrul juridic actual, lăsând în mod explicit statelor membre spaţiu de manevră cu privire la interzicerea sau restricţionarea cultivării de OMG-uri în toate cazurile care nu sunt armonizate, de exemplu în cazurile care nu sunt legate de evaluarea efectului advers asupra sănătăţii şi a mediului. Se pare că propunerea nu are, de fapt, alt obiectiv decât acela de a introduce o anumită „flexibilitate” în sistemul centralizat actual de autorizare a OMG-urilor. Din acest motiv, temeiul juridic ales de Comisie este corect.
Această concluzie nu este influenţată de faptul că valoarea adăugată a propunerii Comisiei pare îndoielnică deoarece implicaţiile practice ale articolului 26b pot fi doar unele limitate. În acest context, trimiterea la tratate de la litera (b) din acest articol prezintă interes. Pe lângă chestiunea evidentă legată de conformitate cu tratatele a măsurilor adoptate de Uniune sau de statele membre, această prevedere se pare că se referă în mod implicit la articolul 114 alineatele (4) – (9) din TFUE şi la articolul 36 din TFUE. O analiză detaliată a motivelor de restricţionare sau de interzicere a cultivării de OMG-uri a fost realizată de Serviciul juridic al Parlamentului în avizul său (punctele 13 – 23). Este suficient să se constate că posibilităţile statelor membre de a adopta măsuri restrictive din „alte motive” par, în acest caz, a fi unele restrânse.
Deşi acesta nu pare a fi un caz real de renunţare la competenţele Uniunii, articolul 114 din TFUE ar reprezenta totuşi un temei juridic adecvat şi în situaţia în care propunerea ar fi considerată o măsură de „dezarmonizare”[15]. Deosebit de dificil de acceptat este argumentul conform căruia „dezarmonizarea” conform articolului 114 din TFUE este permisă doar dacă scopul modificării care vizează o astfel de „dezarmonizare” este acela de a îmbunătăţi funcţionarea pieţei interne. Articolul 114 din TFUE acordă organului legislativ al Uniunii competenţa de a institui măsuri de armonizare pentru a asigura buna funcţionare a pieţei interne şi, prin urmare, de a adapta măsurile deja adoptate la condiţiile în schimbare, fie prin creşterea sau scăderea gradului de armonizare la care s-a ajuns deja, fie chiar prin abrogarea unei măsuri de armonizare. Articolul 114 din TFUE trebuie înţeles în sensul articolului 2 alineatul (2) din TFUE, în care se afirmă în mod explicit următoarele: „În cazul în care tratatele atribuie Uniunii o competenţă partajată cu statele membre într-un domeniu determinat, Uniunea şi statele membre pot legifera şi adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în acest domeniu. Statele membre îşi exercită competenţa în măsura în care Uniunea nu şi‑a exercitat competenţa. Statele membre îşi exercită din nou competenţa în măsura în care Uniunea a hotărât să înceteze să şi-o mai exercite.” Avocatul General Poiares Maduro a afirmat în avizul său cu privire la cauza Vodafone că „Desigur, articolul 95 poate constitui, în afară de măsurile de dereglementare, temeiul pentru o intensificare a reglementării”[16], iar Curtea a afirmat, cu privire la aceeaşi cauză, următoarele: „Atunci când un act întemeiat pe articolul 95 CE a eliminat deja orice obstacol privind schimburile în domeniul pe care acesta îl armonizează, legiuitorul comunitar nu poate fi privat de posibilitatea de a adapta acest act în funcţie de orice modificare a împrejurărilor sau de orice evoluţie a cunoştinţelor având în vedere sarcina care îi revine de a garanta protecţia intereselor generale recunoscute de tratat”[17].
Articolul 192 TFUE ca temei juridic
Raportoarea Comisiei ENVI propune ca temei juridic adecvat articolul 192 din TFUE, din motivul următor: „Luarea în considerare de către statele membre a factorilor legaţi de protecţia faunei şi florei, de utilizarea terenurilor sau de amenajarea teritoriului în privinţa cărora păstrează atribuţii importante, justifică încadrarea temeiului juridic al prezentului regulament la articolul 192 din tratat.”
Conform articolului 192 alineatul (1) din TFUE, în cadrul procedurii legislative ordinare pot fi adoptate măsuri în vederea aplicării politicii Uniunii menţionate la articolul 19, între altele cu privire la menţinerea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a protejării sănătăţii umane. Conform articolului 192 alineatul (2), în cadrul unei proceduri legislative speciale pot fi adoptate măsuri privind, între altele, administrarea cantitativă a resurselor de apă şi exploatarea solurilor. În amendament nu se menţionează care alineat de la articolul 192 ar trebui considerat adecvat.
În ceea ce priveşte propunerea, se pare că articolul 192 ar putea fi considerat mai relevant: 1. „Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară şi după consultarea Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului Regiunilor, decid cu privire la acţiunile pe care Uniunea urmează să le întreprindă în vederea realizării obiectivelor menţionate la articolul 191.” După cum s-a subliniat anterior, scopul acestei măsuri este acela de a acorda statelor membre libertatea de a invoca alte motive decât evaluarea ştiinţifică a riscurilor pentru sănătate şi mediu pentru a interzice sau a restricţiona cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor. Prin urmare, este evident că propunerea nu urmăreşte să realizeze niciunul din obiectivele menţionate la articolul 191 din TFUE. Dimpotrivă, scopul propunerii este de a permite statelor membre să invoce motive care depăşesc considerentele legate de protecţia mediului sau a sănătăţii umane pentru a restricţiona sau interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor. De aceea, dacă analizăm propunerea iniţială a Comisiei, se impune să ajungem la concluzia că utilizarea articolului 192 din TFUE ca temei juridic nu este justificată.
Cu toate acestea, raportoarea a depus o serie de amendamente pentru a căror adoptare s-ar părea necesară modificarea temeiului juridic. Fără a realiza o analiză detaliată a proiectului de raport, ar trebui să se acorde atenţie în special amendamentului 8, cu următorul conţinut:
Amendamentul 8
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În Directiva 2001/18/CE, se introduce următorul articol, de la data intrării în vigoare a prezentului regulament: | 1. Se introduce următorul articol: |
„Articolul 26b | „Articolul 26b |
Cultivare | Cultivare |
Statele membre pot adopta măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor OMG-urilor sau a anumitor OMG-uri autorizate în conformitate cu partea C din prezenta directivă sau cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 şi care constau din soiuri modificate genetic introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia UE relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, cu condiţia ca: | Statele membre pot adopta măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor OMG-urilor sau a anumitor OMG‑uri autorizate în conformitate cu partea C din prezenta directivă sau cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 şi care constau din soiuri modificate genetic introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia Uniunii relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, cu condiţia ca: |
a) măsurile respective să se bazeze pe alte motive decât cele legate de evaluarea efectului advers asupra sănătăţii şi a mediului, care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG-urilor; | a) măsurile respective să se bazeze pe: |
| (i) motive legate de consecinţe de mediu, care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG-urilor, complementare consecinţelor de mediu examinate cu ocazia evaluării efectelor adverse asupra mediului realizate în temeiul părţii C din prezenta directivă; sau |
| (ii) absenţa sau insuficienţa datelor privind efectele adverse potenţiale de diseminare a OMG-urilor asupra teritoriului sau a biodiversităţii statului membru; sau |
| (iii) alte motive care pot cuprinde, printre altele, schimbări ale practicilor agricole, utilizarea terenurilor, amenajarea teritoriului, impactul socio-economic sau alţi factori legitimi; |
precum şi | precum şi |
b) acestea să fie în conformitate cu tratatele. | b) acestea să fie în conformitate cu tratatele. |
Prin derogare de la Directiva 98/34/CE, statele membre care intenţionează să adopte măsuri motivate în temeiul acestui articol le comunică celorlalte state membre şi Comisiei, cu o lună înainte de adoptarea acestora, în scopul informării.” | Prin derogare de la Directiva 98/34/CE, statele membre care intenţionează să adopte măsuri motivate în temeiul acestui articol le comunică celorlalte state membre şi Comisiei, cu o lună înainte de adoptarea acestora, în scopul informării.” |
În justificarea acestui amendament raportoarea afirmă: „Evaluarea riscurilor realizată la nivel comunitar nu ar putea fi exhaustivă. În plus, absenţa sau insuficienţa datelor privind efectele adverse potenţiale ale OMG-urilor asupra ecosistemelor sau mediilor receptoare naţionale specifice ar trebui să fie un motiv suficient pentru a permite statului membru interzicerea OMG-ului sau a OMG-urilor vizate. Alţi factori, care pot avea sau nu legătură cu efectele asupra mediului, ar trebui să poată fi invocaţi de către statele membre.”
Având în vedere faptul că prezentul amendament lărgeşte în mod semnificativ gama motivelor pe baza cărora statele membre ar putea restricţiona sau interzice cultivarea de OMG-uri pentru a include, de fapt, motive legate de mediu, trebuie să se considere că amendamentul modifică scopul propunerii. Este adevărat că toate amendamentele propuse de raportoare au ca obiectiv să pună la dispoziţia statelor membre motive şi posibilităţi foarte specifice privind restricţionarea cultivării de OMG-uri. În plus, în acestea se face referire la condiţii legate de mediu şi de conservarea şi protejarea acestuia, precum eventualele efecte adverse asupra ecosistemului, modificările legate de utilizarea terenurilor, protejarea faunei şi a florei etc. În prezent, statele membre care nu doresc să permită cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor încearcă să invoce motive legate de etică, pe care însă este dificil să le aperi în faţa Curţii de Justiţie[18]. Aşa cum a menţionat Serviciul juridic al Parlamentului în avizul său juridic, amendamentul la directivă, astfel cum este propus de Comisie (adică noul articol 26b) nu va duce la nicio modificare esenţială a sistemului actual de autorizare privind cultivarea de OMG-uri. Având în vedere faptul că argumentele împotriva cultivării de OMG-uri se bazează în special pe motive legate de mediu, temeiul juridic corect pentru această propunere, astfel cum a fost modificată de raportoare, ar trebui să fie articolul 192 alineatul (1) din TFUE. Ar trebui, de asemenea, subliniat că măsurile privind diseminarea OMG-urilor în mediul înconjurător din Uniune pe baza unor motive legate de piaţa internă par neadecvate. În primul rând, nu se poate considera că OMG-urile sunt la fel ca orice alt produs deoarece acestea sunt organisme vii, care se pot reproduce şi înmulţi şi, în al doilea rând, acestea au impact asupra sistemelor de producţie şi a ecosistemelor, care sunt extrem de diversificate în cadrul Uniunii.
Concluzie:
Având în vedere pachetul de amendamente depus de raportoare cu privire la propunere, se consideră că temeiul juridic corect este articolul 192 alineatul (1) din TFUE.
Prin urmare, în cadrul reuniunii sale din 22 martie 2011, Comisia pentru afaceri juridice a hotărât, cu 9 voturi pentru şi 8 împotrivă[19] să recomande ca temeiul propunerii să fie articolul 192 alineatul (1) din TFUE.
Vă asigur, domnule preşedinte, de înalta mea consideraţie.
Klaus-Heiner LEHNE
AVIZ al Comisiei pentru agricultură Şi dezvoltare rurală
destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Directivei 2001/18/CE în ceea ce priveşte posibilitatea statelor membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor
( COM(2010)0375 – C7‑0178/2010 – 2010/0208(COD) )
Raportor pentru aviz: George Lyon
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Contextul propunerii
Raportorul pentru aviz doreşte să reamintească unele fapte şi cifre referitoare la cultivarea OMG-urilor, care să servească drept bază pentru dezbateri:
- în prezent, în UE sunt autorizate două culturi de OMG: porumbul MON810 şi cartoful Amflora;
- 17 OMG-uri se află pe lista de aşteptare în vederea autorizării cultivării lor în UE;
- în 2009 au fost cultivate în total 94 800 ha de teren cu porumb MON810 în 5 state membre (Spania, Republica Cehă, Portugalia, România şi Slovacia), 80% din suprafaţă menţionată fiind situată în Spania (comparativ cu 107 700 ha în 2008, înainte ca Germania să întrerupă cultivarea).
Cartoful Amflora este cultivat în prezent în 3 state membre: Suedia, Germania şi Republica Cehă.
În 2009, 14 milioane de agricultori din toată lumea au plantat 134 de milioane de hectare de OMG-uri[20], dintre care 64 de milioane de hectare în SUA, peste 21 de milioane de hectare în Brazilia, respectiv Argentina şi peste 8 milioane de hectare în ţări precum Canada şi India.
Aceste cifre ilustrează impasul actual în care a ajuns procesul decizional privind OMG-urile în UE şi lipsa de răspunsuri la preocupările reale exprimate de agricultori şi consumatori.
O abordare ştiinţifică a noilor tehnologii
Raportorul pentru aviz consideră că cele mai bune avize ştiinţifice şi o abordare bazată pe riscuri ar trebui să fie principiile fundamentale pentru determinarea siguranţei noilor tehnologii. Fără avizele ştiinţifice, care reprezintă fundamentul deciziilor privind siguranţa noilor metode şi practici, societatea se expune riscului ca deciziile să fie luate pe baza popularităţii, şi nu a siguranţei. Alte elemente, cum ar fi preocupările de natură socio-economică sau considerentele de ordin etic, nu pot ţine locul unor decizii privind siguranţa, care au la bază un temei ştiinţific. Raportorul pentru aviz recunoaşte faptul că propunerea Comisiei, în forma sa actuală, nu subminează procedura comună ştiinţifică de autorizare a OMG-urilor în Europa.
Obiectul propunerii
Potrivit Comisiei, în paralel cu stabilirea cadrului juridic global pentru autorizarea produselor care conţin OMG-uri sau care sunt derivate din acestea, propunerea urmăreşte să faciliteze luarea deciziilor, să ţină seama de toţi factorii relevanţi şi să ofere statelor membre suficientă flexibilitate pentru a decide în ceea ce priveşte cultivarea de OMG-uri după ce acestea au fost autorizate la nivelul UE. Cu toate că serviciul juridic al Consiliului şi cel al Parlamentului European au exprimat îngrijorări profunde cu privire la certitudinea juridică, posibilele ameninţări la adresa pieţei unice şi incompatibilităţile cu OMC, raportorul pentru aviz, după evaluarea tuturor argumentelor, a ajuns la concluzia că, ţinând seama de toate motivele menţionate anterior, propunerea poate permite îndeplinirea obiectivelor Comisiei şi poate oferi oportunităţi pentru realizarea de progrese în ceea ce priveşte eliminarea blocajului din procesul decizional legat de OMG-uri în UE.
Poziţie
Poziţia generală adoptată de raportorul pentru aviz este aceea de a consolida propunerea Comisiei ca răspuns la preocupările legate de piaţa internă şi respectarea normelor OMC.
De asemenea, raportorul a introdus o cerinţă privind respectarea principiului proporţionalităţii şi a libertăţii de alegere a consumatorilor şi agricultorilor. În plus, raportorul a urmărit să garanteze o mai mare protecţie agricultorilor care doresc să cultive plante nemodificate genetic şi să asigure o mai mare certitudine juridică statelor membre care recurg la această flexibilitate.
Raportorul pentru aviz consideră că ar trebui să li se solicite statelor membre să adopte o abordare de la caz la caz atunci când decid să facă uz de această nouă competenţă pentru a garanta că restricţiile sunt specifice unei anumite culturi. În acest mod s-ar recunoaşte faptul că diferite OMG-uri prezintă atât diferite riscuri, cât şi beneficii în diferite regiuni şi, prin urmare, ar trebui evaluate individual pentru a asigura că statele membre respectă principiul proporţionalităţii.
Pentru a se respecta libertatea de alegere, reafirmată în concluziile Consiliului din 4 decembrie 2008 şi în avizul Comitetului Economic şi Social European din 9 decembrie 2010 (NAT 480 - CESE 1623/2010), este necesar să se asigure că pe teritoriul statelor membre sunt în vigoare norme solide în ceea ce priveşte coexistenţa. În acest sens, este necesară modificarea articolului 26a din Directiva 2001/18/CE în aşa fel încât producătorilor şi consumatorilor care doresc să cultive sau să cumpere produse nemodificate genetic să li se ofere asigurarea că drepturile lor în acest sens vor fi respectate. Raportorul pentru aviz consideră, de asemenea, că statele membre ar trebui să exploateze pe deplin flexibilitatea prevăzută la articolul 26a şi în noua recomandare a Comisiei privind orientările pentru coexistenţă înainte de a adopta măsuri restrictive suplimentare în temeiul articolului 26b din propunere.
În paralel cu măsurile de coexistenţă şi pentru a proteja producătorii care nu cultivă OMG-uri împotriva pierderilor cauzate de prezenţa accidentală a OMG-urilor pe câmpurile pe care le cultivă şi în seminţele pe care le produc, raportorul pentru aviz solicită Comisiei să elaboreze o propunere privind pragurile tehnice pentru indicarea pe etichete a urmelor de OMG-uri în seminţele convenţionale la niveluri proporţionale, funcţionale şi cât mai scăzute posibil pentru toţi operatorii economici, în conformitate cu cerinţele formulate în concluziile Consiliului din 4 decembrie 2008.
În sfârşit, pe lângă asigurarea faptului că măsurile restrictive sunt proporţionale şi că s-au luat toate măsurile practice necesare pentru a respecta libertatea de alegere a agricultorilor şi a consumatorilor, raportorul pentru aviz propune îmbunătăţirea certitudinii juridice pentru agricultori în cadrul prezentei propuneri. În vederea atingerii acestui obiectiv, statele membre trebuie să publice şi să pună în aplicare restricţiile pe care intenţionează să le impună recurgând la noua competenţă conferită de articolul 26b din Directiva 2001/187/CE cu cel puţin trei luni înainte de începerea sezonului de cultivare, astfel încât agricultorii să îşi poată face planuri în avans, cu o anumită certitudine.
Prin urmare, raportorul pentru aviz este dispus să sprijine această propunere, cu condiţia adoptării garanţiilor suplimentare propuse în prezentul aviz.
AMENDAMENTE
Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) În cadrul acestei legislaţii, OMG-urile pentru cultivare fac obiectul unei evaluări individuale a riscurilor înainte de a fi autorizate pentru a fi introduse pe piaţa Uniunii. Scopul acestei proceduri de autorizare este de a garanta un nivel înalt de protecţie a vieţii şi sănătăţii umane, a sănătăţii şi bunăstării animale, a intereselor ecologice şi ale consumatorilor, asigurând în acelaşi timp funcţionarea eficientă a pieţei interne. | (2) În cadrul acestei legislaţii, OMG-urile pentru cultivare fac obiectul unei evaluări individuale a riscurilor înainte de a fi autorizate pentru a fi introduse pe piaţa Uniunii, ţinându-se seama, în conformitate cu anexa II la Directiva 2001/18/CE, de efectele directe şi indirecte, imediate şi târzii, cumulate pe termen lung asupra sănătăţii omului şi asupra mediului. Scopul acestei proceduri de autorizare este de a garanta un nivel înalt de protecţie a vieţii şi sănătăţii umane, a sănătăţii şi bunăstării animale, a intereselor ecologice şi ale consumatorilor, asigurând în acelaşi timp funcţionarea eficientă a pieţei interne. |
Amendamentul 2
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(5) Conform experienţei dobândite, cultivarea OMG-urilor este un aspect care este abordat mai în profunzime de statele membre, fie la nivel central, fie la nivel regional şi local. Spre deosebire de aspectele legate de introducerea pe piaţă şi importul OMG-urilor, care ar trebui să fie în continuare reglementate la nivelul UE pentru a menţine piaţa internă, cultivarea a fost recunoscută ca fiind un aspect cu o dimensiune locală/regională accentuată. Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, statele membre ar trebui să poată adopta reguli privind cultivarea eficientă a OMG-urilor pe teritoriul lor după ce OMG-ul a fost autorizat în mod legal pentru a fi introdus pe piaţa UE. | (5) Conform experienţei dobândite, cultivarea OMG-urilor este un aspect care este abordat mai în profunzime de statele membre, fie la nivel central, fie la nivel regional şi local. Spre deosebire de aspectele legate de introducerea pe piaţă şi importul OMG-urilor, care ar trebui să fie în continuare reglementate la nivelul UE pentru a menţine piaţa internă, cultivarea a fost recunoscută ca fiind un aspect cu o dimensiune locală/regională/teritorială accentuată şi cu o dimensiune specială ce relevă de autodeterminarea statelor membre. Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, statele membre ar trebui să poată adopta dispoziţii juridice obligatorii privind cultivarea eficientă a OMG-urilor pe teritoriul lor după ce OMG-ul a fost autorizat în mod legal pentru a fi introdus pe piaţa Uniunii. |
Amendamentul 3
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(6) În acest context, pare necesar să se acorde statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, mai multă libertate de decizie cu privire la cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor fără a se modifica sistemul pe care îl foloseşte Uniunea pentru autorizarea OMG-urilor şi independent de măsurile pe care statele membre le pot adopta prin aplicarea articolului 26a din Directiva 2001/18/CE pentru a evita prezenţa accidentală a OMG-urilor în alte produse. | (6) În acest context, pare necesar să se acorde statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, mai multă flexibilitate la luarea deciziilor cu privire la cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor fără a se modifica sistemul pe care îl foloseşte Uniunea pentru autorizarea OMG-urilor şi în paralel cu măsurile pe care statele membre trebuie să le adopte prin aplicarea articolului 26a din Directiva 2001/18/CE, astfel cum a fost modificat de prezentul regulament, pentru a evita prezenţa accidentală a OMG-urilor în alte produse. |
Amendamentul 4
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(7) Prin urmare, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor OMG-urilor sau a anumitor OMG-uri în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia şi să modifice aceste măsuri în consecinţă, cum li se pare adecvat, în toate etapele autorizării, reautorizării sau retragerii de pe piaţă a OMG-urilor în cauză. Aceasta ar trebui să se aplice şi soiurilor modificate genetic de seminţe şi material săditor care sunt introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor şi, în special, în conformitate cu Directivele 2002/53/CE şi 2002/55/CE. Măsurile ar trebui să se refere numai la cultivarea OMG-urilor şi nu la libera circulaţie şi importul seminţelor şi al materialului săditor modificate genetic, ca produse sau ca elemente ale produselor, precum şi al produselor din recoltele acestora. În mod similar, ele nu ar trebui să afecteze cultivarea soiurilor nemodificate genetic de seminţe şi material săditor în care sunt detectate urme accidentale sau inevitabile din punct de vedere tehnic de OMG-uri autorizate de UE. | (7) Prin urmare, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării anumitor OMG-uri, a unui grup de OMG-uri definit de o varietate de cultură sau a tuturor OMG-urilor în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, cu condiţia ca aceste măsuri să fi făcut obiectul unor consultări publice şi al unor evaluări de impact prealabile şi în măsura în care măsurile respective sunt adoptate şi sunt accesibile în mod liber pentru toţi operatorii în cauză, inclusiv pentru producători, cu cel puţin 12 luni înainte de începerea însămânţării. Această libertate de alegere acordată statelor membre este direct legată de suveranitatea acestora în ceea ce priveşte dezvoltarea şi gestiunea teritorială, utilizarea terenurilor şi necesitatea conservării diversităţii ecosistemelor. Aceasta ar trebui să se aplice şi soiurilor modificate genetic de seminţe şi material săditor care sunt introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor şi, în special, în conformitate cu Directivele 2002/53/CE şi 2002/55/CE. Măsurile ar trebui să se refere numai la cultivarea OMG-urilor şi nu la libera circulaţie şi importul seminţelor şi al materialului săditor modificate genetic, ca produse sau ca elemente ale produselor, precum şi al produselor din recoltele acestora. În mod similar, ele nu ar trebui să afecteze cultivarea soiurilor nemodificate genetic de seminţe şi material săditor în care sunt detectate urme accidentale sau inevitabile din punct de vedere tehnic de OMG-uri autorizate de UE. |
Amendamentul 5
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 8
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(8) În conformitate cu cadrul juridic pentru autorizarea OMG-urilor, nivelul de protecţie a sănătăţii umane/animale şi a mediului ales în UE nu poate fi modificat de un stat membru, iar această situaţie nu trebuie să se schimbe. Cu toate acestea, statele membre pot adopta măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor OMG-urilor sau a unora dintre acestea, în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, în baza unor motive legate de interesul public, altele decât cele deja abordate în totalitatea normelor armonizate ale UE care prevăd deja proceduri care iau în calcul riscurile pe care le poate prezenta cultivarea unui OMG pentru sănătate şi mediu. De asemenea, măsurile respective ar trebui să fie în conformitate cu tratatele, în special în ceea ce priveşte principiul nediscriminării între produsele naţionale şi produsele nenaţionale şi articolele 34 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi cu obligaţiile internaţionale relevante ale Uniunii, în special în contextul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. | (8) În conformitate cu cadrul juridic pentru autorizarea OMG-urilor, nivelul de protecţie a sănătăţii umane/animale şi a mediului ales în Uniune nu poate fi modificat de un stat membru, iar această situaţie nu trebuie să se schimbe. Cu toate acestea, statele membre pot adopta măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării anumitor OMG-uri, a unui grup de OMG-uri definit de o varietate de cultură sau a tuturor OMG-urilor în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, în baza unor motive bine justificate legate de interesul public, altele decât cele deja abordate în totalitatea normelor armonizate ale Uniunii care prevăd deja proceduri care iau în calcul riscurile pe care le poate prezenta cultivarea unui OMG pentru sănătate şi mediu. Noţiunea distinctă de „gestiune a riscurilor”, astfel cum este definită în Regulamentul 178/2002, ar putea fi totuşi folosită ca temei de justificare a acestor măsuri. Aceste măsuri se pot justifica pe baza unor obiective generale ale politicii, precum: |
| - necesitatea conservării unor tipuri specifice de agricultură, precum agricultura organică, agricultura cu o mare valoare naturală şi tipurile tradiţionale de agricultură, |
| - protecţia diversităţii producţiei agricole, |
| - protecţia zonelor fără OMG-uri atunci când măsurile în vigoare privind coexistenţa nu sunt suficiente pentru a asigura protecţia acestora, |
| - imposibilitatea punerii în aplicare a coexistenţei din cauza unor condiţii geografice specifice (de exemplu, insule mici, munţi, teritoriu naţional mic), |
| - aspecte socio-economice, precum protecţia anumitor produse de munte, politica şi marca privind calitatea produselor, |
| - obiective mai largi ale politicii de protecţie a mediului, precum habitatele specifice, ecosistemele, biodiversitatea, apariţia rezistenţei şi conservarea caracteristicilor peisajelor, |
| - gestiunea teritorială sau planificarea utilizării terenurilor, |
| - alte motive legate de interesul public sau care vizează preocupările generale, bine justificate, proporţionale şi nediscriminatorii. |
| De asemenea, măsurile respective ar trebui să fie în conformitate cu tratatele, în special în ceea ce priveşte principiul nediscriminării între produsele naţionale şi produsele nenaţionale, principiul proporţionalităţii şi articolele 34 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi cu obligaţiile internaţionale relevante ale Uniunii, în special în contextul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Măsurile respective ar trebui să asigure, de asemenea, că libertatea de alegere a agricultorilor şi consumatorilor este respectată în mod corespunzător. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 9
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(9) Pe baza principiului subsidiarităţii, scopul prezentului regulament nu este de a armoniza condiţiile de cultivare din statele membre, ci de a acorda libertate statelor membre pentru a invoca alte motive decât evaluarea ştiinţifică a riscurilor pentru sănătate şi mediu pentru a interzice cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor. În plus, unul din scopurile Directivei 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, care este de a permite Comisiei să ia în considerare adoptarea de acte obligatorii la nivelul UE nu ar fi atins prin notificarea sistematică, în temeiul directivei respective, a măsurilor statelor membre. Mai mult, deoarece măsurile pe care statele membre le pot adopta în temeiul prezentului regulament nu pot avea ca obiect introducerea pe piaţă a OMG-urilor şi, astfel, nu modifică condiţiile de introducere pe piaţă a OMG-urilor autorizate în temeiul legislaţiei existente, procedura de notificare din cadrul Directive 98/34/CE nu pare a fi cel mai potrivit canal de informare pentru Comisie. Prin urmare, prin derogare, Directiva 98/34/CE nu ar trebui să se aplice. Un sistem mai simplu de notificare a măsurilor naţionale înainte ca acestea să fie adoptate pare să fie un instrument mai bine adaptat pentru a informa Comisia cu privire la aceste măsuri. Măsurile pe care statele membre intenţionează să le adopte ar trebui, astfel, să fie comunicate împreună cu motivele care au dus la acestea, Comisiei şi celorlalte state membre cu o lună înainte de adoptarea acestora, în scopul informării. | (9) Pe baza principiului subsidiarităţii, scopul prezentului regulament nu este de a armoniza condiţiile de cultivare din statele membre, ci de a acorda flexibilitate statelor membre pentru a invoca motive bine justificate şi de interes public, diferite de cele legate de evaluarea ştiinţifică a riscurilor pentru sănătate şi mediu, realizată în temeiul Părţii C din Directiva 2001/18/CE, precum motivele enumerate la considerentul 8 al prezentului regulament pentru a restricţiona sau a interzice cultivarea OMG-urilor pe tot teritoriul lor sau pe o parte din acesta, în vederea facilitării procesului de luare a deciziilor referitoare la OMG-uri în Uniune. În plus, unul din scopurile Directivei 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice1, care este de a permite Comisiei să ia în considerare adoptarea de acte obligatorii la nivelul UE nu ar fi atins prin notificarea sistematică, în temeiul directivei respective, a măsurilor statelor membre. Mai mult, deoarece măsurile pe care statele membre le pot adopta în temeiul prezentului regulament nu pot avea ca obiect introducerea pe piaţă a OMG-urilor şi, astfel, nu modifică condiţiile de introducere pe piaţă a OMG-urilor autorizate în temeiul legislaţiei existente în sine, procedura de notificare din cadrul Directive 98/34/CE nu pare a fi cel mai potrivit canal de informare pentru Comisie. Prin urmare, prin derogare, Directiva 98/34/CE nu ar trebui să se aplice. Un sistem mai simplu de notificare a măsurilor naţionale înainte ca acestea să fie adoptate pare să fie un instrument mai bine adaptat pentru a informa Comisia cu privire la aceste măsuri. Măsurile pe care statele membre intenţionează să le adopte ar trebui, astfel, să fie comunicate împreună cu motivele care au dus la acestea, Comisiei şi celorlalte state membre cu o lună înainte de adoptarea acestora, în scopul informării. |
Amendamentul 7
Propunere de regulament – act de modificare
Considerentul 9a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (9a) În conformitate cu concluziile Consiliului Mediu din 4 decembrie 2008 şi în vederea respectării libertăţii de alegere şi a punerii pe deplin în aplicare a principiului proporţionalităţii, Comisia ar trebui să reevalueze nivelul pragurilor pentru seminţe pentru indicarea pe etichete a urmelor de OMG-uri în seminţele convenţionale. Această reevaluare ar trebui să fie însoţită de propuneri relevante privind metode armonizate de eşantionare şi de analiză a acestor urme şi, în special, de stabilirea unei limite de performanţă minimă a metodelor de detecţie. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul -1 (nou)
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26a – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (-1) Directiva 2001/18/CE se modifică după cum urmează: |
| La articolul 26a, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text: |
| „(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a evita prezenţa accidentală a OMG-urilor în alte produse.” |
Justificare
Ar trebui să se impună statelor membre obligativitatea de a lua măsurile adecvate în vederea gestionării coexistenţei pe teritoriul lor pentru a permite aplicarea libertăţii de alegere şi a evita dificultăţile de ordin transfrontalier ce rezultă ca urmare a lipsei gestionării coexistenţei.
Amendamentul 9
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Partea introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În Directiva 2001/18/CE, se introduce următorul articol, de la data intrării în vigoare a prezentului regulament: | (1) Se introduc următoarele articole, cu efect de la data intrării în vigoare a prezentului regulament: |
Amendamentul 10
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Statele membre pot adopta măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării tuturor OMG-urilor sau a anumitor OMG-uri autorizate în conformitate cu partea C din prezenta directivă sau cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 şi care constau din soiuri modificate genetic introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia UE relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, cu condiţia ca: | Statele membre pot adopta măsuri de restricţionare sau de interzicere a cultivării anumitor OMG-uri, a unui grup de OMG-uri definit de o varietate de cultură sau a tuturor OMG-urilor autorizate în conformitate cu partea C din prezenta directivă sau cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 şi care constau din soiuri modificate genetic introduse pe piaţă în conformitate cu legislaţia UE relevantă privind comercializarea seminţelor şi materialului săditor în tot teritoriul lor sau într-o parte a acestuia, cu condiţia ca: |
Amendamentul 11
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) măsurile respective să se bazeze pe alte motive decât cele legate de evaluarea efectului advers asupra sănătăţii şi a mediului, care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG-urilor; | (a) măsurile respective: |
| (i) să se bazeze pe alte motive decât cele la care se referă evaluarea ştiinţifică şi armonizată a riscurilor asupra sănătăţii şi a mediului, realizată în temeiul Părţii C din Directiva 2001/18/CE, care ar putea rezulta din diseminarea deliberată sau din introducerea pe piaţă a OMG-urilor, în vreme ce noţiunea de „gestiune a riscurilor”, astfel cum a fost definită în Regulamentul CE nr. 178/2002, ar putea fi folosită ca bază de justificare a măsurilor restrictive regionale/naţionale. |
| (ii) să poată fi justificate pe baza unor obiective generale ale politicii, precum: |
| - necesitatea conservării unor tipuri specifice de agricultură, precum agricultura organică, agricultura cu o mare valoare naturală şi tipurile tradiţionale de agricultură, |
| - protecţia diversităţii producţiei agricole, |
| - protecţia zonelor fără OMG-uri atunci când măsurile în vigoare privind coexistenţa nu sunt suficiente pentru a asigura protecţia acestora, |
| - imposibilitatea punerii în aplicare a coexistenţei din cauza unor condiţii geografice specifice (de exemplu, insule mici, munţi, teritoriu naţional mic), |
| - aspecte socio-economice, precum protecţia anumitor produse de munte, politica şi marca privind calitatea produselor, |
| - obiective mai largi ale politicii de protecţie a mediului, precum habitatele specifice, ecosistemele, biodiversitatea şi conservarea caracteristicilor peisajelor, |
| - gestiunea teritorială sau planificarea utilizării terenurilor, |
| - alte motive legate de interesul public sau care vizează preocupările generale, bine justificate, proporţionale şi nediscriminatorii. |
Amendamentul 12
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – litera aa (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (aa) măsurile respective să asigure că libertatea de alegere a agricultorilor şi a consumatorilor este respectată în mod corespunzător; |
Justificare
Principiul fundamental al libertăţii de alegere a agricultorilor şi consumatorilor ar trebui să fie respectat, deoarece astfel se va asigura că măsurile sunt proporţionale, că se ţine seama de interesele tuturor părţilor interesate şi că în regiuni are loc o dezbatere cu privire la cultivarea de OMG-uri.
Amendamentul 13
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – litera ab (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ab) să fi făcut, în prealabil, obiectul unui studiu de impact care să fi demonstrat necesitatea şi proporţionalitatea lor; |
Justificare
Pentru a consolida validitatea juridică a măsurilor de restricţionare sau de interzicere a cultivării OMG-urilor adoptate de statele membre, în prealabil ar trebui efectuat un studiu de impact, care să demonstreze necesitatea şi proporţionalitatea măsurilor avute în vedere. În caz de contencios în faţa OMC, un astfel de studiu de impact ar facilita apărarea măsurii adoptate.
Amendamentul 14
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – litera ac (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ac) să fi făcut, în prealabil, obiectul unei consultări publice cu o durată minimă de treizeci de zile. |
Justificare
Pentru ca autorităţile naţionale competente să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză, este necesar ca părţile implicate să-şi poată expune observaţiile înainte de adoptarea unor astfel de măsuri, care sunt susceptibile să producă efecte pe diferite filiere.
Amendamentul 15
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – litera ad (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ad) măsurile respective să fie adoptate şi să fie accesibile în mod liber tuturor operatorilor, inclusiv agricultorilor, cu cel puţin 12 luni înainte de începerea însămânţării; |
Amendamentul 16
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b – alineatul 1 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
b) acestea să fie în conformitate cu tratatele. | b) acestea să fie în conformitate cu tratatele, în special cu principiul proporţionalităţii şi cu obligaţiile internaţionale ale Uniunii. |
Amendamentul 17
Propunere de regulament – act de modificare
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26b - alineatul 2a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Comisia evaluează necesitatea unei armonizări a metodelor de eşantionare şi de analiză pentru OMG-urile neautorizate, prezente în cantităţi reduse în seminţe şi, în special, stabilirea unei limite de performanţă minimă a metodelor de detecţie. |
Justificare
Absenţa armonizării conduce statele membre la aplicarea unor norme diferite, care introduc inevitabil denaturări în ceea ce priveşte concurenţa, întreprinderile putând adapta circuitele comerciale. Întrucât cazurile de identificare a unor urme de OMG-uri neautorizate în loturile de seminţe importate sunt frecvente, în pofida măsurilor luate de operatori, este de dorit ca, pentru alimentele destinate animalelor, să se aibă în vedere acelaşi demers ca cel propus de Comisie.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Articolul 1 – punctul 1
Directiva 2001/18/CE
Articolul 26ba (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 26 ba |
| Etichetarea cu menţiunea „fără OMG-uri” |
| Comisia propune condiţii armonizate, în care operatorii pot recurge la menţiuni referitoare la absenţa OMG-urilor din produse. |
Justificare
Orientările referitoare la coexistenţa culturilor din 13 iulie 2010 indică faptul că statele membre pot lua măsuri pentru a evita efectele economice exercitate de prezenţa OMG-urilor până la praguri inferioare pragului de etichetare comunitară de 0,9%. Pentru a evita distorsionarea concurenţei, condiţiile în care operatorii pot recurge la menţiuni referitoare la absenţa OMG-urilor din produse ar trebui armonizate la nivel comunitar.
PROCEDURĂ
Titlu | Modificarea Directivei 2001/18/CE în ceea ce priveşte posibilitatea statelor membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor | ||||||
Referinţe | COM(2010)0375 – C7-0178/2010 – 2010/0208(COD) | ||||||
Comisie(i) competentă(e) în fond | ENVI | ||||||
Aviz emis de către | AGRI 7.9.2010 |
|
|
| |||
Raportor pentru aviz: | George Lyon 30.8.2010 |
|
| ||||
Examinare în comisie | 26.10.2010 | 1.12.2010 | 1.2.2011 |
| |||
Data adoptării | 15.3.2011 |
|
|
| |||
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 30 4 10 | |||||
Membri titulari prezenţi la votul final | John Stuart Agnew, Richard Ashworth, Liam Aylward, José Bové, Luis Manuel Capoulas Santos, Vasilica Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Hynek Fajmon, Lorenzo Fontana, Iratxe García Pérez, Béla Glattfelder, Sergio Gutiérrez Prieto, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Elisabeth Köstinger, Stéphane Le Foll, George Lyon, Gabriel Mato Adrover, Mairead McGuinness, Krisztina Morvai, Mariya Nedelcheva, James Nicholson, Rareş-Lucian Niculescu, Wojciech Michał Olejniczak, Georgios Papastamkos, Marit Paulsen, Britta Reimers, Ulrike Rodust, Alfreds Rubiks, Giancarlo Scottà, Czesław Adam Siekierski, Sergio Paolo Francesco Silvestris, Alyn Smith, Marc Tarabella, Janusz Wojciechowski | ||||||
Membri supleanţi prezenţi la votul final | Luís Paulo Alves, Christa Klaß, Giovanni La Via, Astrid Lulling, Daciana Octavia Sârbu, Christel Schaldemose, Milan Zver | ||||||
PROCEDURĂ
Titlu | Amendment of Directive 2001/18/EC as regards the possibility for the Member States to restrict or prohibit the cultivation of GMOs in their territory | ||||||
Referinţe | COM(2010)0375 – C7-0178/2010 – 2010/0208(COD) | ||||||
Data prezentării la PE | 13.7.2010 | ||||||
Comisie competentă în fond | ENVI 7.9.2010 | ||||||
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare | ITRE 7.9.2010 | AGRI 7.9.2010 | JURI 7.9.2010 |
| |||
Avize care nu au fost emise | ITRE 29.9.2010 | JURI 20.9.2010 |
|
| |||
Raportor(i) | Corinne Lepage 10.9.2010 |
|
| ||||
Contestarea temeiului juridic | JURI 22.3.2011 |
|
|
| |||
Examinare în comisie | 28.2.2011 |
|
|
| |||
Data adoptării | 12.4.2011 |
|
|
| |||
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 34 10 16 | |||||
Membri titulari prezenţi la votul final | János Áder, Elena Oana Antonescu, Kriton Arsenis, Sophie Auconie, Pilar Ayuso, Paolo Bartolozzi, Sergio Berlato, Milan Cabrnoch, Martin Callanan, Nessa Childers, Chris Davies, Esther de Lange, Anne Delvaux, Bas Eickhout, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Julie Girling, Françoise Grossetête, Cristina Gutiérrez-Cortines, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Dan Jørgensen, Christa Klaß, Holger Krahmer, Jo Leinen, Corinne Lepage, Peter Liese, Linda McAvan, Radvilė Morkūnaitė-Mikulėnienė, Miroslav Ouzký, Gilles Pargneaux, Antonyia Parvanova, Andres Perello Rodriguez, Sirpa Pietikäinen, Mario Pirillo, Pavel Poc, Vittorio Prodi, Frédérique Ries, Oreste Rossi, Dagmar Roth-Behrendt, Daciana Octavia Sârbu, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Bogusław Sonik, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Salvatore Tatarella, Åsa Westlund, Glenis Willmott, Sabine Wils | ||||||
Membri supleanţi prezenţi la votul final | Margrete Auken, Tadeusz Cymański, João Ferreira, Matthias Groote, Riikka Manner, Justas Vincas Paleckis, Bart Staes, Marianne Thyssen, Michail Tremopoulos | ||||||
Membri supleanţi (articolul 187 alineatul (2)) prezenţi la votul final | Ashley Fox | ||||||
Data depunerii | 20.4.2011 | ||||||