Document de ședință

A7-0077/2012

28.3.2012

***I

RAPORT

referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2003/71/CE și 2009/138/CE în ceea ce privește competențele Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale și ale Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe

( COM(2011)0008 – C7‑0027/2011 – 2011/0006(COD) )

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportor: Burkhard Balz

PR_COD_1consamCom

CUPRINS

Pagina

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN...................5

AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice.............................................................90

PROCEDURĂ...........................................................................................................................93

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 2003/71/CE și 2009/138/CE în ceea ce privește competențele Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale și ale Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe

( COM(2011)0008 – C7‑0027/2011 – 2011/0006(COD) )

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–   având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului ( COM(2011)0008 ),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 50, 53, 62 și 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7–0027/2011),

–   având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–   având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 4 mai 2011[1],

–   având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 5 mai 2011[2],

–   având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru afaceri juridice ( A7-0077/2012 ),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN[3]*

la propunerea Comisiei

---------------------------------------------------------

DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Directivelor 2002/92/CE, 2003/71/CE și 2009/138/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1060/2009 în ceea ce privește competențele Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale) și ale Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 50, 53, 62 și 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene[4],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[5],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară[6],

întrucât:

(-1)     Criza financiară din 2007 și 2008 a scos la lumină deficiențe majore ale supravegherii în sectorul financiar, atât în cazuri individuale, cât și la nivelul sistemului în ansamblu. Modelele naționale de supraveghere nu au reușit să țină pasul cu globalizarea financiară și cu realitatea piețelor financiare europene, bazate pe integrare și interconectare, în cadrul cărora numeroase instituții financiare desfășoară activități transfrontaliere. Criza a adus în prim-plan deficiențe în domeniul cooperării, al coordonării, al aplicării coerente a dreptului Uniunii și al încrederii între autoritățile naționale competente.

(-1a)   În mai multe rezoluții adoptate înaintea și în timpul crizei financiare, Parlamentul European a solicitat adoptarea de măsuri care să asigure un grad mai ridicat de integrare a supravegherii europene pentru a garanta condiții de concurență cu adevărat echitabile pentru toți actorii la nivelul Uniunii, precum și ca această supraveghere să reflecte integrarea sporită a piețelor financiare din cadrul Uniunii [în particular în Rezoluția sa din 13 aprilie 2000 referitoare la Comunicarea Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului pentru piețele financiare: plan de acțiune, Rezoluția sa din 21 noiembrie 2002 referitoare la normele de supraveghere prudențială din Uniunea Europeană, Rezoluția sa din 11 iulie 2007 privind politica serviciilor financiare (2005-2010) – Cartea albă, Rezoluția sa din 23 septembrie 2008 conținând recomandări către Comisie privind fondurile speculative („hedge funds”) și fondurile de capital privat („private equity”) și Rezoluția sa din 9 octombrie 2008 conținând recomandări către Comisie privind urmărirea rezultatelor procesului Lamfalussy: o viitoare structură de supraveghere, precum și în poziția sa din 22 aprilie 2009 referitoare la propunerea modificată de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind inițierea și exercitarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) și poziția sa din 23 aprilie 2009 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind agențiile de rating de credit].

(-1b)   În noiembrie 2008, Comisia a însărcinat un grup la nivel înalt condus de Jacques de Larosière să facă recomandări privind modul de consolidare a mecanismelor europene de supraveghere pentru a-i proteja mai bine pe cetățenii Uniunii și pentru a reda încrederea în sistemul financiar. În raportul final prezentat la 25 februarie 2009 (raportul de Larosière), grupul la nivel înalt a recomandat consolidarea cadrului de supraveghere pentru a se reduce pe viitor riscul apariției crizelor financiare și gravitatea acestora. Acesta a recomandat reformarea în profunzime a structurii supravegherii sectorului financiar în Uniune. Raportul de Larosière a recomandat, de asemenea, crearea un Sistem european de supraveghere financiară (SESF) care să cuprindă trei autorități europene de supraveghere – una pentru sectorul bancar, una pentru sectorul valorilor mobiliare și una pentru sectorul asigurărilor și pensiilor ocupaționale – și crearea unui comitet european pentru risc sistemic.

(-1c)   Stabilitatea financiară este o condiție indispensabilă pentru ca economia reală să asigure crearea de locuri de muncă, acordarea de credite și creșterea economică. Criza financiară a pus în evidență deficiențe grave în domeniul supravegherii financiare, care nu a reușit să anticipeze evoluțiile macroprudențiale negative sau să prevină acumularea de riscuri excesive în sistemul financiar.

(1)      La 24 noiembrie 2010, Parlamentul European și Consiliul au adoptat trei regulamente prin care erau înființate Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale (AEAPO), Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) (ABE) și, respectiv, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) (AEVMP), cunoscute sub numele de „autoritățile europene de supraveghere (AES)”, care fac parte din Sistemul european de supraveghere financiară.

(1a)    În concluziile adoptate ca urmare a reuniunii sale din 18 și 19 iunie 2009, Consiliul European a recomandat instituirea unui sistem european al supraveghetorilor financiari, care să cuprindă trei noi AES. Consiliul European a recomandat, de asemenea, ca sistemul să vizeze îmbunătățirea calității și consecvenței supravegherii naționale, consolidarea controlului grupurilor transfrontaliere, constituind un cadru de reglementare unic la nivel european aplicabil tuturor instituțiilor financiare de pe piața internă. Consiliul European a subliniat că AES ar trebui, de asemenea, să aibă competențe de supraveghere cu privire la agențiile de rating de credit și a invitat Comisia să pregătească propuneri concrete cu privire la modul în care SESF ar putea juca un rol important în situații de criză.

(2)      Pentru ca SESF să funcționeze eficient, sunt necesare modificări ale legislației Uniunii în domeniile de activitate ale celor trei AES. Aceste modificări se referă la definirea sferei anumitor competențe ale AES, la integrarea anumitor competențe în procesele existente prevăzute în legislația relevantă a Uniunii și la garantarea unei funcționări armonioase și eficiente a AES în contextul SESF.

(3)      Crearea celor trei AES ar trebui, așadar, să fie însoțită de elaborarea unui cadru de reglementare unic care să asigure armonizarea coerentă și aplicarea uniformă și să contribuie astfel la funcționarea și mai eficace a pieței interne și la punerea în aplicare mai eficace a supravegherii la nivel micro. Regulamentele de înființare a SESF prevăd că AES pot elabora proiecte de standarde tehnice în domeniile specifice prevăzute în legislația relevantă, care să fie înaintate Comisiei spre adoptare în conformitate cu articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prin intermediul actelor delegate sau al actelor de punere în aplicare. Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 cu privire la competențele Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), ale Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale) și ale Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe)[7] a identificat un prim set de domenii, iar prezenta directivă ar trebui să identifice o nouă serie de domenii, mai precis pentru Directivele 2002/92/CE, 2003/71/CE și ▌2009/138/CE și Regulamentul (CE) nr. 1060/2009. Directiva 2003/41/CE, cu privire la care Comisia ar trebui să prezinte o propunere de revizuire înainte de sfârșitul anului 2012, nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive.

(4)      Legislația relevantă ar trebui să definească domeniile în care AES sunt abilitate să elaboreze proiecte de standarde tehnice și modul de adoptare a acestor standarde. Legislația relevantă ar trebui să prevadă elementele, condițiile și specificațiile în conformitate cu articolul 290 din TFUE în cazul actelor delegate.

(5)      Identificarea domeniilor adecvate pentru elaborarea de standarde tehnice ar trebui să conducă la un echilibru corespunzător între crearea unui set unic de norme armonizate și evitarea complicării inutile a reglementării și a punerii în aplicare. Singurele domenii selectate ar trebui să fie cele în care normele tehnice coerente vor contribui semnificativ și eficient la îndeplinirea obiectivelor legislației relevante, asigurând luarea deciziilor de politică de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie în conformitate cu procedurile lor uzuale.

(6)      Aspectele care fac obiectul standardelor tehnice trebuie să fie de natură pur tehnică, iar elaborarea acestora necesită competențele unor experți în domeniul supravegherii. Standardele tehnice de reglementare adoptate ca acte delegate ar trebui să dezvolte în continuare, să specifice și să determine condițiile de armonizare consecventă a normelor incluse în instrumentele de bază adoptate de Parlamentul European și de Consiliu, completând sau modificând anumite elemente neesențiale ale actului legislativ. Pe de altă parte, standardele tehnice de punere în aplicare adoptate ca acte de punere în aplicare ar trebui să stabilească condițiile pentru punerea în aplicare uniformă a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii. Standardele tehnice nu ar trebui să implice opțiuni în privința politicilor.

(7)      În cazul standardelor tehnice de reglementare, este oportun să se aplice procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și, respectiv, Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Se impune adoptarea unor standarde tehnice de punere în aplicare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și, respectiv, Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. Ar trebui recunoscut faptul că standardele tehnice de reglementare sunt adoptate ca acte delegate în temeiul articolului 290 din TFUE și că standardele tehnice de punere în aplicare sunt adoptate ca acte de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE.

(8)      Standardele tehnice de reglementare și de punere în aplicare ar trebui să contribuie la crearea unui cadru de reglementare unic pentru legislația în domeniul serviciilor financiare, așa cum se subliniază și în concluziile Consiliului European din iunie 2009. În măsura în care anumite cerințe din actele legislative ale Uniunii nu sunt complet armonizate și în conformitate cu principiul preventiv privind supravegherea, standardele tehnice de reglementare și de punere în aplicare care dezvoltă, precizează și determină condițiile de aplicare a acestor cerințe nu ar trebui să împiedice statele membre să solicite informații suplimentare sau să impună cerințe mai stricte. Standardele tehnice de reglementare și de punere în aplicare ar trebui, așadar, să permită statelor membre să facă acest lucru în anumite domenii, atunci când actele legislative respective o permit.

(9)      Conform dispozițiilor din regulamentele de înființare a AES, înainte de transmiterea către Comisie a standardelor tehnice de reglementare sau de punere în aplicare, este necesar ca AES să desfășoare, dacă este cazul, consultări publice deschise cu privire la acestea și să analizeze potențialele costuri și beneficii asociate.

(10)    Ar trebui ca standardele tehnice de reglementare și de punere în aplicare să poată prevedea măsuri tranzitorii care să facă obiectul unor termene limită adecvate în cazul în care costurile punerii în aplicare imediate ar fi excesive comparativ cu beneficiile implicate.

(10a)  În momentul adoptării prezentei directive, activitatea legată de pregătirea primei serii de măsuri de punere în aplicare a normelor-cadru din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II)[8] și de consultarea referitoare la măsurile respective este foarte avansată. În interesul finalizării rapide a măsurilor în cauză este oportun să se permită Comisiei, pentru o perioadă de tranziție, să adopte unele dintre standardele tehnice de reglementare prevăzute în prezenta directivă, în conformitate cu procedura de adoptare a actelor delegate. Modificările acestor standarde sau, după expirarea perioadei de tranziție, măsurile noi de punere în aplicare a Directivei 2009/138/UE ar trebui adoptate în conformitate cu procedura prevăzută în prezenta directivă.

(10b)  Având în vedere caracterul amplu al actelor delegate și al standardelor tehnice de reglementare prevăzute în prezenta directivă, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să dispună de trei luni de la data notificării pentru a formula obiecțiuni cu privire la un act delegat sau la un standard tehnic de reglementare. La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului, ar trebui să fie posibilă prelungirea acestei perioade cu încă trei luni.

(11)    Regulamentele de înființare a AES prevăd un mecanism de soluționare a diferendelor dintre autoritățile naționale de supraveghere. În cazul în care o autoritate de supraveghere nu este de acord cu procedura sau conținutul unei acțiuni sau cu lipsa de acțiune a unei alte autorități de supraveghere în domeniile specificate în actele juridice ale Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 ▌, Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 ▌ și Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 ▌, domenii în care legislația relevantă impune cooperarea, coordonarea sau luarea unor decizii în comun de către autoritățile naționale de supraveghere din mai multe state membre, AES competente, la solicitarea uneia dintre autoritățile de supraveghere implicate, ar trebui să aibă posibilitatea de a sprijini autoritățile respective în efortul lor de a ajunge la un acord în termenul-limită stabilit de AES, care ar trebui să țină seama de orice alte termene-limită relevante prevăzute de legislația în vigoare, precum și de urgența și complexitatea dezacordului respectiv. În eventualitatea persistenței dezacordului respectiv, AES competente ar trebui să fie în măsură să soluționeze problema.

(12)    Regulamentele de înființare a AES impun să se specifice în legislația sectorială cazurile în care se poate aplica mecanismul de soluționare a dezacordurilor dintre autoritățile naționale de supraveghere. Prezenta directivă ar trebui să identifice o a doua serie de astfel de cazuri ▌. Prezenta directivă nu ar trebui să împiedice AES să acționeze în baza altor competențe sau să îndeplinească sarcini specificate în regulamentele de înființare, printre acestea numărându-se sarcina medierii facultative și sarcina de a contribui la aplicarea consecventă, eficientă și efectivă a actelor juridice ale Uniunii. Pe lângă aceasta, în acele domenii în care actul juridic relevant prevede deja o formă facultativă de mediere sau când există termene-limită pentru luarea în comun a deciziilor de către una sau mai multe autorități naționale de supraveghere, sunt necesare modificări pentru a garanta claritatea procesului de luare în comun a deciziilor și a reduce la minim perturbarea acestuia, dar și pentru a asigura capacitatea autorităților europene de supraveghere de a soluționa dezacordurile, dacă este necesar. Procedura obligatorie de soluționare a diferendelor este menită să gestioneze situații în care autoritățile naționale de supraveghere nu pot să rezolve singure chestiuni procedurale sau de fond legate de respectarea actelor juridice ale Uniunii.

(13)    Prezenta directivă ar trebui, așadar, să identifice situațiile în care poate să apară necesitatea soluționării unor chestiuni procedurale sau de fond legate de respectarea legislației Uniunii, chestiuni care nu pot fi soluționate de autoritățile naționale de supraveghere pe cont propriu. În asemenea situații, una dintre autoritățile naționale de supraveghere implicate ar trebui să poată ridica problema pe lângă autoritatea europeană de supraveghere competentă. AES respectivă ar trebui să acționeze în conformitate cu ▌ regulamentul său de înființare și cu prezenta directivă. Ea ar trebui să aibă capacitatea de a cere autorităților de supraveghere implicate să ia măsuri specifice sau să nu ia măsuri pentru a soluționa problema și să garanteze respectarea legislației Uniunii, măsurile întreprinse de AES având efecte obligatorii asupra autorităților de supraveghere implicate. În cazurile în care actul juridic relevant al Uniunii lasă la latitudinea statelor membre posibilitatea de a acționa, deciziile luate de AES nu ar trebui să înlocuiască exercitarea acestor prerogative de către autoritățile de supraveghere în conformitate cu legislația Uniunii.

(14)    Directiva 2009/138/CE ▌prevede luarea în comun a deciziilor în ceea ce privește aprobarea cererilor de utilizare a unui model intern la nivel de grup și de filială, aprobarea cererilor de introducere a unei filiale sub incidența articolelor 238 și 239 din directiva respectivă și identificarea unui supraveghetor de grup după alte criterii decât cele prevăzute la articolul 247 din directiva menționată. În toate aceste domenii, este necesară o modificare prin care să se precizeze clar că, în cazul unui dezacord, ▌AEAPO poate soluționa dezacordul recurgând la procedura descrisă în Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. Prin această abordare devine clar faptul că, deși AEAPO nu ar trebui să înlocuiască exercitarea competențelor discreționare de către autoritățile de supraveghere în conformitate cu legislația Uniunii, ar trebui să fie posibil ca dezacordurile să fie soluționate, iar cooperarea să fie consolidată înainte de luarea sau emiterea unei decizii definitive la adresa unei instituții de către autoritatea națională de supraveghere. ▌AEAPO ar trebui să soluționeze dezacordurile asigurând medierea între opiniile contrare ale autorităților de supraveghere ▌.

(15)    Noul sistem de supraveghere instituit de SESF va impune autorităților naționale de supraveghere să coopereze îndeaproape cu AES. Modificările aduse legislației relevante ar trebui să garanteze că nu există obstacole juridice în calea îndeplinirii obligațiilor de schimb de informații incluse în regulamentele de înființare a AES, precum și că furnizarea de date nu dă naștere unei birocrații inutile.

(15a)  Cunoștințele de supraveghere a activelor deținute de întreprinderile de asigurare și de reasigurare sunt un instrument important pentru supravegherea macroeconomică. O listă completă a activelor întreprinderii poate fi esențială pentru ca autoritățile de supraveghere să evalueze corect riscurile financiare, îndeosebi în cazul întreprinderilor de asigurare și de reasigurare semnificative din punctul de vedere al dimensiunii și al organizării lor interne, precum și al naturii, amplorii și complexității riscurilor inerente activității lor. Prin urmare, autoritățile de supraveghere ar trebui să poată solicita întreprinderilor de asigurare și reasigurare să prezinte o listă completă a activelor, element cu element, atunci când aceste informații sunt necesare pentru ca autoritățile respective să își îndeplinească în mod eficace rolul de supraveghere. O listă completă a activelor nu este esențială pentru ca autoritățile de supraveghere implicate să evalueze riscurile legate de stabilitatea financiară atunci când întreprinderilor de asigurare și de reasigurare vizate nu au un rol important pe piețele financiare. Acest aspect este relevant mai ales pentru întreprinderile care nu dețin o pondere semnificativă din cota de piață totală a pieței de asigurări de viață sau generale dintr-un stat membru.

(16)    În domeniile în care Comisia este în prezent abilitată prin Directiva 2009/138/CE să adopte măsuri de punere în aplicare când măsurile respective sunt acte nelegislative cu aplicare generală, destinate să completeze sau să modifice anumite elemente neesențiale ale directivei respective în sensul articolului 290 din TFUE, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul respectiv sau standarde tehnice de reglementare în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(17)    Pentru a permite întreprinderilor de asigurare și de reasigurare să calculeze consecvent rezervele tehnice în conformitate cu Directiva 2009/138/CE, este nevoie ca un organism central să deducă, să publice și să actualizeze regulat anumite informații tehnice referitoare la structura pe termene a ratelor dobânzilor fără risc, ținând seama de observațiile de pe piața financiară. Modul în care este obținută structura pe termene a ratelor dobânzilor fără risc ar trebui să fie transparent, astfel încât întreprinderile de asigurare și de reasigurare să poată utiliza această structură pe termene în cadrul politicilor lor de gestionare a riscurilor. Aceste activități, dat fiind caracterul lor tehnic și legat de asigurări, ar trebui să fie efectuate de AEAPO.

(17a)  Structura pe termene a ratelor dobânzilor fără risc ar trebui determinată conform unei metode holistice și consecvente de stabilire a tuturor prezumțiilor și parametrilor pe care se bazează curba, asigurându-se consecvența de-a lungul timpului și evitându-se volatilitatea artificială a rezervelor tehnice și a fondurilor proprii eligibile în plus față de cerințele de capital. Alegerea punctelor de plecare pentru extrapolarea ratelor dobânzilor fără risc ar trebui să permită întreprinderilor să asigure concordanța dintre obligațiuni și fluxurile de trezorerie care sunt reduse cu rate neextrapolate în calcularea celei mai bune estimări. În condiții de piață similare cu cele de la data adoptării prezentei directive, punctul de plecare pentru extrapolarea ratelor dobânzilor fără risc în euro ar trebui să fie 20 de ani.

(18)    Spre a asigura furnizarea armonizată a anumitor inputuri tehnice la cerința de capital de solvabilitate (CCS) utilizând formula standard, de exemplu, pentru a permite abordări armonizate de utilizare a ratingului, ar trebui ca AEAPO să aibă anumite sarcini specifice. Procedurile de recunoaștere a agențiilor de rating ar trebui armonizate și ar trebui să fie conforme cu Directiva 2006/48/CE, inclusiv cu viitoarea versiune revizuită a directivei, și cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009. Deoarece ar trebui evitată suprapunerea cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009, este justificat să se atribuie un rol Comitetului comun al autorităților de supraveghere. AEAPO ar trebui să valorifice cât mai bine competențele și experiența de care dispune AEVMP. Modul detaliat de exercitare a acestor sarcini ar trebui specificat în măsurile care se adoptă prin actul delegat sau prin actul de punere în aplicare.

(19)    Pentru a asigura o abordare armonizată, în conformitate cu Directiva 2009/138/CE, a stabilirii condițiilor în care este permisă prelungirea perioadei de redresare în cazurile de încălcare a CCS, este necesar să se precizeze condițiile care constituie o „scădere excepțională pe piețele financiare”. ▌Se impune ca AEAPO să fie cea care stabilește dacă s-au îndeplinit condițiile respective, iar Comisia ar trebui să fie abilitată să adopte măsuri prin intermediul unor acte delegate și al unor acte de punere în aplicare care să specifice procedurile de urmat.

(20)    Pentru a asigura consecvența transsectorială și pentru a elimina divergențele dintre interesele firmelor care transformă împrumuturile în titluri de valoare tranzacționabile și alte instrumente financiare (emitenți) și interesele întreprinderilor de asigurare și de reasigurare care investesc în respectivele titluri de valoare sau instrumente, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte măsuri prin intermediul unui act delegat, în contextul investițiilor în credite „reambalate”, conform Directivei 2009/138/CE, prin care să se precizeze nu doar cerințele, ci și consecințele nerespectării acestor cerințe.

(21)    Pentru a asigura o mai mare convergență a procedurilor de aprobare de către autoritățile de supraveghere, prevăzute în Directiva 2009/138/CE, în ceea ce privește parametrii specifici întreprinderii, politicile de schimbare a modelelor, societățile vehicule investiționale, precum și stabilirea și eliminarea majorărilor de capital, Comisia ar trebui să fie împuternicită să ia măsuri prin intermediul unui act delegat pentru specificarea procedurii în aceste domenii.

(22)    Convergența către regimuri de solvabilitate bazate pe riscuri ar trebui încurajată la nivel internațional. Deoarece unele țări terțe ar putea avea nevoie de o perioadă mai lungă pentru a se adapta și a implementa regimuri care să satisfacă toate criteriile pentru a fi recunoscute ca regimuri de solvabilitate echivalente, este necesar să fie specificate condițiile referitoare la modul în care trebuie tratate astfel de regimuri din țările terțe pentru ca acestea să poată fi recunoscute ca regimuri echivalente temporar. Ar trebui subliniat și faptul că, în cazul țărilor terțe, supravegherea în funcție de riscuri nu este suficientă: țările terțe trebuie să aibă și sisteme de supraveghere a grupurilor similare cu cel existent în Uniune.

(23)    Pentru a permite Societății Cooperative Europene (SCE), înființată prin Regulamentul (CE) nr. 1435/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societății cooperative europene (SCE)[9], să ofere servicii de asigurare și de reasigurare, este necesar să se completeze lista formelor juridice permisibile de întreprinderi de asigurare și de reasigurare, prevăzută în Directiva 2009/138/CE, astfel încât să fie inclusă și Societatea Cooperativă Europeană (SCE).

(24)    Ar trebui adaptate valorile în euro ale pragului cerinței de capital minim pentru întreprinderile de asigurare și de reasigurare. Această adaptare rezultă din ajustarea periodică a actualelor praguri privind cerințele de capital ale acestor întreprinderi pentru a ține seama de inflație.▌

(24a)  Calcularea CCS pentru asigurările de sănătate ar trebui să reflecte sistemele naționale de egalizare și, de asemenea, ar trebui să țină cont de modificările legislației naționale în materie de sănătate, întrucât acestea reprezintă o parte fundamentală a sistemului de asigurări de pe respectivele piețe naționale din domeniul sănătății.

(25)    Pentru o mai bună reflectare a datei care marchează sfârșitul exercițiului financiar la majoritatea întreprinderilor de asigurare (31 decembrie) și a înlesni astfel tranziția de la vechile regimuri la cele noi, datele de transpunere, de abrogare și de aplicare relevante din Directiva 2009/138/CE ar trebui prelungite cu două luni.

(26)    Anumite competențe de executare stabilite conform articolului 202 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (Tratatul CE) ar trebui înlocuite cu dispoziții adecvate, în conformitate cu articolul 290 TFUE.

(27)    Alinierea procedurilor de comitologie la TFUE și, în cazul de față, la articolul 290, ar trebui să se facă în funcție de situație. Pentru a ține seama de evoluțiile tehnice de pe piețele financiare și pentru a specifica cerințele prevăzute de directivele modificate prin prezenta directivă, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 TFUE. Mai exact, actele delegate ar trebui adoptate cu privire la detalii privind cerințele în materie de guvernanță, evaluarea, guvernanța, informațiile comunicate în scopuri de supraveghere și cele destinate publicului, determinarea și clasificarea fondurilor proprii, formula standard pentru calculul CCS (inclusiv orice schimbare importantă în domeniul majorărilor de capital) și alegerea metodelor și ipotezelor pentru calculul rezervelor tehnice.

(28)    Parlamentul European și Consiliul ar trebui să aibă la dispoziție trei luni de la data notificării pentru a formula obiecțiuni la un act delegat. La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului, ar trebui să fie posibil să se prelungească perioada cu trei luni în ceea ce privește domeniile referitoare la care există preocupări majore. De asemenea, ar trebui să fie posibil ca Parlamentul European și Consiliul să informeze celelalte instituții cu privire la intenția lor de a nu formula obiecțiuni. Aprobarea rapidă a actelor delegate este adecvată în special atunci când se impune respectarea termenelor-limită, de exemplu atunci când actul de bază prevede un anumit calendar de care Comisia trebuie să țină cont în adoptarea actelor delegate.

(28a)  Ținând cont de criza financiară și de mecanismele prociclice care au contribuit la originea acesteia și i-au agravat efectul, Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF), Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) și G20 au formulat recomandări pentru atenuarea efectelor prociclice ale reglementării în domeniul financiar. Aceste recomandări au o relevanță directă pentru întreprinderile de asigurare și de reasigurare, în calitatea lor de componente importante ale sistemului financiar.

(28b)  Pentru a realiza o aplicare coerentă și a asigura supravegherea macroprudențială în Uniune, este oportun ca Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) să elaboreze principii adaptate economiei Uniunii și să fie responsabil cu monitorizarea aplicării rezervei de capital contraciclice.

(28c)    Criza financiară a evidențiat faptul că instituțiile financiare au subestimat pe scară largă nivelul riscului de credit al contrapartidei asociat instrumentelor financiare derivate extrabursiere (OTC). Acest fapt a determinat G20 să solicite, în septembrie 2009, compensarea unui număr mai mare de OTC prin intermediul unei contrapartide centrale. În plus, G20 a solicitat aplicarea unor cerințe de capital mai ridicate în cazul OTC care nu au putut fi compensate la nivel central, pentru a reflecta în mod adecvat riscurile mai mari asociate acestora.

(28d)  Criza datoriei publice și declarația din 26 octombrie 2011 a șefilor de stat și de guvern din statele membre a căror monedă este euro au demonstrat că o pondere de risc de 0% pentru obligațiunile de stat nu mai corespunde cu realitatea economică. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport în care să propună opțiuni de adaptare corespunzătoare a calculării cerințelor de fonduri proprii pentru astfel de expuneri cât mai curând posibil, ținând cont totodată de efectele potențial destabilizatoare ale prezentării unor astfel de propuneri în perioade în care piețele sunt supuse unor presiuni deosebite.

(29)    Pentru a permite tranziția armonioasă la un nou regim în temeiul Directivei 2009/138/CE, este necesar să se prevadă perioade tranzitorii specifice și perioade de introducere treptată.

(30)    Perioadele tranzitorii ar trebui să vizeze evitarea perturbărilor pieței ▌. Perioadele tranzitorii ar trebui să încurajeze întreprinderile să respecte cât mai curând posibil cerințele specifice ale noului regim.

(31)    Având în vedere că obiectivele prezentei directive, și anume îmbunătățirea funcționării pieței interne prin garantarea unui nivel ridicat, eficient și consecvent de reglementare și supraveghere prudențială, protejarea deținătorilor de polițe și a beneficiarilor și, implicit, a întreprinderilor și a consumatorilor, protejarea integrității, eficienței și bunei funcționări a piețelor financiare, menținerea stabilității sistemului financiar și consolidarea coordonării internaționale în materie de supraveghere, nu se pot realiza în mod satisfăcător de către statele membre și deci, ținând cont de amploarea acțiunii, pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în acest sens, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta directivă nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective și, în special, nu ar trebui să impună nicio cerință de solvabilitate organismelor de pensii ocupaționale.

(32)    Până la 1 ianuarie 2014, Comisia ar trebui să transmită Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la prezentarea de către AES a proiectului de standarde tehnice prevăzut de prezenta directivă și să facă propuneri corespunzătoare.

(33)    Prin urmare, Directivele 2002/92/CE, 2003/41/CE, 2003/71/CE și 2009/138/CE și Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul -1

Modificări aduse Directivei 2002/92/CE

Directiva 2002/92/CE se modifică după cum urmează:

1.        La articolul 3 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„Statele membre comunică informațiile colectate de punctul lor unic de informare în mod regulat și cel puțin trimestrial Autorității europene de supraveghere (Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale) (AEAPO), înființată prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului*, care publică informațiile respective pe site-ul său internet.

___________

* JO L 331, 15.12.2010, p. 48”;

(2)      La articolul 6, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Statele membre notifică Comisiei dorința lor de a fi informate în conformitate cu alineatul (1). La rândul său, Comisia notifică acest lucru tuturor statelor membre și AEAPO.”

(3)      La articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Statele membre desemnează autoritățile competente împuternicite să asigure punerea în aplicare a prezentei directive. Acestea informează Comisia și AEAPO în acest sens, indicând orice eventuală repartizare a sarcinilor respective.”

(4)      La articolul 9, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Schimbul de informații dintre statele membre și AEAPO”;

(5)      La articolul 9 se introduce următorul alineat:

„(1a) Autoritățile competente cooperează cu AEAPO în sensul prezentei directive, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. Autoritățile competente pun fără întârziere la dispoziția AEAPO toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentei directive și al Regulamentului (UE) nr. 1094/2010, în conformitate cu articolul 35 din regulamentul respectiv.”

(6)      La articolul 12, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)     Statele membre pot menține sau adopta dispoziții mai stricte cu privire la cerințele de informare prevăzute la alineatul (1), cu condiția ca aceste dispoziții să fie conforme cu dreptul Uniunii.

Statele membre comunică Comisiei și AEAPO dispozițiile de drept intern prevăzute la primul paragraf.

Statele membre actualizează aceste informații periodic și cel puțin o dată la doi ani, iar AEAPO publică informațiile respective pe site-ul său internet.

Pentru a institui un nivel ridicat de transparență pe toate căile adecvate, Comisia ia măsuri pentru ca informațiile pe care le primește cu privire la dispozițiile de drept intern să fie, de asemenea, comunicate clienților și intermediarilor de asigurări.

(6)       Pentru a garanta condiții uniforme de aplicare a alineatului (5), AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare care precizează procedurile de urmat, precum și formatele și modelele care trebuie utilizate de autoritățile competente în momentul transmiterii informațiilor relevante către AEAPO și al actualizării acestora.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

Articolul 1

Modificări aduse Directivei 2003/71/CE

Directiva 2003/71/CE se modifică după cum urmează:

1.        La articolul 5 alineatul (4), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care condițiile definitive ale ofertei nu sunt incluse în prospectul de bază sau într-un supliment, acestea se pun la dispoziția investitorilor și se depun la autoritatea competentă din statul membru de origine și, de asemenea, se comunică, de către autoritatea competentă respectivă autorității competente din statul membru sau statele membre gazdă, precum și ▌AEVMP, atunci când se face fiecare ofertă publică, cât mai curând posibil și, dacă se poate, înainte de lansarea ofertei publice sau de admiterea la tranzacționare. Condițiile definitive conțin doar informații care au legătură cu nota privind valorile mobiliare și nu se utilizează pentru completarea prospectului de bază. În astfel de cazuri se aplică articolul 8 alineatul (1) litera (a).”

2.        La articolul 11, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)     Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește prezentul articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să specifice informațiile care urmează să fie introduse prin trimitere.

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 1 ianuarie 2014.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf ▌în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

▌

3. La articolul 13, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7)     Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește aprobarea prospectelor, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica procedurile de aprobare a prospectului și condițiile în care termenele pot fi adaptate.

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 1 ianuarie 2014.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf ▌în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

4.        La articolul 14, alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8)     Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește prezentul articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să specifice dispozițiile referitoare la publicarea prospectului de la alineatele (1)-(4).

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 1 ianuarie 2014.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf ▌în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

▌

5.        La articolul 15, alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7)     Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește prezentul articol, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare cu scopul de a specifica dispozițiile referitoare la difuzarea comunicărilor cu caracter promoțional care anunță intenția de a face oferte publice de valori mobiliare sau admiterea la tranzacționare pe o piață reglementată, în special înainte ca prospectul să fie pus la dispoziția publicului sau înainte de deschiderea subscrierii, precum și de a specifica dispozițiile prevăzute la alineatul (4).

AEVMP transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 1 ianuarie 2014.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf ▌în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

▌

5a.      Se introduce următorul articol:

„Articolul 31a

Personalul și resursele AEVMP

AEVMP evaluează necesitățile de personal și de resurse rezultate din asumarea competențelor și atribuțiilor sale în temeiul prezentei directive și prezintă un raport Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.”

Articolul 2

Modificări aduse Directivei 2009/138/CE

Directiva 2009/138/CE se modifică după cum urmează:

-1. La articolul 13, se adaugă următorul punct:

„32a.  „contrapartidă centrală autorizată” înseamnă o contrapartidă centrală în sensul articolului 1 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. ..../2012 al Parlamentului European și al Consiliului din …[EMIR] care este autorizată în temeiul articolului 10 din regulamentul respectiv;”

1.        La articolul 17, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)     Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 301a ▌cu privire la lista formelor enumerate la punctele 1-27 din părțile A, B și C din anexa III.”

1a. Se introduce următorul articol:

„Articolul 25a

Notificarea și publicarea autorizațiilor, retragerea și refuzul de acordare a autorizației

Toate autorizațiile, retragerile și refuzurile de acordare a autorizației se notifică Autorității europene de supraveghere (Autorității europene pentru asigurări și pensii ocupaționale) (AEAPO), înființată prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului*. Denumirea fiecărei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare autorizate se înscrie pe o listă. AEAPO publică lista respectivă pe site-ul său internet și asigură actualizarea sa.

____________

* JO L 331, 15.12.2010, p. 48.”

1b. La articolul 29, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)     Comisia se asigură că actele delegate și standardele tehnice de reglementare și de punere în aplicare respectă principiul proporționalității, garantând astfel aplicarea proporțională a prezentei directive, în special în cazul întreprinderilor de asigurare mici.

AEAPO se asigură că proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare prezentate în conformitate cu articolul 15 din regulamentul respectiv și orientările și recomandările adoptate în conformitate cu articolul 16 din regulamentul respectiv respectă principiul proporționalității, garantând astfel aplicarea proporțională a prezentei directive, în special în cazul întreprinderilor de asigurare mici.”

2.        Articolul 31 se modifică după cum urmează:

(a)       alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a alineatului (2) al prezentului articol și fără a aduce atingere articolului 35, articolului 51, articolului 254 alineatul (2) și articolului 256, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza aspectele-cheie care trebuie să facă obiectul publicării datelor statistice agregate ▌și pentru a stabili formatul, structura, cuprinsul și data publicării anuale a informațiilor prevăzute la prezentul articol.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

▌

3.        La articolul 33 se adaugă următoarele paragrafe:

În cazul în care o autoritate de supraveghere a informat autoritățile de supraveghere dintr-un stat membru gazdă că intenționează să desfășoare verificări la fața locului în conformitate cu primul paragraf și în cazul în care autorității de supraveghere respective i se interzice în practică să își exercite dreptul de a desfășura verificările la fața locului sau în cazul în care autorităților de supraveghere respective li se interzice în practică să își exercite dreptul de participare în conformitate cu al doilea paragraf, autoritățile de supraveghere pot înainta chestiunea AEAPO, solicitând asistență în conformitate cu articolul 19 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 [AEAPO]. În această situație, AEAPO poate acționa conform competențelor care îi sunt conferite prin articolul respectiv.

În conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, AEAPO poate participa la verificările la fața locului în cazul în care acestea sunt organizate în comun de către două sau mai multe autorități de supraveghere.”

4.        Articolul 35 se modifică după cum urmează:

(-a)      La alineatul (2) litera (a), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)      la perioade predefinite; astfel, autoritățile de supraveghere implicate pot limita raportarea periodică în scopuri de supraveghere la informațiile care se schimbă semnificativ în cursul anului, cu condiția ca:

–         derogările de la raportarea periodică în scopuri de supraveghere să fie acordate numai întreprinderilor de asigurare și de reasigurare a căror contribuție combinată la cota totală de piață nu depășește 20 % din piața de asigurări de viață sau, respectiv, generale dintr-un stat membru; precum și

–         să fie realizată o raportare completă cel puțin o dată pe an.”

(-aa)    la alineatul (2) se introduc următoarele paragrafe:

„Statele membre solicită întreprinderilor de asigurare și de reasigurare să prezinte autorităților de supraveghere competente, ca parte a raportării periodice sau ad-hoc, o listă completă a activelor, element cu element, numai atunci când aceste informații sunt necesare pentru ca autoritățile de supraveghere implicate să își îndeplinească în mod eficace rolul de supraveghere care le revine, în special cu privire la stabilitatea financiară.

Autoritățile de supraveghere implicate pot scuti de obligațiile de raportare element cu element întreprinderile de asigurare și de reasigurare a căror contribuție combinată la cota totală de piață nu depășește 20 % din piața de asigurări de viață sau, respectiv, generale dintr-un stat membru.”

(a)       alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)     Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește prezentul articol, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informațiile și reperele temporale menționate la alineatele (1)-(4).

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(6a)     Pentru a consolida o aplicare coerentă și consecventă a alineatului (2), AEAPO elaborează orientări în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 pentru stabilirea criteriilor de calcul al cotelor de piață, ținând cont de principiul proporționalității, precum și de aspectele privind stabilitatea financiară.

Orientările respective se utilizează și în scopul derogărilor de la raportarea periodică în scopuri de supraveghere la nivel de grup, atunci când derogările se aplică mutatis mutandis în conformitate cu articolul 254 alineatul (2) primul paragraf.

Criteriile menționate se revizuiesc cel puțin o dată la cinci ani.

▌

(7)       Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEAPO poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare, modele și proceduri standard pentru transmiterea informațiilor către autoritățile de supraveghere. Procedurile pot include, atunci unde este cazul, cereri de aprobare a informațiilor transmise de către organismul administrativ, de gestionare sau de supraveghere al întreprinderii de asigurare sau de reasigurare.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf ▌în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

5.        Articolul 37 se modifică după cum urmează:

(a)       alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)     Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a ▌pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la circumstanțele în care se pot impune majorări de capital.

6a.      Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește majorările de capital, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza metodologiile de calcul al majorărilor de capital.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

▌

(6b)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile care trebuie urmate în ceea ce privește deciziile legate de stabilirea, calcularea și eliminarea majorărilor de capital.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

6.        La articolul 38 alineatul (2), se adaugă următoarele paragrafe:

În cazul în care o autoritate de supraveghere a informat autoritățile de supraveghere dintr-un stat membru gazdă că intenționează să desfășoare o inspecție la fața locului în conformitate cu primul paragraf și în cazul în care autorității de supraveghere respective i se interzice în practică să își exercite dreptul de a desfășura inspecția la fața locului, autoritatea de supraveghere poate înainta chestiunea AEAPO, solicitând asistență în conformitate cu articolul 19 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. În această situație, AEAPO poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul respectiv.

În conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, AEAPO are dreptul de a participa la inspecțiile la fața locului în cazul în care acestea sunt organizate în comun de către două sau mai multe autorități de supraveghere.”

7.        Articolul 50 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 50

Standarde tehnice de reglementare

(1)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește prezenta secțiune, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele:

(a)    elementele sistemelor prevăzute la articolele 41, 44, 46 și 47, în special domeniile care trebuie acoperite de politica de management al activelor și pasivelor și de investiții a întreprinderilor de asigurare și de reasigurare, menționate la articolul 44 alineatul (2);

(b)    funcțiile menționate la articolele 44, 46, 47 și 48;

(c)    cerințele stabilite la articolul 42 și funcțiile care fac obiectul acestora;

(d)    condițiile în care se poate realiza externalizarea, în special către prestatori de servicii din țări terțe.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(2)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește evaluarea menționată la articolul 45 alineatul (1) litera (a), AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza elementele evaluării respective.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

8.        La articolul 51 alineatul (2), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

           „Cu toate acestea și fără a aduce atingere niciunei prezentări de informații obligatorii în temeiul oricăror alte dispoziții legale sau de reglementare, statele membre pot prevedea ca, deși cerința totală de capital de solvabilitate menționată la alineatul (1) litera (e) punctul (ii) este publicată, prezentarea separată a majorării de capital sau a impactului parametrilor specifici pe care întreprinderea de asigurare sau de reasigurare trebuie să îi utilizeze în conformitate cu articolul 110 să nu fie necesară pe durata unei perioade de tranziție care nu depășește data de 31 decembrie 2017.”

9.        Articolul 52 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 52

Informații pentru Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale și rapoarte întocmite de aceasta

(1)       Statele membre impun autorităților de supraveghere să furnizeze anual AEAPO următoarele informații:

(a)       majorarea medie de capital pe întreprindere și repartizarea majorărilor de capital impuse de autoritatea de supraveghere pe parcursul anului anterior, măsurate ca procent din cerința de capital de solvabilitate și prezentate separat, după cum urmează:

(i)     pentru toate întreprinderile de asigurare și de reasigurare;

(ii)     pentru întreprinderile de asigurare de viață;

(iii)    pentru întreprinderile de asigurare generală;

(iv)    pentru întreprinderile de asigurare care desfășoară atât activități de asigurare de viață, cât și activități de asigurare generală;

(v)    pentru întreprinderile de reasigurare;

(b)    pentru fiecare dintre informațiile care trebuie publicate stabilite la litera (a) de la prezentul alineat, ponderea majorărilor de capital impuse în temeiul articolului 37 alineatul (1) literele (a), (b) și, respectiv, (c).

(2)       AEAPO publică anual următoarele informații:

(a)    pentru toate statele membre împreună, repartizarea totală a majorărilor de capital, măsurate ca procent din cerința de capital de solvabilitate, pentru fiecare dintre următoarele:

(i)     toate întreprinderile de asigurare și de reasigurare;

(ii)     întreprinderile de asigurare de viață;

(iii)    întreprinderile de asigurare generală;

(iv)    întreprinderile de asigurare care desfășoară atât activități de asigurare de viață, cât și activități de asigurare generală;

(v)    întreprinderile de reasigurare;

(b)    pentru fiecare stat membru separat, repartizarea majorărilor de capital, măsurate ca procentaj din cerința de capital de solvabilitate, acoperind toate întreprinderile de asigurare și de reasigurare din statul membru respectiv;

(c)    pentru fiecare dintre informațiile care trebuie publicate stabilite la literele (a) și (b) de la prezentul alineat, ponderea majorărilor de capital impuse în temeiul articolului 37 alineatul (1) literele (a), (b) și, respectiv, (c).

(3)       AEAPO furnizează Parlamentului European, Consiliului și Comisiei informațiile menționate la alineatul (2), împreună cu un raport care evidențiază gradul de convergență a supravegherii între autoritățile de supraveghere din diferitele state membre în ceea ce privește utilizarea majorărilor de capital.”

10.      Articolul 56 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 56

Raportul privind solvabilitatea și situația financiară: acte delegate și acte de punere în aplicare

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a ▌pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la informațiile care trebuie publicate în conformitate cu secțiunea 3.

Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a prezentei secțiuni, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile care trebuie urmate și formatele și modelele care trebuie folosite.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al doilea paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

11.      La articolul 58, alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8)     Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește prezenta secțiune, AEAPO poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili o listă exhaustivă a informațiilor menționate la articolul 59 alineatul (4) care urmează să fie incluse de potențialii achizitori în notificarea lor, fără a aduce atingere articolului 58 alineatul (2).

Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește prezenta secțiune și a ține seama de evoluțiile viitoare, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza ajustările criteriilor enumerate la articolul 59 alineatul (1).

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menționate la al doilea paragraf până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul și al doilea paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(8a)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a prezentei directive, AEAPO poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili proceduri, formulare și modele comune pentru procesul de consultare dintre autoritățile de supraveghere relevante menționat la articolul 60.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

11a.    Se introduce următorul articol:

„Articolul 65a

Cooperarea cu AEAPO

Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere cooperează cu AEAPO în sensul prezentei directive, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere furnizează fără întârziere AEAPO toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

12.      La articolul 69, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„O astfel de comunicare nu poate avea loc decât în cazul în care acest lucru este necesar din motive de control prudențial. Statele membre prevăd, cu toate acestea, că informațiile primite în temeiul articolului 65 și al articolului 68 alineatul (1) și informațiile obținute prin intermediul verificărilor la fața locului menționate la articolul 33 pot face obiectul comunicărilor numai cu acordul explicit al autorității de supraveghere de la care provin sau al autorității de supraveghere a statului membru în care s-a efectuat verificarea la fața locului.”

12a.    Articolul 70 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 70

Transmiterea de informații băncilor centrale și autorităților monetare, autorităților de supraveghere a sistemelor de plată și Comitetului european pentru risc sistemic

(1)       Fără a aduce atingere prezentei secțiuni, autoritățile de supraveghere pot transmite următoarelor organisme și autorități informații destinate să contribuie la îndeplinirea atribuțiilor lor:

(a)    băncilor centrale din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (inclusiv BCE) și altor organisme cu funcție similară, în calitatea lor de autorități monetare, atunci când aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor lor statutare, inclusiv pentru aplicarea politicii monetare și asigurarea lichidității aferente, supravegherea sistemelor de plată, de compensare și de decontare a valorilor mobiliare și protejarea stabilității sistemului financiar;

(b)    după caz, altor autorități publice naționale responsabile de supravegherea sistemelor de plată; precum și

(c)    Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), atunci când aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.

(2)       Autoritățile sau organismele respective pot, de asemenea, să comunice autorităților de supraveghere informațiile de care ar putea avea nevoie în sensul articolului 67. Informațiile primite în acest context sunt supuse dispozițiilor privind obligația de păstrare a secretului profesional prevăzute în prezenta secțiune.

(3)       În cazul unei situații de urgență, inclusiv al unei situații definite la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, statele membre permit autorităților competente să comunice fără întârziere informații băncilor centrale din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (inclusiv BCE), atunci când aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor lor statutare, inclusiv pentru aplicarea politicii monetare și asigurarea lichidității aferente, supravegherea sistemelor de plată, de compensare și de decontare a valorilor mobiliare și menținerea stabilității sistemului financiar, precum și CERS, atunci când aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.”

13.      Articolul 71 se modifică după cum urmează:

(a)       alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)     Statele membre se asigură că, în exercitarea atribuțiilor care le revin, autoritățile de supraveghere țin seama de convergență în ceea ce privește instrumentele de supraveghere și practicile de supraveghere a aplicării legilor, reglementărilor și cerințelor administrative adoptate în temeiul prezentei directive. În acest scop, statele membre se asigură că:

(a)    autoritățile de supraveghere participă la activitățile AEAPO;

(b)    autoritățile de supraveghere respectă orientările și recomandările AEAPO și prezintă justificări dacă nu le respectă;

(c)    mandatele naționale care le sunt conferite nu împiedică autoritățile de supraveghere să-și îndeplinească atribuțiile care le revin în calitate de membre ale AEAPO sau în temeiul prezentei directive.”

(b)       alineatul (3) se elimină.

14.      Articolul 75 se modifică după cum urmează:

(-a)      la alineatul (1) primul paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)     pasivele se evaluează la valoarea la care ar putea fi transferate sau decontate între părți, de bunăvoie și în cunoștință de cauză într-o tranzacție desfășurată în condiții obiective. Actualizarea valorii pasivelor nu ține seama de informațiile privind activele deținute de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare.”

(a)       alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește evaluarea activelor și pasivelor, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

(a)       metodele și ipotezele care trebuie aplicate la evaluarea activelor și pasivelor în conformitate cu alineatul (1);

(b)       standardele internaționale de contabilitate, aprobate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, care sunt compatibile cu procedura de evaluare a activelor și pasivelor prevăzută la alineatul (1);

(c)       procedurile de evaluare aplicabile atunci când prețurile de cotare pe piață nu sunt disponibile sau nu sunt compatibile cu procedura de evaluare a activelor și pasivelor prevăzută la alineatul (1);

(d)       metodele alternative de evaluare care trebuie folosite atunci când standardele internaționale de contabilitate, aprobate de Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului[10], prezintă o incompatibilitate temporară sau permanentă cu procedura de evaluare a activelor și pasivelor prevăzută la alineatul (1).

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

14a.    Articolul 76 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)     Valoarea rezervelor tehnice corespunde cuantumului curent la prețul pieței pe care o întreprindere de asigurare sau de reasigurare ar trebui să-l plătească dacă și-ar transfera imediat obligațiile de asigurare și de reasigurare către o altă întreprindere de asigurare sau de reasigurare. Reducerea rezervelor tehnice nu este influențată de activele deținute de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare.”

14b.    La articolul 77 alineatul (2), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(2)     Cea mai bună estimare corespunde mediei fluxurilor de trezorerie viitoare, ponderată cu probabilitățile, ținând seama de valoarea în timp a banilor (valoarea actualizată estimată a fluxurilor de trezorerie viitoare), pe baza structurii relevante pe termene a ratelor dobânzilor fără risc. Structura relevantă pe termene a ratelor dobânzilor fără risc utilizată pentru reducerea datoriilor asociate contractelor de asigurare nu ține seama de informațiile privind activele deținute de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare.”

15.      Se introduc următoarele articole:

„Articolul 77a

„Informații tehnice emise de Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale

(1)       Structura relevantă pe termene a ratelor dobânzilor fără risc care trebuie utilizată la calcularea celei mai bune estimări menționate la articolul 77 alineatul (2) se stabilește și se publică de către AEAPO pentru fiecare monedă relevantă cu o frecvență cel puțin lunară. Capitolul VII de la prezentul titlu se aplică pe baza acestei estimări.

▌

(2)       Atunci când AEAPO, în strânsă cooperare cu CERS, constată existența unei presiuni mari asupra piețelor financiare cu privire la o anumită monedă și atunci când AEAPO demonstrează că este foarte probabil ca această presiune temporară și excepțională să ducă la vânzarea de către întreprinderi a unei părți substanțiale a portofoliului lor de titluri de valoare cu venit fix, pentru fiecare monedă relevantă se publică o structură adaptată relevantă pe termene a ratelor dobânzilor fără risc, cu aceeași frecvență ca și în cazul structurii relevante pe termene a ratelor dobânzilor fără risc menționate la alineatul (1).

Adaptarea se calculează cu referință la o fracțiune din diferența dintre rata dobânzii care ar putea fi obținută din activele cuprinse într-un portofoliu reprezentativ de active în care au investit întreprinderile de asigurare și de reasigurare și ratele structurii de bază pe termene ratelor dobânzilor fără risc. Fracțiunea respectivă nu poate corespunde unei evaluări realiste a pierderilor estimate sau a riscului de credit neprevăzut al activelor sau a oricărui alt risc.

Întreprinderile de asigurare și de reasigurare pot utiliza respectiva structură relevantă adaptată pe termene a ratelor dobânzilor fără risc în calcularea celei mai bune estimări numai pentru anumite pasive cu grad mare de nelichiditate, identificate în conformitate cu articolul 86.

În această situație, întreprinderile de asigurare și de reasigurare fac publice utilizarea acestei structuri relevante adaptate pe termene a ratelor dobânzilor fără risc și efectul monetar asupra poziției lor financiare.

(3)       AEAPO îndeplinește sarcinile menționate la alineatele (1) și (2) într-un mod transparent, obiectiv și fiabil.

Articolul 77b

Extrapolare

Stabilirea de către AEAPO a ratelor structurii pe termene a ratelor dobânzilor fără risc se bazează pe informațiile privind instrumentele financiare relevante și este coerentă cu acestea. Procedura ține cont de instrumentele financiare relevante în cazul scadențelor la care piețele instrumentelor financiare respective și ale obligațiunilor pot fi considerate profunde, lichide și transparente. Pentru scadențele în cazul cărora piețele instrumentelor financiare relevante și ale obligațiunilor nu mai pot fi considerate profunde, lichide și transparente, se extrapolează structura pe termene a ratelor dobânzilor fără risc.

Pentru fiecare monedă, partea extrapolată a structurii de bază pe termene a ratelor dobânzilor fără risc se bazează pe cursurile la termen care converg uniform dintr-una sau mai multe rate ale dobânzilor legate de scadențele cele mai lungi ale instrumentelor financiare relevante și ale obligațiunilor în moneda respectivă care pot fi observate pe o piață profundă și lichidă către un curs la termen final.

Partea extrapolată a structurii de bază pe termene a ratelor dobânzilor fără risc converge către cursul la termen final astfel încât, pentru scadențele cu 10 ani mai lungi decât scadențele cele mai lungi menționate la al doilea paragraf, cursurile la termen extrapolate să nu difere cu mai mult de trei puncte de bază de cursul la termen final.”

16.      Articolul 86 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 86

Standarde tehnice de reglementare

Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește metodele și calculele legate de rezervele tehnice, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele:

(a)    metodele actuariale și statistice care trebuie utilizate pentru calcularea celei mai bune estimări prevăzute la articolul 77 alineatul (2);

(b)    metodologiile, principiile și tehnicile necesare pentru a stabili structura relevantă pe termene a ratei dobânzilor fără risc care trebuie utilizată la calcularea celei mai bune estimări prevăzute la articolul 77 alineatul (2);

(c)    circumstanțele în care rezervele tehnice se calculează ca întreg sau ca o sumă dintre cea mai bună estimare și o marjă de risc, precum și metodele care trebuie utilizate în cazul în care rezervele tehnice se calculează ca întreg, în conformitate cu articolul 77 alineatul (4);

(d)    metodele și ipotezele care trebuie utilizate pentru calcularea marjei de risc, inclusiv determinarea valorii fondurilor proprii eligibile necesare pentru a putea face față obligațiilor de asigurare și de reasigurare și calibrarea ratei costului capitalului, în conformitate cu articolul 77 alineatul (5);

(da)  criteriile detaliate pentru metodologia de calcul al primei de lipsă de lichiditate, precum și metodologia de identificare a pasivelor cu grad mare de nelichiditate menționate la articolul 77a;

(e)    domeniile de activitate pe baza cărora obligațiile de asigurare și de reasigurare urmează să fie segmentate pentru calcularea rezervelor tehnice menționate la articolul 80;

(f)     standardele care trebuie respectate pentru a asigura adecvarea, exhaustivitatea și exactitatea datelor utilizate la calcularea rezervelor tehnice, precum și circumstanțele specifice în care ar fi potrivit să se utilizeze aproximări, inclusiv abordări de la caz la caz, pentru calcularea celei mai bune estimări, în conformitate cu articolul 82;

(g)    metodologiile care trebuie utilizate la calcularea ajustării menționate la articolul 81 pentru cazul de insolvență a contrapartidei, prin care se iau în calcul pierderile probabile în ipoteza unei insolvențe a contrapartidei;

(h)    când este cazul, metode și tehnici simplificate de calcul al rezervelor tehnice, pentru a garanta că metodele actuariale și statistice menționate la literele (a) și (d) sunt proporționale cu natura, amploarea și complexitatea riscurilor asumate de întreprinderile de asigurare și de reasigurare, inclusiv de întreprinderile de asigurare și de reasigurare captive;

▌

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

”

17.      Articolul 92 se modifică după cum urmează:

(a)    titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 92

Standarde tehnice de reglementare și de punere în aplicare”;

(b)    alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)        Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește determinarea fondurilor proprii, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele:

(a)    criteriile ▌pe baza cărora autoritățile de supraveghere aprobă fondurile proprii auxiliare în conformitate cu articolul 90;

(b)    tratamentul rezervat participațiilor, în sensul articolului 212 alineatul (2) al treilea paragraf, deținute în instituții financiare și de credit, în scopul determinării fondurilor proprii.

▌

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

(ba)     se adaugă următorul alineat:

„(2a)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a articolului 90, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile care trebuie urmate și formatele și modelele care trebuie folosite pentru aprobarea de către autoritățile de supraveghere a utilizării fondurilor proprii auxiliare.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

▌”

18.      Articolul 97 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 97

Standarde tehnice de reglementare

(1)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește clasificarea fondurilor proprii, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele:

(a)    o listă a elementelor fondurilor proprii, inclusiv a celor prevăzute la articolul 96, considerate ca îndeplinind criteriile prevăzute la articolul 94, care să conțină, pentru fiecare element al fondurilor proprii, o descriere exactă a caracteristicilor care au determinat clasificarea acestuia;

(b)    metodele pe care autoritățile de supraveghere trebuie să le folosească atunci când aprobă evaluarea și clasificarea elementelor fondurilor proprii care nu apar pe lista menționată la litera (a);

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

Comisia reexaminează periodic și, dacă este cazul, actualizează lista menționată la alineatul (1) litera (a) în funcție de evoluțiile de pe piață.

▌”

19.      Articolul 99 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 99

Standarde tehnice de reglementare privind eligibilitatea fondurilor proprii

(1)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește eligibilitatea fondurilor proprii, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele:

(a)    limitele cantitative menționate la articolul 98 alineatele (1) și (2);

(b)    ajustările care ar trebui efectuate pentru a reflecta lipsa de transferabilitate a elementelor fondurilor proprii care pot fi utilizate doar pentru a acoperi pierderi aferente unui anumit segment de obligații sau unor riscuri speciale (fonduri restricționate).

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

▌

19a.    Se introduce următorul articol:

„Articolul 106a

Calcularea submodulului „riscul de spread de credit”: mecanismul de ajustare simetrică

(1)       Submodulul „riscul de spread de credit” calculat conform formulei standard include o ajustare simetrică a cerinței de capital pentru spread aplicată pentru a acoperi riscul generat de modificările prețurilor obligațiunilor și ale prețurilor altor titluri de valoare cu venit fix cu caracteristici similare în ceea ce privește fluxurile de trezorerie.

(2)       Ajustarea simetrică a cerinței standard de capital pentru spread calibrată în conformitate cu articolul 104 alineatul (4), care acoperă riscul generat de modificările prețurilor obligațiunilor și ale prețurilor altor titluri de valoare cu venit fix cu caracteristici similare în ceea ce privește fluxurile de trezorerie, se bazează pe o funcție a nivelului actual al unui indice corespunzător al titlurilor de valoare cu venit fix și pe un nivel mediu ponderat al indicelui respectiv. Media ponderată se calculează pe o perioadă de timp adecvată, identică pentru toate întreprinderile de asigurare și de reasigurare.

(3)       Ajustarea simetrică a cerinței standard de capital pentru spread care acoperă riscul generat de modificările prețurilor obligațiunilor și ale prețurilor altor titluri de valoare cu venit fix cu caracteristici similare în ceea ce privește fluxurile de trezorerie nu conduce la aplicarea unei cerințe de capital pentru spread mai mică sau mai mare cu 25 % decât cerința standard de capital pentru spread.

(4)       Întreprinderile de asigurare și de reasigurare care aplică structura relevantă adaptată pe termene a ratelor dobânzilor fără risc menționată la articolul 77a alineatul (2) nu aplică ajustarea simetrică a cerinței standard de capital pentru spread în cazul în care rezultatul ajustării realizate în conformitate cu articolul 106a este o cerință de capital pentru spread mai mică decât cerința standard de capital pentru spread.”

19b.    La articolul 105 alineatul (6), după al doilea paragraf se introduce următorul paragraf:

„În cazul în care un contract cu instrumente financiare derivate este compensat printr-o contrapartidă centrală autorizată, cerința de capital corespunzătoare pentru riscul de contrapartidă este mai mică decât în cazul în care contractul nu este compensat în acest mod.”

20.      Se introduce următorul articol:

„Articolul 109a

Inputuri tehnice armonizate utilizate pentru formula standard

(1)       Pentru calcularea modulului „risc de piață” și a modulului „risc de contrapartidă” menționate la articolul 105 alineatele (5) și (6), poate fi utilizată o evaluare externă a creditului pentru a stabili probabilitatea de insolvență, sub rezerva următoarelor condiții:

(a)    evaluarea externă a creditului este emisă de o instituție externă de evaluare a creditului (ECAI);

(b)    ECAI este o agenție de rating de credit care a fost înregistrată sau certificată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 sau, atunci când ECAI nu este înregistrată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1060/2009, eligibilitatea sa a fost evaluată de AES prin intermediul Comitetului comun instituit prin articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 (denumit în continuare „Comitetul comun”) și face obiectul cerințelor metodologice prevăzute la articolele 6-13 din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009;

(c)    evaluările externe ale creditului sunt clasificate pe o scară obiectivă a nivelurilor de calitate a creditului de Comitetul comun în conformitate cu alineatul (2).

(2)       În sensul primului paragraf, Comitetul comun:

(a)    publică o listă a ECAI eligibile;

(b)    verifică dacă evaluările individuale ale creditului sunt accesibile în aceeași măsură cel puțin tuturor instituțiilor care sunt interesate în mod legitim de respectivele evaluări individuale ale creditului;

(c)    fără a aduce atingere articolului 56 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 clasifică evaluările externe ale creditului pe o scară obiectivă a nivelurilor de calitate a creditului aplicând nivelurile specificate în conformitate cu articolul 111 alineatul (1) litera (n).

Pentru a evita bazarea excesivă pe ECAI, întreprinderile de asigurare și de reasigurare verifică corectitudinea evaluărilor externe ale creditului în cadrul activității lor de gestionare a riscurilor utilizând, ori de câte ori este posibil, evaluări suplimentare pentru a evita orice eventuală dependență automată de evaluările externe.

AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile care trebuie urmate cu privire la verificarea evaluărilor externe ale creditului.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al treilea paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(1a)     Pentru a facilita calcularea modulului „risc de piață” menționat la articolul 105 alineatul (5), AEAPO:

(a)    publică lista administrațiilor regionale și autorităților locale față de care sunt deținute expuneri ce trebuie tratate ca expuneri față de administrația centrală sub a cărei jurisdicție se află acestea, cu condiția să nu existe nicio diferență de risc între expunerile respective cauzată de competențele specifice de colectare de venituri ale celor dintâi și să existe dispoziții instituționale specifice care urmăresc diminuarea riscului de nerambursare;

(b)    specifică ajustările care trebuie făcute în cazul monedelor legate de euro în cadrul submodulului „risc valutar” menționat la articolul 105 alineatul (5) litera (e), aplicând criteriile prevăzute la articolul 111 alineatul (1) litera (p); și

(c)    specifică indicele adecvat al acțiunilor menționat la articolul 106 alineatul (2), calculează ajustarea simetrică menționată la articolul 106 aplicând metodele, ipotezele și parametrii standard specificați în conformitate cu articolul 111 alineatul (1) litera (c) și criteriile detaliate specificate la articolul 111 alineatul (1) litera (o) și publică lunar ambele seturi de informații; și

(d)    specifică indicele adecvat al titlurilor de valoare cu venit fix menționat la articolul 106a alineatul (2), calculează ajustarea simetrică menționată la articolul 106 aplicând metodele, ipotezele și parametrii standard specificați în conformitate cu articolul 111 alineatul (1) litera (c) și criteriile detaliate specificate la articolul 111 alineatul (1) litera (o) și publică lunar ambele seturi de informații.

(1b)     Pentru a evita bazarea excesivă pe ECAI, întreprinderile de asigurare și de reasigurare verifică corectitudinea evaluărilor externe ale creditului în cadrul activității lor de gestionare a riscurilor utilizând, ori de câte ori este posibil, evaluări suplimentare pentru a evita orice eventuală dependență automată a gestionării riscurilor de evaluările externe.

(2)       În scopul facilitării calculului modulului „risc de subscriere pentru asigurarea de sănătate” menționat la articolul 105 alineatul (4), AEAPO ▌publică, în conformitate cu calculele puse la dispoziție de autoritățile de supraveghere din statul membru în cauză, deviațiile standard legate de măsurile legislative naționale specifice ale statelor membre care permit partajarea plății indemnizațiilor aferente riscului de sănătate între întreprinderile de asigurare și de reasigurare și care îndeplinesc următoarele criterii:

(a)    mecanismul de partajare a plății indemnizațiilor este transparent și precizat în întregime înainte de perioada anuală căreia i se aplică;

(b)    mecanismul de partajare a plății indemnizațiilor, numărul întreprinderilor de asigurare care participă la Sistemul de egalizare a riscurilor de sănătate (HRES) și caracteristicile de risc ale întreprinderilor care participă la HRES garantează faptul că, pentru fiecare întreprindere participantă la HRES, volatilitatea pierderilor anuale ale întreprinderii participante la HRES este semnificativ redusă prin intermediul acestui sistem, atât în ceea ce privește riscul de primă, cât și cel de rezervă;

(c)    asigurarea de sănătate care face obiectul HRES este obligatorie și reprezintă o alternativă parțială sau completă la asigurarea de sănătate propusă de sistemul obligatoriu de asigurări sociale;

(d)    în cazul falimentului întreprinderilor de asigurare care participă la HRES, unul sau mai multe guverne ale statelor membre garantează că vor onora în întregime plățile datorate deținătorilor de polițe la întreprinderea de asigurare care face parte din HRES.

Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 301a pentru a stabili criterii suplimentare.”

21.      Articolul 111 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 111

Standarde tehnice de reglementare privind articolele 103-109

(1)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește articolul 101 și articolele 103-109, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele:

(a)       o formulă standard în conformitate cu dispozițiile de la articolul 101 și de la articolele 103-109;

(b)       orice submodule necesare sau care acoperă cu o mai mare precizie riscurile care se încadrează în modulele respective de risc prevăzute la articolul 104, precum și orice actualizări ulterioare;

(c)       metodele, ipotezele și parametrii standard care urmează să fie calibrați în funcție de intervalul de încredere menționat la articolul 101 alineatul (3) și să fie utilizați la calcularea fiecăruia dintre modulele sau submodulele de risc ale cerinței de capital de solvabilitate de bază, prevăzute la articolele 104, 105 și 304, mecanismul de ajustare simetrică și perioada adecvată, exprimată în luni, în conformitate cu articolele 106 și 106a, precum și abordarea corespunzătoare pentru integrarea metodei prevăzute la articolul 304 în calcularea cerinței de capital de solvabilitate în conformitate cu formula standard;

(d)       parametrii de corelație, inclusiv, după caz, cei prevăzuți în anexa IV, și procedurile de actualizare a acestor parametri;

(e)       în cazul în care întreprinderile de asigurare și de reasigurare folosesc tehnici de diminuare a riscurilor, metodele și ipotezele care trebuie utilizate pentru evaluarea impactului acestora asupra profilului de risc al întreprinderilor respective și pentru ajustarea calculului cerinței de capital de solvabilitate;

(f)        criteriile calitative pe care tehnicile de diminuare a riscurilor menționate la litera (e) trebuie să le îndeplinească pentru a garanta transferarea efectivă a riscului către un terț;

(fa)     metoda care trebuie utilizată în evaluarea cerinței de capital pentru riscul de contrapartidă în cazul expunerilor la contrapartidele centrale autorizate menționate la articolul 105. Acești parametri sunt stabiliți pentru a asigura consecvența cu tratarea acestor expuneri în cazul instituțiilor de credit și al întreprinderilor de investiții în conformitate cu Directiva 2012/xx/UE (CRD IV);

(g)       metodele și parametrii care trebuie utilizați pentru evaluarea cerinței de capital pentru riscul operațional prevăzute la articolul 107, inclusiv procentajul prevăzut la articolul 107 alineatul (3);

(h)       metodele și ajustările care urmează să fie folosite pentru a reflecta domeniul redus de aplicare pentru diversificarea riscurilor întreprinderilor de asigurare și de reasigurare în ceea ce privește fondurile restricționate;

(i)        metoda care trebuie utilizată la calcularea ajustării realizate pentru a ține seama de capacitatea rezervelor tehnice și a impozitelor amânate de a absorbi pierderile menționată la articolul 108;

(j)        subsetul de parametri standard care, în modulele „risc de subscriere pentru asigurarea de viață”, „risc de subscriere pentru asigurarea generală” și „risc de subscriere pentru asigurarea de sănătate”, pot fi înlocuiți cu parametri specifici întreprinderii, în conformitate cu articolul 104 alineatul (7);

(k)       criteriile legate de metodele standardizate pe care o întreprindere de asigurare sau de reasigurare trebuie să le utilizeze pentru a calcula parametrii specifici întreprinderii menționați la litera (j), precum și toate criteriile cu privire la exhaustivitatea, exactitatea și adecvarea datelor utilizate care trebuie îndeplinite înainte ca autoritățile de supraveghere să își dea aprobarea, precum și procedura care trebuie urmată pentru această aprobare;

(l)        calculele simplificate prevăzute pentru anumite submodule și module de risc, precum și criteriile pe care întreprinderile de asigurare și de reasigurare, inclusiv întreprinderile de asigurare și de reasigurare captive, trebuie să le îndeplinească pentru a se putea folosi de oricare dintre simplificările prevăzute la articolul 109;

(m)      abordarea care urmează a fi utilizată în legătură cu întreprinderile afiliate în sensul articolului 212 la calcularea cerinței de capital de solvabilitate, în special la calcularea submodulului „risc aferent devalorizării acțiunilor”, menționat la articolul 105 alineatul (5), ținând seama de reducerea probabilă a volatilității valorii acestor întreprinderi afiliate care rezultă din natura strategică a acestor investiții și de influența exercitată de întreprinderea participantă asupra acestor întreprinderi afiliate;

(n)       clasificarea instituțiilor de evaluare a creditului și a evaluărilor de credit pe o scară a nivelurilor de calitate a creditului menționată la articolul 109a alineatul (1) litera (a);

(o)       criteriile detaliate pentru indicele acțiunilor menționat la articolul 109a alineatul (1a) litera (c) și indicele titlurilor de valoare cu venit fix menționat la articolul 109a alineatul (1a) litera (d);

(p)       criteriile detaliate pentru ajustările efectuate în cazul monedelor legate de euro în scopul facilitării calculului submodulului „risc valutar” menționat la articolul 109a alineatul (1a) litera (b);

(q)       condițiile de clasificare a administrațiilor regionale și a autorităților locale menționate la articolul 109a alineatul (1a) litera (a);

(r) criteriile detaliate pe care trebuie să le îndeplinească dispozițiile măsurilor legislative naționale, precum și metodologia și cerințele în materie de calcul al deviației standard în scopul facilitării calculului modulului „risc de subscriere a asigurării de sănătate” menționat la articolul 109a alineatul (2).

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile care trebuie urmate și formatele și modelele care trebuie folosite pentru:

(a)       actualizarea parametrilor de corelație menționați la litera (d);

(b)       aprobarea dată de autoritățile de supraveghere pentru utilizarea parametrilor specifici întreprinderii menționați la litera (k).

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al patrulea paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(2)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește cerința de capital de solvabilitate, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili limite cantitative și criterii de eligibilitate a activelor în vederea abordării riscurilor care nu au fost acoperite în mod corespunzător printr-un submodul.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

Aceste standarde tehnice de reglementare se aplică activelor care acoperă rezervele tehnice, cu excepția activelor corespunzătoare contractelor de asigurare de viață în care riscul de investiții le revine deținătorilor de polițe. Comisia revizuiește standardele tehnice de reglementare respective în funcție de evoluția formulei standard și a piețelor financiare.”

22. Articolul 114 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 114

Standarde tehnice de reglementare și de punere în aplicare privind modelele interne aferente cerinței de capital de solvabilitate

(1)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește modelele interne parțiale și integrale aferente cerinței de capital de solvabilitate, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele:

(b)       adaptările care trebuie aduse standardelor prevăzute la articolele 120-125 având în vedere sfera de aplicare limitată a modelului intern parțial;

(c)       politica de modificare a modelelor interne prevăzută la articolul 115;

(d)       modul în care un model intern parțial este complet integrat în formula standard a cerinței de capital de solvabilitate menționată la articolul 113 alineatul (1) litera (c), precum și cerințele pentru utilizarea de tehnici alternative de integrare.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la al doilea paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile care trebuie urmate și formatele și modelele care trebuie folosite pentru:

(a)       aprobarea modelelor interne în conformitate cu articolul 112, precum și

(b)       aprobarea unor modificări majore ale modelelor interne și aprobarea schimbărilor aduse politicii de modificare a modelelor interne prevăzute la articolul 115.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al patrulea paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

23.      Articolul 127 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 127

Standarde tehnice de reglementare privind articolele 120-126

Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește articolele 120-126 și pentru a garanta o mai bună evaluare a profilului de risc și o mai bună gestionare a activităților întreprinderilor de asigurare și de reasigurare, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza condițiile de utilizare a modelelor interne la nivelul Uniunii.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

24.      Articolul 129 se modifică după cum urmează:

(a)       la alineatul (1) litera (d), punctele (i), (ii) și (iii) se înlocuiesc cu următorul text:

„(i)     2 300 000 EUR pentru întreprinderile de asigurare generală, inclusiv întreprinderile de asigurare captive, cu excepția cazului în care sunt acoperite, integral sau parțial, riscurile incluse într-una dintre clasele 10-15 din anexa 1 partea A, caz în care acesta va fi de cel puțin 3 500 000 EUR;

(ii)      3 500 000 EUR pentru întreprinderile de asigurare de viață, inclusiv întreprinderile de asigurare captive;

(iii)      3 500 000 EUR pentru întreprinderile de reasigurare, cu excepția întreprinderilor de reasigurare captive, pentru care cerința de capital minim este de cel puțin 1 100 000 EUR;”

(b)       la alineatul 3, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre permit autorităților de supraveghere proprii, pe o perioadă care durează cel mult până la 31 decembrie 2014, să solicite întreprinderilor de asigurare și de reasigurare să aplice procentajele menționate la primul paragraf exclusiv în cazul cerinței de capital de solvabilitate a întreprinderii calculate în conformitate cu capitolul VI secțiunea 4 subsecțiunea 2.”

(c)       la alineatul (4), după primul paragraf se introduce următorul paragraf:

„În scopul calculării limitelor menționate la alineatul (3), întreprinderilor nu li se solicită să calculeze cerința de capital de solvabilitate trimestrial.”

▌

(d)       la alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(5)     Comisia prezintă, până la 31 octombrie 2017, Parlamentului European și Comitetului european pentru asigurări și pensii ocupaționale instituit prin Decizia 2004/9/CE a Comisiei*, un raport cu privire la normele statelor membre și practicile autorităților de supraveghere adoptate în temeiul alineatelor (1) - (4).

___________

* JO L 3, 7.1.2004, p. 34.”

27.      Articolul 130 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 130

Standarde tehnice de reglementare

Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește cerința de capital minim, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza modul de calcul al cerinței de capital minim prevăzute la articolele 128 și 129.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

28.      La articolul 131 primul paragraf, datele de „31 octombrie 2012” și „31 octombrie 2013” se înlocuiesc cu datele de „31 decembrie 2012”, respectiv „31 decembrie 2013”.

29.      Articolul 135 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 135

Standarde tehnice de reglementare și de punere în aplicare privind cerințele calitative

(1)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește articolul 132 alineatele (2) și (4), AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza cerințe calitative în următoarele domenii:

(a)       identificarea, măsurarea, monitorizarea și managementul ▌riscurilor care decurg din investiții raportat la articolul 132 alineatul (2) primul paragraf;

(b)       identificarea, măsurarea, monitorizarea și managementul ▌riscurilor specifice care decurg din investiții în instrumentele derivate și activele menționate la articolul 132 alineatul (4) al doilea paragraf și stabilirea măsurii în care utilizarea unor astfel de active se califică drept reducere a riscurilor sau gestionare eficientă a portofoliului în conformitate cu articolul 132 alineatul (4) al treilea paragraf.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(1a)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a alineatului (1) primul paragraf literele (a) și (b), AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile de raportare care trebuie urmate și formatele și modelele care trebuie folosite.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(2)       Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a ▌pentru a stabili:

(a)       cerințele care trebuie să fie îndeplinite de întreprinderile care reambalează credite transformându-le în valori mobiliare tranzacționabile și în alte instrumente financiare (emitenți) pentru ca o întreprindere de asigurare sau de reasigurare să aibă dreptul să investească în astfel de titluri de valoare sau instrumente emise după 1 ianuarie 2011, inclusiv cerințele prin care să se asigure că emitentul păstrează un interes economic net de cel puțin 5 %;

(b)       cerințele calitative care trebuie îndeplinite de întreprinderile de asigurare sau de reasigurare care investesc în respectivele titluri de valoare sau instrumente;

(c)       precizări suplimentare cu privire la circumstanțele în care se pot impune majorări de capital atunci când cerințele stabilite la literele (a) și (b) de la prezentul alineat au fost încălcate, fără a aduce atingere articolului 101 alineatul (3) ▌.

(2a)     Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește alineatul (2) litera (c), AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza metodologiile de calcul al majorărilor de capital menționate la litera respectivă.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

30. La articolul 138, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

▌„(4)   În cazul unei scăderi excepționale pe piețele financiare, declarată de AEAPO în conformitate cu prezentul alineat, și în consultare cu Comitetul european pentru risc sistemic înființat prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, autoritatea de supraveghere poate prelungi perioada prevăzută la alineatul (3) al doilea paragraf cu o perioadă adecvată de timp ținând seama de toți factorii relevanți, inclusiv de durata medie a rezervelor tehnice.

Atunci când durata medie a rezervelor tehnice depășește 12 ani, o treime din durată este considerată adecvată pentru stabilirea perioadei menționate la primul paragraf, maximul fiind de șapte ani.

Fără a aduce atingere ▌articolului 18 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, în sensul prezentului alineat, AEAPO, pe baza unei solicitări din partea autorității de supraveghere implicate sau din proprie inițiativă, poate adopta o decizie ▌prin care stabilește existența unei scăderi excepționale pe piețele financiare. Se înregistrează o scădere excepțională pe piețele financiare atunci când există un declin al piețelor financiare care este neprevăzut, profund și brusc și care este diferit de scăderile produse în cadrul ciclului economic normal ▌.

Cel puțin o dată pe lună, AEAPO evaluează dacă condițiile menționate la precedentul paragraf continuă să se aplice la data evaluării ▌. În acest scop, AEAPO, pe baza unei solicitări din partea autorității de supraveghere implicate sau din proprie inițiativă, poate adopta o decizie prin care stabilește că scăderea excepțională de pe piețele financiare a încetat să existe.

▌

Fără a aduce atingere competențelor pe care le dețin, autoritățile de supraveghere implicate comunică, în cadrul colegiilor supraveghetorilor, decizia lor de a refuza prelungirea perioadei menționate la al cincilea paragraf.

În cazul în care există opinii diferite în colegiul supraveghetorilor cu privire la refuzul autorității de supraveghere respective de a prelungi perioada menționată la al cincilea paragraf, supraveghetorul grupului sau oricare dintre celelalte autorități de supraveghere poate consulta AEAPO. AEAPO este consultată timp de o lună și toate autoritățile de supraveghere implicate sunt informate. Atunci când AEAPO a fost consultată, autoritatea de supraveghere implicată ține cont în mod corespunzător de recomandarea acesteia înainte de a adopta o decizie. În conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, AEAPO acționează în calitate de mediator la acest nivel.

Atunci când, la sfârșitul perioadei menționate la al șaptelea paragraf al acestui articol, nu s-a ajuns la un acord în cadrul colegiului, iar supraveghetorul grupului sau oricare altă autoritate de supraveghere implicată a transmis AEAPO refuzul autorității de supraveghere în cauză în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, autoritatea de supraveghere respectivă își amână decizia și așteaptă decizia pe care AEAPO o poate adopta în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din regulamentul menționat și își adoptă decizia în conformitate cu decizia AEAPO.

Perioada menționată la al șaselea și al șaptelea paragraf este considerată perioada de conciliere în sensul articolului 19 alineatul (2) din regulamentul menționat. AEAPO își adoptă decizia în termen de două luni. Chestiunea nu este supusă atenției AEAPO după încheierea perioadei menționate la paragraful… sau în situația obținerii unui acord între autoritățile de supraveghere implicate.

Întreprinderea de asigurare sau de reasigurare în cauză transmite autorității sale de supraveghere, o dată la trei luni, un raport de activitate în care prezintă măsurile luate și progresele realizate pentru restabilirea nivelului de fonduri proprii eligibile care să acopere cerința de capital de solvabilitate sau pentru reducerea profilului de risc astfel încât să asigure respectarea cerinței de capital de solvabilitate.

Prelungirea menționată la primul paragraf este anulată dacă raportul de activitate arată că, în perioada dintre constatarea nerespectării cerinței de capital de solvabilitate și data depunerii raportului, întreprinderea de asigurare sau de reasigurare nu a obținut progrese substanțiale pentru restabilirea nivelului de fonduri proprii eligibile care să acopere cerința de capital de solvabilitate sau pentru reducerea profilului său de risc astfel încât să asigure respectarea cerinței de capital de solvabilitate.

▌”

31.      Articolul 143 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 143

Standarde tehnice de reglementare privind articolul 138 alineatul (4)

1.        Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește articolul 138 alineatul (4), AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza factorii care trebuie luați în considerare în scopul aplicării articolului 138 alineatul (4), inclusiv perioada maximă ▌, exprimată în luni, care trebuie să fie identică pentru toate întreprinderile de asigurare și de reasigurare, așa cum se prevede la articolul 138 alineatul (4) primul paragraf.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(1a)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a articolului 138 alineatul (4), AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a preciza procedurile pe care AEAPO trebuie să le urmeze atunci când stabilește existența unei scăderi excepționale pe piețele financiare în conformitate cu articolul 138 alineatul (4).

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(2)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește 138 alineatul (2), articolul 139 alineatul (2) și articolul 141, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a aduce precizări ▌cu privire la planul de redresare menționat la articolul 138 alineatul (2) și la planul de finanțare menționat la articolul 139 alineatul (2) și cu privire la articolul 141, acordând atenția cuvenită evitării efectelor prociclice.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

31a.    La articolul 149, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)     Orice modificare pe care o întreprindere de asigurare intenționează să o aducă informațiilor menționate la articolul 147 se află sub rezerva procedurii prevăzute la articolele 147 și 148.”

32.      La articolul 155 alineatul (3), după primul paragraf se inserează următorul paragraf:

„De asemenea, autoritatea de supraveghere din statul membru de origine sau din statul membru gazdă poate adresa chestiunea AEAPO, solicitând asistență în conformitate cu articolul 19 alineatele (1)-(4) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. În această situație, AEAPO poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul respectiv.”

32a.    La articolul 155, alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:

„(9)     Statele membre informează Comisia și AEAPO cu privire la numărul și tipul de cazuri care au condus la refuzuri în temeiul articolelor 146 și 148 sau în care au fost luate măsuri în temeiul alineatelor (3) și (4) de la prezentul articol.”

33.      La articolul 158 alineatul (2), după primul paragraf se introduce următorul paragraf:

„De asemenea, autoritatea de supraveghere din statul membru de origine sau din statul membru gazdă poate adresa chestiunea AEAPO, solicitând asistență în conformitate cu articolul 19 alineatele (1)-(4) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. În această situație, AEAPO poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul respectiv.”

33a.    Articolul 159 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 159

Informații statistice privind activitățile transfrontaliere

Fiecare întreprindere de asigurare informează autoritatea de supraveghere competentă din statul său membru de origine, separat pentru operațiunile desfășurate în temeiul dreptului de stabilire și al libertății de a presta servicii, cu privire la valoarea primelor, a daunelor și a comisioanelor, fără deducerea reasigurării, separat pentru fiecare stat membru și după cum urmează:

(a)       pentru asigurări generale, defalcată pe sectoarele de activitate stabilite în actul delegat corespunzător;

(b)       pentru asigurări de viață, defalcată pe sectoarele de activitate I - IX stabilite în actul delegat corespunzător.

Pentru clasa 10 din anexa I partea A, excluzând răspunderea transportatorului, întreprinderea în cauză informează autoritatea de supraveghere respectivă și cu privire la frecvența și costul mediu al daunelor.

Autoritatea de supraveghere din statul membru de origine comunică informațiile menționate la primul și al doilea paragraf în termen rezonabil și sub formă agregată autorităților de supraveghere din fiecare stat membru implicat, la cererea acestora.”

34.      Articolul 172 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 172

Echivalența cu privire la întreprinderile de reasigurare

(1)       Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a ▌prin care se precizează criteriile necesare pentru a evalua dacă regimul de supraveghere al unei țări terțe aplicat activităților de reasigurare ale întreprinderilor care își au sediul central în țara terță respectivă este echivalent cu regimul stabilit în titlul I ▌.

(2)       În cazul în care criteriile adoptate în conformitate cu alineatul (1) au fost îndeplinite de o țară terță, Comisia, în conformitate cu articolul 301a și asistată de AEAPO în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, poate decide că regimul de supraveghere al țării terțe respective aplicat activităților de reasigurare ale întreprinderilor care își au sediul central în țara terță respectivă este echivalent cu regimul stabilit în titlul I din prezenta directivă.

Aceste decizii sunt reexaminate în mod regulat pentru a se lua în considerare orice schimbări semnificative aduse regimului de supraveghere stabilit în titlul I și regimului de supraveghere din țara terță.

AEAPO publică și actualizează pe site-ul său web o listă a tuturor țărilor terțe menționate la primul paragraf.

(3)       În cazul în care, în conformitate cu alineatul (2), regimul de supraveghere al unei țări terțe a fost considerat echivalent cu regimul stabilit în prezenta directivă, contractele de reasigurare încheiate cu întreprinderile cu sediul central în țara terță respectivă sunt tratate în același mod ca și contractele de reasigurare încheiate cu o întreprindere care este autorizată în conformitate cu prezenta directivă.

(4)       Prin derogare de la alineatul (2) și chiar dacă criteriile specificate în conformitate cu alineatul (1) nu au fost îndeplinite, Comisia, pentru o perioadă limitată, în conformitate cu articolul 301a și asistată de AEAPO în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, poate decide că regimul de supraveghere al unei țări terțe aplicat activităților de reasigurare ale întreprinderilor care își au sediul central în țara terță respectivă este echivalent temporar cu regimul stabilit în titlul I, dacă țara terță respectivă a îndeplinit cel puțin următoarele criterii:

(a)       și-a asumat în scris față de Uniune angajamentul de a adapta și a aplica un regim de supraveghere care să poată fi considerat echivalent în conformitate cu alineatul (2), înainte de sfârșitul perioadei limitate;

(b)       a elaborat un program de convergență pentru a îndeplini angajamentul menționat la litera (a);

(c)       a alocat resurse suficiente pentru a îndeplini angajamentului menționat la litera (a);

(d)       are un regim de solvabilitate bazat pe factorul de risc și pe evaluarea economică a activelor și a pasivelor;

(e)       a încheiat acorduri privind schimbul de informații confidențiale în materie de supraveghere în conformitate cu articolul 264;

(f)       are un sistem independent de supraveghere bazat pe principiile fundamentale, principiile și standardele adoptate de Asociația internațională a organismelor de supraveghere a asigurărilor (IAIS);

(g)       a instituit obligații privind secretul profesional pentru toate persoanele care acționează în numele autorităților sale de supraveghere, în particular privind schimbul de informații cu AEAPO și cu autoritățile de supraveghere definite la articolul 13 punctul 10.

Deciziile privind echivalența temporară iau în considerare rapoartele Comisiei elaborate în conformitate cu articolul 177 alineatul (2). Aceste decizii se revizuiesc periodic, pe baza rapoartelor privind progresele înregistrate întocmite de țara terță în cauză, care sunt prezentate Comisiei și AEAPO și evaluate de acestea din șase în șase luni.

AEAPO publică și actualizează pe site-ul său web o listă a tuturor țărilor terțe menționate la primul paragraf.

Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 301a pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la condițiile stabilite la primul paragraf.

(5)       Perioada menționată la alineatul (4) este de cinci ani de la 1 ianuarie 2014 sau se încheie la data la care, în conformitate cu alineatul (2), regimul de supraveghere al țării terțe în cauză este considerat echivalent cu regimul stabilit în titlul I, dacă acest fapt are loc înainte de expirarea perioadei de cinci ani menționate mai sus.

Perioada respectivă poate fi prelungită cu cel mult un an, atunci când AEAPO și Comisia au nevoie de acest interval pentru a realiza evaluarea echivalenței în sensul alineatului (2).

(6)       Contractele de reasigurare încheiate cu întreprinderile care își au sediul central într-o țară terță al cărei regim de supraveghere a fost considerat echivalent temporar în conformitate cu alineatul (4) beneficiază de aceleași tratament ca cel stabilit la alineatul (3). Articolul 173 se aplică și întreprinderilor de reasigurare care își au sediul central într-o țară terță al cărei regim de supraveghere a fost considerat echivalent temporar în conformitate cu alineatul (4).

▌

35a.    Articolul 176 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 176

Informații care trebuie comunicate Comisiei și AEAPO de către statele membre

Autoritățile de supraveghere din statele membre informează Comisia, AEAPO și autoritățile de supraveghere din celelalte state membre cu privire la orice autorizare a unei filiale directe sau indirecte a uneia sau mai multor întreprinderi-mamă reglementate de legislația unei țări terțe.

În aceste informații se menționează și structura grupului în cauză.

În cazul în care o întreprindere care se află sub incidența legii dintr-o țară terță achiziționează o participație într-o întreprindere de asigurare sau de reasigurare autorizată în Uniune, astfel încât această întreprindere de asigurare sau de reasigurare ar deveni o filială a respectivei întreprinderi de asigurare dintr-o țară terță, autoritățile de supraveghere din statul membru de origine informează Comisia, AEAPO și autoritățile de supraveghere din celelalte state membre.”

35b.    La articolul 177, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)     Statele membre informează Comisia și AEAPO cu privire la dificultățile de ordin general cu care se confruntă întreprinderile lor de asigurare sau de reasigurare pentru a se stabili și a opera într-o țară terță sau a-și desfășura activitatea într-o țară terță.”

36.      La articolul 210, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)     Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește activitățile de reasigurare finită, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza condițiile de monitorizare, de gestionare și de control al riscurilor care decurg din activități de reasigurare finită.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(2a)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a alineatului (1), AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile de raportare care trebuie urmate și formatele și modelele care trebuie folosite.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

37.      La articolul 211, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)     Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește articolul 211 alineatul (1), AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza următoarele criterii necesare pentru aprobarea dată de autoritățile de supraveghere:

(a)       sfera de aplicare a autorizației;

(b)       condițiile obligatorii care trebuie incluse în toate contractele încheiate;

(c)       cerințele de competență și onorabilitate menționate la articolul 42 pentru persoanele care gestionează vehiculul investițional;

(d)       cerințele de competență și onorabilitate pentru acționarii și asociații care dețin o participație calificată în vehiculul investițional;

(e)       proceduri administrative și contabile solide, mecanisme de control intern adecvate și cerințe în materie de management al riscurilor;

(f)        cerințe în domeniul contabil, prudențial și al informațiilor statistice;

(g)       cerințe de solvabilitate.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(2a)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a articolului 211 alineatele (1) și (2), AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile care trebuie urmate și formatele și modelele care trebuie folosite pentru aprobarea de către autoritățile de supraveghere a înființării de vehicule investiționale.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(2b)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a articolului 211 alineatele (1) și (2), AEAPO poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile care trebuie urmate și formatele și modelele care trebuie folosite pentru cooperarea și schimbul de informații între autoritățile de supraveghere, în cazul în care vehiculul investițional care preia riscuri de la o întreprindere de asigurare sau de reasigurare își are sediul în alt stat membru decât cel în care este autorizată întreprinderea de asigurare sau de reasigurare.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(3)       Vehiculele investiționale autorizate înainte de 31 decembrie 2012 intră sub incidența legislației statului membru care le-a autorizat. Orice nouă activitate inițiată de un astfel de vehicul investițional după această dată intră sub incidența alineatelor (1), (2) și (2a).”

37.)     La articolul 212 alineatul (1), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) «colegiul supraveghetorilor» înseamnă o structură permanentă, dar flexibilă, de cooperare, de coordonare și de facilitare a luării deciziilor legate de supravegherea unui grup, structură alcătuită din:

–         supraveghetorul grupului;

–         autoritățile de supraveghere care supraveghează întreprinderile ce fac parte din grup și care nu îndeplinesc rolul de supraveghetor al grupului; și

-          AEAPO, care, în sensul prezentei definiții, este considerată o autoritate de supraveghere.”

38.      Articolul 216 se modifică după cum urmează:

(a)       la alineatul 1, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Într-un astfel de caz, autoritatea de supraveghere își motivează decizia atât față de supraveghetorul grupului, cât și față de ultima întreprindere-mamă de la nivelul Uniunii. Supraveghetorul grupului notifică colegiul supraveghetorilor în conformitate cu articolul 248 alineatul (1) litera (a).”

(b)      la alineatul 4, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritatea de supraveghere motivează aceste decizii atât față de întreprindere, cât și față de supraveghetorul grupului. Supraveghetorul grupului notifică colegiul supraveghetorilor în conformitate cu articolul 248 alineatul (1) litera (a).”

(c)       ▌alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7)     AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza circumstanțele în care se poate lua decizia menționată la alineatul (1). AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta respectivele standarde tehnice de reglementare în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.”

39.      ▌Articolul 217 se modifică după cum urmează:

(a)       la alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

„Într-un astfel de caz, autoritățile de supraveghere își motivează acordul atât față de supraveghetorul grupului, cât și față de ultima întreprindere-mamă de la nivelul Uniunii. Supraveghetorul grupului notifică colegiul supraveghetorilor în conformitate cu articolul 248 alineatul (1) litera (a).”

(b)       alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a ▌pentru a preciza circumstanțele în care se poate lua decizia menționată la alineatul (1).”

40.      ▌Articolul 227 ▌se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 227

Echivalența cu privire la întreprinderile de asigurare și de reasigurare din țări terțe

(1)       La calcularea solvabilității la nivel de grup a unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare care este o întreprindere participativă într-o întreprindere de asigurare sau de reasigurare dintr-o țară terță, în conformitate cu articolul 233, aceasta din urmă este tratată, exclusiv în scopul acestui calcul, drept o întreprindere de asigurare sau de reasigurare afiliată.

Cu toate acestea, în cazul în care țara terță în care are sediul central întreprinderea respectivă o obligă pe aceasta din urmă să obțină o autorizație și îi impune un regim de solvabilitate cel puțin echivalent cu cel prevăzut în titlul I capitolul VI, statele membre pot prevedea ca, în ceea ce privește întreprinderea respectivă, calculul să ia în considerare cerința de capital de solvabilitate și fondurile proprii eligibile pentru acoperirea acestei cerințe, astfel cum sunt definite în țara terță în cauză.

(2)       În cazul în care nu s-a luat nicio decizie în conformitate cu alineatul (4) sau cu alineatul (6), supraveghetorul grupului verifică, la cererea întreprinderii participative sau din proprie inițiativă, dacă regimul țării terțe este cel puțin echivalent. AEAPO îl asistă pe supraveghetorul grupului în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

În cadrul verificării, supraveghetorul grupului, asistat de AEAPO, se consultă cu celelalte autorități de supraveghere implicate înainte de a lua o decizie cu privire la echivalență. Decizia se ia în funcție de criteriile adoptate în conformitate cu alineatul (3). Supraveghetorul grupului nu poate lua în ceea ce privește o țară terță o decizie care se află în contradicție cu orice altă decizie luată anterior în legătură cu respectiva țară terță, cu excepția cazului în care este necesar să se țină seama de modificări semnificative aduse regimului de supraveghere stabilit în titlul I capitolul VI și regimului de supraveghere din țara terță respectivă.

În cazul în care autoritățile de supraveghere nu sunt de acord cu decizia luată în conformitate cu al doilea paragraf, acestea pot sesiza AEAPO, solicitându-i asistența în conformitate cu articolul 19 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 în termen de trei luni de la notificarea deciziei de către supraveghetorul grupului. În această situație, AEAPO poate acționa conform competențelor care îi sunt conferite prin articolul respectiv.

▌

(3)       Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 301a pentru a preciza criteriile care trebuie utilizate pentru a evalua dacă regimul de supraveghere al unei țări terțe este echivalent cu regimul prevăzut în titlul I capitolul VI.

(4)       Dacă criteriile adoptate în conformitate cu alineatul (3) au fost îndeplinite de o țară terță, Comisia, în conformitate cu articolul 301a și asistată de AEAPO în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, poate decide că regimul de supraveghere al țării terțe respective este echivalent cu regimul stabilit în titlul I capitolul VI.

Aceste decizii sunt reexaminate în mod regulat pentru a ține seama de orice modificări aduse regimului de supraveghere stabilit în titlul I capitolul VI și regimului de supraveghere din țara terță respectivă.

AEAPO publică și actualizează pe site-ul său web o listă a tuturor țărilor terțe menționate la primul paragraf.

▌

(5)       Prin derogare de la alineatul (4) și chiar dacă criteriile specificate în conformitate cu alineatul (3) nu au fost îndeplinite, Comisia, pentru o perioadă limitată, în conformitate cu articolul 301a și asistată de AEAPO în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, poate decide că regimul de supraveghere al unei țări terțe aplicat întreprinderilor care își au sediul central în țara terță respectivă este echivalent temporar cu regimul stabilit în titlul I capitolul IV, dacă țara terță respectivă a îndeplinit cel puțin următoarele criterii:

(a)       și-a asumat în scris față de Uniune angajamentul de a adapta și a aplica un regim de supraveghere care să poată fi considerat echivalent în conformitate cu alineatul (2), înainte de sfârșitul perioadei limitate;

(b)       a elaborat un program de convergență pentru a îndeplini angajamentul menționat la litera (a);

(c)       a alocat resurse suficiente pentru a îndeplini angajamentului menționat la litera (a);

(d)       are un regim de supraveghere bazat pe factorul de risc și pe evaluarea economică a activelor și a pasivelor;

(e)       a încheiat acorduri privind schimbul de informații confidențiale în materie de supraveghere în conformitate cu articolul 264;

(f)       are un sistem independent de supraveghere bazat pe principiile fundamentale, principiile și standardele adoptate de Asociația internațională a organismelor de supraveghere a asigurărilor (IAIS);

(g)       a instituit obligații privind secretul profesional pentru toate persoanele care acționează în numele autorităților sale de supraveghere, în particular privind schimbul de informații cu AEAPO și cu autoritățile de supraveghere definite la articolul 13 punctul 10.

Deciziile privind echivalența temporară iau în considerare rapoartele Comisiei elaborate în conformitate cu articolul 177 alineatul (2). Aceste decizii se revizuiesc periodic, pe baza rapoartelor privind progresele înregistrate întocmite de țara terță în cauză, care sunt prezentate Comisiei și AEAPO și evaluate de acestea din șase în șase luni.

AEAPO publică și actualizează pe site-ul său web o listă a tuturor țărilor terțe menționate la primul paragraf.

Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 301a pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la condițiile stabilite la primul paragraf.

(6)       Perioada menționată la alineatul (5) este de cinci ani de la data menționată la articolul 310 sau se încheie la data la care, în conformitate cu alineatul (4), regimul de supraveghere al țării terțe în cauză este considerat echivalent cu regimul stabilit în titlul I capitolul VI, dacă acest eveniment are loc înainte de expirarea perioadei de cinci ani menționate mai sus.

Perioada respectivă poate fi prelungită cu cel mult un an, atunci când AEAPO și Comisia au nevoie de acest interval pentru a realiza evaluarea echivalenței în sensul alineatului (4).

(7)       În cazul în care, printr-o decizie luată în conformitate cu alineatul (5), se stabilește că regimul de supraveghere al unei țări terțe este echivalent temporar, țara terță respectivă este considerată echivalentă în sensul alineatului (1) al doilea paragraf.”

40a.    Articolul 231 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 231

Modelul intern al grupului

(1)       În cazul în care se cere permisiunea de a calcula cerința de capital de solvabilitate pe bază consolidată a unui grup, precum și cerința de capital de solvabilitate a întreprinderilor de asigurare și de reasigurare din grup pe baza unui model intern de către o întreprindere de asigurare sau de reasigurare și întreprinderile sale afiliate ori, în comun, de către întreprinderile afiliate unui holding de asigurare, autoritățile de supraveghere implicate cooperează pentru a decide dacă acordă sau nu această permisiune și, după caz, pentru a stabili condițiile unei astfel de permisiuni.

Cererea menționată la primul paragraf se adresează supraveghetorului grupului.

Supraveghetorul grupului îi informează pe ceilalți membri ai colegiului supraveghetorilor și le transmite fără întârziere cererea completă.

(2)       Autoritățile de supraveghere implicate depun toate eforturile pentru a ajunge la o decizie comună cu privire la respectiva cerere în termen de șase luni de la data la care supraveghetorul grupului primește cererea completă.

(3)       Dacă în termenul de șase luni menționat la alineatul (2), oricare dintre autoritățile de supraveghere implicate a înaintat chestiunea AEAPO în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, supraveghetorul grupului își amână propria decizie și așteaptă decizia pe care AEAPO o poate lua în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din același regulament, urmând să-și ia decizia în conformitate cu decizia AEAPO. Respectiva decizie este recunoscută ca fiind determinantă și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate.

Dacă, în conformitate cu articolul 41 alineatele (2) și (3) și cu articolul 44 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, decizia propusă de grup este respinsă, supraveghetorul grupului ia o decizie finală. Respectiva decizie este recunoscută ca fiind determinantă și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate. Termenul de șase luni este considerat perioadă de conciliere în sensul articolului 19 alineatul (2) din respectivul regulament.

AEAPO ia o decizie în termen de o lună. Problema nu mai poate fi înaintată AEAPO după expirarea perioadei de șase luni sau după ce s-a ajuns la o decizie comună.

(4)       AEAPO poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a procesului decizional comun menționat la alineatul (2) în ceea ce privește aplicarea permisiunilor menționate la alineatul (1) în scopul facilitării deciziilor comune.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(5)       Dacă autoritățile de supraveghere implicate au ajuns la o decizie comună în sensul alineatului (2), supraveghetorul grupului pune la dispoziția solicitantului un document în care sunt prezentate toate motivele de la baza deciziei.

(6)       Dacă nu se ia nicio decizie comună în termen de șase luni de la data primirii cererii complete din partea grupului, supraveghetorul grupului ia o decizie proprie cu privire la cerere.

Atunci când ia decizia, supraveghetorul grupului ține seama în mod corespunzător de toate opiniile și rezervele exprimate în cursul perioadei aplicabile de către celelalte autorități de supraveghere implicate.

Supraveghetorul grupului transmite solicitantului și celorlalte autorități de supraveghere implicate un document în care își prezintă decizia și motivele acesteia.

Respectiva decizie este recunoscută ca fiind determinantă și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate.

(7)       În cazul în care una dintre autoritățile de supraveghere implicate consideră că profilul de risc al unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare aflate sub supravegherea sa se abate în mod semnificativ de la ipotezele care stau la baza modelului intern aprobat la nivel de grup și atât timp cât întreprinderea în cauză nu răspunde în mod adecvat preocupărilor autorității de supraveghere, autoritatea respectivă poate impune, în conformitate cu articolul 37, o majorare de capital față de cerința de capital de solvabilitate a întreprinderii de asigurare sau de reasigurare în cauză rezultată din aplicarea modelului intern menționat.

În circumstanțe excepționale în care această majorare de capital ar fi inadecvată, autoritatea de supraveghere poate să solicite întreprinderii în cauză să își calculeze cerința de capital de solvabilitate pe baza formulei standard menționate în titlul I capitolul VI secțiunea 4 subsecțiunile 1 și 2. În conformitate cu articolul 37 alineatul (1) literele (a) și (c), autoritatea de supraveghere poate impune o majorare de capital față de cerința de capital de solvabilitate a întreprinderii de asigurare sau de reasigurare în cauză rezultată din aplicarea formulei standard.

Autoritatea de supraveghere motivează orice decizie menționată la primul și la al doilea paragraf atât față de întreprinderea de asigurare sau de reasigurare, cât și față de ceilalți membri ai colegiului supraveghetorilor.

AEAPO poate emite orientări pentru a asigura aplicarea consecventă și coerentă a prezentului alineat.”

40b.    La articolul 232, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 37 alineatele (1)-(5) împreună cu actele delegate, standardele tehnice de reglementare și de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 37 alineatele (6) și (7) se aplică mutatis mutandis.”

40c.    La articolul 233 alineatul (6), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 37 alineatele (1)-(5) împreună cu actele delegate, standardele tehnice de reglementare și de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 37 alineatele (6) și (7) se aplică mutatis mutandis.”

▌

44.      Articolul 234 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 234

Standarde tehnice de reglementare privind articolele 220-229 și 230-233

Pentru a asigura armonizarea consecventă a acestui articol, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza principiile și metodele tehnice prevăzute la articolele 220-229, precum și aplicarea articolelor 230-233, reflectând natura economică a structurilor juridice specifice.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

45. Articolul 237 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 237

Filialele unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare: decizia privind cererea

(1)       În cazul cererilor privind posibilitatea de a intra sub incidența normelor stabilite la articolele 238 și 239, autoritățile de supraveghere interesate cooperează în cadrul colegiului supraveghetorilor, într-un proces de consultare deplină, pentru a decide dacă acordă sau nu permisiunea solicitată și pentru a determina, dacă este cazul, celelalte condiții necesare pentru obținerea unei astfel de permisiuni.

Cererile menționate la primul paragraf se adresează doar autorității de supraveghere care a autorizat filiala. Autoritatea de supraveghere respectivă îi informează pe ceilalți membri ai colegiului supraveghetorilor și le transmite fără întârziere cererea completă.

(2)       Autoritățile de supraveghere implicate depun toate eforturile posibile pentru a ajunge la o decizie comună cu privire la respectiva cerere în termen de trei luni de la data la care toate autoritățile de supraveghere din cadrul colegiului supraveghetorilor primesc cererea completă.

(3)       Dacă, în perioada de trei luni menționată la alineatul (2), oricare dintre autoritățile de supraveghere implicate a înaintat chestiunea AEAPO în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, supraveghetorul grupului își amână propria decizie și așteaptă decizia pe care AEAPO o poate lua în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din același regulament, urmând să-și ia decizia în conformitate cu decizia AEAPO. Respectiva decizie este recunoscută ca fiind determinantă și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate.

Dacă, în conformitate cu articolul 41 alineatele (2) și (3) și cu articolul 44 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, decizia propusă de grup este respinsă, supraveghetorul grupului ia o decizie finală. Respectiva decizie este recunoscută ca fiind determinantă și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate. Termenul de trei luni este considerat perioadă de conciliere în sensul articolului 19 alineatul (2) din respectivul regulament.

AEAPO ia o decizie în termen de o lună. Problema nu mai poate fi înaintată AEAPO după expirarea termenului de trei luni sau după ce s-a ajuns la o decizie comună.

(4)       AEAPO poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a procesului decizional comun menționat la alineatul (2) în ceea ce privește aplicarea permisiunilor menționate la alineatul (1) în scopul facilitării deciziilor comune.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(5)       Dacă autoritățile de supraveghere implicate au ajuns la o decizie comună în sensul alineatului (2), autoritatea de supraveghere care a autorizat filiala transmite solicitantului un document în care sunt prezentate toate motivele de la baza deciziei. Decizia comună este considerată determinantă și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate.

(6)       În lipsa unei decizii comune a autorităților de supraveghere implicate în perioada de trei luni prevăzută la alineatul (2), supraveghetorul grupului adoptă propria sa decizie privind cererea.

Atunci când adoptă decizia respectivă, supraveghetorul grupului ține seama în mod corespunzător de:

(a)       opiniile și rezervele autorităților de supraveghere implicate formulate în perioada aplicabilă;

(b)       rezervele celorlalte autorități de supraveghere din cadrul colegiului supraveghetorilor formulate în perioada aplicabilă;

Decizia cuprinde motivele pe care se întemeiază și o explicație a oricărei abateri semnificative de la rezervele celorlalte autorități de supraveghere implicate. Supraveghetorul grupului transmite o copie a deciziei solicitantului și celorlalte autorități de supraveghere implicate. Decizia este considerată determinantă și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate.”

45a.    La articolul 238, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Colegiul supraveghetorilor depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord cu privire la propunerea autorității de supraveghere care a autorizat filiala, precum și cu privire la alte măsuri posibile.

Acordul respectiv este recunoscut ca fiind determinant și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate.”

46.      La articolul 238, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)     În cazul în care autoritatea de supraveghere și supraveghetorul grupului nu se pun de acord, oricare dintre părți, în termen de o lună de la propunerea autorității de supraveghere, poate să înainteze chestiunea AEAPO solicitând asistență în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. În acest caz, AEAPO poate să acționeze în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul menționat și ia o decizie în termen de o lună de la înaintarea chestiunii. Termenul de o lună este considerat perioadă de conciliere în sensul articolului 19 alineatul (2) din respectivul regulament. Chestiunea nu poate fi înaintată AEAPO după expirarea termenului de o lună menționat în prezentul paragraf sau după ce s-a ajuns la un acord în colegiu în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol.

Autoritatea de supraveghere care a autorizat filiala își amână propria decizie și așteaptă decizia pe care AEAPO o poate lua în conformitate cu articolul 19 din regulamentul menționat, urmând să-și ia decizia în conformitate cu decizia AEAPO.

Respectiva decizie este recunoscută ca fiind determinantă și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate.

Decizia precizează toate motivele pe care se întemeiază.

Decizia se transmite filialei și colegiului supraveghetorilor.”

47.      La articolul 239 se adaugă următorul alineat:

„(4)     În cazul în care una dintre autoritățile de supraveghere implicate nu este de acord cu aprobarea planului de redresare în termenul de patru luni menționat la alineatul (1) ▌sau cu aprobarea măsurilor propuse în termenul de o lună menționat la alineatul (2) ▌, oricare dintre autoritățile de supraveghere poate înainta chestiunea AEAPO, solicitând asistență în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. În acest caz AEAPO poate să acționeze în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul menționat și ia o decizie în termen de o lună de la înaintarea chestiunii. Chestiunea nu poate fi înaintată AEAPO după expirarea termenului de patru luni sau, respectiv, a termenului de o lună menționat la prezentul paragraf sau după ce s-a ajuns la un acord în colegiu în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf sau cu alineatul (2) al doilea paragraf. Termenul de patru luni sau, respectiv, termenul de o lună este considerat perioadă de conciliere în sensul articolului 19 alineatul (2) din respectivul regulament.

Autoritatea de supraveghere care a autorizat filiala își amână propria decizie și așteaptă decizia pe care AEAPO o poate lua în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din regulamentul menționat, urmând să-și ia decizia finală în conformitate cu decizia AEAPO. Respectiva decizie este recunoscută ca fiind determinantă și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate.

Decizia precizează toate motivele pe care se întemeiază.

Decizia se transmite filialei și colegiului supraveghetorilor.”

48.      Articolul 241 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 241

Filialele unei întreprinderi de asigurare sau de reasigurare:

acte delegate

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a ▌prin care se precizează următoarele:

(a)       criteriile care trebuie aplicate în momentul în care se evaluează dacă sunt îndeplinite condițiile menționate la articolul 236;

(b)       criteriile care trebuie aplicate când se evaluează ce situații pot fi considerate situații de urgență în conformitate cu articolul 239 alineatul (2);

(c)       procedurile care trebuie urmate de către autoritățile de supraveghere atunci când fac schimb de informații, își exercită drepturile sau își îndeplinesc obligațiile în conformitate cu articolele 237-240.”

49. La articolul 242, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)     Până la 31 decembrie 2014, Comisia face o evaluare a aplicării titlului III, în special în ceea ce privește cooperarea autorităților de supraveghere în cadrul colegiului supraveghetorilor și funcționalitatea acestui colegiu, precum și practicile de supraveghere privind stabilirea majorărilor de capital și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, dacă este cazul, de propuneri de modificare a prezentei directive.”

(50)     ▌Articolul 242 alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(a)       data de „31 octombrie 2015” se înlocuiește cu data de „31 decembrie 2015”;

(b)       litera (e) se elimină.

51.      La articolul 244, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)     Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a ▌în ceea ce privește definirea și identificarea unei concentrări semnificative de riscuri ▌în sensul alineatelor (2) și (3).

Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește supravegherea concentrărilor de riscuri, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza modul de identificare a concentrărilor semnificative de riscuri și stabilirea pragurilor corespunzătoare în sensul alineatului (3).

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la al doilea paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(4a)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare, modele și proceduri standard pentru raportarea unor astfel de concentrări de riscuri în sensul alineatului (2).

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

52.      La articolul 245, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)     Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 301a în ceea ce privește definirea unei tranzacții intragrup semnificative în sensul alineatelor (2) și (3).

Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește supravegherea tranzacțiilor intragrup, AEAPO poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza modul de identificare a tranzacțiilor intragrup semnificative în sensul alineatului (3).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la al doilea paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(4a)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEAPO poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare, modele și proceduri standard pentru raportarea unor astfel de tranzacții intragrup în sensul alineatului (2).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al patrulea paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

53. La articolul 247, alineatele (3)-(7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3)     În anumite cazuri, la cererea oricăreia dintre autorități, autoritățile de supraveghere implicate pot să adopte o decizie comună prin care să acorde derogări de la criteriile enunțate la alineatul (2), dacă aplicarea acestora ar fi nepotrivită, ținând seama de structura grupului și de importanța relativă a activităților întreprinderilor de asigurare și de reasigurare în diferite țări, și să numească o altă autoritate de supraveghere drept supraveghetor al grupului.

În acest scop, oricare dintre autoritățile de supraveghere implicate poate solicita deschiderea unei discuții pentru a stabili dacă criteriile menționate la alineatul (2) sunt adecvate. O astfel de discuție nu poate avea loc mai mult de o dată pe an.

Autoritățile de supraveghere implicate depun toate eforturile pentru a ajunge la o decizie comună privind alegerea supraveghetorului grupului în termen de trei luni de la solicitarea discuției. Înainte de a lua o decizie, autoritățile de supraveghere interesate oferă grupului posibilitatea de a-și exprima opinia.

Supraveghetorul desemnat al grupului prezintă grupului decizia comună luată, precizând toate motivele de la baza acesteia.”

(4)       Dacă, în cursul perioadei de trei luni menționate la alineatul (3) al treilea paragraf, oricare dintre autoritățile de supraveghere implicate a înaintat chestiunea AEAPO în conformitate cu articolul 19 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, autoritățile de supraveghere respective își amână propria decizie și așteaptă decizia pe care AEAPO o poate lua în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din același regulament, urmând să ia o decizie comună în conformitate cu decizia AEAPO. Această decizie comună este considerată determinantă și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate. Termenul de trei luni este considerat perioadă de conciliere în sensul articolului 19 alineatul (2) din respectivul regulament.

AEAPO ia o decizie în termen de o lună de la data la care i s-a înaintat chestiunea în conformitate cu primul paragraf. Problema nu mai poate fi înaintată AEAPO după expirarea termenului de trei luni sau după ce s-a ajuns la o decizie comună. Supraveghetorul desemnat al grupului prezintă grupului și colegiului supraveghetorilor decizia comună luată, precizând toate motivele de la baza acesteia.

▌

(6)       Dacă nu s-a ajuns la o decizie comună ▌, rolul de supraveghetor al grupului este exercitat de către autoritatea de supraveghere identificată în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol. ▌

(7)       AEAPO informează Parlamentul European, Consiliul și Comisia, cel puțin o dată pe an, cu privire la orice dificultăți majore în legătură cu aplicarea alineatelor (2), (3) și (6).

În cazul în care apar dificultăți majore la aplicarea criteriilor prevăzute la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a pentru a preciza în mod mai detaliat aceste criterii.”

54.      Articolul 248 se modifică după cum urmează:

(a)       la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„Dacă supraveghetorul grupului nu își îndeplinește sarcinile menționate la alineatul (1) sau dacă membrii colegiului supraveghetorilor nu cooperează în măsura în care trebuie să o facă în conformitate cu acest alineat, oricare dintre autoritățile de supraveghere implicate poate să înainteze chestiunea AEAPO solicitând asistență în conformitate cu articolul 19 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. În această situație, AEAPO poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul 19 din regulamentul menționat.”

(aa)     la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Colegiul supraveghetorilor este alcătuit din supraveghetorul grupului, autoritățile de supraveghere din toate statele membre în care sunt situate sediile centrale ale tuturor întreprinderilor filiale și AEAPO.”

(b)       la alineatul 4, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul unor opinii divergente privind procedurile de coordonare, orice membru al colegiului supraveghetorilor poate sesiza AEAPO cu privire la chestiunea respectivă, solicitând asistență în conformitate cu articolul 19 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. În această situație, AEAPO poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul 19 din regulamentul menționat. Respectiva decizie este recunoscută ca fiind determinantă și se aplică de către autoritățile de supraveghere implicate.

▌”

(ba)     la alineatul (5), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere drepturilor și îndatoririlor atribuite prin prezenta directivă supraveghetorului grupului și celorlalte autorități de supraveghere, procedurile de coordonare pot atribui supraveghetorului grupului, celorlalte autorități de supraveghere sau AEAPO sarcini suplimentare în cazul în care acest lucru duce la o supraveghere mai eficientă a grupului și nu afectează activitățile de supraveghere ale membrilor colegiului supraveghetorilor în privința responsabilităților lor individuale.”

(c)       alineatele (6) și (7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(6)     AEAPO elaborează orientări pentru funcționarea operațională a colegiilor supraveghetorilor pe baza unor evaluări complete ale activității lor pentru a evalua nivelul de convergență dintre acestea. Aceste evaluări sunt efectuate cel puțin o dată la trei ani. Statele membre se asigură că supraveghetorul grupului transmite AEAPO informațiile privind funcționarea colegiului supraveghetorilor și orice dificultăți întâmpinate care sunt relevante pentru evaluări.

Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește coordonarea dintre autoritățile de supraveghere, AEAPO poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza condițiile de funcționare operațională a colegiilor supraveghetorilor, pe baza orientărilor menționate la primul paragraf.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la al doilea paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(7)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește coordonarea dintre autoritățile de supraveghere, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza procedurile de coordonare a supravegherii la nivel de grup în sensul alineatelor (1)-(6), inclusiv definiția conceptului de „sucursală semnificativă”.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

55.      ▌Articolul 249 se modifică după cum urmează:

(a)       la alineatul 1, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cu scopul de a se asigura că autoritățile de supraveghere, inclusiv supraveghetorul grupului, dispun de aceeași cantitate de informații relevante, fără a aduce atingere responsabilităților lor, respectivele autorități, indiferent dacă sunt sau nu stabilite în același stat membru, își furnizează reciproc aceste informații pentru a permite și facilita realizarea sarcinilor de supraveghere ale celorlalte autorități vizate de prezenta directivă. Astfel, autoritățile de supraveghere implicate și supraveghetorul grupului își comunică reciproc și fără întârziere orice informații relevante imediat ce acestea sunt disponibile sau fac schimb de informații la cerere. Informațiile menționate la acest paragraf cuprind informații despre acțiuni ale grupului și ale autorităților de supraveghere și informații furnizate de grup, fără a se limita însă la acestea.”

(b)       se introduce următorul alineat:

„(1a)   Dacă o autoritate de supraveghere nu a comunicat informații relevante sau o cerere de cooperare, în special în scopul unui schimb de informații relevante, a fost respinsă sau nu a primit răspuns în termen de două săptămâni, autoritățile de supraveghere pot înainta chestiunea AEAPO.

În cazul în care chestiunea este înaintată AEAPO, fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 258 TFUE, AEAPO poate lua măsuri în conformitate cu competențele care-i sunt conferite prin articolul 19 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

▌

(c)       alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)     Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește coordonarea dintre autoritățile de supraveghere, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

–         elementele care trebuie colectate sistematic de către supraveghetorul grupului și diseminate altor autorități de supraveghere implicate sau care trebuie transmise supraveghetorului grupului de către celelalte autorități de supraveghere implicate;

–         elementele esențiale sau relevante pentru supravegherea la nivel de grup, cu scopul de a ameliora convergența raportării în scopuri de supraveghere.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

(d)       se adaugă următorul alineat:

„(4)     Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare în ceea ce privește coordonarea dintre autoritățile de supraveghere, AEAPO poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formulare, modele și proceduri standard pentru transmiterea informațiilor către supraveghetorul grupului, precum și pentru procedura de cooperare și schimb de informații între autoritățile de supraveghere conform dispozițiilor prezentului articol.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf ▌în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

▌

56a.    Articolul 250 se modifică după cum urmează:

„Articolul 250

Consultarea între autoritățile de supraveghere

(1)       Fără a aduce atingere articolului 248, în cazul în care o decizie este importantă pentru sarcinile de supraveghere ale altor autorități de supraveghere, autoritățile de supraveghere implicate se consultă reciproc în cadrul colegiului supraveghetorilor, înaintea luării deciziei, în legătură cu următoarele aspecte:

(a)       schimbări în structura acționarilor, în structura organizațională sau managerială a întreprinderilor de asigurare și de reasigurare dintr-un grup care necesită aprobarea sau autorizarea autorităților de supraveghere; precum și

(b)       sancțiuni majore sau măsuri excepționale luate de autoritățile de supraveghere, inclusiv impunerea unei majorări de capital față de cerința de capital de solvabilitate în temeiul articolului 37 și impunerea oricărei limitări a utilizării unui model intern pentru calcularea cerinței de capital de solvabilitate în temeiul titlului I capitolul IV secțiunea 4 subsecțiunea 3.

În sensul literei (b), supraveghetorul grupului este consultat întotdeauna.

În vederea consultării privind impunerea unei majorări de capital în temeiul articolului 37, procedura prevăzută la articolul 238 alineatele (4) și (5) se aplică mutatis mutandis, supraveghetorul grupului fiind singurul abilitat să înainteze chestiunea AEAPO.

În plus, în cazul în care o decizie se bazează pe informațiile primite de la alte autorități de supraveghere, autoritățile de supraveghere implicate se consultă între ele înaintea luării deciziei.”

▌

58.      La articolul 255 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

Dacă solicitării adresate unei alte autorități de supraveghere de a efectua o verificare în conformitate cu dispozițiile prezentului alineat nu i s-a dat curs în termen de două săptămâni sau dacă ▌autorității de supraveghere respective i se interzice în practică să își exercite dreptul de participare ▌în conformitate cu al treilea paragraf ▌, autoritatea solicitantă poate înainta chestiunea AEAPO și poate solicita asistență în conformitate cu articolul 19 alineatele (1), (2) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. În această situație, AEAPO poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul respectiv.”

58a.    La articolul 255 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„În conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, AEAPO are dreptul de a participa la verificările la fața locului în cazul în care acestea sunt efectuate în comun de către două sau mai multe autorități de supraveghere.”

59.      Articolul 256 se modifică după cum urmează:

(a)       alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Statele membre solicită întreprinderilor de asigurare și de reasigurare participative și holdingurilor de asigurare și holdingurilor financiare mixte să facă public, anual, un raport privind solvabilitatea și situația financiară la nivel de grup. Articolele 51, 53, 54 și 55 ▌se aplică mutatis mutandis.”

(b)       alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a ▌pentru a aduce precizări suplimentare referitoare la informațiile care trebuie publicate ▌în ceea ce privește raportul unic privind solvabilitatea și situația financiară.”

(c)       se adaugă ▌următorul alineat:

„(5) Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare în ceea ce privește raportul privind solvabilitatea și situația financiară a grupului, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile care trebuie urmate și formatele și modelele care trebuie folosite pentru publicarea raportului privind solvabilitatea și situația financiară a grupului conform dispozițiilor prezentului articol.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf ▌în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.”

59. Se introduce următorul articol:

„Articolul 256a

Structura grupurilor

Statele membre solicită întreprinderilor de asigurare și de reasigurare să facă publice anual, la nivelul grupului de asigurare sau de reasigurare, structura juridică și structura organizațională și de guvernanță, inclusiv toate entitățile reglementate, cele nereglementate și sucursalele care aparțin în mod material grupului.”

60.      La articolul 258, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 301a ▌pentru coordonarea măsurilor de punere în aplicare menționate la alineatele (1) și (2).”

61.      Articolul 259 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 259

Raportarea de către AEAPO

(1)       AEAPO prezintă un raport anual Parlamentului European în conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(2)       AEAPO informează, printre altele, cu privire la toate situațiile semnificative și relevante, întâmpinate în activitățile de supraveghere și cu privire la cooperarea dintre supraveghetori în cadrul titlului III, în special în ceea ce privește:

(a)       procesul de numire a supraveghetorului grupului, numărul de supraveghetori ai grupului și răspândirea geografică;

(b)       modul de lucru al colegiului supraveghetorilor, în special implicarea și angajamentul autorităților de supraveghere în cazul în care acestea nu sunt supraveghetorul grupului.

(3)       În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, AEAPO poate include, de asemenea, principalele concluzii care rezultă din reexaminările menționate la articolul 248 alineatul (6), dacă este cazul.”

62.      Articolul 260 se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În cazul menționat la articolul 213 alineatul (2) litera (c), autoritățile de supraveghere implicate verifică dacă întreprinderile de asigurare și de reasigurare a căror întreprindere-mamă își are sediul central în afara Uniunii fac obiectul unei supravegheri efectuate de către autoritatea de supraveghere a țării terțe, echivalente cu supravegherea la nivel de grup prevăzută în prezentul titlu în cazul întreprinderilor de asigurare și de reasigurare menționate la articolul 213 alineatul (2) literele (a) și (b).

În cazul în care nu s-a luat nicio decizie în conformitate cu alineatul (3) sau (5), verificarea se efectuează de către autoritatea de supraveghere care ar fi supraveghetorul grupului dacă s-ar aplica criteriile enunțate la articolul 247 alineatul (2) (denumită în continuare „supraveghetor în exercițiu al grupului), fie la cererea întreprinderii-mamă sau a oricărei întreprinderi de asigurare și de reasigurare autorizate în Uniune, fie din proprie inițiativă ▌. AEAPO îl asistă pe supraveghetorul în exercițiu al grupului în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

▌În cadrul verificării, supraveghetorul în exercițiu al grupului, asistat de AEAPO, se consultă cu celelalte autorități de supraveghere implicate înainte de a lua o decizie cu privire la echivalență. Decizia se ia în funcție de criteriile adoptate în conformitate cu alineatul (2). Supraveghetorul în exercițiu al grupului nu poate lua în ceea ce privește o țară terță o decizie care se află în contradicție cu orice altă decizie luată anterior în legătură cu respectiva țară terță, cu excepția cazului în care este necesar să se țină seama de modificări semnificative aduse regimului de supraveghere stabilit în titlul I capitolul VI și regimului de supraveghere din țara terță respectivă.

În cazul în care autoritățile de supraveghere nu sunt de acord cu decizia luată în conformitate cu al treilea paragraf, acestea pot sesiza AEAPO, solicitându-i asistența în conformitate cu articolul 19 alineatele (1)-(3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 în termen de trei luni de la notificarea deciziei de către supraveghetorul în exercițiu al grupului. În această situație, AEAPO poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul respectiv.”

(2)       Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 301a ▌pentru a preciza criteriile care trebuie utilizate pentru a evalua dacă regimul ▌de supraveghere a grupurilor dintr-o țară terță este echivalent cu regimul prevăzut în prezentul titlu.

(3)       În cazul în care criteriile adoptate în conformitate cu alineatul (2) au fost îndeplinite de o țară terță, Comisia, în conformitate cu articolul 301a și asistată de AEAPO în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, poate decide că regimul de supraveghere al țării terțe respective este echivalent cu regimul prevăzut în prezentul titlu.

O astfel de decizie a Comisiei este reexaminată în mod regulat pentru a se lua în considerare orice schimbări semnificative aduse regimului de supraveghere prevăzut în prezentul titlu și regimului de supraveghere din țara terță.

AEAPO publică și actualizează pe site-ul său web o listă a tuturor țărilor terțe menționate la primul paragraf.

(4) În cazul în care Comisia nu adoptă o decizie în conformitate cu alineatul (3) sau (5), se aplică articolul 262.

(5)       Prin derogare de la alineatul (3) și chiar dacă criteriile specificate în conformitate cu alineatul (2) nu au fost îndeplinite, Comisia, pentru o perioadă limitată, în conformitate cu articolul 301a și asistată de AEAPO în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010, poate decide că regimul de supraveghere al unei țări terțe aplicat întreprinderilor care își au sediul central în țara terță respectivă este echivalent temporar cu regimul stabilit în titlul I, dacă țara terță respectivă a îndeplinit cel puțin următoarele criterii:

(a)       și-a asumat în scris față de Uniune angajamentul de a adapta și a aplica un regim de supraveghere care să poată fi considerat echivalent în conformitate cu alineatul (3), înainte de sfârșitul perioadei limitate;

(b)       a elaborat un program de convergență pentru a îndeplini angajamentul menționat la litera (a);

(c)       a alocat resurse suficiente pentru a îndeplini angajamentului menționat la litera (a);

(d)       are un regim de supraveghere bazat pe factorul de risc și pe evaluarea economică a activelor și a pasivelor;

(e)       a încheiat acorduri privind schimbul de informații confidențiale în materie de supraveghere în conformitate cu articolul 264;

(f)       are un sistem independent de supraveghere bazat pe principiile fundamentale, principiile și standardele adoptate de Asociația internațională a organismelor de supraveghere a asigurărilor (IAIS);

(g)       a instituit, pentru toate persoanele care acționează în numele autorităților sale de supraveghere, obligații privind secretul profesional, în particular privind schimbul de informații cu AEAPO și cu autoritățile de supraveghere definite la articolul 13 punctul 10.

Deciziile privind echivalența temporară iau în considerare rapoartele Comisiei elaborate în conformitate cu articolul 177 alineatul (2). Aceste decizii se revizuiesc periodic, pe baza rapoartelor privind progresele înregistrate întocmite de țara terță în cauză, care sunt prezentate Comisiei și AEAPO și evaluate de acestea din șase în șase luni.

AEAPO publică și actualizează pe site-ul său web o listă a tuturor țărilor terțe menționate la primul paragraf.

Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 301a pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la condițiile stabilite la primul paragraf.

(6) Perioada menționată la alineatul (5) este de cinci ani de la data menționată la articolul 310 sau se încheie la data la care, în conformitate cu alineatul (3), regimul de supraveghere al țării terțe în cauză este considerat echivalent cu regimul stabilit în prezentul titlu, dacă acest eveniment are loc înainte de expirarea perioadei de cinci ani menționate mai sus.

Perioada respectivă poate fi prelungită cu cel mult un an, atunci când AEAPO și Comisia au nevoie de acest interval pentru a realiza evaluarea echivalenței în sensul alineatului (3).

(7) Atunci când, printr-o decizie adoptată în conformitate cu alineatul (5), se stabilește că regimul de supraveghere aplicat într-o țară terță este echivalent temporar, statele membre pot aplica articolul 261. AEAPO emite orientări pentru a asigura aplicarea consecventă și coerentă de către statele membre a prezentului alineat până la 1 ianuarie 2014. Statele membre depun toate eforturile necesare pentru a se conforma orientărilor respective. Dacă un stat membru decide să nu aplice articolul 261 în ceea ce privește un anumit grup, niciun alt stat membru nu poate aplica articolul 261 cu privire la grupul în cauză.”

63.      La articolul 262 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În absența supravegherii echivalente menționate la articolul 260 sau atunci când statele membre nu aplică articolul 261 în cazul echivalenței temporare în conformitate cu articolul 260 alineatul (7), statul membru respectiv aplică în cazul întreprinderilor de asigurare și reasigurare oricare dintre următoarele:

(a)       articolele 218-235 și articolele 244-258 ▌mutatis mutandis;

(b)       una dintre metodele stabilite la alineatul (2).”

▌

66.      La articolul 300, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Sumele exprimate în euro din prezenta directivă sunt revizuite din cinci în cinci ani prin majorarea valorii de bază în euro cu variația procentuală a indicilor armonizați ai prețurilor de consum din toate statele membre publicați de Eurostat, începând de la 31 decembrie 2012 până la data revizuirii și se rotunjesc la un multiplu de 100 000 EUR.”

67. La articolul 301, alineatele (2) și (3) se elimină.

68.      Se introduc următoarele articole:

„Articolul 301a

Exercitarea delegării

(1)       Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

▌

(1a)     Delegarea de competențe menționată la articolele 17, 37, 50, 56, 109a, 172, 216, 217, 227, 241, 244, 245, 247, 256, 258 și 260 este conferită Comisiei pe o perioadă de patru ani de la ….[11]*. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu șase luni înainte de încheierea perioadei de patru ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(1b)     Delegarea de competențe menționată la articolele 17, 37, 50, 56, 109a, 172, 216, 217, 227, 241, 244, 245, 247, 256, 258 și 260 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(2)       De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(3)       Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 17, 37, 50, 56, 109a, 172, 216, 217, 227, 241, 244, 245, 247, 256, 258 și 260 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

▌

Articolul 301b

Clauză privind intrarea în vigoare

Când adoptă prima dată standardele tehnice de reglementare prevăzute la articolul 35 alineatul (6), articolul 37 alineatul (6a), articolul 50, articolul 58 alineatul (8), articolul 75 alineatul (2), articolul 86, articolul 92 alineatul (1), articolul 97 alineatul (1), articolul 99 alineatul (1), articolul 111 alineatele (1) și (2), articolul 114 alineatul (1), articolul 127, articolul 130, articolul 135 alineatele (1) și (2a), articolul 143 alineatele (1) și (2), articolul 210 alineatul (2), articolul 211 alineatul (2), articolul 234, articolul 245 alineatul (4) articolul 248 alineatele (6) și (7) și articolul 249 alineatul (3) și pentru o perioadă de tranziție de cel mult doi ani de la publicarea prezentei directive în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Comisia aplică procedura de adoptare a actelor delegate prevăzută la articolul 301a. Modificările acestor acte delegate sau, după expirarea perioadei de tranziție, noile standarde tehnice de reglementare se adoptă în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele aplicabile.”

69.      La articolul 304, alineatul (2) ▌se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia prezintă Comitetului european pentru asigurări și pensii ocupaționale și Parlamentului European, până la 31 decembrie 2015, un raport cu privire la aplicarea modalității de calcul prevăzute la alineatul (1) și la practicile autorităților de supraveghere adoptate în temeiul alineatului (1), însoțit, după caz, de propuneri adecvate. Raportul respectiv abordează în special efectele transfrontaliere ale utilizării acestei modalități de calcul în vederea prevenirii arbitrajului de reglementare între întreprinderile de asigurare și de reasigurare.”

70.      Se introduce următoarea secțiune:

„SECȚIUNEA 3

Asigurarea și reasigurarea

Articolul 308a

Introducerea treptată

(1)       Între 1 ianuarie și 31 decembrie 2013, întreprinderile de asigurare și de reasigurare și autoritățile de supraveghere iau toate măsurile necesare pentru a se conforma începând cu 1 ianuarie 2014 actelor cu putere de lege și actelor administrative naționale de punere în aplicare a prezentei directive.

(2)       Începând cu 1 ianuarie 2013, statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere au competența de:

(a)       a decide în ceea ce privește:

(i)       aprobarea parametrilor specifici întreprinderilor în conformitate cu articolul 104 alineatul (7);

(ii)      aprobarea fondurilor proprii auxiliare în conformitate cu articolul 90;

(iii)     aprobarea clasificării elementelor fondurilor proprii menționate la articolul 95 al treilea paragraf;

(iv)      aprobarea modelelor interne integrale sau parțiale în conformitate cu articolele 112 și 113;

(v)       aprobarea înființării de vehicule investiționale pe teritoriul lor;

(vi)      aprobarea fondurilor proprii auxiliare ale holdingurilor de asigurare intermediare în conformitate cu articolul 226 alineatul (2);

(vii)    decizia menționată la articolul 228;

(viii)   aprobarea modelului intern al unui grup în conformitate cu articolul 231 și cu articolul 233 alineatul (5);

(ixi)    permisiunea de a intra sub incidența articolelor 238 și 239 în conformitate cu articolul 236;

(b)       a stabili nivelul și domeniul de aplicare al supravegherii la nivel de grup în conformitate cu titlul III capitolul I secțiunile 2 și 3;

(c)       a stabili alegerea metodei de calculare a solvabilității la nivel de grup în conformitate cu articolul 220;

(d)       a decide cu privire la echivalență și la echivalența temporară în conformitate cu articolele 227 și 260;

(e)       a identifica supraveghetorul grupului în conformitate cu articolul 247;

(f)       a stabili un colegiu al supraveghetorilor în conformitate cu articolul 248;

(g)       a lua deciziile menționate la articolele 262 și 263; precum și

(h)      a stabili aplicarea derogărilor și a perioadelor de tranziție în conformitate cu articolul 308a alineatul (3) și cu articolul 308b.

Statele membre impun autorităților de supraveghere implicate să examineze cererile de aprobare sau de acordare a permisiunii depuse de întreprinderile de asigurare și de reasigurare în conformitate cu alineatul (3). Deciziile luate de autoritățile de supraveghere privind cererile de aprobare sau de acordare a permisiunii nu sunt aplicabile înainte de data menționată al articolul 310.

(3)       Fără a aduce atingere articolului 308b, începând cu 1 iulie 2013, întreprinderile de asigurare și de reasigurare:

(a)       calculează estimarea cerinței de capital de solvabilitate, a cerinței de capital minim și a valorii fondurilor proprii, întocmesc bilanțul în conformitate cu prezenta directivă și furnizează aceste informații autorităților de supraveghere;

(b)       furnizează anual autorităților de supraveghere informațiile menționate la articolul 35 în legătură cu exercițiul financiar care ia sfârșit la 1 iulie 2013 sau după această dată.

Data de referință a bilanțului menționat la litera (a) este prima zi din exercițiul financiar care începe la sau după 1 iulie 2012, dar înainte de 1 iulie 2013.

Autoritățile de supraveghere pot acorda o derogare de la îndeplinirea cerinței prevăzute la litera (b) întreprinderilor de asigurare și de reasigurare care nu îndeplinesc în totalitate cerința de a dispune de sisteme și structuri adecvate în conformitate cu articolul 35 alineatul (5), cu condiția ca întreprinderile de asigurare și de reasigurare să fie în continuare supuse cerințelor de raportare aflate în vigoare în jurisdicția lor înainte de data menționată la articolul 309 alineatul (1).

▌

Articolul 308b

Perioade tranzitorii

(1)       Statele membre pot acorda întreprinderilor de asigurare și de reasigurare sau grupurilor de asigurare și de reasigurare al căror bilanț total este mai mic de 25 de miliarde EUR și care, la data menționată la articolul 310, nu îndeplinesc cerința de capital de solvabilitate o perioadă de maximum doi ani pentru ca acestea să se conformeze cerinței respective, cu condiția ca respectivele întreprinderi sau grupuri să fi prezentat spre aprobare autorităților de supraveghere implicate măsurile pe care le preconizează în acest scop, în conformitate cu articolul 138 alineatul (2) și cu articolul 142.

(2)       Statele membre pot acorda întreprinderilor de asigurare și de reasigurare care, la data menționată la articolul 310, nu îndeplinesc în totalitate cerința de a dispune de sisteme și structuri adecvate în conformitate cu articolul 35 alineatul (5) și cu articolul 55 alineatul (1) o perioadă de maximum doi ani pentru ca acestea să se conformeze cerinței respective.

(3)       În perioada respectivă, statele membre pot permite întreprinderilor de asigurare și de reasigurare care nu îndeplinesc în totalitate cerințele de a publica informațiile menționate la articolele 51, 53, 54 și 55 să publice și să includă în raportarea periodică în scopuri de supraveghere numai informațiile pe care sistemele și structurile implementate le pot furniza.

(4)       Statele membre pot acorda societăților de asigurare și reasigurare care nu respectă pe deplin cerințele referitoare la folosirea unor sisteme și structuri adecvate, în conformitate cu articolul 254, la data menționată la articolul 310, o perioadă de cel mult doi ani în care să se conformeze acestor cerințe.

(5)       În perioada respectivă, statele membre pot permite grupurilor de asigurare și de reasigurare care nu îndeplinesc în totalitate cerințele de a publica informațiile menționate la articolul 256 să publice și să includă în raportarea periodică în scopuri de supraveghere numai informațiile pe care sistemele și structurile implementate le pot furniza.

(6)       Fără a aduce atingere articolului 94, elementele fondurilor proprii de bază care au fost emise înainte de ...*, și care ar putea fi utilizate pentru a atinge marja de solvabilitate disponibilă până la cel puțin 50 % din marja de solvabilitate în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din Directiva 73/239/CEE, cu articolul 1 din Directiva 2002/13/CE, cu articolul 27 alineatul (3) din Directiva 2002/83/CE și cu articolul 36 alineatul (3) din Directiva 2005/68/CE, sunt incluse în fondurile proprii de bază de nivelul 1 pentru o perioadă de maximum 10 ani de la data menționată la articolul 310.

(7)       Fără a aduce atingere articolului 94, elementele fondurilor proprii de bază care au fost emise înainte de ...*, și care ar putea fi utilizate pentru a atinge marja de solvabilitate disponibilă până la 25 % din marja de solvabilitate în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) din Directiva 73/239/CEE, cu articolul 1 din Directiva 2002/13/CE, cu articolul 27 alineatul (3) din Directiva 2002/83/CE și cu articolul 36 alineatul (3) din Directiva 2005/68/CE, sunt incluse în fondurile proprii de bază de nivelul 2 pentru o perioadă de maximum 10 ani de la data menționată la articolul 310.

(8)       În ceea ce privește întreprinderile de asigurare și de reasigurare care investesc în valori mobiliare tranzacționabile sau în alte instrumente financiare bazate pe creditele „reambalate” emise înainte de 1 ianuarie 2011, cerințele menționate la articolul 135 alineatul 2 litera (a) se aplică de la 31 decembrie 2014, dar numai în cazul în care noi expuneri subiacente sunt adăugate sau înlocuite după 31 decembrie 2014.

(9)       Parametrii standard care trebuie folosiți pentru acțiunile achiziționate de întreprindere până la …* inclusiv, la calcularea submodulului „risc aferent devalorizării acțiunilor” în conformitate cu formula standard, fără opțiunea menționată la articolul 304, se calculează ca medii ponderate ale:

(a)       parametrului standard care trebuie folosit la calcularea submodulului „risc aferent devalorizării acțiunilor” în conformitate cu articolul 304; și

(b)       ale parametrului standard care trebuie folosit la calcularea submodulului „risc aferent devalorizării acțiunilor” în conformitate cu formula standard, fără opțiunea menționată la articolul 304.

Ponderea parametrului de la litera (b) crește cel puțin linear la sfârșitul fiecărui exercițiu de la 0 % în timpul exercițiului care începe la 1 ianuarie 2014 la 100 % în decurs de 7 ani de la 1 ianuarie 2014.

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a în care se precizează criteriile care trebuie îndeplinite, inclusiv acțiunile care pot face obiectul perioadei tranzitorii.

Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a perioadei de tranziție, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili procedurile care trebuie urmate pentru aplicarea prezentului alineat.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare până la […].

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al patrulea paragraf în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(10)     În cazul în care, la …*, statele membre au pus în aplicare dispozițiile menționate la articolul 4 din Directiva 2003/41/CE, ele pot continua, până la adoptarea modificărilor aduse articolelor 17-17c din Directiva 2003/41/CE, să aplice actele cu putere de lege și actele administrative pe care le-au adoptat pentru a se conforma articolelor 1-19, 27-30, 32-35 și 37-67 din Directiva 2002/83/CE, în versiunea aflată în vigoare în ultima zi de aplicare a Directivei 2002/83/CE.

(11)     Țările terțe care aplică o legislație recunoscută drept echivalentă cu dispozițiile prezentei directive pot aplica perioade de tranziție echivalente cu cele stabilite la alineatele (1)-(10).

(12)     Statele membre pot permite ultimei întreprinderi-mamă de asigurare sau de reasigurare, pentru o perioadă de cel mult șapte ani de la data menționată la articolul 309 alineatul (1) să solicite aprobarea unui model intern al grupului aplicabil unei părți a unui grup în care atât întreprinderea, cât și ultima întreprindere-mamă sunt situate în același stat membru și dacă partea respectivă este o parte distinctă cu un profil de risc în mod semnificativ diferit de restul grupului.

Articolul 308c

Ajustare de concordanță pentru anumite obligații de asigurare de viață

(1)       Prin derogare de la articolele 75, 76 și 77, statele membre pot permite întreprinderilor de asigurare de viață să calculeze ratele structurii relevante pe termene a ratelor dobânzilor fără risc folosite pentru a calcula cea mai bună estimare cu privire la obligațiile de asigurare de viață utilizând o ajustare de concordanță în conformitate cu alineatele (2) și (3), sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții referitoare la obligațiile de asigurare de viață și la activele care le acoperă:

(a)       întreprinderea de asigurare de viață a desemnat un portofoliu de active alcătuit din obligațiuni și alte active cu caracteristici de trezorerie similare pentru a acoperi cea mai bună estimare a portofoliului de obligații de asigurare de viață și menține desemnarea respectivă pe toată durata ciclului de viață al obligațiilor, cu excepția scopului de a menține echivalența fluxurilor de trezorerie dintre active și pasive în cazul în care fluxurile de trezorerie au suferit modificări substanțiale, cum ar fi nerambursarea unei obligațiuni;

(b)       portofoliul de obligații de asigurare de viață căruia i se aplică ajustarea de concordanță și portofoliul de active desemnat sunt restricționate, gestionate și organizate separat de celelalte activități ale întreprinderii de asigurare de viață, fără posibilitatea de transfer;

(c)       fluxurile de trezorerie viitoare ale portofoliului de active desemnat reproduc fiecare dintre fluxurile de trezorerie viitoare ale portofoliului de obligații de asigurare de viață în aceeași monedă și orice neconcordanță nu generează riscuri substanțiale cu privire la riscurile inerente ale activității de asigurare de viață căreia i se aplică o ajustare de concordanță;

(d)       contractele de asigurare de viață asociate portofoliului de obligații de asigurare de viață nu generează plăți viitoare de prime;

(e)       singurele riscuri de subscriere asociate portofoliului de obligații de asigurare de viață sunt riscul de longevitate, riscul de cheltuieli și de revizuire, iar contractele asociate obligațiilor de asigurare de viață fie nu prevăd nicio opțiune pentru titularul poliței, fie prevăd doar o opțiune de răscumpărare în cazul căreia valoarea de răscumpărare nu depășește valoarea activelor, evaluate în conformitate cu articolul 7, care acoperă obligațiile de asigurare de viață în momentul exercitării opțiunii de răscumpărare;

(f)       fluxurile de trezorerie ale activelor din cadrul portofoliului de active desemnat sunt fixe;

(g)       fluxurile de trezorerie ale activelor din cadrul portofoliului de active desemnat nu pot fi modificate de emitenții activelor sau de terți;

(h)      nici un activ din cadrul portofoliului de active desemnat nu are o calitate a creditului sub nivelul corespunzător de calitate a creditului stabilit în conformitate cu alineatul (7);

(i)       întreprinderea de asigurare de viață face publică aplicarea ajustării de concordanță în conformitate cu prezentul articol și efectul monetar asupra poziției sale financiare;

(j)        activitățile întreprinderii de asigurare de viață cu privire la care se aplică ajustarea de concordanță în conformitate cu prezentul articol se desfășoară numai în statul membru în care a fost autorizată întreprinderea;

(k)       autoritatea de supraveghere aprobă aplicarea ajustării de concordanță în cazul portofoliului de obligații de asigurare de viață atunci când este convinsă că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la literele (a)-(j).

Atunci când fluxurile de trezorerie ale obligațiilor de asigurare de viață menționate la litera (f) depind de inflație, întreprinderea de asigurare de viață poate utiliza active ale căror fluxuri de trezorerie sunt fixe, cu excepția dependenței de inflație, cu condiția ca activele respective să reproducă fluxurile de trezorerie ajustate în funcție de inflație ale portofoliului de obligații de asigurare de viață.

(2)       Ajustarea de concordanță se calculează, pentru fiecare monedă și cu privire la fiecare scadență, în conformitate cu următoarele principii:

(a)       ajustarea de concordanță este egală cu diferența dintre următoarele elemente:

(i)       rata efectivă anuală, calculată ca rata unică de reducere care, atunci când se aplică fluxurilor de trezorerie ale portofoliului de obligații de asigurare de viață, are drept rezultat o valoare egală cu valoarea în conformitate cu articolul 75 a portofoliului de active desemnat; și

(ii)      rata efectivă anuală, calculată ca rata unică de reducere care, atunci când se aplică fluxurilor de trezorerie ale portofoliului de obligații de asigurare de viață, are drept rezultat o valoare egală cu valoarea celei mai bune estimări a portofoliului de obligații de asigurare de viață atunci când se ține cont de valoarea în timp utilizând structura de bază pe termene a ratelor dobânzilor fără risc;

(b)       ajustarea de concordanță nu include spreadul fundamental care reflectă riscurile reținute de întreprinderea de asigurare de viață;

(c)       ajustarea de concordanță asigură stimulente pentru bună gestiune, ținând cont cel puțin de calitatea creditului activelor desemnate.

(3)       În sensul alineatului (2) litera (b), spreadul fundamental este:

(a)       evaluat permanent în mod dinamic și este egal cu suma următoarelor elemente:

(i)       spreadul de credit care corespunde probabilității de nerăscumpărare a activelor; și

(ii)      spreadului de credit care corespunde pierderii preconizate rezultate din deprecierea activului.

(b)       egal cu cel puțin 75 % din media pe termen lung a spreadului ratei de bază a dobânzilor fără risc a activelor cu o durată, calitate a creditului și clasă de active identică observat pe piețele financiare.

Probabilitatea de nerăscumpărare menționată la litera (a) punctul (i) se bazează pe statistici pe termen lung în materie de nerăscumpărare relevante pentru activ din punctul de vedere al duratei, al calității creditului și al clasei sale de active.

(4)       Întreprinderilor de asigurare de viață care aplică metoda de calcul prevăzută la alineatele (2) și (3) nu li se permite să aplice nicio altă ajustare a structurii pe termene a ratelor dobânzilor fără risc. Întreprinderile de asigurare de viață care aplică ajustarea de concordanță unui portofoliu de obligații de asigurare de viață nu pot reveni la abordarea care nu include o ajustare de concordanță. În cazul în care o întreprindere de asigurare de viață care aplică ajustarea de concordanță nu mai este în măsură să respecte condițiile prevăzute la alineatul (1), întreprinderea informează imediat autoritatea de supraveghere și ia măsurile necesare pentru a reinstitui conformitatea cu condițiile respective. Dacă nu este în măsură să reinstituie conformitatea cu condițiile respective în termen de două luni, întreprinderea încetează să aplice ajustarea de concordanță tuturor obligațiilor sale de asigurare de viață și poate aplica din nou ajustarea de concordanță doar după o perioadă de 24 de luni.

(5)       Întreprinderilor de asigurare de viață care aplică ajustarea de concordanță prevăzută la prezentul articol nu li se permite să aplice structura relevantă adaptată pe termene a ratelor dobânzilor fără risc menționată la articolul 77a sau mecanismul de ajustare simetrică menționat la articolul 106a.

(6)       Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a prin care se precizează următoarele:

(a)       criteriile pe care trebuie să le îndeplinească întreprinderile de asigurare de viață pentru a fi eligibile să aplice ajustarea de concordanță prevăzută la prezentul articol;

(b)       criteriile pentru aprobarea și verificarea conformității cu cerințele prevăzute la alineatul (1);

(c)       ipotezele și metodele care trebuie aplicate la calcularea spreadului fundamental menționat la alineatul (3);

(d)       criteriile pentru verificarea conformității cu cerințele prevăzute la alineatul (2) litera (c).

(7)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește calitatea creditului activelor, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza calitatea creditului activelor desemnate, care trebuie să fie mai ridicată decât calitatea minimă considerată în general a corespunde investițiilor sigure, în sensul alineatului (1) litera (h), inclusiv, atunci când este relevant, limitele corespunzătoare necesare pentru a garanta o calitate adecvată a creditului a tuturor activelor pentru întreprindere în ansamblu.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la al doilea paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(8)       Atunci când întreprinderile de asigurare de viață își calculează toate rezervele tehnice sau o parte substanțială a acestora cu o structură relevantă pe termene a ratelor dobânzilor fără risc care include o ajustare de concordanță mai mare de zero, întreprinderile respective comunică anual autorității de supraveghere, în scris, următoarele informații:

(a)       o descriere a efectului reducerii ajustării de concordanță la zero;

(b)       atunci când reducerea ajustării de concordanță la zero ar avea drept rezultat nerespectarea cerinței de capital de solvabilitate, o analiză a planurilor întreprinderii de restabilire într-o astfel de situație a nivelului de fonduri proprii eligibile care să acopere cerința de capital de solvabilitate sau de reducere a profilului de risc astfel încât să asigure respectarea cerinței de capital de solvabilitate;

(c)       cuantumul rezervelor tehnice pentru obligațiile de asigurare de viață cărora li se aplică ajustarea de concordanță.

(9)       AEAPO, în strânsă cooperare cu CERS și după desfășurarea unei consultări publice, evaluează aplicarea articolelor 77a, 77b, 106, 106a și 304 și a alineatelor (1)-(8) de la prezentul articol, inclusiv aplicarea actelor delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul acestora. Evaluarea respectivă este realizată cu privire la disponibilitatea garanțiilor pe termen lung ale produselor de asigurare de viață, comportamentul întreprinderilor de asigurare de viață în calitate de investitori pe termen lung și, mai general, stabilitatea financiară. Pe baza evaluării respective, Comisia transmite un raport Parlamentului European și Consiliului până la 1 ianuarie 2021 sau, dacă este cazul în ceea ce privește ajustarea de concordanță, până la 1 ianuarie 2019.

Raportul se axează în particular pe efectele asupra:

(a)       funcționării și stabilității piețelor europene de asigurare de viață;

(b)       pieței interne și în particular asupra concurenței și a condițiilor echitabile de concurență de pe piețele europene de asigurare de viață;

(c)       protecției titularilor polițelor;

(d)       măsurii în care întreprinderile de asigurare de viață continuă să opereze ca investitori pe termen lung;

(e)       disponibilității și stabilirii prețurilor produselor de tip rentă;

(f)       disponibilității și stabilirii prețurilor altor produse (concurente);

(g)       strategiilor de investiții pe termen lung ale întreprinderilor cu privire la produsele cărora li se aplică alineatele (1)-(7) raportat la cele legate de alte garanții pe termen lung;

(h)      alegerii consumatorilor și asupra conștientizării riscurilor de către consumatori;

(i)       întreprinderilor de asigurare de viață cu un grad ridicat de diversificare și asupra întreprinderilor de asigurare de viață cu un grad mai redus de diversificare; și

(j)        pe alte efecte asupra economiei reale.

În plus, raportul se bazează pe experiența în materie de supraveghere a aplicării articolelor 77a, 77b, 106, 106a și 304 și a alineatelor (1)-(8) de la prezentul articol, inclusiv a aplicării actelor delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul acestora.

Raportul este urmat, dacă este necesar, de propuneri legislative corespunzătoare.

(10)     În cazul în care raportul menționat la alineatul (9) conchide că ajustarea de concordanță nu este măsura potrivită în contextul unei piețe de asigurare de viață funcționale și stabile și al principiilor pe care se bazează prezenta directivă, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 301a pentru a înlocui prezentul articol cu următoarele dispoziții tranzitorii pentru aplicarea ajustării de concordanță.

Articolul 308c

Măsură tranzitorie privind ajustarea de concordanță pentru anumite obligații de asigurare de viață

(1)       Prin derogare de la articolele 75, 76 și 77, statele membre pot permite întreprinderilor de asigurare de viață să calculeze ratele structurii relevante pe termene a ratelor dobânzilor fără risc folosite pentru a calcula cea mai bună estimare cu privire la obligațiile de asigurare de viață utilizând o ajustare de concordanță în conformitate cu alineatele (2) și (3), sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții referitoare la obligațiile de asigurare de viață și la activele care le acoperă:

(a)       întreprinderea de asigurare de viață a desemnat un portofoliu de active alcătuit din obligațiuni și alte active cu caracteristici de trezorerie similare pentru a acoperi cea mai bună estimare a portofoliului de obligații de asigurare de viață și menține desemnarea respectivă pe toată durata ciclului de viață al obligațiilor, cu excepția scopului de a menține echivalența fluxurilor de trezorerie dintre active și pasive în cazul în care fluxurile de trezorerie au suferit modificări substanțiale, cum ar fi nerambursarea unei obligațiuni;

(b)       portofoliul de obligații de asigurare de viață căruia i se aplică ajustarea de concordanță și portofoliul de active desemnat sunt restricționate, gestionate și organizate separat de celelalte activități ale întreprinderii de asigurare de viață, fără posibilitatea de transfer;

(c)       fluxurile de trezorerie viitoare ale portofoliului de active desemnat reproduc fiecare dintre fluxurile de trezorerie viitoare ale portofoliului de obligații de asigurare de viață în aceeași monedă și orice neconcordanță nu generează riscuri substanțiale cu privire la riscurile inerente ale activității de asigurare de viață căreia i se aplică o ajustare de concordanță;

(d)       contractele de asigurare de viață asociate portofoliului de obligații de asigurare de viață nu generează plăți viitoare de prime;

(e)       singurele riscuri de subscriere asociate portofoliului de obligații de asigurare de viață sunt riscul de longevitate, riscul de cheltuieli și riscul de revizuire; contractele asociate obligațiilor de asigurare de viață fie nu prevăd nicio opțiune pentru titularul poliței, fie prevăd doar o opțiune de răscumpărare în cazul căreia valoarea de răscumpărare nu depășește valoarea activelor, evaluate în conformitate cu articolul 7, care acoperă obligațiile de asigurare de viață în momentul exercitării opțiunii de răscumpărare;

(f)       fluxurile de trezorerie ale activelor din cadrul portofoliului de active desemnat sunt fixe;

(g)       fluxurile de trezorerie ale activelor din cadrul portofoliului de active desemnat nu pot fi modificate de emitenții activelor sau de terți;

(h)      nici un activ din cadrul portofoliului de active desemnat nu are o calitate a creditului sub nivelul corespunzător de calitate a creditului stabilit în conformitate cu alineatul (7);

(i)       întreprinderea de asigurare de viață face publică aplicarea ajustării de concordanță în conformitate cu prezentul articol și efectul monetar asupra poziției sale financiare;

(j)        activitățile întreprinderii de asigurare de viață cu privire la care se aplică ajustarea de concordanță în conformitate cu prezentul articol se desfășoară numai în statul membru în care a fost autorizată întreprinderea;

(k)       autoritatea de supraveghere aprobă aplicarea ajustării de concordanță în cazul portofoliului de obligații de asigurare de viață atunci când este convinsă că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la literele (a)-(j).

Atunci când fluxurile de trezorerie ale obligațiilor de asigurare de viață menționate la litera (f) depind de inflație, întreprinderea de asigurare de viață poate utiliza active ale căror fluxuri de trezorerie sunt fixe, cu excepția dependenței de inflație, cu condiția ca activele respective să reproducă fluxurile de trezorerie ajustate în funcție de inflație ale portofoliului de obligații de asigurare de viață.

(2)       Ajustarea de concordanță se calculează, pentru fiecare monedă și cu privire la fiecare scadență, în conformitate cu următoarele principii:

(a)       ajustarea de concordanță este egală cu diferența dintre următoarele elemente:

(i)       rata efectivă anuală, calculată ca rata unică de reducere care, atunci când se aplică fluxurilor de trezorerie ale portofoliului de obligații de asigurare de viață, are drept rezultat o valoare egală cu valoarea în conformitate cu articolul 75 a portofoliului de active desemnat; și

(ii)      rata efectivă anuală, calculată ca rata unică de reducere care, atunci când se aplică fluxurilor de trezorerie ale portofoliului de obligații de asigurare de viață, are drept rezultat o valoare egală cu valoarea celei mai bune estimări a portofoliului de obligații de asigurare de viață atunci când se ține cont de valoarea în timp utilizând structura de bază pe termene a ratelor dobânzilor fără risc;

(b)       ajustarea de concordanță nu include spreadul fundamental care reflectă riscurile reținute de întreprinderea de asigurare de viață;

(c)       ajustarea de concordanță asigură stimulente pentru bună gestiune, ținând cont cel puțin de calitatea creditului activelor desemnate.

(3)       În sensul alineatului (2) litera (b), spreadul fundamental este:

(a)       evaluat permanent în mod dinamic și egal cu suma următoarelor elemente:

(i)       spreadul de credit care corespunde probabilității de nerăscumpărare a activelor; și

(ii)      spreadului de credit care corespunde pierderii preconizate rezultate din deprecierea activului;

(b)       egal cu cel puțin 75 % din media pe termen lung a spreadului ratei de bază a dobânzilor fără risc a activelor cu o durată, calitate a creditului și clasă de active identică observat pe piețele financiare.

Probabilitatea de nerăscumpărare menționată la litera (a) punctul (i) se bazează pe statistici pe termen lung în materie de nerăscumpărare relevante pentru activ din punctul de vedere al duratei, al calității creditului și al clasei sale de active.

(4)       Întreprinderilor de asigurare de viață care aplică metoda de calcul prevăzută la alineatele (2) și (3) nu li se permite să aplice nicio altă ajustare a structurii pe termene a ratelor dobânzilor fără risc. Întreprinderile de asigurare de viață care aplică ajustarea de concordanță unui portofoliu de obligații de asigurare de viață nu pot reveni la abordarea care nu include o ajustare de concordanță.   În cazul în care o întreprindere de asigurare de viață care aplică ajustarea de concordanță nu mai este în măsură să respecte condițiile prevăzute la alineatul (1), întreprinderea informează imediat autoritatea de supraveghere și ia măsurile necesare pentru a reinstitui conformitatea cu condițiile respective. Dacă nu este în măsură să reinstituie conformitatea cu condițiile respective în termen de două luni, întreprinderea încetează să aplice ajustarea de concordanță tuturor obligațiilor sale de asigurare de viață și poate aplica din nou ajustarea de concordanță doar după o perioadă de 24 de luni.

(5)       Întreprinderilor de asigurare de viață care aplică ajustarea de concordanță prevăzută la prezentul articol nu li se permite să aplice structura relevantă adaptată pe termene a ratelor dobânzilor fără risc menționată la articolul 77a sau mecanismul de ajustare simetrică menționat la articolul 106a.

(6)       Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 301a prin care se precizează următoarele:

(a)       criteriile pe care trebuie să le îndeplinească întreprinderile de asigurare de viață pentru a fi eligibile să aplice ajustarea de concordanță prevăzută la prezentul articol;

(b)       criteriile pentru aprobarea și verificarea conformității cu cerințele prevăzute la alineatul (1);

(c)       ipotezele și metodele care trebuie aplicate la calcularea spreadului fundamental menționat la alineatul (3);

(d)       criteriile pentru verificarea conformității cu cerințele prevăzute la alineatul (2) litera (c);

(7)       Pentru a asigura o armonizare consecventă în ceea ce privește calitatea creditului activelor, AEAPO elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza calitatea creditului activelor desemnate, care trebuie să fie mai ridicată decât calitatea minimă considerată în general a corespunde investițiilor sigure, în sensul alineatului (1) litera (h), inclusiv, atunci când este relevant, limitele corespunzătoare necesare pentru a garanta o calitate adecvată a creditului a tuturor activelor pentru întreprindere în ansamblu.

AEAPO prezintă Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare până la [...].

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la al doilea paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(8)       Atunci când întreprinderile de asigurare de viață își calculează toate rezervele tehnice sau o parte substanțială a acestora cu o structură relevantă pe termene a ratelor dobânzilor fără risc care include o ajustare de concordanță mai mare de zero, întreprinderile respective comunică anual autorității de supraveghere, în scris, următoarele informații:

(a)       o descriere a efectului reducerii ajustării de concordanță la zero;

(b)       atunci când reducerea ajustării de concordanță la zero ar avea drept rezultat nerespectarea cerinței de capital de solvabilitate, o analiză a planurilor întreprinderii de restabilire într-o astfel de situație a nivelului de fonduri proprii eligibile care să acopere cerința de capital de solvabilitate sau de reducere a profilului de risc astfel încât să asigure respectarea cerinței de capital de solvabilitate;

(c)       cuantumul rezervelor tehnice pentru obligațiile de asigurare de viață cărora li se aplică ajustarea de concordanță.

(9)       Rata dobânzii se calculează, pentru fiecare monedă și cu privire la fiecare scadență, ca media ponderată:

(a)       a ratei dobânzii menționate la alineatele (1)-(8); și

(b)       a ratei dobânzii pentru scadența structurii relevante pe termene a ratelor dobânzilor fără risc măsurate în conformitate cu articolele 75, 76 și 77.

Ponderea ratei dobânzii crește cel puțin linear la sfârșitul fiecărui exercițiu de la o șeptime în timpul primului exercițiu în care se aplică prezentul articol la 100 % în decurs de șapte ani de la data de aplicare a prezentei directive.”

72. La articolul 309, alineatul (1) ▌se înlocuiește cu următorul text:

„(1)     „Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma articolelor 4, 10, 13, 14, articolului 17 alineatul (3), articolelor 18, 23, 26-32, 34-49, 51-55, articolului 58 alineatul (8), articolelor 67, 68, 71, 72, 74- 85, 87-91, 93-96, 98, 100-110, 112, 113, 115-126, 128, 129, 131-134, 136-142, 143, 144, 146, 148, 162-167, 172, 173, 178, 185, 190, 192, 210-233, 235-240, 243-258, 260-263, 265, 266, 303 și 304, precum și anexelor III și IV până la 31 decembrie 2012. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte, precum și un tabel de corespondență între actele respective și prezenta directivă.”

73.      La articolul 310 primul paragraf, data de „1 noiembrie 2012” ▌se înlocuiește cu „1 ianuarie 2014”.

73a.    Se introduce următorul articol:

„Articolul 310a

Personalul și resursele AEAPO

AEAPO evaluează necesitățile de personal și de resurse rezultate din asumarea competențelor și atribuțiilor sale în temeiul prezentei directive și prezintă un raport Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.”

74.      ▌Articolul 311 ▌se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 311

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolele 308a și 308b se aplică de la 1 ianuarie 2013.

Articolele 1, 2, 3, 5-9, 11, 12, 15, 16, articolul 17 alineatul (2), articolele 19-22, 24, 25, 33, 57, articolul 58 alineatele (1)-(7), articolele 59-66, 69, 70, 73, 145, 147, 149-161, 168-171, 174-177, 179-184, 186-189, 191, 193-209, 267-300, 302, 305-308 și anexele I, II, V, VI și VII se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Comisia poate adopta acte delegate și standarde tehnice de reglementare și de punere în aplicare înainte de data menționată la al treilea paragraf.”

75.      În anexa III partea A, punctul 28 se înlocuiește cu următorul text:

„(28)   în oricare dintre cazuri și ca alternativă la formele de întreprinderi de asigurare generală enumerate la punctele 1-27 și la punctul 29, forma de societate europeană (SE) în sensul Regulamentului (CE) nr. 2157/2001 al Consiliului (1).”

76.      În anexa III, partea A, se adaugă ▌următorul punct:

„29.     în măsura în care statul membru în cauză permite unei societăți cooperative să desfășoare activități de asigurare generală și ca alternativă la formele de întreprinderi de asigurare generală enumerate la punctele 1-28, forma de societate cooperativă europeană (SCE) în sensul Regulamentului (CE) nr. 1435/2003 al Consiliului[12].”

77.      În anexa III partea B, punctul 28 se înlocuiește cu următorul text:

„28.     în oricare dintre cazuri și ca alternativă la formele de întreprinderi de asigurare de viață enumerate la punctele 1-27, forma de societate europeană (SE), în sensul Regulamentului (CE) nr. 2157/2001.”

78.      În anexa III, partea B, se adaugă ▌următorul punct:

„29.     în măsura în care statul membru în cauză permite unei societăți cooperative să desfășoare activități de asigurare de viață și ca alternativă la formele de întreprinderi de asigurare de viață enumerate la punctele 1-28, forma de societate cooperativă europeană (SCE) în sensul Regulamentului (CE) nr. 1435/2003.”

79.      În anexa III partea C, punctul 28 se înlocuiește cu următorul text:

„28.     în oricare dintre cazuri și ca alternativă la formele de întreprinderi de reasigurare enumerate la punctele 1-27 și la punctul 29, forma de societate europeană (SE) în sensul Regulamentului (CE) nr. 2157/2001.”

80.      În anexa III, partea C, se adaugă ▌următorul punct:

„29.     în măsura în care statul membru în cauză permite unei societăți cooperative să desfășoare activități de reasigurare și ca alternativă la formele de întreprinderi de reasigurare enumerate la punctele 1-28, forma de societate cooperativă europeană (SCE) în sensul Regulamentului (CE) nr. 1435/2003.”