Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Criza financiară a arătat că un comportament iresponsabil al participanților la piață poate compromite bazele sistemului financiar, ceea ce duce la pierderea încrederii tuturor părților, în special a consumatorilor, și poate avea consecințe sociale și economice grave. Numeroși consumatori și-au pierdut încrederea în sectorul financiar, iar unii împrumutați s-au aflat în situația de a nu-și mai putea rambursa împrumuturile, astfel că numărul cazurilor de neplată și de vânzări forțate a crescut. Având în vedere problemele scoase la iveală de criza financiară și în contextul eforturilor pentru a asigura o piață internă eficientă și competitivă, Comisia a propus măsuri legate de contractele de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale, printre care un cadru fiabil aplicabil intermedierii de credite, pentru crearea unor piețe responsabile și fiabile și redobândirea încrederii consumatorilor.

(3) Criza financiară a arătat că un comportament iresponsabil al participanților la piață poate compromite bazele sistemului financiar, ceea ce duce la pierderea încrederii tuturor părților, în special a consumatorilor, și poate avea consecințe sociale și economice grave. Numeroși consumatori și-au pierdut încrederea în sectorul financiar, iar unii împrumutați s-au aflat în situația de a nu-și mai putea rambursa împrumuturile, astfel că numărul cazurilor de neplată și de vânzări forțate a crescut. Drept urmare, grupul G20 a solicitat Consiliul pentru Stabilitate Financiară să propună măsuri în vederea stabilirii unor principii pentru standarde solide de subscriere în ceea ce privește proprietățile imobiliare. Deși unele dintre cele mai mari probleme legate de criză s-au semnalat în afara Uniunii, nivelul datoriilor consumatorilor din Uniune este semnificativ și este concentrat în mare măsură în împrumuturi legate de proprietăți imobiliare rezidențiale. Prin urmare, trebuie să se asigure un cadru de reglementare al Uniunii în acest domeniu care să fie solid și în concordanță cu principiile internaționale și care să utilizeze în mod corespunzător sfera instrumentelor disponibile, inclusiv raporturile loan-to-value (împrumut/valoarea garanției), loan-to-income (împrumut/venit), debt-to-income (datorie/venit) și alte raporturi similare. Acest lucru este important în contextul eforturilor de a asigura o piață internă eficientă și competitivă, care să asigure stabilitatea financiară, piețe responsabile și încrederea consumatorilor, în conformitate cu angajamentul din comunicarea Comisiei intitulată „Actul privind piața unică: Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii”1.

________________

1 COM(2011)0206 , 13.4.2011.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4) Au fost identificate o serie de probleme pe piețele ipotecare ale UE asociate cu practicile iresponsabile de împrumut în etapa precontractuală și cu posibilitățile intermediarilor de credite și ale instituțiilor non-bancare de a avea un comportament iresponsabil. Printre acestea se numără probleme legate de împrumuturile într-o monedă străină, pe care consumatorii le-au contractat în acea monedă pentru a profita de cursul de schimb avantajos oferit, fără a înțelege însă așa cum se cuvine riscul valutar pe care le implică aceste împrumuturi. Aceste probleme sunt determinate de deficiențele pieței și ale reglementărilor, dar și de alți factori, de exemplu climatul economic general și nivelul scăzut de cultură financiară. Pe lângă acestea, au fost evidențiate și alte probleme, cum sunt ineficiența, neconcordanța sau inexistența regimurilor de înregistrare, de autorizare și de supraveghere pentru intermediarii de credite și instituțiile non-bancare care oferă credite pentru proprietăți imobiliare rezidențiale. Problemele enumerate pot avea efecte colaterale semnificative la nivel macroeconomic, pot fi în detrimentul consumatorilor, pot constitui obstacole economice sau juridice în calea activității transfrontaliere și pot crea condiții de concurență inegale între actorii de pe piață.

(4) Comisia a identificat o serie de probleme pe piețele ipotecare din Uniune asociate cu practicile iresponsabile de împrumut și cu posibilitățile participanților la piață, inclusiv ale intermediarilor de credite și ale instituțiilor non-bancare de a avea un comportament iresponsabil. Printre acestea se numără probleme legate de împrumuturile într-o monedă străină, pe care consumatorii le-au contractat în acea monedă pentru a profita de cursul de schimb avantajos oferit, fără a dispune însă de informații adecvate sau fără a înțelege așa cum se cuvine riscul valutar pe care le implică aceste împrumuturi. Aceste probleme sunt determinate de deficiențele pieței și ale reglementărilor, dar și de alți factori, de exemplu climatul economic general și nivelul scăzut de cultură financiară. Pe lângă acestea, au fost evidențiate și alte probleme, cum sunt ineficiența, neconcordanța sau inexistența regimurilor de înregistrare, de autorizare și de supraveghere pentru intermediarii de credite și instituțiile non-bancare care oferă credite pentru proprietăți imobiliare rezidențiale. Problemele enumerate pot avea efecte colaterale semnificative la nivel macroeconomic, pot fi în detrimentul consumatorilor, pot constitui obstacole economice sau juridice în calea activității transfrontaliere și pot crea condiții de concurență inegale între actorii de pe piață.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5) Pentru a facilita crearea unei piețe interne a contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale care să funcționeze corect și să ofere un grad ridicat de protecție a consumatorilor, este nevoie de crearea unui cadru armonizat la nivelul Uniunii în mai multe domenii. De asemenea, este necesar să se prevadă norme armonizate pentru a le permite consumatorilor care doresc să încheie un contract de credit pentru o proprietate imobiliară rezidențială să facă acest lucru având siguranța că instituțiile cu care au relații acționează în mod profesionist și responsabil.

(5) Pentru a facilita crearea unei piețe interne a contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale care să funcționeze corect și să ofere un grad ridicat de protecție a consumatorilor, este nevoie de crearea unui cadru armonizat în mod corespunzător la nivelul Uniunii în mai multe domenii, ținându-se seama de diferențele naționale și regionale de pe piața proprietăților imobiliare rezidențiale și, prin urmare, a creditelor și a serviciilor relaționate conexe.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5a) Prezenta directivă ar trebui, prin urmare să dezvolte o piață internă mai transparentă, eficientă și competitivă, prin contracte de credit coerente, flexibile și echitabile pentru proprietăți imobiliare rezidențiale, promovând totodată practici sustenabile de împrumut și incluziunea financiară și asigurând astfel un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6) Prezenta directivă își propune să îmbunătățească condițiile pentru crearea și funcționarea pieței interne prin apropierea legislațiilor statelor membre și stabilirea unor standarde de calitate pentru anumite servicii, în special în ceea ce privește distribuirea și furnizarea creditelor de către creditori și intermediarii de credite. Stabilirea unor standarde de calitate pentru furnizarea de credite presupune în mod necesar introducerea unor prevederi referitoare la cerințele de autorizare și prudențiale.

(6) Prezenta directivă își propune să îmbunătățească condițiile pentru crearea și funcționarea pieței interne prin apropierea legislațiilor statelor membre și stabilirea unor standarde de calitate pentru anumite servicii, în special în ceea ce privește distribuirea și furnizarea creditelor de către creditori și intermediarii de credite, precum și prin promovarea bunelor practici. Stabilirea unor standarde de calitate pentru furnizarea de credite presupune în mod necesar introducerea unor prevederi referitoare la cerințele de autorizare și prudențiale.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7) În domeniile care nu intră sub incidența prezentei directive, statele membre trebuie să aibă libertatea de a introduce o legislație națională sau de a o menține pe cea existentă. Statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a menține sau de a introduce dispoziții naționale în domenii precum dreptul contractual în ceea ce privește validitatea contractelor de credit, evaluarea proprietăților, cadastrul, informațiile contractuale, problemele postcontractuale și remedierea situațiilor de neplată.

(7) În domeniile care nu intră sub incidența prezentei directive, statele membre trebuie să aibă libertatea de a introduce o legislație națională sau de a o menține pe cea existentă. În special, statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a menține sau de a introduce dispoziții naționale în domenii precum dreptul contractual în ceea ce privește validitatea contractelor de credit, legislația privind proprietatea, cadastrul, informațiile contractuale și problemele postcontractuale nereglementate aici.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8) Deoarece consumatorii și întreprinderile nu se află pe aceeași poziție, ei nu necesită același nivel de protecție. Deși este important să se garanteze drepturile consumatorilor prin dispoziții de la care să nu se poată deroga prin contract, este rezonabil să se permită întreprinderilor și organizațiilor să încheie și alte acorduri. Prezenta directivă trebuie așadar să se aplice creditelor acordate consumatorilor. Statele membre trebuie să aibă totuși posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare la persoane fizice sau juridice care nu sunt consumatori, în special microîntreprinderi, așa cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii.

(8) Deoarece consumatorii și întreprinderile nu se află pe aceeași poziție, ei nu necesită același nivel de protecție. Deși este important să se garanteze drepturile consumatorilor prin dispoziții de la care să nu se poată deroga prin contract, este rezonabil să se permită întreprinderilor și organizațiilor să încheie și alte acorduri.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10) Prezenta directivă nu trebuie să se aplice anumitor contracte de credit în cadrul cărora creditul urmează să fie rambursat din veniturile obținute în urma vânzării unei proprietăți imobiliare și al căror principal obiectiv este facilitarea consumului, cum sunt produsele de tip equity release sau alte produse specializate echivalente. Contractele de credit de acest tip au caracteristici specifice care depășesc cadrul prezentei directive. O evaluare a bonității împrumutatului, de exemplu, este nerelevantă din moment ce plățile se efectuează de la creditor către împrumutat, și nu invers. O asemenea tranzacție impune totodată, printre altele, prezentarea unor informații precontractuale cu totul diferite. Totodată, alte produse, de exemplu rentele viagere (home reversions), care au funcții comparabile cu ipotecile inverse (reverse mortgages sau lifetime mortgages), nu implică acordarea unui credit, așadar nu intră sub incidența prezentei directive. Cu toate acestea, prezenta directivă trebuie să se aplice împrumuturilor garantate al căror scop principal îl constituie facilitarea achiziționării unei proprietăți imobiliare, inclusiv împrumuturilor care nu presupun rambursarea capitalului sau celor al căror scop este furnizarea unei finanțări temporare între vânzarea unei proprietăți imobiliare și achiziționarea alteia.

(10) Prezenta directivă nu trebuie să se aplice anumitor contracte de credit în cadrul cărora creditorul contribuie cu o sumă forfetară, plăți periodice sau alte modalități de plată a creditului în schimbul unei sume obținute în urma vânzării unei proprietăți imobiliare rezidențiale și al căror principal obiectiv este facilitarea consumului, cum sunt produsele de tip equity release sau alte produse specializate echivalente. Contractele de credit de acest tip au caracteristici specifice care depășesc cadrul prezentei directive. O evaluare a bonității împrumutatului, de exemplu, este nerelevantă din moment ce plățile se efectuează de la creditor către împrumutat, și nu invers. O asemenea tranzacție impune totodată, printre altele, prezentarea unor informații precontractuale cu totul diferite. Totodată, alte produse, de exemplu rentele viagere (home reversions), care au funcții comparabile cu ipotecile inverse (reverse mortgages sau lifetime mortgages), nu implică acordarea unui credit, așadar nu intră sub incidența prezentei directive. Cu toate acestea, prezenta directivă trebuie să se aplice împrumuturilor garantate al căror scop principal îl constituie facilitarea achiziționării unei proprietăți imobiliare, inclusiv împrumuturilor care nu presupun rambursarea capitalului sau celor al căror scop este furnizarea unei finanțări temporare între vânzarea unei proprietăți imobiliare și achiziționarea alteia.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10a) De asemenea, trebuie să li se permită statelor membre ca, în anumite condiții, să excludă anumite alte contracte de credit, cum ar fi cele acordate unui public restrâns în condiții avantajoase sau cele oferite de cooperativele de credit, pentru a asigura un echilibru adecvat între nevoia de stabilitate financiară și piața unică, pe de o parte, și incluziunea financiară și accesul la credite, pe de altă parte.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11) Din rațiuni de certitudine juridică, cadrul Uniunii în domeniul contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale trebuie să fie coerent cu alte acte ale Uniunii, în special în domeniul protecției consumatorului și în cel al supravegherii prudențiale, și să le completeze. Definițiile unor termeni esențiali, cum sunt „consumator”, „creditor”, „intermediar de credite”, „contract de credit” și „suport durabil”, precum și conceptele cheie utilizate în informațiile standard pentru desemnarea caracteristicilor financiare ale creditului, de exemplu costul total al creditului pentru consumator, valoarea totală plătibilă de către consumator, dobânda anuală efectivă și rata dobânzii aferente creditului, trebuie să corespundă celor din Directiva 2008/48/CE, pentru ca actele de același tip să fie exprimate prin termeni identici, indiferent dacă este vorba de un credit de consum sau de un credit pentru o proprietate imobiliară rezidențială. La transpunerea prezentei directive, statele membre trebuie să asigure așadar o aplicare și o interpretare coerente.

(11) Din rațiuni de certitudine juridică, cadrul Uniunii în domeniul contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale trebuie să fie coerent cu alte acte ale Uniunii, în special în domeniul protecției consumatorului și în cel al supravegherii prudențiale, și să le completeze. Anumite definiții esențiale trebuie să corespundă celor din Directiva 2008/48/CE, pentru ca actele de același tip să fie exprimate prin termeni identici, indiferent dacă este vorba de un credit de consum sau de un credit pentru o proprietate imobiliară rezidențială. La transpunerea prezentei directive, statele membre trebuie să asigure, așadar, o aplicare și o interpretare coerente corespunzătoare.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11a) Definiția unui „intermediar de credite” nu ar trebui să se refere la simpla recomandare a unui consumator către un intermediar de credite sau creditor, în cazul în care persoana nu desfășoară activitățile enumerate în definiție.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12) Pentru a le asigura consumatorilor un cadru coerent în domeniul creditelor și pentru a minimiza sarcina administrativă pentru creditori și intermediarii de credite, cadrul central al prezentei directive trebuie să urmeze structura Directivei 2008/48/CE, în principal să precizeze că informațiile incluse în materialele publicitare referitoare la contractele de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale trebuie furnizate consumatorului prin intermediul unui exemplu reprezentativ, că acestuia trebuie să-i fie furnizate informații precontractuale detaliate prin intermediul unei fișe de informații standardizate, precum și explicații adecvate înainte de încheierea contractului de credit, și că înainte de acordarea unui împrumut, creditorii trebuie să evalueze bonitatea consumatorului. În mod similar, creditorii trebuie să aibă acces nediscriminatoriu la bazele de date relevante privind creditele, pentru asigurarea unor condiții echivalente celor garantate prin Directiva 2008/48/CE. Prezenta directivă trebuie să asigure, la fel ca Directiva 2008/48/CE, autorizarea, înregistrarea și supravegherea adecvată a tuturor creditorilor care oferă contracte de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale și să introducă cerințe pentru crearea unor mecanisme extrajudiciare de soluționare a disputelor și pentru accesul la acestea.

(12) Pentru a le asigura consumatorilor un cadru coerent în domeniul creditelor și pentru a minimiza sarcina administrativă pentru creditori și intermediarii de credite, cadrul central al prezentei directive trebuie să urmeze, pe cât posibil, structura Directivei 2008/48/CE, în principal să precizeze că informațiile incluse în materialele publicitare referitoare la contractele de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale trebuie furnizate consumatorului prin intermediul unui exemplu reprezentativ, că acestuia trebuie să-i fie furnizate informații precontractuale detaliate prin intermediul unei fișe de informații standardizate, precum și explicații adecvate înainte de încheierea contractului de credit, că baza de calcul a costului creditului ar trebui armonizată și ar trebui să excludă onorariile notariale și că înainte de acordarea unui împrumut, creditorii trebuie să evalueze bonitatea consumatorului. În mod similar, creditorii trebuie să aibă acces nediscriminatoriu la bazele de date relevante privind creditele, pentru asigurarea unor condiții echivalente celor garantate prin Directiva 2008/48/CE. Prezenta directivă trebuie să asigure, la fel ca Directiva 2008/48/CE, autorizarea, înregistrarea și supravegherea adecvată a tuturor creditorilor care oferă contracte de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale și să introducă cerințe pentru crearea unor mecanisme extrajudiciare de soluționare a disputelor și pentru accesul la acestea.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13) Prezenta directivă trebuie să completeze Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum și de modificare a Directivei 90/619/CEE a Consiliului și a Directivelor 97/7/CE și 98/27/CE, care prevede dreptul de retragere și obligativitatea informării consumatorului cu privire la existența sau absența unui astfel de drept. Cu toate acestea, deși Directiva 2002/65/CE prevede posibilitatea ca furnizorul să furnizeze informații precontractuale după încheierea contractului, acest lucru nu ar fi oportun în cazul contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale, dată fiind importanța angajamentului financiar pentru consumator. În plus, așa cum prevede Directiva 85/577/CEE din 20 decembrie 1985 privind protecția consumatorilor în cazul contractelor negociate în afara spațiilor comerciale (Directiva privind vânzările la domiciliu), consumatorii trebuie să aibă dreptul de retragere din contractele de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale încheiate în afara sediilor creditorului și trebuie să fie informați în legătură cu existența acestui drept.

(13) Prezenta directivă trebuie să completeze Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum și de modificare a Directivei 90/619/CEE a Consiliului și a Directivelor 97/7/CE și 98/27/CE, care prevede, în cazul vânzării la distanță, dreptul de retragere și obligativitatea informării consumatorului cu privire la existența sau absența unui astfel de drept. Cu toate acestea, deși Directiva 2002/65/CE prevede posibilitatea ca furnizorul să furnizeze informații precontractuale după încheierea contractului, acest lucru nu ar fi oportun în cazul contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale, dată fiind importanța angajamentului financiar pentru consumator. În plus, pe lângă drepturile în temeiul prezentei directive, așa cum prevede Directiva 85/577/CEE din 20 decembrie 1985 privind protecția consumatorilor în cazul contractelor negociate în afara spațiilor comerciale (Directiva privind vânzările la domiciliu), consumatorii trebuie să aibă dreptul de retragere din contractele de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale încheiate în afara sediilor creditorului și trebuie să fie informați în legătură cu existența acestui drept.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14) În același timp, este important să fie luate în considerare particularitățile contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale, care justifică o abordare diferențiată. Date fiind natura și consecințele potențiale pentru consumator ale acestor contracte, materialele publicitare și informațiile precontractuale personalizate trebuie să includă avertismente specifice, de exemplu în legătură cu natura și implicațiile garanțiilor. În concordanță cu abordarea voluntară deja existentă în cadrul sectorului în ceea ce privește împrumuturile locative, pe lângă informațiile precontractuale personalizate, trebuie puse la dispoziție, în orice moment, informații precontractuale generale. În plus, o abordare diferențiată este justificată și pentru a lua în considerare concluziile trase în urma crizei financiare, astfel încât să existe certitudinea că acordarea împrumuturilor se face în mod corect. În acest sens, prevederile privind evaluarea bonității trebuie să fie mai stricte decât cele aplicabile creditului de consum, intermediarii de credite trebuie să furnizeze informații mai exacte despre statutul lor și despre relația cu creditorii pentru a permite identificarea potențialelor conflicte de interese și toți actorii implicați în inițierea contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale trebuie să fie autorizați, înregistrați și supravegheați în mod corespunzător.

(14) În același timp, este important să fie luate în considerare particularitățile contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale, care justifică o abordare diferențiată. Date fiind natura și consecințele potențiale pentru consumator ale acestor contracte, materialele publicitare și informațiile precontractuale personalizate trebuie să includă avertismente specifice corespunzătoare, de exemplu în legătură cu natura și implicațiile garanțiilor. În concordanță cu abordarea voluntară deja existentă în cadrul sectorului în ceea ce privește împrumuturile locative, pe lângă informațiile precontractuale personalizate, trebuie puse la dispoziție, în orice moment, informații precontractuale generale. În plus, o abordare diferențiată este justificată și pentru a lua în considerare concluziile trase în urma crizei financiare, astfel încât să existe certitudinea că acordarea împrumuturilor se face în mod corect. În acest sens, prevederile privind evaluarea bonității trebuie să fie mai stricte decât cele aplicabile creditului de consum, intermediarii de credite trebuie să furnizeze informații mai exacte despre statutul lor și despre relația cu creditorii pentru a permite identificarea potențialelor conflicte de interese și toți actorii implicați în inițierea contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale trebuie să fie autorizați, înregistrați și supravegheați în mod corespunzător.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14a) Este necesar, de asemenea, să se reglementeze și alte aspecte pentru a reflecta caracterul specific al împrumuturilor legate de proprietăți imobiliare rezidențiale. Având în vedere importanța tranzacției, este necesar să se garanteze că consumatorii dispun de suficient timp de gândire înainte să se angajeze la contractarea unui împrumut. De asemenea, este important să se prevină practicile care ar putea determina consumatorii să încheie un contract de credit care nu este în interesul lor, cum ar fi legarea anumitor produse, fără a restricționa gruparea de produse care poate fi în avantajul consumatorilor. Este important, de asemenea, ca proprietatea imobiliară rezidențială să fie evaluată corect înainte de încheierea contractului de credit și, atunci când evaluarea afectează obligația reziduală a consumatorului, în caz de neplată. De asemenea, trebuie reglementat modul de tratare a arieratelor și a situațiilor de neplată. Statele membre ar trebui să poată să mențină sau să introducă cerințe legate de procedura care trebuie urmată în ceea ce privește arieratele și executarea silită imobiliară sau de opțiunile care trebuie aplicate înainte de a iniția proceduri de executare silită imobiliară cu privire la o proprietate situată pe teritoriul lor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15) Intermediarii desfășoară adesea și alte activități pe lângă intermedierea de credite, și anume intermedierea de asigurări sau prestarea de servicii de investiții. Prezenta directivă trebuie așadar să fie coerentă și cu Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări și cu Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului. În mod concret, cerințele prudențiale aplicabile intermediarilor trebuie să fie în linii generale compatibile cu cele ale Directivei 2002/92/CE, pentru a simplifica procesul de înființare a intermediarilor de credite și desfășurarea de activități transfrontaliere de către aceștia.

(15) Intermediarii desfășoară adesea și alte activități pe lângă intermedierea de credite, și anume intermedierea de asigurări sau prestarea de servicii de investiții. Prezenta directivă trebuie așadar să fie coerentă și cu Directiva 2002/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări și cu Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului. În mod concret, instituțiile de credit și intermediarii de asigurări nu ar trebui să necesite o autorizație distinctă pentru a opera ca intermediari de credite, pentru a simplifica procesul de înființare a intermediarilor de credite și desfășurarea de activități transfrontaliere de către aceștia.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15a) Pentru a îmbunătăți capacitatea consumatorilor de a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la credite și la gestionarea responsabilă a datoriilor, statele membre ar trebui să colaboreze cu părțile interesate pentru a facilita și a promova educarea consumatorilor în aceste domenii. În mod special, statele membre ar trebui să se asigure că este disponibilă asistență pentru consumatorii vulnerabili și mai puțin experimentați, cum ar fi cumpărătorii aflați la prima achiziție.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16) Cadrul juridic aplicabil trebuie să le ofere consumatorilor încrederea că atât creditorii, cât și intermediarii de credite acționează în interesul consumatorilor. Un element esențial pentru dobândirea încrederii consumatorilor îl constituie cerința de a asigura un nivel ridicat de corectitudine, onestitate și profesionalism în cadrul sectorului. Prezenta directivă trebuie să prevadă obligația demonstrării cunoștințelor și a competențelor relevante la nivel de instituție, însă statele membre trebuie să aibă libertatea de a introduce sau de a menține astfel de cerințe și în cazul persoanelor fizice.

(16) Cadrul juridic aplicabil trebuie să le ofere consumatorilor încrederea că atât creditorii, cât și intermediarii de credite acționează în interesul consumatorilor. Un element esențial pentru dobândirea încrederii consumatorilor îl constituie cerința de a asigura un nivel ridicat de corectitudine, onestitate și profesionalism în cadrul sectorului și o gestionare corespunzătoare a conflictelor de interese, inclusiv a celor cauzate de remunerare, precum și de a impune acordarea de consultanță în interesul consumatorului. Prezenta directivă trebuie să prevadă obligația demonstrării cunoștințelor și a competențelor relevante la nivel de instituție, însă statele membre trebuie să aibă libertatea de a introduce sau de a menține astfel de cerințe și în cazul persoanelor fizice.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17) Creditorii și intermediarii de credite utilizează frecvent anunțurile publicitare, care conțin adesea termeni și condiții speciale, pentru a atrage consumatorii către un anumit produs. De aceea, consumatorii trebuie protejați împotriva publicității necinstite sau care poate induce în eroare și trebuie să poată compara anunțurile publicitare. Pentru ca ofertele să poată fi comparate de către consumatori, sunt necesare dispoziții specifice privind publicitatea contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale și o listă a elementelor care trebuie incluse în anunțurile publicitare și în materialele de marketing destinate consumatorilor. Aceste dispoziții trebuie să ia în calcul particularitățile contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale, de exemplu faptul că, în cazul nerambursării ratelor împrumutului, consumatorul riscă să piardă proprietatea. Statele membre trebuie să dispună de libertatea de a introduce sau a menține în legislația națională obligații de informare privind materialele publicitare care nu conțin informații despre costul creditului.

(17) Creditorii și intermediarii de credite utilizează frecvent anunțurile publicitare, care conțin adesea termeni și condiții speciale, pentru a atrage consumatorii către un anumit produs. De aceea, consumatorii trebuie protejați împotriva publicității necinstite sau care poate induce în eroare și trebuie să poată compara anunțurile publicitare. Pentru ca ofertele să poată fi comparate de către consumatori, sunt necesare dispoziții finale specifice privind publicitatea contractelor de credit ipotecare și pentru proprietăți imobiliare rezidențiale și o listă a elementelor care trebuie incluse în anunțurile publicitare și în materialele de marketing destinate consumatorilor, dacă în cadrul materialului publicitar se precizează dobânzile și costurile. Cu excepția dispozițiilor finale specifice menționate, statele membre ar trebui să dispună de libertatea de a prevedea în legislația națională cerințe de informare. Aceste dispoziții trebuie să ia în calcul particularitățile contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Anunțurile publicitare tind să se axeze cu precădere asupra unuia sau mai multor produse, însă consumatorii trebuie să poată lua deciziile cunoscând întreaga gamă de produse de credit oferite. În acest sens, informațiile generale joacă un rol important în educarea consumatorului cu privire la gama variată de produse și servicii disponibile oferite de un anumit creditor sau intermediar de credite și la principalele caracteristici ale acestora. Prin urmare, consumatorii trebuie să aibă în orice moment acces la informațiile generale referitoare la produsele de credit disponibile. Ei trebuie totodată să primească informații personalizate în timp util înainte de încheierea contractului de credit, care să le permită să compare și să analizeze caracteristicile produselor de credit.

Anunțurile publicitare tind să se axeze cu precădere asupra unuia sau mai multor produse, însă consumatorii trebuie să poată lua deciziile cunoscând întreaga gamă de produse de credit oferite. În acest sens, informațiile generale joacă un rol important în educarea consumatorului cu privire la gama variată de produse și servicii disponibile oferite de un anumit creditor sau intermediar de credite și la principalele caracteristici ale acestora. Prin urmare, consumatorii trebuie să aibă în orice moment acces la informațiile generale referitoare la produsele de credit disponibile.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18a) Consumatorii trebuie totodată să primească informații personalizate în timp util înainte de încheierea contractului de credit, care să le permită să compare și să analizeze caracteristicile produselor de credit. În conformitate cu Recomandarea 2001/193/CE a Comisiei privind informațiile precontractuale care trebuie furnizate consumatorilor de către împrumutătorii care oferă împrumuturi pentru locuințe, Comisia a monitorizat fișa europeană de informații standardizate (FEIS), care conține informații personalizate pentru împrumutat despre contractul de credit oferit. Dovezile colectate de Comisie au scos în evidență nevoia revizuirii conținutului și prezentării FEIS pentru ca aceasta să fie clară, inteligibilă și să conțină toate informațiile care s-au dovedit relevante pentru consumatori. Conținutul și formatul FEIS ar trebui să încorporeze îmbunătățirile necesare identificate în cursul testării în rândul consumatorilor din toate statele membre. Structura fișei, în special ordinea elementelor de informare, ar trebui revizuită, formularea ar trebui să fie mai ușor accesibilă pentru utilizatori, iar unele secțiuni, cum ar fi „rata nominală” și „dobânda anuală efectivă” ar trebui comasate; de asemenea, ar trebui adăugate noi secțiuni, cum ar fi „riscuri și avertismente”.

_______________

1 JO L 69, 10.3.2001, p. 25.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18b) Pentru a-i permite consumatorului să compare ofertele, să beneficieze de consultanță din partea unei părți terțe, dacă este nevoie, să evalueze implicațiile și să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acceptarea sau nu a ofertei, indiferent de modalitatea de încheiere a contractului, este nevoie să li se acorde consumatorilor o perioadă minimă de gândire. În cazul în care consumatorii încheie un contract de credit înainte de încheierea perioadei de gândire, ar trebui prevăzut dreptul de retragere. Cu toate acestea, pentru a ține seama de particularitățile tranzacțiilor imobiliare din statele membre și de posibila relație strânsă dintre contractul de credit și o tranzacție imobiliară asociată acestuia, statele membre ar trebui să poată prevede încetarea aplicării dreptului de retragere în cazul în care consumatorul întreprinde o acțiune, fie prin intermediul unui notar fie în alt fel, care, în temeiul legislației naționale, are ca efect transferul unui drept privind o proprietate, care are legătură cu acordul de credit sau utilizează fonduri obținute în temeiul acestuia.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(20) Recomandarea 2001/193/CE a Comisiei privind informațiile precontractuale care trebuie furnizate consumatorilor de către împrumutătorii care oferă împrumuturi pentru locuințe a aprobat codul voluntar convenit în 2001 între asociațiile și federațiile care reprezintă împrumutătorii și consumatorii, cod care conține o fișă europeană de informații standardizate (FEIS). Aceasta conține informații personalizate pentru împrumutat despre contractul de credit oferit. În recomandarea respectivă, Comisia s-a angajat să monitorizeze respectarea codului și eficiența acestuia și să analizeze posibilitatea de a prezenta o legislație obligatorie în cazul în care prevederile recomandării nu sunt respectate în întregime. Dovezile colectate de Comisie între timp au scos în evidență nevoia modificării conținutului și a prezentării FEIS pentru ca aceasta să fie clară, inteligibilă și să conțină toate informațiile care s-au dovedit relevante pentru consumatori. Conținutul și formatul FEIS trebuie să încorporeze îmbunătățirile necesare identificate în cursul testării în rândul consumatorilor din toate statele membre. Structura fișei (ordinea elementelor de informare) trebuie modificată, formularea trebuie să fie mai adaptată pentru utilizatori, iar unele secțiuni, de exemplu „rata nominală” și „dobânda anuală efectivă” trebuie comasate; de asemenea, trebuie adăugate noi secțiuni, de exemplu „organismul extern de soluționare a reclamațiilor” și „riscuri și avertismente”.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(22) Consumatorul poate să aibă nevoie totuși de asistență suplimentară pentru a decide care este contractul de credit, din gama de produse propuse, care se potrivește cel mai bine nevoilor și situației sale financiare. Creditorii și intermediarii de credite, atunci când tranzacția se efectuează prin aceștia, trebuie să ofere o astfel de asistență în legătură cu produsele de credit pe care le oferă consumatorilor. Informațiile relevante, precum și caracteristicile esențiale ale produselor propuse, trebuie așadar explicate consumatorului într-o manieră personalizată, astfel încât consumatorul să poată înțelege efectele pe care acestea le pot avea asupra situației sale economice. Statele membre ar putea stabili când și în ce măsură trebuie oferite astfel de explicații consumatorului, luând în considerare circumstanțele speciale ale situației în care se oferă creditul, nevoia de asistență a consumatorului și natura fiecărui produs de credit.

(22) Consumatorul poate să aibă nevoie totuși de asistență suplimentară pentru a decide care este contractul de credit, din gama de produse propuse, care se potrivește cel mai bine nevoilor și situației sale financiare. Creditorii și intermediarii de credite, atunci când tranzacția se efectuează prin aceștia, trebuie să ofere asistență în legătură cu produsele de credit pe care le oferă consumatorilor, furnizând consumatorului detalii privind informațiile relevante, inclusiv caracteristicile esențiale ale produselor propuse, într-o manieră personalizată, astfel încât consumatorul să poată înțelege efectele pe care acestea le pot avea asupra situației sale economice. Statele membre ar putea stabili când și în ce măsură trebuie oferite astfel de explicații consumatorului, luând în considerare circumstanțele speciale ale situației în care se oferă creditul, nevoia de asistență a consumatorului și natura fiecărui produs de credit. Explicațiile respective și furnizarea de informații personalizate nu ar trebui să constituie neapărat o recomandare personală.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(23) Pentru promovarea instituirii și a funcționării pieței interne și asigurarea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor în întreaga Uniune, este necesar să se asigure comparabilitatea informațiilor referitoare la dobânzile anuale efective în întreaga Uniune. Costul total al creditului pentru consumator trebuie să includă toate costurile pe care acesta trebuie să le plătească în legătură cu contractul de credit, cu excepția costurilor notariale. Prin urmare, acest cost trebuie să includă dobânda, comisioanele, taxele, comisioanele pentru intermediarii de credite și orice alte costuri, precum și costul asigurării sau al altor produse auxiliare, atunci când acestea sunt obligatorii pentru obținerea creditului în termenii și condițiile din ofertă. Dat fiind faptul că dobânda anuală efectivă nu poate fi indicată în etapa precontractuală decât printr-un exemplu, acest exemplu trebuie să fie reprezentativ. Prin urmare, aceasta trebuie să corespundă, de exemplu, duratei medii și valorii totale a creditului acordat pentru tipul de contract de credit în cauză. Dată fiind complexitatea calculării dobânzii anuale efective (de exemplu, pentru creditele cu dobândă variabilă sau cu amortizare non-standard) și pentru a permite introducerea produselor inovatoare, pot fi utilizate standarde tehnice de reglementare pentru a modifica sau a preciza metoda de calcul a dobânzii anuale efective. Definiția dobânzii anuale efective și metoda utilizată pentru calcularea acesteia conform prezentei directive trebuie să fie identice cu cele din Directiva 2008/48/CE, pentru a facilita înțelegerea lor de către consumator și capacitatea acestuia de a face comparații. Definițiile și metodele respective pot însă să difere în viitor, în cazul în care Directiva 2008/48/CE va fi modificată ulterior. Statele membre sunt libere să mențină sau să introducă interdicții în ceea ce privește modificarea unilaterală a ratei dobânzii aferente creditului de către creditor.

(23) Pentru promovarea instituirii și a funcționării pieței interne și asigurarea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor în întreaga Uniune, este necesar să se asigure comparabilitatea informațiilor referitoare la dobânzile anuale efective în întreaga Uniune în mod uniform. Costul total al creditului pentru consumator trebuie să includă toate costurile pe care acesta trebuie să le plătească în legătură cu contractul de credit, cu excepția taxelor de înregistrare și a costurilor notariale. Prin urmare, acest cost trebuie să includă dobânda, comisioanele, taxele, comisioanele pentru intermediarii de credite și orice alte costuri, precum și costul asigurării, al evaluării proprietății sau al altor produse auxiliare, atunci când acestea sunt obligatorii pentru obținerea creditului în termenii și condițiile din ofertă. Dat fiind faptul că dobânda anuală efectivă nu poate fi indicată în etapa precontractuală decât printr-un exemplu, acest exemplu trebuie să fie reprezentativ. Prin urmare, aceasta trebuie să corespundă, de exemplu, duratei medii și valorii totale a creditului acordat pentru tipul de contract de credit în cauză. Dată fiind complexitatea calculării dobânzii anuale efective (de exemplu, pentru creditele cu dobândă variabilă sau cu amortizare non-standard) și pentru a permite introducerea produselor inovatoare, ar putea fi utilizate acte delegate pentru a modifica observațiile sau pentru a actualiza ipotezele. Definiția dobânzii anuale efective și metoda utilizată pentru calcularea acesteia conform prezentei directive trebuie să fie cât mai apropiate de cele din Directiva 2008/48/CE, pentru a facilita înțelegerea lor de către consumator și capacitatea acestuia de a face comparații. Definițiile și metodele respective pot însă să difere în viitor, în cazul în care Directiva 2008/48/CE va fi modificată ulterior. Statele membre sunt libere să mențină sau să introducă interdicții în ceea ce privește modificarea unilaterală a ratei dobânzii aferente creditului de către creditor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(24) Evaluarea bonității trebuie să ia în considerare toți factorii care ar putea influența capacitatea consumatorului de a rambursa împrumutul pe durata acestuia, inclusiv, fără a se limita la acestea, venitul consumatorului, cheltuielile regulate, punctajul de credit (credit score), istoricul de credit, capacitatea de a face față ajustărilor ratei dobânzii și alte angajamente de credit existente. Pot fi necesare dispoziții suplimentare pentru detalierea elementelor care pot fi luate în calcul în cadrul unei evaluări a bonității. Statele membre pot emite îndrumări cu privire la metoda și criteriile de evaluare a bonității unui consumator, de exemplu stabilind limite pentru raportul loan-to-value (valoarea împrumutului raportată la valoarea garanției) sau loan-to-income (împrumut/venit).

(24) Este esențial să se evalueze și să se verifice, înainte de încheierea contractului de credit, capacitatea și predispoziția consumatorului de a rambursa creditul. Evaluarea bonității trebuie să ia în considerare toți factorii relevanți pe durata împrumutului. În mod special, capacitatea consumatorului de a plăti dobânzile și de a rambursa în întregime împrumutul ar trebui evaluată luându-se în calcul și plățile viitoare necesare din cauza amortizării negative sau a amânării plăților principalului și dobânzii, fără a se presupune nicio creștere a valorii, cu excepția cazului în care scopul contractului de credit este construcția sau renovarea proprietății imobiliare, și ținându-se seama de alte cheltuieli și datorii, precum și de economii și active. Ar trebui, de asemenea, să se prevadă marje rezonabile pentru evenimente viitoare, cum ar fi reducerea venitului atunci când termenul de rambursare a împrumutului se extinde după momentul pensionării sau, dacă este cazul, majorarea dobânzii sau evoluția negativă a cursului de schimb. Statele membre pot emite îndrumări suplimentare cu privire la aceste criterii și la criterii suplimentare și cu privire la metodele de evaluare a bonității unui consumator, de exemplu stabilind limite pentru raportul loan-to-value (valoarea împrumutului raportată la valoarea garanției) sau loan-to-income (împrumut/venit). Decizia creditorului de a acorda sau nu creditul ar trebui să fie în concordanță cu rezultatul evaluării bonității. Cu toate acestea, o evaluare pozitivă a bonității nu ar trebui să ducă la obligația creditorului de a acorda creditul.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(25) O evaluare negativă a bonității trebuie să indice creditorului că respectivul consumator nu își poate permite creditul și, prin urmare, creditorul nu trebuie să i-l acorde. Un asemenea rezultat negativ poate avea la bază diverse motive, inclusiv, fără a se limita la acestea, consultarea unei baze de date sau un punctaj de credit negativ. O evaluare pozitivă a bonității nu trebuie să ducă la obligația creditorului de a acorda creditul.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(26) Consumatorii trebuie să furnizeze creditorului sau intermediarului de credite toate informațiile relevante disponibile cu privire la situația lor financiară și personală pentru a facilita evaluarea bonității. Consumatorul nu trebuie însă penalizat atunci când nu este în măsură să furnizeze anumite informații sau evaluări cu privire la evoluția viitoare a situației sale financiare. În situațiile în care consumatorii furnizează cu bună știință informații incomplete sau incorecte, statele membre trebuie să poată stabili sancțiunile aplicabile.

(26) În conformitate cu recomandările Consiliului pentru Stabilitate Financiară, creditorii ar trebui să le solicite consumatorilor să furnizeze informațiile relevante cu privire la venitul și situația lor financiară, pentru a facilita evaluarea bonității, întrucât nefurnizarea acestor informații va duce la refuzarea creditului pe care doresc să-l obțină, iar creditorul ar trebui să verifice în mod corespunzător aceste informații înainte de a acorda împrumutul. În situațiile în care consumatorii furnizează cu bună știință informații incomplete sau incorecte, statele membre trebuie să poată stabili sancțiunile aplicabile.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(26a) Consiliul pentru Stabilitate Financiară a stabilit principii pentru a se asigura că proprietățile imobiliare rezidențiale sunt evaluate în mod corespunzător. Statele membre ar trebui să se asigure că creditorii evaluează proprietățile în conformitate cu aceste principii sau cu alte standarde acceptate la nivel internațional și că există un registru al evaluatorilor competenți din punct de vedere profesional. Ar trebui să fie posibil ca acest registru să fie administrat de o asociație profesională adecvată.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(27) Consultarea unei baze de date privind creditele este un instrument util pentru evaluarea bonității. Unele state membre prevăd obligația evaluării bonității consumatorilor de către creditori pe baza consultării bazei de date relevante. Creditorii trebuie totodată să poată consulta baza de date privind creditele pe durata împrumutului pentru a identifica și evalua probabilitatea de neplată. În cazul în care această probabilitate este evidentă sau demonstrată în mod obiectiv, creditorul trebuie să-l contacteze pe consumator pentru a discuta opțiunile posibile pentru a evita producerea unui astfel de eveniment, de exemplu reeșalonarea împrumutului. Indiferent de circumstanțe însă, creditorul nu trebuie să ia în calcul retragerea creditului fără a fi analizat în prealabil împreună cu consumatorul toate soluțiile posibile pentru evitarea neplății. Cu respectarea Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, consumatorii trebuie să fie informați în prealabil de către creditori în legătură cu consultarea bazei de date privind creditele și să aibă dreptul de acces la informațiile care îi privesc aflate în baza de date respectivă pentru a putea rectifica, șterge sau bloca, dacă este cazul, datele lor personale prelucrate de acea bază de date, atunci când ele sunt incorecte sau au fost prelucrate în mod ilegal.

(27) Consultarea unei baze de date privind creditele este un instrument util pentru evaluarea bonității. Unele state membre prevăd obligația evaluării bonității consumatorilor de către creditori pe baza consultării bazei de date relevante. Creditorii trebuie totodată să poată consulta baza de date privind creditele pe durata împrumutului pentru a identifica și evalua probabilitatea de neplată. Cu respectarea Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, consumatorii trebuie să fie informați în prealabil de către creditori în legătură cu consultarea bazei de date privind creditele și să aibă dreptul de acces la informațiile care îi privesc aflate în baza de date respectivă pentru a putea rectifica, șterge sau bloca, dacă este cazul, datele lor personale prelucrate de acea bază de date, atunci când ele sunt incorecte sau au fost prelucrate în mod ilegal.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(28) Pentru a evita denaturarea concurenței între creditori, trebuie asigurat faptul că toți creditorii (instituții de credit și instituții non-bancare care oferă contracte de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale) au acces la toate bazele de date de credit publice și private în condiții nediscriminatorii. Aceste condiții nu trebuie așadar să includă cerința înființării ca instituție de credit. Condițiile de acces, cum sunt costurile de acces sau cerințele ca eventualele cereri de informații să aibă la bază o cerere de credit vor continua să se aplice. Statele membre au libertatea de a decide dacă, în jurisdicțiile lor, intermediarii de credite pot avea la rândul lor acces la aceste baze de date.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(29) În cazul în care o decizie de respingere a unei cereri de credit este bazată pe date obținute prin consultarea unei baze de date sau pe lipsa de date din aceasta, creditorul trebuie să-l informeze pe consumator cu privire la acest lucru, să-i comunice numele bazei de date consultate și orice alte elemente prevăzute în Directiva 95/46/CE pentru a-i permite consumatorului să își exercite dreptul de a accesa și, dacă este cazul, de a rectifica, șterge sau bloca datele sale personale prelucrate de acea bază de date. Dacă decizia de a refuza o cerere de credit se bazează pe o decizie automatizată sau pe metode sistematice cum sunt sistemele de punctaje de credit, creditorul trebuie să aducă acest lucru la cunoștința consumatorului și să-i explice acestuia logica pe care se bazează decizia, indicându-i totodată modalitățile disponibile pentru a solicita revizuirea deciziei automatizate prin procedee manuale. Cu toate acestea, creditorul nu trebuie să fie obligat să furnizeze aceste informații în cazul în care acest lucru este interzis prin alte acte legislative ale Uniunii, ca de exemplu cele privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului. Totodată, astfel de informații nu trebuie furnizate nici în cazul în care divulgarea lor ar fi contrară obiectivelor de ordine publică sau de siguranță publică, de exemplu prevenirea, cercetarea, depistarea sau urmărirea în justiție a infracțiunilor.

(29) În cazul în care o decizie de respingere a unei cereri de credit este bazată pe date obținute prin consultarea unei baze de date sau pe lipsa de date din aceasta, creditorul trebuie să-l informeze pe consumator cu privire la acest lucru, să-i comunice numele bazei de date consultate și orice alte elemente prevăzute în Directiva 95/46/CE pentru a-i permite consumatorului să își exercite dreptul de a accesa și, dacă este cazul, de a rectifica, șterge sau bloca datele sale personale prelucrate de acea bază de date. Cu toate acestea, creditorul nu trebuie să fie obligat să furnizeze aceste informații în cazul în care acest lucru este interzis prin alte acte legislative ale Uniunii, ca de exemplu cele privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului. Totodată, astfel de informații nu trebuie furnizate nici în cazul în care divulgarea lor ar fi contrară obiectivelor de ordine publică sau de siguranță publică, de exemplu prevenirea, cercetarea, depistarea sau urmărirea în justiție a infracțiunilor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(30a) Pentru a evita denaturarea concurenței între creditori, trebuie asigurat faptul că toți creditorii (instituții de credit și instituții non-bancare care oferă contracte de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale) au acces la toate bazele de date de credit privind consumatorii, publice și private, în condiții nediscriminatorii. Aceste condiții nu trebuie așadar să includă cerința înființării ca instituție de credit. Condițiile de acces, cum sunt costurile de acces sau cerințele ca eventualele cereri de informații să aibă la bază o cerere de credit vor continua să se aplice. Statele membre ar trebui să aibă libertatea de a decide dacă, în jurisdicțiile lor, intermediarii de credite pot avea la rândul lor acces la aceste baze de date.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(31) Pentru a fi în măsură să înțeleagă natura serviciilor, consumatorii trebuie să fie informați în legătură cu ceea ce constituie o recomandare personalizată cu privire la contractele de credit adecvate pentru nevoile și situația lor financiară („consiliere”) și dacă le este furnizată sau nu o asemenea recomandare. Persoanele care oferă consiliere trebuie să respecte standarde generale pentru a exista certitudinea că i se prezintă consumatorului o gamă de produse adecvate pentru nevoile și situația sa. Acest serviciu trebuie să se bazeze pe o analiză corectă și suficient de extinsă a produselor existente pe piață și pe o examinare atentă a situației financiare, a preferințelor și a obiectivelor consumatorului. Această evaluare trebuie să aibă la bază informații actualizate și ipoteze rezonabile legate de situația consumatorului pe durata împrumutului. Statele membre pot clarifica modul în care trebuie evaluat caracterul adecvat al unui anumit produs în contextul consilierii.

(31) Oferirea de consiliere sub forma unei recomandări personalizate reprezintă o activitate diferită, care poate, dar nu trebuie neapărat, să fie combinată cu alte aspecte legate de acordarea sau intermedierea de credite. Pentru a fi în măsură să înțeleagă natura serviciilor, consumatorii trebuie să fie informați dacă le este oferită sau nu consiliere. Persoanele care oferă consiliere trebuie să respecte anumite standarde pentru a exista certitudinea că i se prezintă consumatorului produse adecvate pentru nevoile și situația sa. De asemenea, consilierii ar trebui să specifice dacă oferă consiliere cu privire la o gamă largă de produse de pe întreaga piață sau numai cu privire la gama de produse a creditorului sau a intermediarului de credite. Consilierii ar trebui să se poată specializa în anumite produse de nișă, cum ar fi creditele de sudură, și să ofere consiliere cu privire la o gamă largă de produse din cadrul nișei respective, cu condiția ca acest lucru să i se clarifice consumatorului. Atunci când se oferă consiliere, aceasta ar trebui să se bazeze pe înțelegerea situației financiare, a preferințelor și a obiectivelor consumatorului, care să aibă la bază informații actualizate și ipoteze rezonabile legate de situația consumatorului pe durata împrumutului. Statele membre pot clarifica modul în care trebuie evaluat caracterul adecvat al unui anumit produs în contextul oferirii de servicii de consiliere.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(32) Capacitatea unui consumator de a rambursa un credit înainte de expirarea contractului de credit poate juca un rol important în promovarea concurenței pe piața unică și a libertății de circulație a cetățenilor din UE. Cu toate acestea, există diferențe considerabile între principiile și condițiile naționale în baza cărora consumatorii au posibilitatea rambursării anticipate și condițiile în care rambursarea anticipată poate avea loc. Deși se recunoaște diversitatea mecanismelor de finanțare ipotecară și a gamei de produse disponibile, este esențial să existe norme la nivelul Uniunii cu privire la rambursarea anticipată a creditului, astfel încât consumatorii să aibă posibilitatea de a-și îndeplini obligațiile înainte de data convenită în contractul de credit și să aibă încredere pentru a alege produsele cele mai adaptate la nevoile lor. Statele membre trebuie așadar să asigure, fie prin legislație, fie prin clauze contractuale, dreptul legal sau contractual al consumatorilor de rambursare anticipată; statele membre trebuie însă să aibă posibilitatea de a defini condițiile exercitării acestui drept. Aceste condiții pot include limitarea în timp a exercitării dreptului, tratamentul diferit în funcție de tipul de rată a dobânzii aferente creditului, fixă sau variabilă sau restricții cu privire la circumstanțele în care poate fi exercitat dreptul. Statele membre pot să prevadă totodată dreptul creditorului la o compensație echitabilă și justificată în mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipată a creditului. Indiferent de situație, dacă rambursarea anticipată are loc într-o perioadă în care rata dobânzii este fixă, exercitarea dreptului poate fi condiționată de existența unui interes special din partea consumatorului. Un asemenea interes special poate exista, de exemplu, în cazul divorțului sau al intrării în șomaj. Dacă un stat membru alege să prevadă asemenea condiții, ele nu trebuie să fie de natură a face ca exercitarea dreptului să fie excesiv de dificilă sau de oneroasă pentru consumator.

(32) În concordanță cu recomandările Consiliului pentru Stabilitate Financiară, având în vedere durata îndelungată caracteristică multor împrumuturi legate de proprietăți rezidențiale, este necesar un anume grad de flexibilitate pe durata contractului de credit, pentru a le permite atât creditorilor, cât și consumatorilor să gestioneze riscurile și circumstanțele schimbătoare la care sunt expuși pe durata împrumutului. Prin urmare, se cuvine ca consumatorii să aibă dreptul de a rambursa anticipat integral sau parțial creditul, întrucât acest lucru încurajează practicile responsabile de împrumut și, prin urmare, stabilitatea financiară, precum și concurența pe piața unică. Cu toate acestea, creditorii ar trebui să aibă dreptul la o compensație echitabilă și justificată în mod obiectiv pentru costuri legate direct de rambursarea anticipată a creditului, ținându-se cont, de asemenea, și de orice economii făcute de creditor în legătură cu aceasta. Aceste compensații pot fi recuperate sub forma unei taxe specifice pentru acoperirea eventualelor costuri pentru consumatorii care își exercită dreptul de rambursare anticipată sau pot fi recuperate prin absorbția costului în costul total al contractului de credit. Statele membre ar trebui să poată să asigure faptul că aceste costuri justificate nu depășesc un nivel compatibil cu eficiența pieței. În cazul în care rambursarea anticipată are loc într-o perioadă în care rata dobânzii este fixă, exercitarea dreptului poate fi condiționată de existența unui interes special din partea consumatorului, specificat de statul membru. Un asemenea interes special poate exista, de exemplu, în cazul divorțului sau al intrării în șomaj. Dacă un stat membru alege să prevadă asemenea condiții, ele nu trebuie să fie de natură a face ca exercitarea dreptului să fie excesiv de dificilă sau de oneroasă pentru consumator. Prin urmare, este necesar, de asemenea, să se prevadă un grad de flexibilitate în anumite condiții, atunci când creditele sunt în valută, cu condiția ca, și de această dată, creditorul să aibă dreptul la o compensație echitabilă și justificată în mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de exercitarea de către consumatori a drepturilor prevăzute de directivă.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(32a) De asemenea, este important să se asigure un grad suficient de transparență pentru a oferi claritate în ceea ce privește natura angajamentelor asumate în vederea menținerii stabilității financiare. Prin urmare, statele membre ar trebui să dezvolte cadre care să permită flexibilitatea, de exemplu acceptând drept garanție echivalentă pentru împrumut o altă proprietate. Aceste măsuri ar trebui să le permită creditorilor să accepte drept garanție echivalentă proprietăți situate într-un alt stat membru atunci când sunt considerate echivalente în scopul de a fi integrate în instrumente financiare tranzacționate pe piețe secundare.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(34) Intermediarii de credite trebuie înregistrați la autoritatea competentă din statul membru în care au domiciliul sau sediul central, cu condiția să fie autorizați conform unor cerințe profesionale stricte referitoare la competență, bună reputație și asigurarea de răspundere civilă profesională. Pentru a promova încrederea consumatorilor în intermediarii de credite, statele membre trebuie să se asigure că intermediarii de credite autorizați fac obiectul unei supravegheri continue și stricte de către autoritatea competentă din statul membru de origine. Aceste cerințe trebuie să se aplice cel puțin la nivel de instituție; statele membre pot clarifica însă dacă aceste cerințe de autorizare și înregistrare ulterioară se aplică și personalului intermediarilor de credite.

(34) Intermediarii de credite ar trebui autorizați și supravegheați pentru a se asigura faptul că aceștia îndeplinesc cerințe profesionale stricte referitoare la competență, bună reputație și asigurarea de răspundere civilă profesională. Intermediarii de credite autorizați ar trebui, de asemenea, să fie înregistrați. Aceste cerințe trebuie să se aplice cel puțin la nivel de instituție; statele membre pot clarifica însă dacă aceste cerințe de autorizare și înregistrare ulterioară se aplică și personalului intermediarilor de credite. De asemenea, se cuvine să li se permită intermediarilor de credite să numească reprezentanți care să acționeze în numele și sub responsabilitatea lor, iar cerințele normative minime pentru astfel de reprezentanți numiți să fie stabilite prin prezenta directivă.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(35a) Pentru a facilita capacitatea intermediarilor de credite de a presta servicii într-un alt stat membru, în scopul cooperării, al schimbului de informații și al soluționării disputelor între autoritățile competente, autoritățile competente responsabile de autorizarea și supravegherea intermediarilor de credite ar trebui să fie cele care își desfășoară activitatea sub auspiciile ABE, în conformitate cu prevederile de la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) sau alte autorități naționale care trebuie să coopereze cu astfel de autorități competente.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(39) Pentru a ține cont de evoluția pieței creditelor pentru proprietăți imobiliare rezidențiale sau a produselor de credit și de evoluțiile economice, de exemplu de inflație, și pentru a oferi mai multe explicații despre modul în care trebuie abordate unele cerințe ale prezentei directive, Comisia trebuie abilitată să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În mod concret, Comisia trebuie abilitată să adopte acte delegate pentru a preciza detaliile cerințelor profesionale aplicabile personalului creditorilor și intermediarilor de credite, criteriile utilizate pentru evaluarea bonității consumatorului și asigurarea caracterului adecvat al produselor de credit pentru consumator și pentru a armoniza termeni cheie cum sunt „neplată”, criteriile de înregistrare și condițiile de procesare a datelor care trebuie să reglementeze bazele de date privind creditele.

(39) Pentru a asigura o armonizare consecventă și pentru a ține cont de evoluția pieței creditelor pentru proprietăți imobiliare rezidențiale sau a produselor de credit sau a condițiilor economice, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În mod concret, Comisia trebuie abilitată să adopte acte delegate pentru a suplimenta și a actualiza conținutul și prezentarea FEIS și pentru a modifica observațiile sau a actualiza ipotezele utilizate pentru calcularea DAE. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. În cursul pregătirii și elaborării actelor delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(40) Pentru a ține cont de evoluția piețelor creditului pentru proprietăți imobiliare rezidențiale, inclusiv de gama de produse disponibile, Comisia trebuie abilitată să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a modifica conținutul informațiilor standard care trebuie incluse în materialele publicitare, conținutul și formatul fișei europene de informații standardizate (FEIS), conținutul informațiilor comunicate de intermediarii de credite, formula și ipotezele utilizate pentru calcularea dobânzii anuale efective și criteriile care se iau în considerare la evaluarea bonității consumatorului.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(41) Pentru a ține cont de evoluțiile economice, de exemplu de inflație și de evoluția piețelor creditelor pentru proprietăți imobiliare rezidențiale, Comisia trebuie abilitată să stipuleze, prin adoptarea de standarde tehnice de reglementare, valoarea monetară minimă a asigurării de răspundere civilă profesională sau a garanției comparabile în cazul intermediarilor de credite.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(42) Pentru a facilita capacitatea intermediarilor de credite de a presta servicii într-un alt stat membru, în scopul cooperării, al schimbului de informații și al soluționării disputelor între autoritățile competente, autoritățile competente responsabile de autorizarea și supravegherea intermediarilor de credite trebuie fie cele care își desfășoară activitatea sub auspiciile ABE, în conformitate cu prevederile de la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană).

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(43) Parlamentul European și Consiliul trebuie să aibă la dispoziție două luni de la data notificării pentru a prezenta obiecții la un act delegat. La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului, această perioadă trebuie să poată fi prelungită cu o lună pentru domeniile referitor la care există preocupări majore. De asemenea, Parlamentul European și Consiliul trebuie să poată informa celelalte instituții cu privire la intenția lor de a nu prezenta obiecții.

(43) Parlamentul European și Consiliul trebuie să aibă la dispoziție trei luni de la data notificării pentru a prezenta obiecții la un act delegat. La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului, această perioadă trebuie să poată fi prelungită cu trei luni pentru domeniile referitor la care există preocupări majore. De asemenea, Parlamentul European și Consiliul trebuie să poată informa celelalte instituții cu privire la intenția lor de a nu prezenta obiecții.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(44) Funcționarea eficientă a prezentei directive va trebui să facă obiectul unei reexaminări, la fel ca progresele înregistrate în crearea unei piețe interne cu un nivel ridicat de protecție a consumatorilor pentru contractele de credit legate de proprietăți imobiliare rezidențiale. Comisia trebuie așadar să reexamineze directiva la cinci ani de la expirarea termenului de transpunere. Această reexaminare trebuie să includă, printre altele, o analiză a evoluției pieței instituțiilor non-bancare care oferă contracte de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale și o evaluare a necesității unor noi măsuri, inclusiv a unui pașaport pentru aceste instituții, o examinare a necesității de a introduce drepturi și obligații în etapa postcontractuală a contractelor de credit și o evaluare a oportunității extinderii domeniului de aplicare pentru a include și împrumuturile către societățile mici.

(44) Funcționarea eficientă a prezentei directive va trebui să facă obiectul unei reexaminări, la fel ca progresele înregistrate în crearea unei piețe interne cu un nivel ridicat de protecție a consumatorilor pentru contractele de credit legate de proprietăți imobiliare rezidențiale. Comisia trebuie așadar să reexamineze directiva la cinci ani de la expirarea termenului de transpunere. Această reexaminare trebuie să includă, printre altele, o evaluare a respectării prezentei directive și a impactului acesteia, o analiză a acordării de credite de către instituțiile non-bancare și o evaluare a necesității unor noi măsuri, inclusiv a unui pașaport pentru aceste instituții, precum și o evaluare a adecvării în continuare a domeniului de aplicare și a necesității sau nu de a introduce măsuri suplimentare pentru a asigura trasabilitatea contractelor de credit garantate cu proprietăți imobiliare rezidențiale.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(46) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare, statele membre sunt încurajate să elaboreze, pentru ele însele și în interesul Uniunii, propriile tabele care să ilustreze, în măsura posibilului, corespondența existentă între prezenta directivă și măsurile de transpunere, și să le facă publice,

(46) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare, statele membre ar trebui să elaboreze tabele care să ilustreze corespondența existentă între prezenta directivă și măsurile de transpunere, și să le facă publice,

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Prezenta directivă are ca obiect instituirea unui cadru pentru anumite aspecte ale actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre referitoare la contractele de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale oferite consumatorilor și unele aspecte ale cerințelor prudențiale și de supraveghere aplicabile intermediarilor de credite și creditorilor.

(1) Prezenta directivă instituie un cadru pentru anumite aspecte ale actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre referitoare la contractele de credit încheiate cu consumatorii legate de contracte de credit de consum garantate printr-o ipotecă sau la contractele de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale oferite consumatorilor, precum și pentru cerințele prudențiale și de supraveghere conexe.

(2) Prezenta directivă instituie un cadru al Uniunii armonizat în mod corespunzător prin intermediul, în special, al unui standard comun, consecvent la nivelul Uniunii pentru calculul dobânzii anuale efective, al furnizării informațiilor precontractuale cu ajutorul unei fișe europene de informații standardizate și al obligației de a efectua o evaluare a bonității în ceea ce privește contractele de credit. În alte domenii ale directivei se instituie un cadru al standardelor minime comune.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Prezenta directivă se aplică următoarelor contracte de credit:

(1) Prezenta directivă se aplică:

(a) contracte de credit garantate fie prin ipotecă, fie printr-o altă garanție comparabilă, utilizată în mod curent într-un stat membru asupra unei proprietăți imobiliare rezidențiale, fie printr-un drept legat de o proprietate imobiliară rezidențială;

(a) contracte de credit garantate fie prin ipotecă, fie printr-o altă garanție comparabilă, utilizată în mod curent într-un stat membru asupra unei proprietăți imobiliare rezidențiale, fie printr-un drept legat de o proprietate imobiliară rezidențială;

(b) contracte de credit al căror scop este dobândirea sau păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei clădiri rezidențiale existente sau proiectate;

(b) contracte de credit al căror scop este dobândirea sau păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei clădiri rezidențiale existente sau proiectate;

(c) contracte de credit al căror scop este renovarea proprietății imobiliare rezidențiale pe care persoana în cauză o deține sau intenționează să o achiziționeze, credite care nu intră sub incidența Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008.

(c) contracte de credit al căror scop este renovarea proprietății imobiliare rezidențiale pe care o deține sau intenționează să o achiziționeze un consumator.

(1a) Statele membre care aplică deja în întregime Directiva 2008/48/CE contractelor de credit care intră sub incidența alineatului (1) litera (c) pot să aplice în continuare directiva respectivă împrumuturilor care nu intră sub incidența alineatului (1) litera (a) timp de cinci ani de la ...*.

Statele membre care, înainte de ...*, au implementat o fișă de informații care îndeplinește cel puțin aceleași cerințe privind informarea ca cele stabilite în anexa II pot continua să folosească această fișă în sensul articolului 9a privind informațiile precontractuale timp de cinci ani de la ...*.

(2) Prezenta directivă nu se aplică:

(2) Prezenta directivă nu se aplică:

(a) contractelor de credit care prevăd rambursarea creditului din veniturile obținute din vânzarea unei proprietăți imobiliare;

(a) contractelor de credit în cazul cărora creditorul contribuie cu o sumă forfetară, cu plăți periodice sau cu alte forme de plată a creditului în schimbul unei sume obținute din vânzarea unei proprietăți imobiliare rezidențiale sau al unui drept cu privire la proprietăți imobiliare rezidențiale; creditorul nu va solicita rambursarea integrală a creditului până la producerea unuia sau mai multor evenimente de viață specificate, definite de statele membre, cu excepția cazului în care are loc o încălcare a obligațiilor contractuale, care permite creditorului să rezilieze contractul de credit;

(b) contractelor de credit acordate de către un angajator angajaților săi cu titlu accesoriu, atunci când aceste credite sunt acordate fără dobândă sau cu o dobândă anuală efectivă mai mică decât cea practicată pe piață și care nu sunt propuse în general publicului.

(b) contractelor de credit acordate de către un angajator angajaților săi cu titlu accesoriu, atunci când aceste credite sunt acordate fără dobândă sau cu o dobândă anuală efectivă mai mică decât cea practicată pe piață și care nu sunt propuse în general publicului;

(ba) contractelor de credit de reeșalonare a contractelor de credit pentru o perioadă de maximum șase luni, dacă rata dobânzii pentru reeșalonare nu este superioară ratei dobânzii contractuale, în cazul în care consumatorul este de acord să fie derogat de la dispozițiile prezentei directive;

(bb) contractelor de credit sub forma facilității de tip „descoperit de cont”, în cazul în care consumatorul este de acord să fie derogat de la dispozițiile prezentei directive;

(bc) contractelor de credit în baza cărora creditul este acordat fără dobândă și fără alte costuri, precum și contractelor de credit cu termen de rambursare de trei luni și pentru care sunt de plătit numai costuri nesemnificative;

(bd) contractelor de credit care sunt rezultatul unei hotărâri pronunțate de o instanță sau de o altă autoritate instituită conform legii.

(2a) Statele membre pot:

(a) renunța la dispozițiile de la articolele 7 - 9a, articolul 11 și din anexa II în cazul contractelor de credit cu o valoare totală mai mare de 2 milioane EUR;

(b) decide că unele sau toate articolele din prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit în care proprietatea nu urmează să fie ocupată ca locuință de către consumator sau o persoană conexă, în cazul în care consumatorul este de acord să fie derogat de la dispozițiile prezentei directive;

(c) decide că unele sau toate articolele din prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit în care creditul trebuie rambursat în termen de 12 luni, în cazul în care consumatorul acceptă să fie derogat de la dispozițiile prezentei directive;

(d) decide că unele sau toate articolele din prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit legate de plata eșalonată, cu titlu gratuit, a unei datorii existente, în cazul în care consumatorul este de acord să fie derogat de la dispozițiile prezentei directive.

(2b) Statele membre pot, cu condiția să existe un cadru echivalent pentru a asigura furnizarea la timp către consumatori a informațiilor complete privind contractele de credit, exclude din prezenta directivă următoarele:

(a) contractele de credit referitoare la împrumuturi acordate unui public restrâns în baza unei dispoziții legale de interes general, fără dobândă sau la rate ale dobânzii mai mici decât cele practicate în mod obișnuit pe piață ori în condiții care sunt mai avantajoase pentru consumator decât cele obișnuite de pe piață și cu dobânzi care să nu fie mai mari decât cele practicate în mod normal pe piață;

(b) contractele de credit în cazul cărora creditorul este o organizație care face obiectul articolului 2 alineatul (5) din Directiva 2008/48/CE.

______________

*JO: a se introduce data intrării în vigoare a prezentei directive.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În înțelesul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

În înțelesul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

(a) „consumator” înseamnă un consumator în înțelesul definiției de la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE;

(a) „consumator” înseamnă un consumator în înțelesul definiției de la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE;

(b) „creditor” înseamnă o persoană fizică sau juridică care acordă sau promite să acorde credite în înțelesul articolului 2 în exercițiul activității sale comerciale sau profesionale;

(b) „creditor” înseamnă o persoană fizică sau juridică care acordă sau promite să acorde credite în înțelesul articolului 2 în exercițiul activității sale comerciale sau profesionale;

(c) „contract de credit” înseamnă un contract prin care un creditor acordă sau promite să acorde unui consumator, direct sau printr-un intermediar de credite, un credit în înțelesul articolului 2 sub formă de amânare la plată, împrumut sau alte facilități financiare similare;

(c) „contract de credit” înseamnă un contract prin care un creditor acordă sau promite să acorde unui consumator, direct sau printr-un intermediar de credite, un credit în înțelesul articolului 2 sub formă de amânare la plată, împrumut sau alte facilități financiare similare;

(d) „serviciu auxiliar” înseamnă un serviciu financiar oferit consumatorului de către creditor sau intermediarul de credite în legătură cu contractul de credit;

(d) „serviciu auxiliar” înseamnă un serviciu oferit consumatorului de către creditor sau intermediarul de credite în legătură cu contractul de credit;

(e) „intermediar de credite” înseamnă o persoană fizică sau juridică care nu acționează în calitate de creditor și care, în cursul exercitării activității sale comerciale sau profesionale, în schimbul unui onorariu care poate lua formă pecuniară sau orice altă formă de plată convenită:

(e) „intermediar de credite” înseamnă o persoană fizică sau juridică care nu acționează în calitate de creditor sau de notar și care, în cursul exercitării activității sale comerciale sau profesionale, în schimbul unei retribuții care poate lua formă pecuniară sau orice altă formă de plată convenită:

(i) oferă consumatorilor contracte de credit în înțelesul articolului 2;

(i) prezintă sau oferă consumatorilor contracte de credit;

(ii) oferă asistență consumatorilor prin organizarea de activități pregătitoare privind contractele de credit în înțelesul articolului 2, altele decât cele de la punctul (i);

(ii) oferă asistență consumatorilor prin organizarea de activități pregătitoare și/sau administrative privind contractele de credit, altele decât cele de la punctul (i);

(iii) încheie cu consumatorii contracte de credit în înțelesul articolului 2 în numele creditorului;

(iii) încheie cu consumatorii contracte de credit în numele creditorului; sau

(iiia) oferă servicii de consiliere.

(f) „intermediar de credite legat” înseamnă un intermediar de credite care acționează în numele și sub răspunderea deplină a unui singur creditor sau a unui singur grup;

(f) „intermediar de credite legat” înseamnă un intermediar de credite care acționează în numele și sub răspunderea deplină a unuia sau mai multor creditori sau grupuri;

(g) „grup” înseamnă, în înțelesul prezentei directive, creditori care sunt considerați împreună în scopul conturilor consolidate, conform Directivei 83/349/CEE;

(g) „grup” înseamnă, în înțelesul prezentei directive, creditori care sunt considerați împreună în scopul conturilor consolidate, conform Directivei 83/349/CEE;

(h) „instituție de credit” înseamnă o instituție de credit conform definiției de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE;

(h) „instituție de credit” înseamnă o instituție de credit conform definiției de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2006/48/CE;

(i) „instituție non-bancară” înseamnă o persoană fizică sau juridică care acordă sau promite să acorde credite în înțelesul articolului 2 în exercițiul activității sale comerciale sau profesionale și care nu este instituție de credit;

(i) „instituție non-bancară” înseamnă un creditor care nu este instituție de credit;

(j) „personal” înseamnă angajații creditorului sau ai intermediarului de credite care încheie contracte cu consumatorii și care desfășoară activități reglementate de prezenta directivă;

(j) „personal” înseamnă:

(i) persoanele fizice care lucrează pentru creditor, intermediarul de credite sau reprezentantul numit, care sunt implicate în activitățile care fac obiectul prezentei directive sau au contact cu consumatorii în acest context; sau

(ii). persoanele fizice care gestionează direct și/sau supraveghează persoanele fizice menționate la punctul (i);

(k) „costul total al creditului pentru consumator” înseamnă costul total al creditului pentru consumator, conform definiției de la articolul 3 litera (g) din Directiva 2008/48/CE;

(k) „costul total al creditului pentru consumator” înseamnă costul total al creditului pentru consumator, conform definiției de la articolul 3 litera (g) din Directiva 2008/48/CE, incluzând evaluarea proprietății, dar excluzând taxele de înregistrare pentru ipotecă sau alte garanții comparabile;

(l) „valoarea totală plătibilă de către consumator” înseamnă valoarea totală plătibilă de către consumator, conform definiției de la articolul 3 litera (h) din Directiva 2008/48/CE;

(l) „valoarea totală plătibilă de către consumator” înseamnă valoarea totală plătibilă de către consumator, conform definiției de la articolul 3 litera (h) din Directiva 2008/48/CE;

(m) „dobânda anuală efectivă” înseamnă costul total al creditului pentru consumator exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului, inclusiv costurile menționate la articolul 12 alineatul (2), dacă este cazul;

(m) „dobânda anuală efectivă” înseamnă costul total al creditului pentru consumator exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului, inclusiv costurile menționate la articolul 12 alineatul (2), dacă este cazul;

(n) „rata dobânzii aferente creditului” înseamnă rata dobânzii în înțelesul definiției de la articolul 3 litera (j) din Directiva 2008/48/CE;

(n) „rata dobânzii aferente creditului” înseamnă rata dobânzii în înțelesul definiției de la articolul 3 litera (j) din Directiva 2008/48/CE;

(o) „evaluarea bonității” înseamnă evaluarea capacității unui consumator de a-și plăti datoriile;

(o) „evaluarea bonității” înseamnă evaluarea probabilității ca obligațiile rezultate din contractul de credit să fie îndeplinite;

(p) „suport durabil” înseamnă un suport durabil în înțelesul definiției de la articolul 3 litera (m) din Directiva 2008/48/CE;

(p) „suport durabil” înseamnă un suport durabil în înțelesul definiției de la articolul 3 litera (m) din Directiva 2008/48/CE;

(q) „stat membru de origine” înseamnă:

(q) „stat membru de origine” înseamnă:

(i) în cazul în care creditorul sau intermediarul de credite este o persoană fizică, statul membru în care acesta are domiciliul și în care își desfășoară activitatea;

(i) în cazul în care creditorul sau intermediarul de credite este o persoană fizică, statul membru în care acesta are sediul central;

(ii) în cazul în care creditorul sau intermediarul de credite este o persoană juridică, statul membru în care se află sediul său social sau, dacă, potrivit legislației naționale, acesta nu are sediu social, statul membru în care se află sediul său central;

(ii) în cazul în care creditorul sau intermediarul de credite este o persoană juridică, statul membru în care se află sediul său social, dacă, potrivit legislației naționale, are sediu social, și sediul său central;

(r) „stat membru gazdă” înseamnă statul membru în care creditorul sau intermediarul de credite are o sucursală sau în care prestează servicii.

(r) „stat membru gazdă” înseamnă statul membru în care creditorul sau intermediarul de credite are o sucursală sau în care prestează servicii;

(ra) „servicii de consiliere” înseamnă oferirea de recomandări personalizate unui consumator cu privire la una sau mai multe operațiuni legate de contracte de credit și reprezintă o activitate distinctă de acordarea de credite;

(rb) „proprietate imobiliară rezidențială” înseamnă o proprietate imobiliară destinată în primul rând locuirii;

(rc) „evaluator” înseamnă o persoană fizică sau juridică care, în cursul exercitării activității sale comerciale sau profesionale, realizează evaluări ale proprietăților imobiliare rezidențiale sau ale terenurilor pe care astfel de proprietăți sunt sau ar putea fi situate;

(rd) „practică de legare” înseamnă oferirea unuia sau mai multor servicii auxiliare într-un pachet cu contractul de credit, acesta din urmă nefiind pus la dispoziția consumatorului în mod separat;

(re) „practică de grupare” înseamnă oferirea unuia sau mai multor servicii auxiliare într-un pachet cu contractul de credit, acesta din urmă fiind pus la dispoziția consumatorului și în mod separat, dar nu neapărat în aceleași condiții ca atunci când este oferit grupat cu serviciile auxiliare;

(rf) „valoarea totală a creditului” înseamnă plafonul sau sumele totale puse la dispoziție pe baza unui contract de credit, indiferent dacă acestea sunt plătite consumatorului sau unui terț;

(rg) „împrumut în valută” înseamnă un împrumut:

(i) în altă monedă decât cea în care consumatorul primește veniturile sau deține activele pe baza cărora urmează să fie rambursat împrumutul; sau

(ii) în altă monedă decât moneda statului membru în care consumatorul își are reședința;

(rh) „împrumut cu dobândă variabilă” înseamnă un contract de credit în care rata dobânzii aferente unei părți sau totalității contractului nu este stabilită numai pe baza unui procent fix convenit la încheierea contractului de credit și are de obicei la bază variațiile unui index sau rată de referință, indiferent dacă există sau nu praguri sau plafoane în evoluția sa.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre desemnează autoritățile competente abilitate să asigure implementarea prezentei directive și veghează ca acestea să dispună de toate prerogativele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile.

(1) Statele membre desemnează autoritățile naționale competente abilitate să asigure implementarea și respectarea prezentei directive și veghează ca acestea să dispună de toate prerogativele și resursele aferente investigării și sancționării necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile în mod eficient și eficace.

Statele membre desemnează ca fiind competentă pentru asigurarea implementării articolelor 18, 19, 20 și 21 din prezenta directivă una dintre autoritățile competente menționate la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană).

(2) Statele membre desemnează ca fiind competente pentru asigurarea implementării articolelor 18, 19, 19a, 20, 21, 22, 22a și 23 din prezenta directivă:

(i) una dintre autoritățile competente menționate la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană); sau

(ii) alte autorități naționale, cu condiția ca legislația internă sau normele administrative să impună autorităților respective să coopereze cu autoritățile menționate la punctul (i) ori de câte ori este necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor care le revin în temeiul prezentei directive.

Statele membre informează Comisia în legătură cu desemnarea autorităților competente, indicând eventualele repartizări ale atribuțiilor între mai multe autorități competente.

(3) Statele membre informează Comisia și ABE în legătură cu desemnarea autorităților competente, indicând eventualele repartizări ale atribuțiilor între mai multe autorități competente. Comisia publică cel puțin o dată pe an în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene o listă cu autoritățile competente menționate la alineatul (1) și o actualizează în mod constant pe site-ul său internet.

(2) Statele membre care au pe teritoriul lor mai mult de o autoritate competentă veghează ca autoritățile respective să coopereze îndeaproape, astfel încât fiecare să își îndeplinească sarcinile în mod eficient.

(4) Statele membre care au pe teritoriul lor mai mult de o autoritate competentă veghează ca autoritățile respective să coopereze îndeaproape între ele și cu ABE, astfel încât fiecare să își îndeplinească sarcinile în mod eficient.

(5) Statele membre instituie proceduri pentru colectarea și schimbul de informații de la autoritățile respective, în special în scopul implementării Regulamentului (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic1 și a Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice2.

______________

1 JO L 331, 15.12.2010, p. 1.

2 JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Capitolul 1a

Educația financiară

Articolul 4a

Educația financiară a consumatorilor

(1) Statele membre se asigură că există măsuri care să sprijine educația consumatorilor cu privire la practicile responsabile de împrumut și de gestionare a datoriilor, îndeosebi cu privire la contractele de credit.

(2) Tuturor cumpărătorilor aflați la prima achiziție le sunt oferite documente clare, informative, precum și informații cu privire la asistența suplimentară ce poate fi obținută din partea organizațiilor de consumatori și a organismelor naționale de supraveghere.

(3) Statele membre se asigură că toate părțile interesate sunt implicate în mod corespunzător în elaborarea și dezvoltarea măsurilor menționate la acest articol.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Statele membre impun creditorilor și intermediarilor de credite obligația ca, în momentul prestării serviciilor de acordare a creditelor, de intermediere sau de consiliere cu privire la credite și, dacă este cazul, în momentul prestării serviciilor auxiliare, să acționeze cu onestitate, corectitudine și profesionalism și în interesul consumatorilor.

(1) Statele membre impun creditorilor și intermediarilor de credite obligația ca, în momentul elaborării și acordării creditelor sau al intermedierii cu privire la credite și, dacă este cazul, în momentul prestării serviciilor auxiliare, sau în momentul punerii în aplicare a unui contract de credit, să acționeze cu onestitate, corectitudine, transparență și profesionalism, ținând seama în mod corespunzător de drepturile și interesele consumatorilor. Acest lucru implică luarea tuturor măsurilor necesare pentru a satisface nevoile consumatorului și a ține cont de situația sa, luând în considerare toate informațiile relevante referitoare la situația specifică a consumatorului și orice cerință specifică adusă la cunoștință de către acesta.

(2) Statele membre veghează ca modul în care creditorii își remunerează personalul și intermediarii de credite și modul în care aceștia din urmă își remunerează propriul personal să nu afecteze respectarea obligației de a acționa în interesul consumatorilor, conform prevederilor de la alineatul (1).

(2) Statele membre veghează ca modul în care creditorii își remunerează personalul și intermediarii de credite și modul în care aceștia din urmă își remunerează propriul personal și reprezentanții numiți să nu afecteze respectarea obligației prevăzute la alineatul (1).

(2a) În mod special, statele membre se asigură că remunerarea personalului responsabil cu evaluarea bonității este în concordanță cu politicile privind remunerarea persoanelor care își asumă riscuri stabilite în anexa V secțiunea 11 punctul 23 literele (a) și (b) din Directiva 2006/48/CE și nu depinde de numărul sau procentul cererilor acceptate.

(2b) Statele membre se asigură că atunci când creditorii, intermediarii de credite sau reprezentanții numiți oferă servicii de consiliere, sistemul de remunerare a personalului implicat nu aduce atingere capacității acestora de a oferi recomandări obiective și, în mod deosebit, că rezultatul serviciilor de consiliere respective nu depinde de performanța individuală a produselor sau de obiective de vânzări.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Cerințe minime de competență

Cerințe minime privind cunoștințele și competența

(1) Statele membre de origine se asigură că:

(1) Statele membre de origine se asigură că creditorii și intermediarii de credite impun personalului lor să dispună de un nivel adecvat de cunoștințe și competență în raport cu elaborarea produselor, oferirea sau intermedierea contractelor de credit, oferirea de consiliere cu privire la acestea sau acordarea contractelor de credit. În cazul în care încheierea unui contract de credit include și un serviciu auxiliar legat de acesta, personalul dispune de cunoștințe și competență adecvate în legătură cu acel serviciu auxiliar, inclusiv de cele impuse de legislația sectorială.

(a) Personalul creditorilor și al intermediarilor de credite trebuie să dispună de un nivel adecvat de cunoștințe și competență în raport cu oferirea sau acordarea contractelor de credit în înțelesul articolului 2 sau cu activitatea de intermediere de credite definită la articolul 3 litera (e). În cazul în care încheierea unui contract de credit include și un serviciu auxiliar legat de acesta, în particular servicii de asigurare sau de investiții, personalul respectiv trebuie să dispună de asemenea de cunoștințe și competență adecvate în legătură cu acel serviciu auxiliar pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 19 din Directiva 2004/39/CE și la articolul 4 din Directiva 2002/92/CE.

(b) Persoanele fizice din conducerea creditorilor și a intermediarilor de credite care sunt responsabile de intermedierea creditelor, de consiliere sau de aprobarea contractului de credit sau care intervin în aceste activități trebuie să dispună de cunoștințe și competență adecvate în materie de contracte de credit.

(c) Creditorii și intermediarii de credite sunt monitorizați pentru evaluarea respectării continue a cerințelor menționate la alineatul (1) literele (a) și (b).

(2) Statele membre de origine iau măsuri pentru a garanta că nivelul adecvat de cunoștințe și competență este determinat pe baza unor calificări sau a unei experiențe recunoscute.

(2) Statele membre stabilesc cerințele minime de cunoștințe și competență pentru personalul creditorilor, al intermediarilor de credite și al reprezentanților numiți, în conformitate cu principiile stabilite în anexa III.

(2a) Atunci când un creditor sau un intermediar de credite își prestează serviciile pe teritoriul unuia sau mai multor state membre,

(i) prin intermediul unei sucursale, statul membru gazdă este responsabil cu stabilirea cerințelor minime de cunoștințe și competență aplicabile personalului unei sucursale;

(ii) în temeiul libertății de a presta servicii, statul membru de origine este responsabil cu asigurarea respectării cerințelor minime de cunoștințe și competență aplicabile personalului în conformitate cu anexa III, cu excepția cerințelor menționate la anexa III punctul 1 literele (a), (b), (c), (e), (f), (h) și punctele 2 și 3, care sunt stabilite de statul membru gazdă.

(2b) Persoanele menționate la alineatul (1) sunt obligate să urmeze cursuri de formare profesională continuă, pentru actualizarea și validarea cunoștințelor și competențelor.

(3) Statele membre de origine publică criteriile pe care le-au stabilit pentru a evalua dacă personalul creditorilor sau al intermediarilor de credite îndeplinește cerințele de competență. Aceste criterii trebuie să includă o listă a calificărilor recunoscute.

(4) În conformitate cu articolul 26 și sub rezerva condițiilor de la articolele 27 și 28, Comisiei îi este delegată competența de a preciza cerințele prevăzute la alineatele (1) și (2) ale prezentului articol și, în mod concret, cerințele care trebuie îndeplinite pentru a avea un nivel adecvat de cunoștințe și de competență.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Primul paragraf nu se aplică în situațiile în care legislația națională prevede indicarea dobânzii anuale efective în cazul publicității privind contractele de credit în care nu se menționează rata dobânzii și nici alte cifre referitoare la orice cost al creditului pentru consumator în sensul primului paragraf.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Informațiile standard specifică, în mod clar, concis și vizibil, prin intermediul unui exemplu reprezentativ, următoarele:

(2) Informațiile standard specifică, în mod clar, concis și vizibil, prin intermediul unui exemplu reprezentativ:

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) faptul că produsul oferit este un contract de credit și, dacă este cazul, că acesta este garantat fie prin ipotecă, fie printr-o altă garanție comparabilă, utilizată în mod curent într-un stat membru asupra unei proprietăți imobiliare rezidențiale, fie printr-un drept legat de o proprietate imobiliară rezidențială;

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) rata dobânzii aferente creditului, indicând dacă este fixă și/sau variabilă, împreună cu informații privind toate costurile incluse în costul total al creditului pentru consumator;

(c) rata dobânzii aferente creditului, indicând dacă este fixă și/sau variabilă, împreună cu informații privind toate costurile incluse în costul total al creditului pentru consumator; dobânda anuală efectivă este inclusă în materialul publicitar cel puțin la fel de vizibil ca și celelalte informații numerice;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(f) durata contractului de credit;

(f) dacă este cazul, durata contractului de credit;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g) valoarea ratelor;

(g) dacă este cazul, valoarea ratelor;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(h) suma totală plătibilă de către consumator;

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(i) dacă este cazul, un avertisment referitor la riscul de a pierde proprietatea imobiliară în cazul nerespectării angajamentelor legate de contractul de credit atunci când creditul este garantat printr-o ipotecă sau o altă garanție comparabilă utilizată în mod curent într-un stat membru asupra unei proprietăți imobiliare rezidențiale sau printr-un drept legat de o proprietate imobiliară rezidențială.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Informațiile standard trebuie să fie ușor de citit sau clar audibile, după caz, în funcție de suportul utilizat pentru publicitate și marketing.

Informațiile standard trebuie să fie ușor de citit sau clar audibile, după caz, în funcție de suportul utilizat pentru publicitate și marketing.

Orice informații furnizate în materialul publicitar sunt în conformitate cu exemplul reprezentativ expus.

Statele membre adoptă criterii pentru definirea exemplului reprezentativ.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4) În conformitate cu articolul 26 și sub rezerva condițiilor de la articolele 27 și 28, Comisiei îi este delegată competența de a detalia lista informațiilor standardizate care trebuie incluse în materialele publicitare.

eliminat

Concret, atunci când adoptă astfel de acte delegate, Comisia modifică, dacă este necesar, lista informațiilor standardizate prevăzute la alineatul (2) literele (a)-(i) de la prezentul articol.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 8a

Practici de legare și practici comerciale neloiale conexe

(1) Statele membre permit practicile de grupare, dar nu și practicile de legare.

(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), statele membre pot permite practicile de legare atunci când creditorii solicită deschiderea sau menținerea unui cont de plăți sau a unui cont de economii în cazul în care acesta face parte integrantă din credit sau are ca unic scop acumularea de capital pentru rambursarea creditului sau plata dobânzilor sau încheierea unui contract de credit distinct în legătură cu un contract de credit cu partajare de proprietate. În plus, statele membre permit creditorilor să solicite consumatorilor să dețină o poliță de asigurare relevantă și să refuze acordarea creditului în cazul în care consumatorul nu deține o poliță de asigurare cu caracteristici similare celor oferite de furnizorul preferat de creditor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre veghează ca atât creditorii, cât și intermediarii de credite, dacă este cazul, să pună în permanență la dispoziție informații generale legate de contractele de credit, pe un suport durabil sau în formă electronică.

Statele membre veghează ca creditorii să pună în permanență la dispoziție informații generale accesibile și inteligibile legate de contractele de credit și să le aducă la cunoștința consumatorului, fie prin intermediul creditorului, în cazul vânzărilor directe, fie prin intermediarul de credit, pe hârtie sau pe un alt suport durabil sau, la cerere, în formă electronică.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) formele garanției;

(c) formele garanției, inclusiv posibilitatea ca aceasta să se afle într-un alt stat membru;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(g) un exemplu de cost total al creditului pentru consumator și de dobândă anuală efectivă;

(g) un exemplu reprezentativ de cost total al creditului pentru consumator și de dobândă anuală efectivă;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ga) informații cu privire la eventuale costuri suplimentare, cum ar fi cele legate de înregistrarea ipotecilor sau a altor garanții comparabile;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(i) dacă există posibilitatea rambursării anticipate și, dacă este cazul, o descriere a condițiilor aferente acesteia;

(i) o descriere a condițiilor aferente rambursării anticipate;

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(k) detalii despre cum pot fi obținute informații referitoare la reducerile fiscale pentru dobânda aferentă contractului de credit sau la alte subvenții publice.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ka) în cazul unui contract de credit în care plățile făcute de consumator nu duc la o amortizare corespunzătoare imediată a valorii totale a creditului, ci sunt utilizate pentru a constitui capital în timpul perioadelor și în condițiile stabilite în contractul de credit sau într-un contract accesoriu, informațiile precontractuale solicitate în temeiul alineatului (2) cuprind o declarație clară și concisă, potrivit căreia aceste contracte de credit nu prevăd o garanție de restituire a valorii totale a creditului tras în baza contractului de credit, cu excepția cazului în care se oferă o astfel de garanție.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Statele membre se asigură că, după ce consumatorul a furnizat informațiile necesare cu privire la nevoile sale, situația sa financiară și preferințe, în conformitate cu articolul 14, creditorul și, dacă este cazul, intermediarul de credite îi oferă acestuia, fără întârzieri nejustificate, informațiile personalizate de care acesta are nevoie pentru a compara creditele disponibile pe piață, a evalua implicațiile lor și a decide în cunoștință de cauză dacă să încheie sau nu un contract de credit. Aceste informații trebuie furnizate, pe hârtie sau pe alt suport durabil, prin intermediul fișei europene de informații standardizate (FEIS), care figurează în anexa II.

eliminat

Statele membre se asigură că, atunci când creditorul îi prezintă consumatorului o ofertă fermă, aceasta este însoțită de o FEIS. În astfel de situații, statele membre se asigură că încheierea contractului de credit nu se efectuează înainte ca consumatorul să fi avut suficient timp pentru a compara ofertele, a evalua implicațiile acestora și a decide în cunoștință de cauză dacă să accepte sau nu o ofertă, indiferent de modalitatea de încheiere a contractului.

Se consideră că creditorul și, dacă este cazul, intermediarul de credite au îndeplinit cerințele referitoare la informarea consumatorului înainte de încheierea unui contract la distanță, conform prevederilor de la articolul 3 din Directiva 2002/65/CE, dacă i-au furnizat acestuia FEIS.

Eventualele informații suplimentare pe care creditorul sau, dacă este cazul, intermediarul de credite le poate oferi consumatorului trebuie furnizate într-un document separat care poate fi anexat la FEIS.

(3) În conformitate cu articolul 26 și sub rezerva condițiilor de la articolele 27 și 28, Comisiei îi este delegată competența de a modifica informațiile standard prevăzute la alineatul (1) al acestui articol și conținutul și formatul FEIS care figurează în anexa II.

Concret, actele delegate pot, dacă este cazul:

(a) să modifice lista informațiilor standard prevăzute la alineatul (1) al acestui articol;

(b) să suprime oricare dintre informațiile prevăzute în anexa II;

(c) să adauge elemente noi la lista de informații prevăzută în anexa II;

(d) să modifice prezentarea conținutului FEIS care figurează în anexa II;

(e) să dezvolte instrucțiunile pentru completarea FEIS care figurează în anexa II.

(4) În cazul comunicațiilor prin telefonie vocală, menționate la articolul 3 alineatul (3) din Directiva 2002/65/CE, descrierea principalelor caracteristici ale serviciului financiar care urmează să fie prestat, prevăzută la a doua liniuță de la articolul 3 alineatul (3) litera (b) din directiva respectivă, trebuie să includă cel puțin elementele menționate în anexa II, partea A, secțiunile (2), (3), (4) și (5).

(5) Statele membre se asigură că atât creditorul, cât și intermediarul de credite îi furnizează consumatorului gratuit, la cererea acestuia, o copie a proiectului de contract de credit. Această dispoziție nu se aplică în cazul în care, în momentul cererii, creditorul nu dorește să încheie contractul de credit cu consumatorul.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 9a

Informații precontractuale

(1) Statele membre se asigură că creditorul și, dacă este cazul, intermediarul de credite sau reprezentantul numit îi oferă consumatorului informațiile personalizate necesare pentru a compara creditele disponibile pe piață, a evalua implicațiile lor și a decide în cunoștință de cauză dacă să încheie sau nu un contract de credit,

(a) fără întârzieri nejustificate, după ce consumatorul a furnizat informațiile necesare cu privire la nevoile sale, situația sa financiară și preferințe, în conformitate cu articolul 14; și

(b) în timp util, înainte ca consumatorul să fie obligat printr-un contract de credit sau o ofertă; aceste informații sunt furnizate gratuit, pe hârtie sau pe alt suport durabil, prin intermediul fișei europene de informații standardizate (FEIS), care figurează în anexa II.

Statele membre se asigură că atunci când i se prezintă consumatorului o ofertă fermă din partea creditorului, acest lucru se face pe un suport durabil și oferta este însoțită de o FEIS, dacă aceasta nu i-a fost furnizată consumatorului înainte sau în cazul în care caracteristicile ofertei sunt diferite de informațiile incluse în FEIS furnizată anterior.

(2) Statele membre se asigură că consumatorul are la dispoziție 14 zile pentru a compara ofertele, a evalua implicațiile lor și a lua o decizie în cunoștință de cauză. Statele membre se asigură că această perioadă este concepută fie ca o perioadă în care creditorul își menține oferta fermă înainte de semnarea contractului de credit, fie ca un drept de retragere fără costuri suplimentare. Statele membre se asigură că, dacă doresc acest lucru, consumatorii pot accepta oferta înainte de expirarea termenului de 14 zile. Statele membre pot prevedea ca dreptul de retragere să se reducă sau să-și înceteze aplicarea în cazul în care consumatorul întreprinde o acțiune care, în temeiul legislației naționale, are ca efect instituirea sau transferul unui drept privind o proprietate, care are legătură cu acordul de credit sau utilizează fonduri obținute în temeiul acestuia, sau în cazul în care, în conformitate cu legislația statului membru, contractul de credit se încheie în cadrul unui sistem care implică un funcționar public sau un agent public care are obligația legală de a fi independent și imparțial și care trebuie să se asigure, furnizând consumatorului informații contractuale și juridice personalizate și cuprinzătoare, că încheierea contractului survine numai după ce consumatorul a analizat cu atenție aspectele juridice și a luat la cunoștință sfera de aplicare juridică a acestuia.

Se consideră că creditorul și, dacă este cazul, intermediarul de credite au îndeplinit cerințele referitoare la informarea consumatorului înainte de încheierea unui contract la distanță, conform dispozițiilor de la articolul 3 din Directiva 2002/65/CE, numai dacă i-au furnizat acestuia cel puțin FEIS înainte de încheierea contractului.

Statele membre nu modifică FEIS, ci, în cazul în care acestea solicită să fie furnizate consumatorului informații suplimentare, inclusiv avertismente legale, aceste informații pot fi anexate FEIS.

(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a modifica informațiile standard prevăzute la articolul 9 și pe cele legate de FEIS, stabilite în anexa II, în vederea:

(a) completării și actualizării listei de informații prevăzute în anexa II;

(b) actualizării prezentării conținutului FEIS care figurează în anexa II;

(c) completării și actualizării instrucțiunilor de completare a FEIS care figurează în anexa II.

(4) În cazul comunicațiilor prin telefonie vocală, menționate la articolul 3 alineatul (3) din Directiva 2002/65/CE, descrierea principalelor caracteristici ale serviciului financiar care urmează să fie prestat, în temeiul articolului 3 alineatul (3) litera (b) a doua liniuță din directiva respectivă, include cel puțin elementele menționate în anexa II, partea A, secțiunile (2), (3), (4) și (5).

(5) Statele membre se asigură că creditorul sau intermediarul de credite îi furnizează consumatorului gratuit o copie pe suport durabil a proiectului de contract de credit. Această dispoziție nu se aplică în cazul în care, în momentul cererii, creditorul nu dorește să încheie un contract de credit cu consumatorul.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 9b

Furnizarea și oficializarea contractului de credit

În ceea ce privește furnizarea și oficializarea contractului de credit, entitatea evaluată sau societatea de evaluare, notarii, consilierii juridici sau orice alți furnizori sunt aleși cu acordul reciproc al părților.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Înainte de prestarea oricăruia dintre serviciile enumerate la articolul 3 litera (e), intermediarul de credite îi furnizează consumatorului cel puțin următoarele informații:

(1) Statele membre se asigură că înainte de prestarea oricăruia dintre serviciile enumerate la articolul 3 litera (e), intermediarul de credite îi furnizează gratuit consumatorului, pe hârtie sau pe alt suport durabil, cel puțin următoarele informații:

(a) identitatea și adresa fizică a intermediarului de credite;

(a) identitatea și adresa fizică a intermediarului de credite;

(b) registrul în care a fost înscris și modalitățile prin care se poate verifica această înregistrare;

(b) registrul în care a fost înscris, numărul de înregistrare, dacă este cazul, și modalitățile prin care se poate verifica această înregistrare;

(c) atunci când acționează în calitate de intermediar de credite legat, o precizare în acest sens și, la cererea consumatorului, numele creditorului sau al creditorilor pentru care acționează;

(c) atunci când este legat de unul sau mai mulți creditori, o precizare în acest sens și numele creditorului sau al creditorilor pentru care acționează;

(d) dacă deține o participație, directă sau indirectă, reprezentând peste 10% din drepturile de vot sau din capitalul unui anume creditor;

(d) dacă oferă servicii de consiliere și, dacă da, precizarea cazurilor în care furnizarea acestor servicii este obligatorie în conformitate cu articolul 17;

(e) dacă un anume creditor sau o societate-mamă a unui anume creditor deține o participație, directă sau indirectă, reprezentând peste 10% din drepturile de vot sau din capitalul intermediarului de credite;

(f) dacă este cazul, comisionul pe care consumatorul trebuie să îl achite intermediarului de credite pentru serviciile prestate de acesta;

(e) dacă este cazul, comisionul pe care consumatorul trebuie să îl achite intermediarului de credite sau creditorului pentru serviciile prestate de acesta sau baza de calcul al acestui comision;

(g) procedurile pe care consumatorii și alte părți interesate le au la dispoziție pentru a depune reclamații împotriva intermediarilor de credite și, dacă este cazul, modalitățile de acces la proceduri extrajudiciare de reclamație și soluționare;

(f) procedurile pe care consumatorii și alte părți interesate le au la dispoziție pentru a depune reclamații pe plan intern și, dacă este cazul, modalitățile de acces la proceduri extrajudiciare de reclamație și soluționare;

(h) pentru intermediarii de credite care nu sunt legați, existența eventualelor comisioane plătibile de către creditor intermediarului de credite pentru serviciile prestate de acesta.

(g) pentru intermediarii de credite care nu sunt legați, existența eventualelor comisioane sau alte stimulente plătibile de către creditor intermediarului de credite pentru serviciile prestate de acesta.

(2) La cererea consumatorului, intermediarii de credite care nu sunt legați furnizează informații despre variațiile nivelului comisioanelor plătibile de diferiții creditori care oferă contractele de credit propuse consumatorului. Consumatorul trebuie informat că are dreptul de a cere aceste informații.

(2) La cererea consumatorului, intermediarii de credite care nu sunt legați furnizează informații despre variațiile nivelului comisioanelor plătibile de diferiții creditori care oferă contractele de credit propuse consumatorului. Consumatorul trebuie informat că are dreptul de a cere aceste informații.

(3) În conformitate cu articolul 26 și sub rezerva condițiilor de la articolele 27 și 28, Comisiei îi este delegată competența de a actualiza lista informațiilor cu privire la intermediarii de credite care trebuie furnizate consumatorului, așa cum se prevede la alineatul (1) al acestui articol.

(3) Statele membre se asigură că eventualul comision pe care trebuie să îl achite consumatorul intermediarului de credite pentru serviciile prestate este adus la cunoștința creditorului de către intermediarul de credite în vederea calculării dobânzii anuale efective.

Concret, atunci când adoptă astfel de acte delegate, Comisia modifică, dacă este necesar, informațiile prevăzute la alineatul (1) al acestui articol.

(3a) În cazul în care intermediarul de credite percepe un comision și primește, de asemenea, un comision și din partea creditorului, explică consumatorului dacă comisionul primit de la creditor va fi sau nu compensat integral sau parțial de comisionul perceput consumatorului.

Concret, atunci când adoptă astfel de acte delegate, Comisia modifică, dacă este necesar, informațiile prevăzute la alineatul (1) al acestui articol.

(3b) Statele membre solicită intermediarilor de credite să se asigure că, pe lângă informațiile impuse de prezentul articol, un reprezentant numit îi comunică consumatorului calitatea în care acționează și identitatea intermediarului de credite pe care îl reprezintă, atunci când contactează consumatorul sau înainte de a interacționa cu acesta.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre se asigură că atât creditorii, cât și, atunci când este cazul, intermediarii de credite oferă consumatorului explicații adecvate cu privire la contratul sau contractele de credit propuse și la eventualele servicii auxiliare, pentru a-i permite acestuia să evalueze dacă contractele de credit propuse sunt adaptate la nevoile și la situația sa financiară. O explicație adecvată trebuie să includă furnizarea de informații personalizate cu privire la caracteristicile creditelor oferite, fără a conține însă și o recomandare. Creditorii și, dacă este cazul, intermediarii de credite, trebuie să evalueze cu exactitate nivelul de cunoștințe și de experiență în materie de credite al consumatorului prin orice mijloace necesare pentru a putea determina nivelul de explicații care trebuie furnizate acestuia și pentru a adapta aceste explicații în mod corespunzător.

(1) Statele membre se asigură că atât creditorii, cât și, atunci când este cazul, intermediarii de credite sau reprezentanții numiți ai acestora oferă consumatorului explicații adecvate cu privire la contractul sau contractele de credit propuse și la eventualele servicii auxiliare, pentru a-i permite acestuia să evalueze dacă contractele de credit și serviciile auxiliare propuse sunt adaptate la nevoile și la situația sa financiară. Explicația include informațiile precontractuale, inclusiv FEIS, caracteristicile esențiale ale produselor propuse și efectele specifice pe care le pot avea asupra consumatorului, inclusiv consecințele neplății din partea consumatorului și, în cazul în care există servicii auxiliare grupate cu un contract de credit, se specifică dacă componentele pot fi reziliate separat și condițiile în care se poate face acest lucru.

(2) Aceste explicații adecvate trebuie să includă explicarea informațiilor și a termenilor incluși în informațiile precontractuale furnizate în conformitate cu articolele 9 și 10, precum și o explicare a consecințelor pe care le poate avea pentru consumator încheierea contractului de credit, inclusiv în eventualitatea neplății de către acesta.

(2) Statele membre pot adapta modul și măsura în care se acordă asistența prevăzută la alineatul (1), precum și identitatea părții care o acordă, la circumstanțele în care este oferit contractul de credit, la persoana căreia îi este oferit și la caracteristicile creditului oferit.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Dobânda anuală efectivă, care este egală, pe o perioadă de un an, cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor (trageri, rambursări și costuri), viitoare sau prezente, convenite de creditor și de consumator, se calculează în conformitate cu formula matematică stabilită în anexa I.

(1) Dobânda anuală efectivă, care este egală, pe o perioadă de un an, cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor (trageri, rambursări și costuri), viitoare sau prezente, convenite de creditor și de consumator, se calculează în conformitate cu formula matematică stabilită în anexa I.

(2) Pentru calcularea dobânzii anuale efective, costul total al creditului pentru consumator se determină excluzând toate taxele plătibile de către consumator pentru nerespectarea angajamentelor prevăzute în contractul de credit.

(2) Pentru calcularea dobânzii anuale efective, costul total al creditului pentru consumator se determină exceptându-se toate taxele plătibile de către consumator pentru nerespectarea angajamentelor prevăzute în contractul de credit.

În cazul în care pentru obținerea creditului este obligatorie deschiderea unui cont, costurile menținerii acestui cont, costurile utilizării unui mijloc de plată atât pentru operațiunile de plată, cât și pentru trageri din acel cont, precum și alte costuri legate de operațiunile de plată sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator, cu excepția cazului în care costurile contului au fost indicate clar și separat în contractul de credit sau în orice alt contract încheiat cu consumatorul.

Costurile aferente deschiderii și menținerii unui cont, utilizării unui mijloc de plată pentru operațiunile de tragere din acel cont, precum și alte costuri legate de operațiunile de plată sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator, în cazul în care deschiderea sau menținerea unui cont este obligatorie pentru obținerea creditului sau pentru obținerea sa în termenii și condițiile din ofertă, cu excepția cazului în care costurile contului au fost indicate clar și separat într-un contract încheiat cu consumatorul.

(3) Calculul dobânzii anuale efective se bazează pe ipoteza conform căreia contractul de credit urmează să rămână valabil pe perioada convenită, iar creditorul și consumatorul își vor îndeplini obligațiile în condițiile și în termenele convenite în contractul de credit.

(3) Calculul dobânzii anuale efective se bazează pe ipoteza conform căreia contractul de credit urmează să rămână valabil pe perioada convenită, iar creditorul și consumatorul își vor îndeplini obligațiile în condițiile și în termenele convenite în contractul de credit. În cazul în care se convine asupra unei rate fixe a dobânzii pentru o perioadă limitată de timp, dobânda anuală efectivă unică poate fi calculată numai pentru perioada stabilită.

(4) În cazul contractelor de credit care cuprind clauze care permit variații ale ratei dobânzii aferente creditului și, dacă este cazul, ale cheltuielilor incluse în dobânda anuală efectivă, dar necuantificabile la momentul calculării, dobânda anuală efectivă se calculează pe baza ipotezei conform căreia rata dobânzii aferente creditului și celelalte costuri se vor calcula la nivelul stabilit în momentul semnării contractului.

(4) Pentru perioade ale contractelor de credit care permit în mod necondiționat rate ajustabile ale dobânzii aferente creditului care au la bază factori externi și, dacă este cazul, modificări ale cheltuielilor incluse în dobânda anuală efectivă, dar necuantificabile la momentul calculării, dobânda anuală efectivă se calculează pe baza unor diferite ipoteze, evitându-se totodată denaturări ale concurenței pe piață:

(a) o dată pe baza ipotezei conform căreia rata dobânzii aferente creditului și celelalte costuri se vor calcula la nivelul stabilit în momentul semnării contractului;

(b) o dată având în vedere cel mai optimist scenariu, pe baza datelor privind fluctuațiile ratei dobânzii în ultimii 20 de ani sau din momentul în care sunt disponibile datele utilizate pentru calcularea ratei dobânzii;

(c) o dată având în vedere cel mai pesimist scenariu, pe baza datelor privind fluctuațiile ratei dobânzii în ultimii 20 de ani sau din momentul în care sunt disponibile datele utilizate pentru calcularea ratei dobânzii.

(5) În conformitate cu articolul 26 și sub rezerva condițiilor de la articolele 27 și 28, Comisiei îi este delegată competența de a modifica formula și ipotezele pe baza cărora se calculează dobânda anuală efectivă, care figurează în anexa I.

(4a) În cazul în care contractul de credit are legătură cu un împrumut în valută, dobânda anuală efectivă se calculează o dată pe baza ipotezei conform căreia raportul dintre moneda în care a fost contractat împrumutul și moneda națională este la nivelul stabilit în momentul semnării contractului și o dată având în vedere un scenariu bazat pe ipoteza conform căreia moneda națională pierde 20 % din valoare în raport cu moneda în care a fost contractat împrumutul.

Atunci când adoptă astfel de acte delegate, Comisia modifică, dacă este cazul, formula sau ipotezele prevăzute în anexa I, în special dacă ipotezele menționate în acest articol și în anexa I nu sunt suficiente pentru a calcula dobânda anuală efectivă în mod uniform sau nu mai sunt adaptate la situația comercială a pieței.

(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a modifica observațiile sau a actualiza ipotezele utilizate pentru calcularea dobânzii anuale efective, astfel cum se prevede în anexa I, în special dacă observațiile sau ipotezele menționate în acest articol și în anexa I nu sunt suficiente pentru a calcula dobânda anuală efectivă în mod uniform sau nu mai sunt adaptate la situația comercială a pieței.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Cu toate acestea, părțile pot conveni în contractul de credit ca informațiile la care se face referire la alineatul (1) să fie transmise periodic consumatorului, atunci când modificarea ratei dobânzii aferente creditului este corelată direct cu o modificare a unei rate de referință și noua rată de referință este făcută publică prin mijloace corespunzătoare, iar informațiile privind noua rată de referință sunt puse la dispoziție la sediul creditorului.

(2) Cu toate acestea, părțile pot conveni în contractul de credit ca informațiile la care se face referire la alineatul (1) să fie transmise periodic consumatorului, atunci când modificarea ratei dobânzii aferente creditului este corelată direct cu o modificare a unei rate de referință și noua rată de referință este făcută publică prin mijloace corespunzătoare, iar informațiile privind noua rată de referință sunt puse la dispoziție la sediul creditorului și comunicate personal consumatorului, împreună cu valoarea noilor rate lunare. Creditorul poate continua să informeze periodic consumatorii cu privire la modificările ratei dobânzii, în cazul în care aceasta nu este corelată direct cu o rată de referință, în cazul în care astfel de dispoziții se aplicau înainte de...*.

_____________

* JO: se introduce data intrării în vigoare a prezentei directive.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2a) Atunci când modificările ratei dobânzii aferente împrumutului se fac prin licitații pe piețele de capital, fiind practic imposibil pentru creditor să-l informeze pe consumator de modificare înainte ca aceasta să fie efectivă, creditorul informează consumatorul în scris, cu suficient timp înainte de licitație, despre procedura ce urmează a fi aplicată și despre nivelul estimat al viitoarei rate a dobânzii.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Statele membre se asigură că, înainte de încheierea contractului de credit, creditorul efectuează o evaluare amănunțită a bonității consumatorului, pe baza unor criterii care să includă veniturile, economiile, datoriile și alte angajamente financiare ale acestuia. Această evaluare se efectuează pe baza informațiilor necesare obținute de creditor sau, dacă este cazul, de intermediarul de credite de la consumator și din surse interne sau externe relevante și trebuie să respecte cerințele referitoare la necesitate și proporționalitate prevăzute la articolul 6 din Directiva 95/46/CE. Statele membre se asigură că creditorii instituie proceduri adecvate de evaluare a bonității consumatorului. Aceste proceduri se revizuiesc la intervale de timp regulate, păstrându-se evidența lor actualizată.

(1) Statele membre se asigură că, înainte de încheierea contractului de credit, creditorul evaluează bonitatea consumatorului, pe baza unor criterii obiective, pentru a verifica posibilitatea consumatorului de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul contractului de credit. Informațiile pe care se bazează evaluarea sunt documentate și actualizate1.

(1a) Statele membre se asigură că, atunci când un creditor nu a realizat evaluarea bonității în mod corect, astfel cum este prevăzut la acest articol, și, apoi, a acordat un contract de credit pe baza acestei evaluări incorect realizate, contractul de credit nu este, ca urmare a acestui fapt, anulat sau modificat ulterior în detrimentul consumatorului.

(2) Statele membre se asigură că:

(2) Statele membre se asigură că:

(a) Atunci când evaluarea bonității consumatorului are un rezultat negativ în ceea ce privește capacitatea acestuia de a rambursa creditul pe durata contractului, creditorul refuză creditul.

(a) Creditorul pune creditul la dispoziția consumatorului numai în cazul în care rezultatul evaluării bonității indică faptul că obligațiile generate de contractul de credit pot fi îndeplinite astfel cum se solicită în cadrul contractului.

(b) Atunci când cererea de credit este respinsă, creditorul aduce la cunoștința consumatorului, imediat și gratuit, motivele respingerii.

(c) Cu respectarea articolului 10 din Directiva 95/46/CE, creditorul îl informează în prealabil pe consumator că urmează să fie consultată o bază de date.

(c) Cu respectarea articolului 10 din Directiva 95/46/CE, creditorul îl informează în prealabil pe consumator că urmează să fie consultată o bază de date.

(d) Atunci când cererea de credit este respinsă pe baza datelor, sau a lipsei acestora, dintr-o bază de date consultată, creditorul îi comunică consumatorului, imediat și gratuit, numele bazei de date care a fost consultată și al entității care o controlează, precum și faptul că are dreptul de a accesa și, dacă este necesar, de a corecta datele sale din baza de date respectivă.

(d) Atunci când cererea de credit este respinsă pe baza consultării unei baze de date, creditorul îi comunică consumatorului, imediat și gratuit, rezultatul acestei consultări și identitatea bazei de date consultate.

(e) Fără a aduce atingere dreptului general de acces prevăzut la articolul 12 din Directiva 95/46/CE, atunci când cererea este respinsă pe baza unui decizii automatizate sau a unei decizii bazate pe metode precum punctajul de credit automatizat, creditorul îl informează imediat și gratuit pe consumator în acest sens și îi explică acestuia logica aflată la baza deciziei automatizate.

(e) Fără a aduce atingere dreptului general de acces prevăzut la articolul 12 din Directiva 95/46/CE, atunci când cererea este respinsă pe baza unui decizii automatizate sau a unei decizii bazate pe metode precum punctajul de credit automatizat, creditorul îl informează imediat și gratuit pe consumator în acest sens.

(f) Consumatorul are posibilitatea de a cere revizuirea deciziei prin metode manuale.

(3) Statele membre se asigură că, atunci când părțile iau în calcul majorarea valorii totale a creditului acordat consumatorului după încheierea contractului de credit, informațiile financiare puse la dispoziția creditorului cu privire la consumator sunt actualizate și bonitatea consumatorului este reevaluată înainte de majorarea semnificativă a valorii totale a creditului.

(4) Statele membre se asigură că, pe lângă evaluarea bonității consumatorului, creditorii și intermediarii de credit obțin informațiile necesare privind situația personală și financiară a consumatorului, preferințele și obiectivele acestuia și analizează un număr suficient de mare de contracte de credit din gama lor de produse pentru a le identifica pe cele care nu sunt adecvate pentru consumator ținând cont de nevoile, situația financiară și personală a acestuia. Această analiză se bazează pe informații actualizate la momentul respectiv și pe ipoteze rezonabile cu privire la situația consumatorului pe durata contractului de credit propus.

(5) În conformitate cu articolul 26 și sub rezerva condițiilor de la articolele 27 și 28, Comisiei îi este delegată competența de a detalia și a modifica criteriile care se iau în calcul pentru efectuarea evaluării bonității prevăzute la alineatul (1) al acestui articol și pentru a garanta că produsele de credit nu sunt nepotrivite pentru consumator, așa cum se prevede la alineatul (4) al acestui articol.

_______________

1 Principiile Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB) privind practicile pentru subscrierea ipotecilor rezidențiale, aprilie 2012, (1.2.).

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 14a

Evaluarea imobiliară

(1) Statele membre se asigură că sunt aplicate practici de evaluare solide, în conformitate cu standardele și metodele internaționale și că este recunoscută importanța unei reglementări și a unei supravegheri solide a evaluărilor.

(2) Statele membre se asigură că evaluatorii interni și externi care realizează astfel de evaluări sunt competenți din punct de vedere profesional și suficient de independenți pentru a efectua o evaluare imparțială și obiectivă, care să fie păstrată pe un suport durabil, precum și că creditorii păstrează o copie a acestei evaluări.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Obligații de informare din partea consumatorului

Furnizarea și verificarea informațiilor consumatorului

(1) Statele membre se asigură că, în contextul procesului de solicitare a creditului, consumatorii furnizează creditorilor și, dacă este cazul, intermediarilor de credite, informații complete și corecte cu privire la situația lor financiară și personală. Informațiile respective trebuie sprijinite, dacă este necesar, cu probe documentare din surse care pot fi verificate independent.

(1) Evaluarea bonității se face pe baza unor informații financiare și privind veniturile suficiente, proporționale și verificate în mod cuvenit, obținute de către creditor din surse interne sau externe pertinente.

(2) În ce privește informațiile care trebuie furnizate de consumator pentru a permite creditorului să efectueze o evaluare amănunțită a bonității sale și a decide dacă să îi acorde sau nu creditul, statele membre prevăd obligația creditorilor de a preciza, în etapa precontractuală, informațiile pe care consumatorul trebuie să le furnizeze, inclusiv, dacă este cazul, documentele din surse care pot fi verificate independent. Statele membre prevăd totodată obligația creditorilor de a preciza termenul exact în care consumatorul trebuie să furnizeze informațiile respective.

(2) Statele membre prevăd obligația creditorilor de a preciza în mod clar și ușor de înțeles informațiile necesare pe care consumatorul trebuie să le furnizeze și documentele din surse care pot fi verificate independent, precum și termenul exact în care consumatorul trebuie să furnizeze informațiile respective. Statele membre permit creditorilor să solicite, atunci când este necesar, clarificarea informațiilor solicitate în temeiul alineatului (1) pentru a face posibilă evaluarea bonității. Statele membre nu permit creditorilor să folosească omiterea furnizării informațiilor ca justificare pentru rezilierea contractului de credit odată ce acesta a fost încheiat.

Statele membre se asigură că, atunci când consumatorul alege să nu furnizeze informațiile necesare pentru evaluarea bonității sale, creditorul sau intermediarul de credite îl avertizează pe acesta că evaluarea bonității nu poate fi efectuată și, prin urmare, creditul nu poate fi acordat. Acest avertisment poate fi transmis într-un format standardizat.

(3) Statele membre stabilesc măsuri care să asigure că consumatorii furnizează informații corecte în conformitate cu alineatul (2). Atunci când consumatorul alege să nu furnizeze informațiile sau elementele de verificare necesare pentru evaluarea bonității sale, creditorul îl avertizează pe acesta că evaluarea bonității nu poate fi efectuată și, prin urmare, creditul nu poate fi acordat. Acest avertisment poate fi transmis într-un format standardizat.

(3) Prezentul articol nu aduce atingere aplicării Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și libera circulație a acestor date, în special a articolului 6.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Fiecare stat membru asigură accesul nediscriminatoriu al tuturor creditorilor la bazele de date utilizate în statul membru respectiv pentru evaluarea bonității consumatorilor și pentru monitorizarea respectării de către consumatori a obligațiilor de plată pe toată durata contractului de credit. Aceste baze de date includ bazele de date administrate de birouri de credit private sau agenții de informații privind creditele și registre publice de credit.

(1) Fiecare stat membru asigură accesul tuturor creditorilor la bazele de date utilizate în statul membru respectiv pentru evaluarea bonității consumatorilor și pentru monitorizarea respectării de către consumatori a obligațiilor de plată pe toată durata contractului de credit. Condițiile de acces sunt nediscriminatorii.

(2) În conformitate cu articolul 26 și sub rezerva condițiilor de la articolele 27 și 28, Comisiei îi este delegată competența de a defini criterii uniforme de înregistrare a creditelor și de prelucrare a datelor aplicabile bazelor de date menționate la alineatul (1) al acestui articol.

Mai exact, aceste acte delegate trebuie să definească pragurile de înregistrare aplicabile acestor baze de date și să prevadă definiții convenite pentru termenii cheie utilizați de bazele de date respective.

(3) Informațiile din bazele de date se pun la dispoziție, cu excepția cazului în care furnizarea unor astfel de informații este interzisă de alte acte ale Uniunii sau contravine obiectivelor de ordine publică sau de securitate publică.

(4) Prezentul articol nu aduce atingere aplicării Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și libera circulație a acestor date.

(2) Prezentul articol nu aduce atingere aplicării Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și libera circulație a acestor date.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Norme în materie de consiliere

Norme privind serviciile de consiliere

(1) În înțelesul prezentei directive, „consilierea” reprezintă un serviciu separat de acordarea unui credit. Acest serviciu poate fi comercializat drept consiliere numai dacă remunerarea persoanei care îl prestează este transparentă pentru consumator.

(2) Statele membre se asigură că creditorul sau intermediarul de credite îl informează pe consumator, în contextul unei anumite tranzacții, dacă i se oferă sau i se va oferi consiliere. Acest lucru se poate face prin informații precontractuale adiționale. Atunci când consumatorilor li se oferă consiliere, pe lângă cerințele prevăzute la articolele 5 și 6, statele membre se asigură că creditorii și intermediarii de credite:

(1) Statele membre se asigură că creditorul, intermediarul de credite sau reprezentantul desemnat îl informează în mod explicit pe consumator, în contextul unei anumite tranzacții, dacă acestuia i se oferă sau îi pot fi oferite servicii de consiliere.

(2) Statele membre se asigură că, înainte de furnizarea de servicii de consiliere sau, atunci când este cazul, înainte de încheierea unui contract de furnizare de servicii de consiliere, creditorul, intermediarul de credite sau reprezentantul desemnat îl informează pe consumator pe un suport durabil:

(a) analizează un număr suficient de mare de contracte de credit disponibile pe piață pentru a le putea recomanda pe cele mai potrivite pentru nevoile consumatorului și pentru situația financiară și personală a acestuia;

(a) dacă recomandarea va fi făcută ținând seama doar de gama sa de produse în conformitate cu alineatul (2a) litera (b) sau de o gamă largă de pe întreaga piață în conformitate cu alineatul (2a) litera (c);

(b) obțin informațiile necesare referitoare la situația personală și financiară a consumatorului, la preferințele și obiectivele acestuia, pentru a putea recomanda contracte de credit corespunzătoare. Această analiză se bazează pe informații actualizate la momentul respectiv și pe ipoteze rezonabile cu privire la situația consumatorului pe durata contractului de credit propus.

(b) atunci când este cazul, onorariul plătibil de către consumator pentru serviciile de consiliere sau metoda folosită pentru calcularea acestuia.

(2a) Atunci când consumatorilor li se oferă consiliere, statele membre asigură, pe lângă respectarea cerințelor prevăzute la articolele 5 și 6, că:

(a) creditorii, intermediarii de credite sau reprezentanții desemnați obțin informațiile necesare referitoare la situația personală și financiară a consumatorului, la preferințele și obiectivele acestuia, pentru a putea recomanda contracte de credit corespunzătoare;

(b) creditorii, intermediarii de credite legați sau reprezentanții desemnați numiți de către intermediarii de credite legați iau în considerare un număr suficient de mare de contracte de credit din gama lor de produse;

(c) intermediarii de credite care nu sunt legați sau reprezentanții desemnați numiți de către intermediarii de credite care nu sunt legați iau în considerare un număr suficient de mare de contracte de credit disponibile pe piață;

(d) creditorii, intermediarii de credit sau reprezentanții desemnați acționează în interesul consumatorului recomandându-i acestuia contractele de credit cele mai potrivite pentru nevoile sale și pentru situația sa financiară și personală; și

(e) creditorii, intermediarii de credit sau reprezentanții desemnați care furnizează serviciile de consiliere oferă consumatorului o copie pe suport durabil a consilierii oferite;

(2b) Statele membre permit utilizarea expresiilor „consiliere independentă” sau „consilier independent” doar atunci când creditorii, intermediarii de credite legați sau intermediarii de credit sau reprezentanții desemnați care furnizează serviciile de consiliere:

- nu sunt remunerați în niciun fel de către unul sau mai mulți creditori; sau

- sunt remunerați de către un număr de creditori care reprezintă cel puțin majoritatea pieței, cu condiția ca această remunerare să fie adusă la cunoștința consumatorului și să nu motiveze creditorul să acționeze împotriva intereselor consumatorilor.

(2c) Statele membre pot prevedea obligația creditorilor, a intermediarilor de credit sau a reprezentanților desemnați de a-l preveni pe consumator atunci când consideră că, având în vedere situația financiară a acestuia, un contract de credit l-ar expune pe acesta la un risc specific.

(2d) Statele membre se asigură că toți creditorii sau intermediarii de credit care furnizează servicii de consiliere sunt autorizați în mod cuvenit să facă acest lucru și că personalul relevant este competent pentru a emite o recomandare personalizată, care să fie în interesul consumatorului. Reprezentanții desemnați care furnizează servicii de consiliere sunt înregistrați în mod cuvenit.

(2e) Prezentul articol nu aduce atingere posibilității de care dispun statele membre de a furniza consumatorilor servicii care să îi ajute să își evalueze nevoile financiare și să înțeleagă ce tipuri de produse pot răspunde nevoilor respective.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Capitolul 8a

Buna execuție a contractelor de credit

Articolul -18a

Împrumuturile în monedă străină și ratele variabile ale dobânzii

(1) Statele membre se asigură că, atunci când contractul de credit vizează un împrumut într-o monedă străină, consumatorul are dreptul de a converti împrumutul într-o monedă alternativă, în conformitate cu o metodă transparentă comunicată acestuia în informațiile precontractuale;

(2) Moneda alternativă menționată la alineatul (1) este fie:

(a) moneda în care consumatorul își primește venitul sau în care deține activele care finanțează plata împrumutului, astfel cum este indicat în momentul în care a fost realizată cea mai recentă evaluare a bonității în raport cu contractul de credit; sau

(b) moneda statului membru în care consumatorul își are reședința;

(3) Statele membre prevăd că, atunci când se face referire la dreptul menționat la alineatul (1):

(a) creditorul are dreptul la o compensație corectă și justificată în mod obiectiv pentru eventualele costuri care derivă în mod direct din exercitarea dreptului în cauză;

(b) cursul de schimb utilizat pentru conversie este cursul de schimb al pieței aplicabil în ziua cererii de conversie, cu excepția cazului în care părțile au decis de comun acord altfel și a cazului în care un stat membru a stabilit alte aranjamente înaintea încheierii acordului de credit;

(c) creditorul are dreptul de a adapta rata dobânzii și rata de referință a dobânzii atunci când acest lucru a fost prevăzut în contractul de credit.

(4) Statele membre se asigură că, pentru contractele de credit în monedă străină, este inclusă în contractul de credit o sumă-declanșatoare de credit de plătit sau o sumă maximă de plătit. În cazul în care s-a atins suma-declanșatoare de credit de plătit sau suma maximă, creditorul îl informează pe consumator în legătură cu creșterea semnificativă a sumei de credit de plătit. În acest caz, consumatorul are dreptul de a converti împrumutul în conformitate cu alineatul (1). În cazul în care valoarea totală a creditului în moneda națională nu este limitată de niciun plafon, trebuie să i se ofere consumatorului un scenariu care să se bazeze pe supoziția că moneda națională pierde 20% din valoarea sa în raport cu moneda împrumutului.

(5) Statele membre se asigură că, atunci când un contract de credit permite variații ale ratei dobânzii care nu pot fi cuantificate la momentul încheierii contractului de credit și care sunt determinate de factori externi, datele utilizate pentru calcularea ratei dobânzii rămân disponibile timp de cel puțin 14 ani.

În ceea ce privește contractele cu rate ale dobânzii variabile, statele membre garantează că creditorii, intermediarii de credite legați sau reprezentanții desemnați informează consumatorul înainte de încheierea contractului cu privire la eventualele fluctuații ale ratei dobânzii. În cazul în care rata variabilă a dobânzii este limitată de un plafon, consumatorului i se prezintă, pe baza acestui plafon, cel mai optimist și cel mai pesimist scenariu posibil. În cazul în care rata variabilă a dobânzii nu este limitată de un plafon, consumatorului i se prezintă cel mai optimist și cel mai pesimist scenariu posibil pe baza datelor referitoare la fluctuațiile ratelor dobânzii din ultimii 20 de ani sau din momentul în care sunt disponibile datele utilizate pentru calcularea ratei dobânzii.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul -18b

Ratele variabile ale dobânzii și indicii și ratele de referință utilizate

Atunci când contractul de credit este un împrumut cu dobândă variabilă:

(1) statele membre se asigură că orice indice sau rată de referință utilizate pentru calcularea ratei împrumutului sunt clare, accesibile, obiective și verificabile de către părțile la contractul de credit și de către autoritățile competente.

(2) Statele membre se asigură că furnizorii indicilor utilizați pentru calcularea ratei împrumutului păstrează datele folosite pentru calcularea acesteia, precum și înregistrările istorice.

(3) Atunci când acest lucru este justificat, statele membre pot interzice utilizarea standardizată a indicilor care nu sunt disponibili publicului pe un site web sau nu sunt publicați într-un jurnal oficial.

Statele membre pot, de asemenea, solicita ca furnizorii indicilor standardizați utilizați pentru calcularea ratei împrumutului să publice zilnic informații privind rata medie a împrumutului, rata maximă a împrumutului și rata minimă a împrumutului din ultimii 20 de ani sau, în cazul în care aceste date nu sunt disponibile pentru o perioadă de 20 de ani, perioada cea mai lungă în care aceste date sunt disponibile. În plus, statele membre pot solicita creditorilor să pună la dispoziția consumatorului aceste informații sub forma unei anexe la FEIS înaintea încheierii unui contract de credit.

(4) Statele membre pot adopta dispoziții pentru a asigura simetria între clauzele contractuale care stabilesc limite sub formă de praguri minime și plafoane maxime pentru evoluția ratei variabile.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Rambursarea anticipată

Buna execuție a contractelor de credit

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Statele membre se asigură că consumatorul are dreptul legal sau contractual de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul contractului de credit înainte de expirarea acestuia. În aceste cazuri, consumatorul trebuie să aibă dreptul la o reducere a costului total al creditului, reducere care corespunde dobânzii și costurilor aferente duratei restante a contractului.

(1) Statele membre se asigură că consumatorul are dreptul de a-și îndeplini pe deplin sau parțial obligațiile care îi revin în temeiul contractului de credit înainte de expirarea acestuia, fără nicio penalitate pentru consumator, asigurând în același timp protecția creditorului. În aceste cazuri, consumatorul trebuie să aibă dreptul la o reducere a costului total al creditului echivalentă cu valoarea rambursată anticipat.

(2) Statele membre pot prevedea condiții pentru exercitarea dreptului menționat la alineatul (1). Aceste condiții pot include limitarea în timp a exercitării dreptului, tratamentul diferit în funcție de tipul de rată a dobânzii aferente creditului sau restricții cu privire la circumstanțele în care poate fi exercitat dreptul. Statele membre pot să prevadă totodată dreptul creditorului la o compensație echitabilă și justificată în mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipată a creditului. Indiferent de situație, dacă rambursarea anticipată are loc într-o perioadă în care rata dobânzii este fixă, exercitarea dreptului poate fi condiționată de existența unui interes special din partea consumatorului.

(2) Statele membre prevăd că creditorul are dreptul, atunci când este cazul, la o compensație echitabilă și obiectivă pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipată a creditului. Compensația nu depășește pierderea economică suferită de creditor. Consumatorul este informat în mod clar și complet, înainte de încheierea contractului, despre dreptul menționat la alineatul (1) și despre valoarea compensației sau metoda transparentă utilizată pentru calcularea acesteia.

Atunci când un stat membru prevede asemenea condiții, ele nu trebuie să fie de natură a face ca exercitarea dreptului menționat la alineatul (1) să fie excesiv de dificilă sau de oneroasă pentru consumator.

(2a) Dacă rambursarea anticipată are loc într-o perioadă în care rata dobânzii este fixă, statele membre pot prevedea ca exercitarea dreptului menționat la alineatul (1) să facă obiectul anumitor condiții, fără a aduce atingere dreptului creditorilor în conformitate cu alineatul (2). În acest caz, exercitarea dreptului poate fi condiționată de existența unui interes legitim al consumatorului, a cărui natură este precizată de statele membre.

(3a) Statele membre pot opta pentru plafoane ale compensației plătibile în temeiul alineatului (2) sau perioade maxime la expirarea cărora compensația nu mai poate fi solicitată de creditor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 18a

Piețe flexibile și fiabile

(1) Statele membre stabilesc un cadru:

(a) pentru a permite creditorilor să transfere fără înregistrarea unui nou contract de ipotecă contractele de credit sau portofoliile de contracte de credit către alți creditor, cu excepția cazului în care contractul de credit interzice acest lucru în mod explicit, atât timp cât condițiile împrumutului nu au fost modificate în detrimentul consumatorului; și

(b) pentru a permite creditorilor și consumatorilor să cadă de acord asupra portabilității unui contract de credit la mutarea dintr-o locuință.

(2) Statele membre care permit comercializarea de contracte inverse pe teritoriul lor pot elabora un cadru pentru a permite creditorilor și consumatorilor să fie de acord cu înlocuirea unui contract de credit cu un contract invers.

(3) Statele membre garantează punerea în aplicare a unor mecanisme care să asigure că împrumutații beneficiază de un drept clar și cu forță juridică la proprietate și la trasabilitatea contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale și a instrumentelor financiare aferente.

(4) Comitetul comun înființat în temeiul articolului 54 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010 coordonează activitatea CABE și AEVMP în ceea ce privește elaborarea unor linii directoare privind metodologiile pentru asigurarea trasabilității contractelor de credit, a garanțiilor asociate și a instrumentelor financiare aferente.

(5) Statele membre promovează utilizarea indicilor proprietăților imobiliare rezidențiale cu scopul de a furniza o bază mai bună pentru monitorizarea tendințelor privind evaluarea proprietăților imobiliare rezidențiale.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 18b

Arieratele și executarea silită imobiliară

(1) Statele membre se asigură că creditorii acționează cu o indulgență rezonabilă și încearcă prin toate mijloacele rezonabile să rezolve situația înainte de a iniția procedurile de executare silită imobiliară.

(2) Statele membre se asigură că toate sumele solicitate consumatorului pentru a compensa pagubele provocate de incapacitatea de plată sunt proporționale cu costurile suportate de creditor.

(3) Statele membre se asigură că:

(a) creditorii acționează în mod rezonabil pentru a obține cel mai bun preț pentru proprietatea care face obiectul executării silite, ținând seama de factori precum condițiile de pe piață și orice creștere a sumei datorate de consumator.

(b) atunci când părțile la contractul de credit sunt de acord cu acest lucru în mod expres, returnarea garanției este suficientă pentru a rambursa creditul;

(c) atunci când creditorii au acces deplin la toate activele unui consumator după finalizarea unei proceduri de executare silită și în cazul în care o sumă a rămas restantă, măsurile care stabilesc modalitățile de rambursare sunt rezonabile și țin seama de interesele consumatorului și de situația în care se află acesta. Acest lucru poate include stabilirea unor măsuri de limitare a executării silite asupra salariilor, asupra pensiilor sau asupra unor prestații similare pentru a permite păstrarea unui venit minim și evitarea unei supraîndatorări a gospodăriilor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Capitolul 9

Capitolul 9

Cerințe prudențiale și de supraveghere

Cerințe prudențiale și de supraveghere generale

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 19a

Cerințe generale

(1) Statele membre se asigură că există un cadru eficient privind standardele de subscriere pentru contractele de credit, care să includă principiile stabilite în această directivă, precum și măsuri de prevenire a supraîndatorării gospodăriilor, și care să poată fi supravegheat și monitorizat în mod eficient. Aceste standarde pot include rapoarte împrumut/valoare prudente1.

(2) Statele membre se asigură de faptul că autoritățile competente au competența de a stabili criterii de subscriere mai stricte și proporționale în situațiile în care riscurile existente sunt mai mari pentru consumatori. Acestea pot include avertismente suplimentare privind riscurile, precizând raportul împrumut/valoare sau alte rapoarte, precum și garanții sau produse de asigurare sau de acoperire a riscurilor.

(3) Din proprie inițiativă sau la cererea CERS în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1092/2010, pe baza evaluării corecte a evoluției pieței imobiliare rezidențiale a unui stat membru, ABE poate emite avertismente către autoritățile competente relevante și poate prezenta recomandări în vederea introducerii unor măsuri suplimentare.

__________________

1 Consultarea Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB) privind principiile pentru subscrierea ipotecilor rezidențiale, octombrie 2012

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 19b

Supravegherea registrelor de credit

Statele membre se asigură că registrele de credit care funcționează pe teritoriul lor sunt supravegheate în mod corespunzător de autoritățile competente și de autoritățile de protecție a datelor. Fără a aduce atingere competențelor conferite prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, ABE contribuie la supravegherea registrelor de credit care funcționează la nivel transfrontalier în Uniune.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Pentru a putea desfășura activitățile prevăzute la articolul 3 litera (e), intermediarii de credite trebuie autorizați corespunzător de o autoritate competentă, în sensul articolului 4, din statul membru de origine. Autorizația se acordă pe baza cerințelor stabilite în statul membru de origine al intermediarului de credite, care includ îndeplinirea cerințelor profesionale prevăzute la articolul 20.

(1) Pentru a putea desfășura activitățile prevăzute la articolul 3 litera (e), intermediarii de credite trebuie autorizați corespunzător de o autoritate competentă menționată la articolul 4, din statul membru de origine. Autorizația se acordă pe baza cerințelor stabilite în statul membru de origine al intermediarului de credite, care includ îndeplinirea cerințelor profesionale prevăzute la articolul 20.

(1a) Reprezentanții desemnați numiți în temeiul articolului 19a nu sunt considerați a fi intermediari de credit în sensul prezentului articol.

(2) Statele membre de origine se asigură că intermediarii de credite îndeplinesc în permanență condițiile autorizării inițiale.

(2) Statele membre de origine se asigură că intermediarii de credite îndeplinesc în permanență condițiile autorizării inițiale.

(3) Statele membre de origine se asigură că autorizația intermediarilor de credite este retrasă atunci când apare una dintre situațiile următoare:

(3) Statele membre de origine se asigură că autorizația intermediarilor de credite este suspendată sau retrasă atunci când apare una dintre situațiile următoare:

(a) intermediarul de credite nu mai îndeplinește condițiile în care i-a fost acordată autorizația;

(a) intermediarul de credite nu mai îndeplinește condițiile în care i-a fost acordată autorizația;

(b) intermediarul de credite a obținut autorizația prin declarații false sau prin alte mijloace nelegitime.

(b) intermediarul de credite a obținut autorizația prin declarații false sau prin alte mijloace nelegitime.

(4) Statele membre se asigură că intermediarii de credite autorizați fac obiectul supravegherii activităților curente de către autoritatea competentă de origine, în sensul articolului 4.

(4) Statele membre se asigură că intermediarii de credite autorizați fac obiectul supravegherii activităților curente de către autoritatea competentă de origine și, atunci când este cazul, de către autoritatea competentă din statul membru în care a fost înființată o sucursală, în sensul articolelor 4 și 22.

(4a) Dispozițiile acestui articol nu trebuie să se aplice nici instituțiilor de credit, nici companiilor de asigurări care acționează ca intermediari de credit. Sub rezerva respectării obligațiilor de la articolele 9a, 14 și 17 din prezenta directivă, aceste dispoziții nu se aplică, de asemenea, persoanelor care contractează împrumuturi și nu sunt nici creditori, nici intermediari de credit și cărora statele membre le permit să transfere, în mod gratuit și cu acordul creditorului, un contract de credit în paralel cu vânzarea unei proprietăți.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 19a

Reprezentanți desemnați

(1) Statele membre pot decide să permită unui intermediar de credite să numească reprezentanți desemnați.

(2) Statele membre solicită ca intermediarul de credite să rămână pe deplin și în mod necondiționat responsabil pentru orice acțiune sau omisiune din partea reprezentantului desemnat atunci când acesta acționează în numele intermediarului de credite.

Totuși, atunci când intermediarul de credite care a numit un reprezentant desemnat este legat doar de un creditor, astfel cum este stabilit la articolul 3 litera (f), creditorul rămâne pe deplin și în mod necondiționat responsabil pentru orice acțiune sau omisiune din partea reprezentantului desemnat care acționează în numele intermediarului de credit.

Statele membre solicită intermediarului de credite să se asigure că reprezentantul desemnat respectă cerințele stabilite la articolul 21 alineatul (2) literele (a)-(c). Totuși, statul membru de origine poate prevedea ca asigurarea de răspundere profesională sau o garanție comparabilă să fie furnizată de către un intermediar de credite în numele căruia reprezentantul desemnat este împuternicit să acționeze.

(3) Statele membre care decid să permită unui intermediar de credite să numească reprezentanți desemnați întocmesc un registru public. Reprezentanții desemnați sunt înregistrați în registrul public din statul membru în care sunt stabiliți. Registrul se actualizează în mod regulat. Acesta este pus la dispoziția publicului pentru consultare.

În cazul în care statul membru în care este stabilit reprezentantul desemnat prin intermediul unei sucursale a decis, în conformitate cu alineatul (1), să nu permită intermediarilor de credite autorizați de către autoritățile lor competente să numească reprezentanți desemnați, acești reprezentanți desemnați sunt înregistrați de autoritățile competente ale statului membru de origine al intermediarului de credite în numele căruia acționează.

(4) Statele membre solicită intermediarilor de credite să monitorizeze activitățile reprezentanților lor desemnați pentru a asigura respectarea deplină a prezentei directive. În special, intermediarii de credite sunt responsabili de monitorizarea respectării cerințelor privind competența și cunoștințele reprezentanților desemnați și ale personalului acestora.

(5) Statele membre pot înăspri cerințele enunțate la prezentul articol sau pot adăuga alte cerințe pentru agenții desemnați înregistrați pe teritoriul lor.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Statele membre asigură înființarea și ținerea la zi a unui registru al intermediarilor de credite autorizați.

(1) Statele membre asigură înființarea și ținerea la zi a unui registru al intermediarilor de credite autorizați.

(2) Statele membre se asigură că toți intermediarii de credite autorizați, înființați ca persoane fizice sau juridice, sunt înregistrați la o autoritate competentă, în sensul articolului 4, în statul membru de origine.

(2) Statele membre solicită ca:

(a) orice intermediar de credite care este o persoană juridică să aibă sediul central în același stat membru ca cel în care are sediul social, dacă acesta are un sediu social în temeiul legislației sale naționale și

(b) orice intermediar de credite care nu este o persoană juridică sau care este o persoană juridică, dar, conform legislației naționale, nu are sediu social, să aibă sediul central în statul membru în care își desfășoară efectiv activitatea.

În ceea ce privește persoanele juridice, registrul menționat la alineatul (1) precizează numele persoanelor din conducerea acestora care sunt responsabile de activitatea de intermediere. Statele membre pot cere de asemenea înregistrarea tuturor persoanelor fizice care interacționează direct cu clienții din cadrul unei entități care desfășoară activitatea de intermediere de credite.

Registrul indică statul sau statele membre în care intermediarul intenționează să își desfășoare activitatea în conformitate cu normele privind libertatea de stabilire sau libertatea de a presta servicii și în legătură cu care a informat autoritatea competentă din statul membru de origine.

(3) Statele membre se asigură că intermediarii de credite a căror autorizație a fost retrasă sunt radiați din registru fără întârzieri nejustificate.

(3) Statele membre se asigură că toți intermediarii de credite autorizați, înființați ca persoane fizice sau juridice, sunt înregistrați la o autoritate competentă, în sensul articolului 4, în statul membru de origine.

În ceea ce privește persoanele juridice, registrul menționat la alineatul (1) precizează numele persoanelor din conducerea acestora care sunt responsabile de activitatea de intermediere. Statele membre pot cere de asemenea înregistrarea tuturor persoanelor fizice care interacționează direct cu clienții din cadrul unei entități care desfășoară activitatea de intermediere de credite.

Registrul indică statul sau statele membre în care intermediarul intenționează să își desfășoare activitatea în conformitate cu normele privind libertatea de stabilire sau libertatea de a presta servicii și în legătură cu care a informat autoritatea competentă din statul membru de origine.

(3a) Statele membre se asigură că intermediarii de credite a căror autorizație a fost retrasă sunt radiați din registru fără întârzieri nejustificate.

(4) Statele membre veghează la crearea unui punct unic de informare, care să permită un acces public ușor și rapid la informațiile provenind din registrul național, informații care sunt compilate electronic și actualizate în permanență. Acest punct de informare trebuie să ofere totodată elementele de identificare ale autorităților competente din fiecare stat membru menționate la articolul 4.

(4) Statele membre veghează la crearea unui punct unic de informare, care să permită un acces public ușor și rapid la informațiile provenind din registrul național al intermediarilor de credite, informații care sunt compilate electronic și actualizate în permanență. Acest punct de informare trebuie să ofere totodată elementele de identificare ale autorităților competente din fiecare stat membru menționate la articolul 4. Statele membre permit ABE accesul la acest punct unic de informare, iar ABE publică pe site-ul său internet trimiteri sau hiperlinkuri la punctul de informare respectiv.

(4a) Dispozițiile acestui articol nu se aplică nici instituțiilor de credit, nici companiilor de asigurări care acționează ca intermediari de credit.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Comisiei îi este delegată competența de a adopta și, dacă este necesar, de a modifica standardele tehnice de reglementare pentru a prevedea suma minimă a asigurării de răspundere profesională sau a garanției comparabile menționate la alineatul (1) litera (b).

eliminat

Standardele tehnice de reglementare menționate în primul paragraf se adoptă în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a prevedea suma minimă a asigurării de răspundere profesională sau a garanției comparabile menționate la alineatul (1) litera (b) și le înaintează Comisiei [în termen de 6 luni de la adoptarea propunerii]. ABE revizuiește și, dacă este necesar, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a modifica suma minimă a asigurării de răspundere profesională sau a garanției comparabile menționate la alineatul (1) litera (b) și le înaintează Comisiei [în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a directivei] și în continuare din doi în doi ani.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3a) Statele membre au dreptul să limiteze orice plăți efectuate de consumatori în beneficiul creditorilor și al intermediarilor de credite anterior încheierii efective a contractului de credit.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Autorizația acordată intermediarilor de credite de către statul lor membru de origine este valabilă pentru întregul teritoriu al Uniunii, fără a fi necesară o nouă autorizare de către autoritățile competente din statul sau statele membre gazdă.

(1) Autorizația acordată unui intermediar de credite de către autoritatea competentă a statului său membru de origine în conformitate cu articolul 19 este valabilă pentru întregul teritoriu al Uniunii, fără a fi necesară o nouă autorizare de către autoritățile competente din statul sau statele membre gazdă pentru furnizarea acestor servicii, cu condiția ca activitățile pe care un intermediar de credite intenționează să le desfășoare în statul (statele) membru (membre) de origine să facă obiectul autorizării. Totuși, intermediarii de credite nu pot propune contracte de credit ale unei instituții non-bancare consumatorilor dintr-un stat membru în care instituțiile non-bancare nu au drept de funcționare.

(1a) Alineatul (1) nu se aplică reprezentanților desemnați.

(2) Orice intermediar de credite care intenționează să își desfășoare pentru prima dată activitatea într-unul sau mai multe state membre, în baza libertății de a presta servicii sau a libertății de stabilire, informează autoritățile competente din statul membru de origine.

(2) Orice intermediar de credite autorizat care intenționează să își desfășoare pentru prima dată activitatea într-unul sau mai multe state membre, în baza libertății de a presta servicii sau de a înființa o sucursală, informează autoritățile competente din statul membru de origine.

În termen de o lună de la primirea acestei informații, autoritățile competente respective notifică autoritățile competente ale statului sau statelor membre gazdă vizate în legătură cu intenția intermediarului de credite, informându-l totodată pe acesta din urmă cu privire la respectiva notificare.

În termen de o lună de la primirea acestei informații, autoritățile competente respective notifică autoritățile competente ale statului sau statelor membre gazdă vizate în legătură cu intenția intermediarului de credite, informându-l totodată pe acesta din urmă cu privire la respectiva notificare. Acestea notifică, de asemenea, autoritățile competente ale statului sau statelor membre gazdă în cauză cu privire la creditorul sau creditorii de care este legat intermediarul de credite și le informează dacă creditorul își asumă responsabilitatea deplină și necondiționată cu privire la activitățile intermediarului de credite. Statul membru gazdă utilizează informațiile primite de la statul membru de origine pentru a introduce informațiile necesare în registrul său.

Intermediarul de credite își poate începe activitatea la o lună de la data la care a fost informat de autoritățile competente din statul membru de origine cu privire la notificarea menționată la al doilea paragraf.

Intermediarul de credite își poate începe activitatea la o lună de la data la care a fost informat de autoritățile competente din statul membru de origine cu privire la notificarea menționată la al doilea paragraf.

(3) Atunci când un stat membru de origine retrage autorizația unui intermediar de credite, statul respectiv notifică acest lucru statului sau statelor membre gazdă cât mai curând posibil și cel mai târziu în termen de o lună, prin orice mijloace adecvate.

(3) Înainte ca o sucursală a unui intermediar de credite să își înceapă activitatea sau în termen de două luni de la primirea informațiilor menționate la alineatul (2), autoritățile competente ale statului membru gazdă se pregătesc pentru supravegherea intermediarului de credite în conformitate cu articolul 24 și, dacă este necesar, indică condițiile în care, în domeniile care nu fac obiectul unei armonizări în cadrul legislației Uniunii, aceste activități sunt realizate în statul membru gazdă.

Autoritățile competente ale statelor membre cooperează între ele de fiecare dată când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezenta directivă, utilizând competențele care le sunt conferite prin prezenta directivă sau prin legislația națională. Autoritățile competente acordă asistență autorităților competente ale celorlalte state membre. Concret, autoritățile competente fac schimb de informații și cooperează în cadrul investigațiilor sau al activităților de supraveghere.

Autoritățile competente pot sesiza ABE atunci când o cerere de cooperare, în particular o cerere de schimb de informații, este refuzată sau nu primește un răspuns într-un termen rezonabil, solicitând asistența acestei autorități în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. În această situație, ABE poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul respectiv.

(4) Atunci când statul membru gazdă are motive clare și demonstrabile pentru a concluziona că un intermediar de credite care desfășoară activități pe teritoriul său în temeiul libertății de a presta servicii sau printr-o sucursală încalcă obligațiile prevăzute în prezenta directivă, statul membru respectiv comunică acest lucru autorității competente din statul membru de origine, care ia măsuri corespunzătoare. În situațiile în care, în ciuda măsurilor luate de autoritatea competentă din statul membru de origine, intermediarul de credite continuă să acționeze într-un mod care dăunează în mod clar intereselor consumatorilor din statul membru gazdă sau funcționării corecte a piețelor, se aplică următoarele prevederi:

(4) Statele membre se asigură că intermediarii de credite a căror autorizație a fost retrasă sunt radiați din registru fără întârzieri nejustificate.

(a) După informarea autorității competente din statul membru de origine, autoritatea competentă din statul membru gazdă ia măsurile care se impun pentru a proteja consumatorii și funcționarea corectă a piețelor, inclusiv împiedicându-i pe intermediarii de credite care nu se conformează să inițieze noi operațiuni pe teritoriul său. Comisia este informată fără întârziere în legătură cu adoptarea acestor măsuri.

(b) De asemenea, autoritatea competentă din statul membru gazdă poate sesiza ABE, solicitând asistență în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. În această situație, ABE poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul respectiv.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 22a

Supravegherea intermediarilor de credite și a reprezentanților desemnați

(1) Statele membre se asigură că activitățile curente ale intermediarilor de credite fac obiectul supravegherii de către autoritățile competente ale statului membru de origine.

(2) Atunci când un stat membru de origine autorizează reprezentanți desemnați, astfel cum este prevăzut la articolul 19a, acești reprezentanți desemnați fac obiectul unei supravegheri fie directe, fie în cadrul supravegherii intermediarului de credite în numele căruia acționează.

(3) În cazul în care un intermediar de credite are o sucursală într-un alt stat membru decât statul membru de origine, autoritatea competentă din statul membru în care se află sucursala își asumă responsabilitatea pentru a garanta că serviciile furnizate de sucursală pe teritoriul său respectă obligațiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) și la articolele 6, 7, 8, 9, 9a, 10, 11, 15, 17 și 25 și măsurile adoptate în temeiul acestora.

(4) Autoritatea competentă din statul membru în care se află sucursala are dreptul să examineze facilitățile create de sucursală și să solicite modificările strict necesare pentru a permite autorității competente să aplice obligațiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) și la articolele  6, 7, 8, 9, 9a, 10, 11, 12, 15, 17 și 25 și măsurile adoptate în temeiul acestora cu privire la serviciile și/sau activitățile oferite de sucursală pe teritoriul său.

(5) Dacă autoritățile competente ale unui stat membru gazdă stabilesc că un intermediar de credite care are o sucursală pe teritoriul său încalcă dispozițiile legale sau de reglementare adoptate în acest stat în temeiul acelor dispoziții ale prezentei directive care conferă competențe autorităților competente din statul membru gazdă, aceste autorități cer intermediarului de credite în cauză să pună capăt situației sale neregulamentare.

În cazul în intermediarul de credite în cauză nu adoptă dispozițiile necesare, autoritățile competente ale statului membru gazdă iau toate măsurile adecvate pentru ca intermediarul de credite să pună capăt acestei situații necorespunzătoare. Natura acestor măsuri este comunicată autorităților competente ale statului membru de origine.

În cazul în care, în pofida măsurilor luate de statul membru gazdă, intermediarul de credite continuă să încalce actele legislative menționate la primul paragraf care sunt în vigoare în acest stat, acesta din urmă poate lua, după ce a informat autoritățile competente ale statului membru de origine în această privință, măsurile adecvate pentru a preveni sau sancționa alte nereguli și, în cazul în care este nevoie, poate împiedica intermediarul de credite să efectueze alte operațiuni pe teritoriul său. Comisia este informată fără întârziere în legătură cu adoptarea acestor măsuri.

Atunci când autoritatea competentă din statul membru de origine nu este de acord cu aceste măsuri luate de statul membru gazdă, aceasta poate sesiza ABE, solicitând asistență în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. În această situație, ABE poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul respectiv.

(6) Atunci când un stat membru de origine retrage autorizația unui intermediar de credite, statul respectiv notifică acest lucru statului sau statelor membre gazdă și ABE cât mai curând posibil și cel mai târziu în termen de o lună, prin orice mijloace adecvate.

Autoritățile competente ale statelor membre cooperează între ele, precum și cu ABE de fiecare dată când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezenta directivă, utilizând competențele care le sunt conferite prin prezenta directivă sau prin alt act legislativ al Uniunii ori național. Autoritățile competente acordă asistență autorităților competente ale celorlalte state membre. Concret, autoritățile competente fac schimb de informații și cooperează în cadrul investigațiilor sau al activităților de supraveghere.

Autoritățile competente pot sesiza ABE atunci când o cerere de cooperare, în particular o cerere de schimb de informații, este refuzată sau nu primește un răspuns într-un termen rezonabil, solicitând asistența acestei autorități în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. În această situație, ABE poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul respectiv.

(7) Atunci când autoritatea competentă a statului membru gazdă are motive clare și demonstrabile pentru a concluziona că un intermediar de credite care desfășoară activități pe teritoriul său în temeiul libertății de a presta servicii încalcă obligațiile prevăzute în prezenta directivă sau că un intermediar de credite care are o sucursală pe teritoriul său încalcă obligațiile pentru care autoritatea competentă din statul membru gazdă nu are competențe în temeiul alineatului (3) sau (4), statul membru respectiv comunică acest lucru autorității competente din statul membru de origine, care ia măsuri corespunzătoare. În situațiile în care autoritatea competentă a statului membru de origine nu ia nicio măsură în termen de o lună din momentul în care i-au fost comunicate aceste informații, sau dacă, în pofida măsurilor luate de autoritatea competentă din statul membru de origine, intermediarul de credite continuă să acționeze într-un mod care dăunează în mod clar intereselor consumatorilor din statul membru gazdă sau funcționării corecte a piețelor, se aplică următoarele dispoziții:

(a) după informarea autorității competente din statul membru de origine, autoritatea competentă din statul membru gazdă ia măsurile care se impun pentru a proteja consumatorii și funcționarea corectă a piețelor, inclusiv împiedicându-i pe intermediarii de credite care nu se conformează să inițieze noi operațiuni pe teritoriul său. Comisia și ABE sunt informate fără întârziere în legătură cu adoptarea acestor măsuri.

(b) de asemenea, autoritatea competentă din statul membru gazdă poate sesiza ABE, solicitând asistență în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. În această situație, ABE poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt conferite prin articolul respectiv.

(8) fiecare stat membru prevede că, în cazul în care un intermediar de credite autorizat într-un alt stat membru și-a înființat o sucursală pe teritoriul său, autoritățile competente ale statului membru de origine a intermediarului de credite poate proceda, în exercitarea responsabilităților sale și după ce a informat autoritățile competente ale statului membru gazdă, la verificări la fața locului la această sucursală.

(9) alocarea sarcinilor între statele membre stabilită în cadrul acestui articol nu aduce atingere articolului 4 și competențelor statelor membre gazdă din domeniile care nu fac obiectul prezentei directive, în conformitate cu obligațiile acestora în temeiul legislației UE.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Fără a aduce atingere procedurilor pentru retragerea autorizației și dreptului lor de a aplica sancțiuni penale, statele membre se asigură, în conformitate cu legislația lor națională, că pot fi adoptate măsuri administrative adecvate sau că pot fi aplicate sancțiuni administrative adecvate împotriva persoanelor responsabile de o încălcare a dispozițiilor adoptate pentru implementarea prezentei directive. Statele membre se asigură că aceste măsuri sunt eficiente, proporționale și cu efect de descurajare.

Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive și adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura că acestea sunt aplicate. Sancțiunile respective sunt eficiente, proporționale și disuasive.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre prevăd sancțiuni pentru cazurile în care consumatorii furnizează cu bună știință informații incomplete sau incorecte pentru a obține o evaluare pozitivă a bonității, dacă informațiile complete și corecte ar fi dus la o evaluare negativă a bonității, și ulterior nu pot îndeplini condițiile contractului; statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestor sancțiuni.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Statele membre asigură înființarea unor proceduri adecvate și eficiente de reclamație și soluționare pentru soluționarea extrajudiciară a disputelor dintre creditori și consumatori și dintre intermediarii de credite și consumatori având ca obiect drepturi și obligații prevăzute în prezenta directivă, utilizând, dacă este cazul, organisme deja existente. Statele membre se asigură totodată că toți creditorii și intermediarii de credite aderă la unul sau mai multe organisme care aplică aceste proceduri de reclamație și soluționare.

(1) Statele membre se asigură că există proceduri adecvate și eficiente de soluționare extrajudiciară a litigiilor cu consumatorii privind contractele de credit în sensul prezentei directive, recurgând, după caz, la organisme existente.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Statele membre se asigură că aceste organisme cooperează activ pentru soluționarea disputelor transfrontaliere.

(2) Statele membre încurajează aceste organisme să coopereze în vederea soluționării, de asemenea, a litigiilor transfrontaliere privind contractele de credit.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 6 alineatul (4), articolul 8 alineatul (4), articolul 9 alineatul (3), articolul 10 alineatul (3), articolul 14 alineatul (5) și articolul 16 alineatul (2) îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la intrarea în vigoare a prezentei directive.

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(1a) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 9a alineatul (3) și la articolul 12 alineatul (5) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată.

(2) Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia notifică simultan acest lucru Parlamentului European și Consiliului.

(2) Delegarea de competențe menționată la articolul 9a alineatul (3) și la articolul 12 alineatul (5) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia privind revocarea nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(3) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la articolele 27 și 28.

(3) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(3a) Un act delegat adoptat în temeiul la articolului 9a alineatul (3) și al articolului 12 alineatul (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 27

eliminat

Revocarea delegării

(1) Delegarea competențelor menționată la articolul 6 alineatul (4), articolul 8 alineatul (4), articolul 9 alineatul (3), articolul 10 alineatul (3), articolul 14 alineatul (5) și articolul 16 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu.

(2) Instituția care a inițiat o procedură internă pentru a lua o decizie referitoare la revocarea delegării competențelor informează celălalt legiuitor și Comisia cel târziu cu o lună înainte de a se lua o decizie finală, precizând competențele delegate care ar putea face obiectul revocării și motivele acestei revocări.

(3) Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor indicate în cuprinsul său. Decizia produce efecte imediat sau de la o dată ulterioară pe care o precizează. Decizia nu afectează validitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare. Decizia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 28

eliminat

Obiecții la actele delegate

(1) Parlamentul European și Consiliul pot formula obiecții față de un act delegat în termen de două luni de la data notificării acestuia. La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului, termenul respectiv se prelungește cu o lună.

(2) În cazul în care, la expirarea termenului menționat la alineatul (1), nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a formulat obiecții la actul delegat, acesta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare la data menționată în cuprinsul său. Actul delegat poate fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și poate intra în vigoare înainte de expirarea termenului respectiv în cazul în care atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia cu privire la intenția lor de a nu prezenta obiecții.

(3) În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul formulează obiecții la un act delegat în termenul menționat la alineatul (1), acesta nu intră în vigoare. Instituția care formulează obiecții prezintă motivele care au stat la baza acestora.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Statele membre se asigură, de asemenea, că dispozițiile pe care le adoptă pentru transpunerea prezentei directive nu pot fi eludate prin modul în care sunt formulate contractele, în special prin integrarea contractelor de credit care intră sub incidența prezentei directive în contracte de credit al căror caracter sau scop ar face posibilă evitarea aplicării acestei directive.

eliminat

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că consumatorii nu pierd protecția conferită de prezenta directivă din cauza alegerii legii unei țări terțe ca fiind legea aplicabilă contractului de credit.

(3) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că consumatorii nu pierd protecția conferită de prezenta directivă din cauza alegerii legii unei țări terțe ca fiind legea aplicabilă contractului de credit, în cazul în care contractul respectiv are o strânsă legătură cu teritoriul unuia sau al mai multor state membre.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 30a

Măsuri tranzitorii

Directiva nu se aplică contractelor de credit existente la data intrării în vigoare a măsurilor naționale de punere în aplicare.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Comisia efectuează o reexaminare la cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive. În cadrul acestei reexaminări se vor analiza eficacitatea și caracterul adecvat al dispozițiilor privind consumatorii și piața internă.

Comisia efectuează o reexaminare la cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive. În cadrul acestei reexaminări se vor analiza eficacitatea și caracterul adecvat al dispozițiilor privind consumatorii și piața internă.

(a) o evaluare a satisfacției consumatorilor în ce privește FEIS;

(a) o evaluare a respectării FEIS și a utilizării și înțelegerii de către consumatori a acesteia, precum și a satisfacției consumatorilor în privința sa;

(b) alte informații precontractuale;

(b) alte informații precontractuale;

(c) o analiză a activității transfrontaliere a intermediarilor de credite și a creditorilor;

(c) o analiză a activității transfrontaliere a intermediarilor de credite și a creditorilor;

(d) o analiză a evoluției pieței în ce privește instituțiile non-bancare care oferă contracte de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale;

(d) o analiză a evoluției pieței în ce privește instituțiile non-bancare care oferă contracte de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale;

(e) o evaluare a necesității de a adopta noi măsuri, inclusiv un pașaport pentru instituțiile non-bancare care oferă contracte de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale;

(e) o evaluare a necesității de a adopta noi măsuri, inclusiv un pașaport pentru instituțiile non-bancare care oferă contracte de credit pentru proprietăți imobiliare rezidențiale;

(f) o evaluare a necesității de a introduce drepturi și obligații cu privire la etapa postcontractuală a contractelor de credit;

(f) o evaluare a funcționării etapei postcontractuale a contractelor de credit;

(g) o evaluare a nevoii de a extinde domeniul de aplicare la societățile mici.

(g) o evaluare a domeniului de aplicare a prezentei directive pentru a evita necesitatea elaborării altor acte legislative.

(ga) o evaluare a impactului prezentei directive asupra pieței altor forme de credit, inclusiv a celor despre care creditorii sau consumatorii pot considera că se pot substitui creditelor reglementate de prezenta directivă;

(gb) o evaluare a necesității unor măsuri suplimentare pentru a garanta trasabilitatea contractelor de credit garantate cu proprietăți imobiliare rezidențiale;

(gc) o evaluare a transparenței și a consecvenței datelor privind evoluția prețurilor proprietăților imobiliare rezidențiale.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 31a

Alte inițiative privind practicile responsabile de împrumut

Până la …*, Comisia prezintă un raport cuprinzător în care examinează problemele mai extinse ridicate de îndatorarea excesivă din sectorul privat. Raportul identifică piețele, produsele și actorii implicați în lanțul de creditare și analizează diferitele soluții la aceste probleme, inclusiv măsuri macroeconomice privind evoluția creditării, limitele și utilizările sale, măsuri structurale menite să protejeze titularii de conturi de economii în instituții de depozitare, precum și măsuri care să vizeze instituțiile cu un grad ridicat de îndatorare, gospodăriile supraîndatorate și consumatorii care se află în situații dificile, și vulnerabilitățile rezultate ale sistemului financiar. Raportul este însoțit, atunci când este cazul, de propuneri legislative.

________________

* Se introduce data: 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

d) Rezultatul calculului trebuie exprimat cu o precizie de cel puțin o zecimală. Dacă a doua zecimală este mai mare sau egală cu 5, la prima zecimală se adăugă unu.

d) Rezultatul calculului trebuie exprimat cu o precizie de cel puțin o zecimală. Dacă a doua zecimală este mai mare sau egală cu 5, la zecimala precedentă se adăugă unu.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(j) Pentru contractele de credit în cadrul cărora s-a convenit o rată fixă a dobânzii aferente creditului pentru perioada inițială, la sfârșitul căreia se stabilește o nouă rată a dobânzii care este ulterior ajustată periodic în funcție de un indicator convenit, calculul dobânzii anuale efective va porni de la ipoteza că, la sfârșitul perioadei cu rată fixă a dobânzii, rata dobânzii aferente creditului este aceeași ca la momentul calculării dobânzii anuale efective, pe baza valorii indicatorului convenit la acel moment.

(j) Pentru contractele de credit în cadrul cărora s-a convenit o rată fixă a dobânzii aferente creditului pentru perioada inițială, la sfârșitul căreia se stabilește o nouă rată a dobânzii care este ulterior ajustată periodic în funcție de un indicator convenit, calculul dobânzii anuale efective va porni de la ipoteza că, la sfârșitul perioadei cu rată fixă a dobânzii, rata dobânzii aferente creditului este aceeași ca la momentul calculării dobânzii anuale efective, pe baza valorii indicatorului convenit la acel moment, fără a fi totuși inferioară ratei fixe a dobânzii aferente creditului. În cazul contractelor de credit cu rată fixă a dobânzii pentru cel puțin o perioadă inițială de cinci ani și mai ales în cazul în care este prevăzut un nou contract pentru o nouă rată fixă a dobânzii, iar condițiile de rată variabilă sunt convenite numai în eventualitatea în care noua rată fixă a dobânzii nu este agreată, numai rata fixă inițială este avută în vedere.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1. Împrumutătorul

1. Împrumutătorul

[Denumire]

[Denumire]

[Adresa fizică]

[Numărul de telefon]

[Adresa de e-mail]

[Adresa web]

Autoritatea de supraveghere: [denumirea și adresa web a autorității de supraveghere]

Autoritatea de supraveghere: [denumirea și adresa web a autorității de supraveghere]

Persoană de contact: [detaliile complete ale persoanei de contact]

(opțional) Punct de contact

(dacă este cazul) Intermediarul: [Nume, nivelul de serviciu furnizat („După evaluarea nevoilor dumneavoastră, vă recomandăm să luați acest credit ipotecar”/Nu recomandăm un credit ipotecar specific pentru dumneavoastră. Cu toate acestea, pe baza răspunsurilor dumneavoastră la unele întrebări, vă oferim informații despre acest credit ipotecar, astfel încât să puteți alege singur”), remunerația]

2. Principalele caracteristici ale împrumutului

2. Principalele caracteristici ale împrumutului

Suma și moneda împrumutului acordat: [suma][moneda]

Suma și moneda împrumutului acordat: [suma][moneda]

(dacă este cazul) „Acest împrumut nu este în [moneda națională]”

(dacă este cazul) „Acest împrumut nu este în [moneda națională]” Valoarea totală pe care va trebui să o rambursați în [moneda națională] se poate schimba. De exemplu, în cazul în care valoarea [moneda națională] ar scădea cu 20% în raport cu [moneda creditului], ar trebui să plătiți un total de [se introduce valoarea în moneda națională]. (Dacă este cazul) „Suma maximă pe care va trebui să o plătiți poate fi mult mai ridicată decât atât.”

În cazul în care valoarea creditului atinge [se introduce valoarea în moneda națională], veți primi o avertizare și veți avea posibilitatea de a renegocia condițiile creditului.”

(dacă este cazul) Valoarea totală pe care va trebui să o rambursați ar putea fi de [se introduce moneda națională].”

Durata împrumutului: [durata]

Durata împrumutului: [durata]

[Tipul împrumutului]

[Tipul împrumutului]

[Tipul ratei dobânzii aplicabile]

[Tipul ratei dobânzii aplicabile]

Suma totală care trebuie rambursată:

Suma totală care trebuie rambursată:

[suma maximă disponibilă a împrumutului, în raport cu valoarea proprietății]:

(dacă este cazul) [valoarea minimă a proprietății necesară pentru a împrumuta suma din exemplu]

(dacă este cazul) [Garanție]

(dacă este cazul) [Garanție]

3. Rata dobânzii

3. Rata dobânzii

DAE reprezintă costul total al împrumutului exprimat în procentaj anual. DAE este indicată pentru a vă ajuta să comparați diferite oferte. DAE aplicabilă împrumutului dumneavoastră este [DAE]. Ea cuprinde:

DAE reprezintă costul total al împrumutului exprimat în procentaj anual. DAE este indicată pentru a vă ajuta să comparați diferite oferte. DAE aplicabilă împrumutului dumneavoastră este [DAE]. Ea cuprinde:

Rata dobânzii [valoare procentuală]

Rata dobânzii [valoare procentuală]

(dacă este cazul) Rata dobânzii [valoarea din scenariul cel mai optimist pentru o rată variabilă a dobânzii] Rata dobânzii [valoarea din scenariul cel mai pesimist pentru o rată variabilă a dobânzii]

(dacă este cazul) Rata dobânzii [din scenariul de devalorizare cu 20% a monedei naționale]

(dacă este cazul) Suma efectivă pe care va trebui să o plătiți în total sau la fiecare [se introduce perioada] poate diferi în mod substanțial de valoarea exprimată de DAE. Prin urmare, DAE este calculată sub forma unui exemplu în condiții diferite.

[alte componente ale DAE]

[alte componente ale DAE]

4. Numărul și frecvența plăților

4. Numărul și frecvența plăților

Frecvența rambursărilor: [frecvență]

Frecvența rambursărilor: [frecvență]

Numărul de plăți: [număr]

Numărul de plăți: [număr]

5. Valoarea fiecărei rate

5. Valoarea fiecărei rate

[suma][moneda]

[suma][moneda]

(dacă este cazul) Cursul de schimb utilizat pentru conversia ratei dumneavoastră din [moneda creditului] în [moneda națională] va fi cel publicat de [numele instituției care publică cursul de schimb] la [data].

(dacă este cazul) Valoarea pe care va trebui să o plătiți în [moneda națională] se poate schimba. De exemplu, dacă valoarea [moneda națională] ar scădea cu 20% în raport cu [moneda creditului], ar trebui să plătiți un plus de [se introduce valoarea] la fiecare [se introduce perioada]. Plățile dumneavoastră pot crește cu mult mai mult decât atât. Cursul de schimb utilizat pentru conversia ratei dumneavoastră din [moneda creditului] în [moneda națională] va fi calculat la [data], folosindu-se [se introduce numele valorii de referință sau al metodei de calcul].

(dacă este cazul) Deoarece rata dobânzii pentru [o parte din] acest împrumut poate varia, valoarea ratelor dumneavoastră s-ar putea schimba. [Avertisment privind variabilitatea ratelor și scenariile, în temeiul articolului 18a alineatul (5), care ilustrează efectele modificării ratelor dobânzii]

(dacă este cazul) Valoarea maximă pe care s-ar putea să trebuiască să o plătiți la fiecare [se introduce perioada] ar putea fi de [se introduce valoarea în moneda națională].

(dacă este cazul) [Avertismente privind împrumuturile la care se plătește doar dobânda și sunt garantate printr-o ipotecă sau o altă garanție comparabilă, detalii privind produsele de economisire condiționate și împrumuturile cu amânarea plății dobânzii, astfel cum sunt menționate în Partea B secțiunea 5.]

6. Tabel de rambursare ilustrativ

6. (dacă este cazul) Tabel de rambursare ilustrativ”

Acest tabel prezintă suma de plată la fiecare [frecvență].

Acest tabel prezintă suma de plată la fiecare [frecvență].

Ratele (coloana [nr. pertinent]) reprezintă suma dobânzii plătite (coloana [nr. pertinent]), a capitalului rambursat (coloana [nr. pertinent]) și, dacă este cazul, a altor costuri (coloana [nr. pertinent]). Dacă este cazul, Costurile din coloana „alte costuri” se referă la [lista costurilor]. Capitalul rămas de rambursat (coloana [nr. pertinent]) este suma din împrumut care rămâne de rambursat după fiecare rată.

Ratele (coloana [nr. pertinent]) reprezintă suma dobânzii plătite (coloana [nr. pertinent]), dacă este cazul, a capitalului rambursat (coloana [nr. pertinent]) și, dacă este cazul, a altor costuri (coloana [nr. pertinent]). Dacă este cazul, Costurile din coloana „alte costuri” se referă la [lista costurilor]. Capitalul rămas de rambursat (coloana [nr. pertinent]) este suma din împrumut care rămâne de rambursat după fiecare rată.

[Suma și moneda împrumutului]

[Durata împrumutului]

[Rata dobânzii]

[Tabel]

[Tabel]

(Dacă este cazul) [Avertisment privind variabilitatea ratelor]

7. Alte costuri și obligații

7. Alte costuri și obligații

Pentru a beneficia de condițiile de împrumut descrise în acest document, împrumutatul trebuie să îndeplinească următoarele obligații.

Pentru a beneficia de condițiile de împrumut descrise în acest document, împrumutatul trebuie să îndeplinească următoarele obligații.

[Obligații]

[Obligații]

(Dacă este cazul) Vă atragem atenția că, dacă aceste obligații nu sunt îndeplinite, condițiile de împrumut descrise în acest document (inclusiv rata dobânzii) pot fi modificate.

(Dacă este cazul) Vă atragem atenția că, dacă aceste obligații nu sunt îndeplinite, condițiile de împrumut descrise în acest document (inclusiv rata dobânzii) pot fi modificate.

Pe lângă costurile deja incluse în ratele [frecvență], acest împrumut presupune și următoarele costuri:

Pe lângă costurile deja incluse în ratele [frecvență], acest împrumut presupune și următoarele costuri:

Costuri de plătit doar o dată

Costuri de plătit doar o dată

Costuri de plătit în mod regulat

Costuri de plătit în mod regulat

Vă rugăm să vă asigurați că sunteți la curent cu toate celelalte taxe și costuri (de exemplu, onorarii notariale) asociate acestui împrumut.

Vă rugăm să vă asigurați că sunteți la curent cu toate celelalte taxe și costuri (de exemplu, onorarii notariale, taxele de înregistrare, costurile de evaluare [atunci când nu sunt incluse mai sus] și taxele) asociate acestui împrumut.

8. Rambursarea anticipată

8. Rambursarea anticipată

(Dacă este cazul) Nu aveți posibilitatea să rambursați anticipat acest împrumut.

(Dacă este cazul) Aveți posibilitatea să rambursați anticipat acest împrumut, total sau parțial.

Aveți posibilitatea să rambursați anticipat acest împrumut, total sau parțial.

(Dacă este cazul) [Condiții]

(Dacă este cazul) [Condiții]

[Procedură]

[Procedură]

(Dacă este cazul) Cost de lichidare:

(Dacă este cazul) Cost de lichidare: [se introduce suma sau metoda de calculare]

(Dacă este cazul) În cazul în care decideți să rambursați anticipat acest împrumut, vă rugăm să ne contactați pentru a cunoaște valoarea exactă a costurilor de lichidare în acel moment.

(Dacă este cazul) Aveți dreptul de a transfera acest împrumut la un alt creditor. [Se introduc condițiile]

(Dacă este cazul) Nu aveți posibilitatea de a transfera acest împrumut la o altă proprietate

(Dacă este cazul) Aveți posibilitatea de a transfera acest împrumut la o altă proprietate: [Se introduc condițiile]

(Dacă este cazul): Aveți dreptul de a converti împrumutul în [moneda națională]. [Se introduc condițiile]

(Dacă este cazul) 9. Dreptul de retragere

(Dacă este cazul) 9. Dreptul de retragere

Împrumutatul dispune de o perioadă de [durata perioadei de retragere] după semnarea contractului de credit în care își poate exercita dreptul de a anula contractul.

Împrumutatul dispune de o perioadă de [durata perioadei de retragere] după semnarea contractului de credit în care își poate exercita dreptul de a anula contractul. (Dacă este cazul): [Condiții] [Se introduce procedura]

10. Serviciul intern de reclamații

10. Reclamații

[Numele departamentului responsabil]

Dacă aveți o reclamație [se introduce punctul de contact sau sursa de informații privind procedura]

[Adresa fizică]

Dacă nu sunteți satisfăcut de modul în care am răspuns reclamației dumneavoastră, puteți contacta: [se introduce numele organizației]

[Numărul de telefon]

[Adresa de e-mail]

Persoană de contact: [Date de contact]

11. Organismul extern de reclamații

În cazul unui dezacord cu împrumutătorul rămas nerezolvat, împrumutatul are posibilitatea de a adresa o reclamație la:

[Numele organismului]

[Adresa fizică]

[Numărul de telefon]

[Adresa de e-mail]

12. Nerespectarea angajamentelor legate de împrumut: consecințe pentru împrumutat

11. Nerespectarea angajamentelor legate de împrumut: consecințe pentru împrumutat

[Tipuri de nerespectare]

[Tipuri de nerespectare]

[Consecințe financiare și/sau legale]

[Consecințe financiare și/sau legale]

În cazul în care întâmpinați dificultăți pentru efectuarea plăților [frecvență], vă invităm să ne contactați cât mai rapid pentru a găsi posibile soluții.

În cazul în care întâmpinați dificultăți pentru efectuarea plăților [frecvență], vă invităm să ne contactați cât mai rapid pentru a găsi posibile soluții.

(Dacă este cazul) 13. Informații suplimentare în cazul comercializării la distanță

(Dacă este cazul) 12. Informații suplimentare

(Dacă este cazul) Legea pe care se bazează creditorul pentru stabilirea relațiilor cu dumneavoastră înainte de încheierea contractului de credit este [legea aplicabilă].

(Dacă este cazul) Funcții suplimentare: [se introduce explicația funcțiilor suplimentare enumerate în Partea B și, în mod opțional, orice alte funcții oferite de creditor în cadrul contractului de credit și nemenționate în secțiuni anterioare].

Informațiile și condițiile contractuale se vor furniza în [limba]. Cu consimțământul dumneavoastră, intenționăm să comunicăm în [limbă/limbi] pe durata contractului de credit.

(atunci când limba prevăzută diferă de limba din FEIS) Informațiile și condițiile contractuale se vor furniza în [limba] Cu consimțământul dumneavoastră, intenționăm să comunicăm în [limbă/limbi] pe durata contractului de credit.

14. Riscuri și avertismente

13. Riscuri și avertismente

• Vă atragem atenția asupra riscurilor implicate de încheierea unui împrumut ipotecar.

Vă atragem atenția asupra riscurilor implicate de încheierea unui împrumut ipotecar.

• (Dacă este cazul) Rata dobânzii pentru acest împrumut nu rămâne fixă pe întreaga durată a împrumutului.

(Dacă este cazul) Rata dobânzii pentru acest împrumut nu rămâne fixă pe întreaga durată a împrumutului.

• (Dacă este cazul) Acest împrumut nu este în [moneda națională]. Vă atragem atenția că suma în [moneda națională] pe care va trebui să o achitați la fiecare rată va varia în funcție de cursul de schimb [moneda împrumutului/moneda națională].

(Dacă este cazul) Acest împrumut nu este în [moneda națională]. Vă atragem atenția că suma în [moneda națională] pe care va trebui să o achitați la fiecare rată va varia în funcție de cursul de schimb [moneda împrumutului/moneda națională].

• (Dacă este cazul) Acesta este un împrumut la care se plătește numai dobânda. Aceasta înseamnă că, pe durata lui, va trebui să acumulați suficient capital pentru a rambursa suma împrumutului la scadență.

(Dacă este cazul) Acesta este un împrumut la care se plătește numai dobânda. Aceasta înseamnă că, pe durata lui, va trebui să acumulați suficient capital pentru a rambursa suma împrumutului la scadență.

• Vă atragem atenția că va trebui să achitați și alte taxe și costuri (dacă este cazul), de exemplu onorarii notariale.

Vă atragem atenția că va trebui să achitați și alte taxe și costuri (dacă este cazul), de exemplu onorarii notariale.

• Veniturile dumneavoastră pot varia. Vă rugăm să vă asigurați că veți putea achita ratele [frecvență], în cazul în care veniturile dumneavoastră vor scădea.

• Veniturile dumneavoastră pot varia. Vă rugăm să vă asigurați că veți putea achita ratele [frecvență], în cazul în care veniturile dumneavoastră vor scădea.

• (Dacă este cazul) Vă atragem atenția că locuința dumneavoastră poate fi confiscată dacă nu veți achita ratele.

• (Dacă este cazul) Vă atragem atenția că locuința dumneavoastră poate fi confiscată dacă nu veți achita ratele.

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru completarea FEIS se vor respecta următoarele instrucțiuni:

Pentru completarea FEIS se vor respecta următoarele instrucțiuni:

Secțiunea „Text introductiv”

Secțiunea „Text introductiv”

1. Data de valabilitate va fi scoasă în evidență.

1. Data de valabilitate va fi scoasă în evidență.

Secțiunea „Text introductiv”

Secțiunea „Text introductiv”

1. Data de valabilitate va fi scoasă în evidență.

1. Data de valabilitate va fi scoasă în evidență.

Secțiunea „1. Împrumutătorul”

Secțiunea 1: „Împrumutătorul”

1. Denumirea, numărul de telefon, adresa fizică și adresa web a creditorului vor fi cele corespunzătoare sediului central al creditorului. Se va indica autoritatea competentă pentru supravegherea activităților de împrumut.

1. Se va indica autoritatea competentă pentru supravegherea activităților de împrumut.

2. Informațiile cu privire la persoana de contact sunt facultative.

2. Informațiile cu privire la mijloacele de contact al creditorului sunt facultative.

3. În conformitate cu articolul 3 din Directiva 2002/65/CE, atunci când tranzacția este oferită la distanță, creditorul va indica, dacă este cazul, numele și adresa fizică a reprezentantului său în statul membru de rezidență al împrumutatului. Indicarea numărului de telefon, a adresei de e-mail și a adresei web a reprezentantului creditorului este facultativă.

3. În cazul în care informațiile despre produs sunt furnizate consumatorului de către un intermediar, acesta își comunică numele și informează consumatorul dacă furnizează informații referitoare la produs ca parte a unui serviciu de consiliere sau nu. Acesta va explica, de asemenea, modul în care este remunerat. Dacă primește comision de la un creditor, suma și numele creditorului trebuie să fie furnizate.

4. În conformitate cu articolul 3 din Directiva 2002/65/CE, atunci când tranzacția este oferită la distanță, creditorul trebuie să indice numele registrului comerțului în care este înregistrat și numărul de înregistrare sau un mijloc echivalent de identificare în registrul respectiv.

Secțiunea „2. Principalele caracteristici ale împrumutului"

Secțiunea 2: „Principalele caracteristici ale împrumutului”

1. Durata creditului se va indica în ani sau în luni, în funcție de care dintre aceste perioade este mai pertinentă. Dacă durata contractului poate varia în timpul perioadei de valabilitate a acestuia, creditorul va explica în ce moment și în ce condiții se poate întâmpla acest lucru.

1. Durata creditului se va indica în ani sau în luni, în funcție de care dintre aceste perioade este mai pertinentă. Dacă durata contractului poate varia în timpul perioadei de valabilitate a acestuia, creditorul va explica în ce moment și în ce condiții se poate întâmpla acest lucru.

Descrierea tipului de credit trebuie să indice cu claritate modul de rambursare a capitalului și a dobânzii pe durata creditului (rambursări constante, progresive sau regresive).

2. Descrierea tipului de credit trebuie să indice cu claritate modul de rambursare a capitalului și a dobânzii pe durata creditului (rambursări constante, progresive sau regresive) și să specifice dacă contractul de credit este pe bază de rambursare de capital sau pe bază exclusiv de dobândă.

2. Această secțiune trebuie să explice de asemenea dacă rata dobânzii este fixă sau variabilă și, dacă este cazul, să precizeze perioadele în care aceasta rămâne fixă, frecvența revizuirilor ulterioare și eventualele limite în ceea ce privește variabilitatea ratei dobânzii, de exemplu niveluri maxime sau minime. Totodată, trebuie explicată și formula utilizată pentru revizuirea ratei dobânzii. Creditorul va indica de asemenea dacă sunt disponibile informații suplimentare privind indicii sau ratele utilizate în formulă. Dacă moneda creditului este diferită de moneda națională, creditorul trebuie să includă informații despre formula utilizată pentru calcularea diferenței dintre cursul de vânzare și cursul de cumpărare și despre frecvența ajustării acestora.

3. Această secțiune trebuie să explice de asemenea dacă rata dobânzii este fixă sau variabilă și, dacă este cazul, să precizeze perioadele în care aceasta rămâne fixă, frecvența revizuirilor ulterioare și eventualele limite în ceea ce privește variabilitatea ratei dobânzii, de exemplu niveluri maxime sau minime. Totodată, trebuie explicată și formula utilizată pentru revizuirea ratei dobânzii. Dacă moneda creditului este diferită de moneda națională, creditorul trebuie să includă informații despre formula utilizată pentru calcularea diferenței dintre cursul de vânzare și cursul de cumpărare și despre frecvența ajustării acestora.

3. „Suma totală care trebuie rambursată” se calculează ca suma dintre valoarea creditului și costul total al creditului.

4. „Suma totală care trebuie rambursată” se calculează ca suma dintre valoarea creditului și costul total al creditului.

4. „Suma maximă disponibilă a împrumutului în raport cu valoarea proprietății” indică raportul loan-to-value, adică valoarea împrumutului raportată la valoarea garanției. Acest raport trebuie să fie însoțit de un exemplu în valoare absolută al sumei totale care poate fi împrumutată pentru o anumită valoare a proprietății.

5. Dacă este cazul, se menționează valoarea minimă a proprietății necesară pentru a împrumuta suma din exemplu.

5. Atunci când creditul urmează să fie garantat printr-o ipotecă asupra proprietății sau prin altă garanție uzuală, creditorul îi va atrage atenția împrumutatului asupra acestui lucru.

6. Atunci când creditul urmează să fie garantat printr-o ipotecă asupra proprietății sau prin altă garanție uzuală, creditorul îi va atrage atenția împrumutatului asupra acestui lucru.

7. În cazul în care creditele sunt credite cu mai multe părți (de exemplu, o parte cu dobândă fixă, o parte cu dobândă variabilă), se oferă informații pentru fiecare parte a împrumutului.

Secțiunea „3. Rata dobânzii”

Secțiunea „3. Rata dobânzii”

1. Pe lângă rata dobânzii, se vor enumera toate celelalte costuri care intră în componența DAE (nume și echivalent în procentaj). Dacă indicarea unui procent pentru fiecare dintre aceste costuri nu este posibilă sau oportună, creditorul va indica un procentaj global.

1. Pe lângă rata dobânzii, se vor enumera toate celelalte costuri care intră în componența DAE (nume și echivalent în procentaj). Dacă indicarea unui procent pentru fiecare dintre aceste costuri nu este posibilă sau oportună, creditorul va indica un procentaj global.

2. În cazul în care creditele sunt credite cu mai multe părți (de exemplu, o parte cu dobândă fixă, o parte cu dobândă variabilă), se oferă informații pentru fiecare parte a împrumutului.

3. Dacă rata dobânzii poate fi revizuită, creditorul ar trebui să menționeze orice valoare de referință folosită pentru a stabili modificările la rata dobânzii aplicabilă și să includă: (1) dacă este cazul, nivelurile maxime sau minime aplicabile; (2) un exemplu pentru modul în care valoarea ratei poate varia dacă rata dobânzii crește cu 1 % sau cu un procent mai mare, care poate fi precizat ulterior, caz care ar fi mai realist dată fiind amploarea modificărilor normale ale ratei dobânzii, cu excepția cazului în care există un nivel maxim al ratei dobânzii care este mai scăzut decât această creștere și (3) atunci când există un nivel maxim, valoarea ratei în cel mai pesimist caz.

Secțiunea „4. Numărul și frecvența plăților”

Secțiunea „4. Numărul și frecvența plăților”

1. Dacă plățile urmează să fie efectuate periodic, se va indica frecvența acestora (de exemplu, lunar). Dacă frecvența plăților va fi neregulată, acest lucru trebuie clar explicat împrumutatului. Numărul plăților indicate va acoperi întreaga durată a creditului.

1. Dacă plățile urmează să fie efectuate periodic, se va indica frecvența acestora (de exemplu, lunar). Dacă frecvența plăților va fi neregulată, acest lucru trebuie clar explicat împrumutatului. Numărul plăților indicate va acoperi întreaga durată a creditului.