Document de şedinţă
25.9.2012
RAPORT
referitor la aspecte industriale, energetice și de altă natură legate de gazele și uleiul de șist
( 2011/2309(INI) )
Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportoare: Niki Tzavela
PR_INI
CUPRINS
Pagina
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN......................................3
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE.....................................................................14
PROPUNERE DE REZOLUŢIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la aspecte industriale, energetice și de altă natură legate de gazele și uleiul de șist
( 2011/2309(INI) )
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 194, care prevede că aplicarea dispozițiilor sale de stabilire a măsurilor Uniunii în domeniul energetic nu aduce, printre altele, atingere aplicării altor dispoziții din tratate, inclusiv, în special, articolului 192 alineatul (2),
– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 intitulată „Către o nouă strategie energetică pentru Europa 2011-2020[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 29 septembrie 2011 referitoare la elaborarea unei poziții comune a UE înaintea Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio+20)[2],
– având în vedere Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor[3],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului[4],
– având în vedere legislația UE privind mediul relevantă pentru dezvoltarea gazelor de șist, incluzând: Directivei 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului[5]; Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului[6]; Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive[7]; Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei[8]; Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice[9]; Directiva 98/8/CE privind comercializarea produselor biodistructive[10]; Directiva 96/82/CE a Consiliului privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase[11]; Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului[12]; Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)[13]; Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității[14] și Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020[15],
– având în vedere concluziile Consiliului European din 4 februarie 2011,
– având în vedere concluziile Consiliului privind consolidarea dimensiunii externe a politicii energetice a UE din 24 noiembrie 2011,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Perspectiva energetică 2050”[16],
– având în vedere propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene și de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE[17],
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie ( A7-0284/2012 ),
A. întrucât, conform estimărilor Agenției Internaționale a Energiei, capacitatea globală de lichefiere va crește de la 380 de miliarde de metri cubi (mmc) în anul 2011 la 540 de miliarde de metri cubi (mmc) în anul 2020,
B. întrucât, în temeiul tratatelor UE, statele membre au dreptul de a-și stabili propriul mix energetic;
C. întrucât exploatarea gazelor de șist poate avea un efect important asupra dinamicii și prețurilor existente pe piața gazelor naturale, precum și în domeniul producerii de energie electrică;
D. întrucât produsele chimice utilizate pentru fracturarea hidraulică trebuie să fie înregistrate la Agenția Europeană pentru Produse Chimice și nu pot primi aprobarea decât dacă există garanția că nu provoacă daune pentru mediu sau că astfel de daune sunt diminuate (în conformitate cu Regulamentul REACH);
E. întrucât gazul neconvențional, și anume gazele din formațiuni compacte, gazele de șist și metanul din zăcămintele de cărbune, contribuie deja la peste jumătate din producția de gaze a SUA, gazele de șist înregistrând cea mai mare creștere;
F. întrucât în Estonia deja se produce ulei din șisturi bituminoase, iar în bazinul parizian s-au efectuat lucrări de explorare a uleiului în formațiuni șistoase;
Aspecte energetice
Resurse potențiale
1. ia notă de faptul că au fost realizate numeroase estimări privind resursele de gaze de șist din Europa, inclusiv de către „Energy Information Administration” din SUA și de Agenția Internațională a Energiei și că mai multe state membre dețin rezerve; recunoaște faptul că, deși aceste estimări sunt, prin chiar natura lor, imprecise, ele indică existența unei resurse energetice indigene potențial semnificative, deși aceasta nu este integral utilă din punct de vedere economic pentru extracție; ia notă, de asemenea, că anumite state membre dețin rezerve de ulei de șist și că alte surse de petrol neconvențional ar trebui explorate la o scară mai mare;
2. consideră că factorii de decizie ar trebui să aibă la dispoziție date științifice mai precise, actualizate și cuprinzătoare, care să le permită să facă alegeri în cunoștință de cauză; este, prin urmare, de acord cu opinia Consiliul European conform căreia potențialul Europei de extracție și utilizare durabile ale resurselor de gaze de șist și de uleiuri de șist ar trebui evaluat și inventariat fără a pune în pericol disponibilitatea și calitatea resurselor de apă, în scopul unei consolidări eventuale a securității aprovizionării; salută evaluările realizate de statele membre și le încurajează pe acestea să continue această activitate și solicită Comisiei să contribuie la evaluarea potențialului rezervelor de gaze de șist și de uleiuri de șist din Uniunea Europeană prin asamblarea rezultatelor obținute din evaluările statelor membre și a rezultatelor disponibile obținute în urma proiectelor de explorare, precum și prin analizarea și evaluarea aspectelor economice, industriale, energetice, de mediu și de sănătate ale producției interne de gaze de șist;
Piețe energetice
3. subliniază că boom-ul gazelor de șist din SUA a avut deja un impact pozitiv semnificativ asupra pieței gazelor naturale și asupra prețurilor gazelor și ale energiei electrice, în special provocând redirecționarea spre alte piețe a gazelor naturale lichefiate care erau destinate pieței Statelor Unite ale Americii; observă că în SUA prețurile la vedere (spot) au înregistrat un nivel minim istoric, adâncind astfel diferența dintre prețurile din SUA și cele din Europa, stabilite prin contracte pe termen lung, acest lucru având un impact asupra competitivității economiilor și industriei europene;
4. ia act de estimările Agenției Internaționale a Energiei, conform cărora producția internă din SUA va furniza 46% din aprovizionarea cu gaz până în 2035;
5. observă că în SUA prețurile gazelor continuă să scadă, ceea ce determină provocări suplimentare pentru UE în materie de competitivitate;
6. ia notă de faptul că, deoarece piața gazelor devine din ce în ce mai globală și mai interconectată, dezvoltarea gazelor de șist va intensifica concurența gaz-gaz globală și, prin urmare, va continua să aibă un efect important asupra prețurilor; subliniază faptul că gazele de șist vor ajuta la consolidarea poziției clienților față de furnizorii de gaze și ar trebui, prin urmare, să conducă spre prețuri mai scăzute;
7. constată, pe de altă parte, că este nevoie de investiții importante pentru crearea tuturor infrastructurilor necesare legate de foraj și de depozitare, de transport și de reprocesarea gazelor și a lichidului de fracturare, care trebuie să fie suportate în întregime de întreprinderile din sector;
8. invită Comisia, în condițiile evoluției pieței gazelor și ale extinderii tarifării prin intermediul platformelor în Europa, să abordeze, în cadrul următoarei reuniuni a Consiliului pentru energie UE-SUA, potențialul impact al dezvoltării la nivel mondial a gazelor de șist pe piața GNL și ridicarea eventualelor restricții impuse comerțului mondial cu GNL;
9. subliniază că principiul subsidiarității în ceea ce privește mixul energetic se aplică la nivelul UE pentru explorarea și/sau extracția gazelor de șist; cu toate acestea, constată că explorarea gazelor de șist poate avea o dimensiune transfrontalieră, în special în cazul în care forajul este efectuat în apropierea frontierei terestre cu un alt stat membru sau când afectează apele subterane, aerul sau solul mai multor țări; solicită să fie date publicității toate aspectele tehnice și de mediu ale explorării gazelor de șist, precum și o cooperare corespunzătoare cu toate părțile interesate, înainte și în timpul concesiunilor;
10. constată răspândirea în prezent a consumului de gaze naturale și că Europa rămâne printre regiunile cu cele mai mari nevoi de import de gaze; ia act de estimările Agenției Internaționale a Energiei, conform cărora în Europa producția internă de gaze urmează să scadă, iar cererea să crească, fapt care va duce la creșterea importurilor până la aproximativ 450 de miliarde de metri cubi până în 2035; recunoaște, prin urmare, rolul important al producției mondiale de gaze de șist pentru asigurarea securității și diversității surselor energetice și a furnizorilor din domeniul energiei pe termen mediu și lung; este conștient de faptul că producția internă de gaze de șist ar putea contribui, în cazul unor state membre, la o diversificare mai largă a surselor lor de aprovizionare cu gaz natural, ținând seama de dependența statelor membre de importurile de gaze naturale din țări terțe admite că, în urma creșterii producției americane de gaze naturale din șisturi, în prezent în Europa sunt disponibile mai multe rezerve de GNL și că o combinație între o mai mare aprovizionare internă cu gaze naturale și o disponibilitate crescută a GNL oferă opțiuni atractive pentru diversitatea mijloacelor de aprovizionare cu gaze naturale;
11. subliniază totuși că este crucială adoptarea altor măsuri și politici de securitate a aprovizionării cu perspective pe termen lung, cum ar fi adoptarea într-o măsură semnificativ mai mare a surselor de energie regenerabilă și îmbunătățirea eficienței și economiilor energetice, pe lângă asigurarea cu infrastructuri și instalații de depozitare suficiente de depozitare, diversificarea aprovizionărilor cu gaze și a rutelor de tranzit, și cu construirea de parteneriate fiabile cu țările producătoare, cu cele de tranzit și cu cele consumatoare, pe bază de transparență, încredere reciprocă și nediscriminare, în conformitate cu principiile stabilite în Carta energiei și în cel de al treilea pachet legislativ în domeniul energiei;
12. reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta până la sfârșitul anului 2012 o analiză referitoare la viitorul pieței mondiale și europene a gazelor, inclusiv la impactul proiectelor de infrastructură în domeniul gazelor deja planificate (de exemplu, proiectele dezvoltate în contextul Coridorului sudic), al noilor terminale de GNL, la impactul gazelor naturale de șist asupra pieței gazelor din SUA (în special asupra necesarului de importuri de GNL), precum și la impactul posibilelor evoluții în domeniul gazelor de șist în UE asupra securității aprovizionării cu gaz și asupra prețurilor; consideră că studiul ar trebui să reflecte și să ia ca punct de plecare starea actuală a dezvoltării infrastructurii și obiectivele UE 2020 în materie de CO2; subliniază faptul că ar trebui consultate toate părțile interesate;
13. subliniază faptul că o piață energetică internă a UE complet funcțională, interconectată și integrată este, de asemenea, esențială, printre altele în scopul de a beneficia de toate avantajele unei eventuale producții de gaze de șist în UE, care să nu afecteze negativ mediul și comunitățile învecinate exploatărilor de acest tip; invită Comisia și statele membre să urmărească în mod ferm acest obiectiv, în special prin asigurarea unei tranziții fără obstacole la cerințele celui de-al treilea pachet legislativ al UE privind piața internă a energiei și a aplicării acestora, precum și pachetul privind infrastructura energetică, în vederea armonizării și liberalizării totale a piețelor energetice angro europene până în 2014;
Tranziția spre o economie fără carbon
14. consideră că gazul de șist joacă un rol pe termen scurt și mediu în UE, contribuind la atingerea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95 % până în 2050 în comparație cu nivelurile din anii 1990, în contextul reducerilor țărilor dezvoltate ca grup, asigurând în același timp securitatea aprovizionării cu energie și competitivitatea, fapt ce reprezintă baza Perspectivei energetice 2050;
15. este de acord cu Comisia asupra faptului că gazele vor fi importante pentru transformarea sistemului energetic, astfel cum se precizează în perspectiva menționată mai sus, deoarece acestea reprezintă o modalitate rapidă, temporară și eficientă din punctul de vedere al costurilor de reducere a dependenței de alți combustibili fosili mai poluanți, înainte de trecerea la o producție pe deplin durabilă de energie electrică cu emisii scăzute de dioxid de carbon, reducând astfel emisiile de gaze cu efect de seră; consideră că gazele de șist ar putea să joace un rol esențial în acest context, în special în acele state membre care utilizează cantități mari de cărbune pentru generarea de energie, în condițiile în care studiile de impact constată că aceste exploatări nu afectează negativ mediul, în special pânza freatică și nici comunitățile învecinate acestor exploatări;
16. dată fiind lipsa unor informații cuprinzătoare la nivel european privind amprenta de carbon a gazelor de șist, solicită Centrului Comun de Cercetare al Comisiei să își finalizeze rapid analiza exhaustivă referitoare la ciclul de viață al emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția și producția gazelor de șist, în vederea luării lor în considerare în mod corespunzător în viitor;
17. observă, de asemenea, că anumite forme de energie regenerabilă – de exemplu, energia eoliană – sunt variabile și trebuie susținute sau echilibrate cu ajutorul unor tehnologii fiabile și flexibile; își exprimă opinia că gazele naturale – inclusiv gazele de șist – ar putea fi una dintre opțiunile disponibile în acest scop, printre alte câteva soluții, cum ar fi o mai bună interconectare, îmbunătățirea gestionării și a controlului sistemului prin intermediul unor rețele inteligente la toate nivelurile, prin stocarea energiei și prin gestionarea cererii; recunoaște importanța CSC în asigurarea sustenabilității pe termen lung a gazelor ca sursă de energie;
18. solicită Comisiei să analizeze aspectele economice ale CSC pentru gaze în vederea accelerării dezvoltării și implementării acestei tehnologii; de asemenea, solicită Comisiei să examineze impactul probabil pe care îl va avea tehnologia de captare și stocare a carbonului asupra flexibilității producției de energie pe bază de gaze și, prin urmare și deci asupra rolului său de susținere pentru sursele de energie regenerabile;
19. invită Comisia, în conformitate cu Perspectiva energetică 2050 a UE, să evalueze impactul și perspectivele economice și de mediu privind gazele neconvenționale în UE, luând în considerare învățămintele care pot fi trase din experiența USA și reglementarea în domeniu, recunoscând în același timp că măsura utilizării gazelor neconvenționale în UE va fi decisă în ultimă instanță de piață și de deciziile statelor membre care acționează în cadrul obiectivelor pe termen lung ale UE din domeniul politicii privind clima și energia;
20. solicită autorităților publice să realizeze o evaluare a impactului regional subteran în scopul de a optimiza alocarea resurselor între energia geotermală, gazele de șist și alte resurse subterane și, prin urmare, de a maximiza beneficiile pentru societate;
21. solicită Comisiei să încredințeze Agenției Europene de Mediu (AEM) elaborarea unei analize științifice de mediu aprofundate privind exploatarea gazelor de șist și a uleiului de șist și a potențialului impact al tehnicilor disponibile;
Aspectele industriale și economice ale petrolului și gazelor neconvenționale
Mediul industrial
22. reamintește că creșterea masivă a producției de gaze de șist din SUA a fost susținută de un mediu industrial stabilit, incluzând un număr suficient de platforme, forța de muncă necesară și o industrie a serviciilor bine dotată și cu experiență; ia notă de faptul că, în UE, va fi nevoie de timp pentru ca sectorul de servicii necesar să dezvolte o capacitate adecvată și pentru ca societățile să achiziționeze echipamentele necesare și să dobândească experiența necesară pentru a susține un nivel înalt al unei producții durabile de gaze de șist, ceea ce ar putea contribui, de asemenea, la costuri mai mari pe termen scurt; încurajează cooperarea dintre societățile relevante din UE și SUA în vederea aplicării finalizărilor ecologice, celor mai bune tehnologii disponibile, proceselor industriale ecologice și a reducerii costurilor; consideră că așteptările referitoare la ritmul de exploatare a gazelor de șist în UE ar trebui să fie realiste și că orice posibilă extracție în scopuri comerciale ar trebui să fie introdusă treptat pentru a evita ciclurile economice scurte de expansiune și de încetinire a creșterii economice („boom-and-bust”), cu importante efecte negative la nivel local;
23. subliniază importanța unui cadru stabil de reglementare atât pentru crearea unui mediu corespunzător pentru realizarea unor investiții de către întreprinderile de gaz în infrastructura necesară, în cercetare și în dezvoltare, cât și pentru prevenirea denaturărilor pieței;
24. îndeamnă statele membre interesate de dezvoltarea gazelor de șist să integreze competențele necesare în sistemele lor tradiționale de educație și formare, în scopul de a pregăti forța de muncă competentă necesară;
25. subliniază importanța susținerii dezvoltării industriei gazelor de șist prin stabilirea infrastructurii necesare, în special din punctul de vedere al magistralelor, cu condiția durabilității financiare și sociale a proiectelor de exploatare a gazelor de șist;
26. subliniază faptul că explorarea potențialului gazelor și uleiului de șist nu este unică în Europa și că există un interes larg pentru exploatarea unor noi resurse de gaz și petrol ca modalitate de îmbunătățire a energiei și competitivității economice în diferite țări și regiuni, inclusiv în Asia, America de Nord, America Latină, Africa și Australia; subliniază necesitatea includerii gazelor de șist și a uleiului de șist în dialogurile și parteneriatele bilaterale ale UE cu țări care deja exploatează unor resurse neconvenționale sau care sunt interesate de dezvoltarea și/sau de utilizarea acestora, în vederea realizării unor schimburi de experiență și de bune practici;
27. ia notă de faptul că politica energetică și climatică a UE trebuie să recunoască și să depășească potențialele bariere aflate în calea investițiilor în dezvoltarea sectorului gazelor de șist în UE;
28. subliniază nevoia menținerii unei deschideri către toate tehnologiile noi viitoare în domeniul cercetării privind energia; solicită realizarea de activități suplimentare de cercetare și dezvoltare în materie de instrumente și tehnologii, inclusiv CSC, pentru a analiza oportunitatea de exploatare mai durabilă și sigură a gazelor neconvenționale; recunoaște contribuția puternică pe care tehnologia și inovarea în sectorul gazelor naturale o pot aduce la baza de competențe și competitivitate la nivelul UE;
29. ia act de evoluțiile tehnologice din Austria, unde întreprinderile din sector propun utilizarea unor fluide de fracturare hidraulică care conțin exclusiv de apă, nisip și amidon de porumb; recomandă ca celelalte state membre și Comisia să analizeze posibilitatea de extracție a gazelor de șist fără utilizarea substanțelor chimice și solicită intensificarea cercetării și dezvoltării acestor tehnici și/sau practici care ar diminua posibilele efecte asupra mediului;
30. îndeamnă Comisia să prezinte recomandări privind reducerea emisiilor fugitive de metan în toate puțurile de gaze de șist din UE;
Cadrul de licențiere
31. invită statele membre să instituie un regim de reglementare solid și să asigure resursele administrative și de monitorizare necesare pentru dezvoltarea activităților legate de gazele de șist, inclusiv a celor prevăzute de dispozițiile legislative ale UE în domeniul protecției mediului și climei; reamintește că, în conformitate cu principiul subsidiarității, fiecare stat membru are dreptul de a adopta decizii privind exploatarea uleiului și gazului de șist;
32. ia notă de faptul că procedura de licențiere actuală pentru explorarea gazelor de șist este reglementată de legislația generală privind mineritul sau hidrocarburile; constată că, potrivit Raportului final privind gazele neconvenționale în Europa din 8 noiembrie 2011 pregătit pentru Comisie și nota de transmitere privind cadrul juridic al UE în materie de mediu aplicabil proiectelor de extracție a gazelor de șist din 26 ianuarie 2012 pregătită de Comisie, cadrul juridic al UE reglementează în mod corespunzător toate aspectele referitoare la licențierea, exploatarea timpurie și producția de gaze de șist; constată totuși că extracția la scară largă a gazelor de șist poate impune o adaptare cuprinzătoare a tuturor actelor legislative ale UE, inclusiv REACH, pentru ca aceasta să reglementeze caracteristicile specifice ale extracției de combustibili fosili neconvenționali; invită Comisia și autoritățile publice din statele membre, fără întârziere, să verifice și, dacă este necesar, să îmbunătățească cadrele de reglementare, în vederea asigurării caracterului adecvat al acestora pentru proiectele privind gazele și uleiurile de șist, în special pentru a fi pregătite pentru o eventuală producție viitoare la scară comercială în Europa, precum și pentru abordarea riscurilor la adresa mediului;
33. subliniază importanța transparenței și a consultării depline a publicului, în special în contextul introducerii unei noi abordări privind explorarea gazelor; subliniază faptul că, în anumite state membre, există o lipsă de consultare publică în etapa de autorizare; invită statele membre să își evalueze legislațiile pentru a verifica dacă acest aspect este luat în considerare în mod adecvat, inclusiv aplicarea pe deplin a dispozițiilor Convenției de la Aarhus și a dispozițiilor corespunzătoare prevăzute de dreptul Uniunii;
34. își exprimă opinia că statele membre care întreprind proiecte privind gazele de șist trebuie să adopte o abordare de tip „ghișeu unic” privind autorizarea și licențierea și privind examinarea conformității cu reglementările de mediu (inclusiv o evaluare obligatorie a impactului asupra mediului), aceasta fiind practica uzuală în anumite state membre pentru toate proiectele energetice;
35. solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că modificarea codului legal necesar licențierii exploatării gazelor de șist necesită, în mod obligatoriu, un aviz din partea autorităților locale afectate;
Opinia publică și cele mai bune practici
Atitudinile publice
36. este conștient că atitudinile publice privind exploatarea gazelor de șist variază în rândul statelor membre și că atitudinile negative pot fi cauzate de dezinformare; solicită o mai bună informare a publicului cu privire la operațiunile legate de gazele de șist, într-un mod transparent și obiectiv, și susține crearea de portaluri care să ofere acces la o gamă largă de informații publice privind operațiunile legate de gazele de șist; îndeamnă societățile care au în vedere extracția de gaze de șist din UE să furnizeze informații complete privind activitățile lor, să se consulte cu comunitățile și autoritățile locale înainte de foraj și să facă publice toate substanțele chimice pe care intenționează să le utilizeze pentru fracturarea hidraulică, inclusiv concentrațiile folosite, în urma evaluării formațiunii șistoase;
37. consideră că realizarea unei evaluări obligatorii a impactului asupra mediului, asigurarea unui nivel ridicat de transparență și de consultare publică privind proiectele propuse în domeniul gazelor de șist, indiferent de durata și de scara proiectelor, constituie maniera optimă de a asigura un angajament semnificativ și oportun al comunităților locale;
38. ia notă de faptul că este deosebit de important ca operatorii de gaze de șist din UE să se implice și să construiască relații solide cu comunitățile locale în toate etapele operațiunilor acestora, dat fiind faptul că UE are o densitate a populației mai mare decât SUA, iar proprietarii de terenuri din Europa nu dețin resurse subterane și, prin urmare, nu beneficiază de pe urma extracției ca în SUA; în acest sens, prevede stabilirea unor cadre care sunt competitive pentru industrie și care, în același timp, permit comunităților naționale și locale să beneficieze de resursele de gaze de șist; invită, de asemenea, societățile de gaze de șist să stabilească practici locale responsabile, să se asigure că comunitățile locale obțin beneficii de pe urma exploatării gazelor de șist, să asigure aplicarea principiului „poluatorul plătește” și să acopere costurile pentru orice daună directă sau indirectă pe care ar provoca-o;
39. recunoaște că ar trebui să se pună accent pe un dialog transparent și deschis cu societatea civilă, atât în timpul fazei ex ante, cât și în faza de monitorizare, pe baza dovezilor științifice disponibile, care să abordeze clar chestiunile privind scurgerile de gaze, impactul exploatării gazelor de șist asupra apelor subterane, a peisajului, a agriculturii și a industriei turistice; reamintește că bugetul UE pentru 2012 include credit bugetar destinat finanțării de proiecte-pilot și de alte activități de susținere în vederea încurajării unui astfel de dialog; consideră că acest aspect ar trebui organizat într-un mod neutru și în strânsă colaborare cu statele membre, inclusiv autoritățile naționale, comunitățile locale, publicul larg, întreprinderile și ONG-urile;
40. subliniază importanța transparenței guvernanței corporative a întreprinderilor petroliere și de gaz implicate în activități din domeniul gazelor și uleiului de șist;
Cele mai bune practici
41. subliniază importanța aplicării celor mai înalte standarde de siguranță, a celor mai bune și a celor mai fiabile tehnologii disponibile și a celor mai bune practici operaționale pentru explorarea și producția de gaze de șist și a îmbunătățirii continue a tehnologiilor și practicilor și a minimizării efectelor adverse; în această privință, subliniază importanța investițiilor în activitățile de C&D efectuate în numele întreprinderilor din sector; salută inițiativele AIE și ale asociațiile producătorilor de petrol și gaze de definire a celor mai bune practici în domeniul explorării și producției gazelor și uleiului de șist;
42. consideră că preocupările legate de posibilitatea ca exploatarea gazelor de șist să afecteze aprovizionarea cu apă prin scurgerea din puțuri pot fi abordate prin adoptarea celor mai bune practici de dezvoltare și de construcție a puțurilor, în special tubarea, cimentarea și gestionarea presiunii, împreună cu testarea la presiune a coloanei cimentate și cu realizarea unei diagrafii a adezivității cimentului cu ajutorul unei tehnologii de vârf, în vederea confirmării izolării formațiunii; invită statele membre să se asigure că aceste practici sunt respectate în exploatarea gazelor de șist, printre altele prin intermediul unor inspecții la fața locului;
43. subliniază faptul că, prin dezvoltarea unor tehnologii și practici mai bune, bazate pe reglementări solide, operatorii și industriile serviciilor nu numai că vor îmbunătăți acceptarea din partea publicului a proiectelor privind gazele de șist, dar vor obține și oportunități de afaceri și vor îmbunătăți oportunitățile de export, având în vedere provocările mondiale legate de mediu generate de explorarea gazelor neconvenționale; prin urmare, propune statelor membre să țină cont de recomandările privind fracturarea hidraulică formulate în documentul de referință cuprinzător, elaborat de Agenția Internațională a Energiei (AIE), referitor la cele mai bune tehnici disponibile, de îndată ce sunt disponibile;
44. subliniază nevoia de cele mai înalte standarde de siguranță și de mediu și de inspecții regulate în etapele critice din punctul de vedere al siguranței ale construcției de puțuri și ale fracturării hidraulice; subliniază în special faptul că operatorii ar trebui să diminueze arderile și ventilarea și ar trebui să recupereze gazele, să capteze emisiile fugitive și să reutilizeze sau să trateze apele reziduale; solicită Uniunii Europene să urmeze exemplul SUA în ceea ce privește reglementările în materie de mediu referitoare la gazele de șist, în contextul fracturării hidraulice, stabilind standarde care să oblige societățile să capteze metanul și alte emisii de gaze poluante și care au fost introduse de Agenția de Protecție a Mediului din SUA (US EPA);
45. de asemenea, solicită operatorilor de gaze de șist să testeze puțurile de apă potabilă situate în apropierea puțurilor proprii, atât înainte de lansarea producției, cât și în timpul producției, și să comunice publicului informațiile rezultate într-un mod accesibil, ușor de înțeles și transparent;
46. subliniază importanța recuperării și refacerii de către operatori a terenurilor utilizate și a realizării unei monitorizări postoperaționale la finalizarea activităților acestora;
47. îndeamnă la schimbul de cele mai bune practici și de informații atât între statele membre ale UE, cât și între UE, SUA și Canada; în special, încurajează înfrățirea orașelor și municipalităților europene și din nordul SUA care au descoperit gaze de șist; subliniază importanța transferului de cunoștințe privind dezvoltarea gazelor de șist dinspre industrie înspre comunitățile locale;
48. îndeamnă întreprinderile producătoare de gaze de șist și de ulei de șist să folosească în mod uniform cele mai înalte standarde de mediu și de siguranță, indiferent în ce regiune a lumii își desfășoară acestea activitatea; invită Comisia să analizeze mecanismele care ar putea garanta că întreprinderile stabilite în UE își desfășoară activitatea la nivel mondial în conformitate cu cele mai înalte standarde; consideră că și răspunderea corporatistă ar trebui să fie un factor-cheie în acest domeniu și că sistemele de autorizare din statele membre ar putea să ia în considerare, la eliberarea licențelor, incidentele internaționale în care sunt implicate companiile, cu condiția ca aceste incidente să fie însoțite de analize detaliate;
49. subliniază că este important să se susțină și să se cofinanțeze acțiuni ce vizează crearea unor comisii independente, alcătuite din reprezentanții mediului industrial și științific, în scopul emiterii de avize și al elaborării de bune practici referitoare la tehnologiile proprii extracției gazelor de șist;
50. reamintește că principiul „poluatorul plătește” se aplică întotdeauna operațiunilor legate de gazele și uleiul de șist, în special în ceea ce privește tratarea apelor reziduale, și că societățile sunt pe deplin responsabile pentru orice daună directă sau indirectă pe care ar provoca-o; solicită Comisiei să prezinte propuneri pentru a include în mod specific fracturarea hidraulică și alte activități legate de extracția gazelor de șist în Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător, precum și să oblige operatorii în domeniul gazelor de șist să respecte cerințele obligatorii de securitate financiară sau de asigurare în eventualitatea unor daune provocate mediului de activitățile lor, în scopul de a garanta securitatea juridică a populațiilor vizate;
51. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernelor statelor membre.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE
Data adoptării | 18.9.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 32 23 1 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Josefa Andrés Barea, Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Jürgen Creutzmann, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Vicky Ford, Gaston Franco, Adam Gierek, Norbert Glante, Fiona Hall, Jacky Hénin, Edit Herczog, Romana Jordan, Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Béla Kovács, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Vittorio Prodi, Miloslav Ransdorf, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Paul Rübig, Salvador Sedó i Alabart, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Catherine Trautmann, Ioannis A. Tsoukalas, Niki Tzavela, Marita Ulvskog, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Alejo Vidal-Quadras | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Antonio Cancian, António Fernando Correia de Campos, Ioan Enciu, Satu Hassi, Roger Helmer, Jolanta Emilia Hibner, Ivailo Kalfin, Zofija Mazej Kukovič, Mario Pirillo, Vladimír Remek, Algirdas Saudargas, Hannu Takkula | |||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final | Morten Løkkegaard, Indrek Tarand | |||