Document de ședință

A7-0313/2012

12.10.2012

RAPORT INTERIMAR

în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Comisia pentru bugete

Coraportori: Reimer Böge, Ivailo Kalfin

PR_Consent_Interim

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN......................................5

EXPUNERE DE MOTIVE........................................................................................................21

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe.............................................................72

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare.......................................................................76

AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional.................................................81

AVIZ al Comisiei pentru control bugetar..........................................................84

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.88

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară 93

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie............................101

AVIZ al Comisiei pentru piaȚa internĂ Și protecȚia consumatorilor.106

AVIZ al Comisiei pentru transport și turism....................................................109

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională.............................................114

AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală....................118

AVIZ al Comisiei pentru pescuit..............................................................................124

AVIZ al Comisiei pentru culturĂ Și educaȚie...................................................129

AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice...........................................................138

AVIZ al Comisiei pentru libertĂȚi civile, justiȚie Și afaceri interne...141

AVIZ al Comisiei pentru afaceri CONSTITUȚIONALE........................................145

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen..............151

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE...................................................................156

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Parlamentul European,

–   având în vedere articolele 311 și 312 din TFUE,

–   având în vedere propunerea Comisiei din 29 iunie 2011 și propunerea modificată a Comisiei din 6 iulie 2012 de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 ( COM(2011)0398 și COM(2012)0388 ),

–   având în vedere propunerea Comisiei din 29 iunie 2011 de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară ( COM(2011)0403 ),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 privind un buget pentru Europa 2020 ( COM(2011)0500 ),

–   având în vedere Raportul Comisiei din 27 aprilie 2010 către Parlamentul European și Consiliu cu privire la funcționarea Acordului interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară ( COM(2010)0185 ),

–   având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2007 privind viitorul resurselor proprii ale Uniunii Europene[1],

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”[2],

–   având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2012 referitoare la cadrul financiar multianual și la resursele proprii[3],

–   având în vedere declarația comună privind aspectele legate de CFM anexată la normele financiare revizuite aplicabile bugetului general al Uniunii,

–   având în vedere articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere Raportul intermediar al Comisiei pentru bugete și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru pescuit, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri juridice, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen ( A7‑0313/2012 ),

A. întrucât, în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Consiliul adoptă, după ce obține aprobarea Parlamentului European, în conformitate cu o procedură legislativă specială și hotărând în unanimitate, un regulament care stabilește cadrul financiar multianual (CFM); întrucât, în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din TFUE, Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie prin care autorizează Consiliul să hotărască cu majoritate calificată în cazul în care adoptă regulamentul de stabilire a CFM;

B.  întrucât, în conformitate cu articolul 295 din TFUE, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se consultă reciproc și organizează, de comun acord, condițiile cooperării lor și întrucât, în acest scop, pentru îmbunătățirea funcționării procedurii bugetare anuale și a cooperării dintre instituții în materie bugetară, ar trebui adoptat un acord interinstituțional;

C. întrucât articolul 312 alineatul (5) din TFUE prevede că Parlamentul European, Consiliul și Comisia trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a facilita adoptarea cadrului financiar;

D. întrucât, în conformitate cu articolul 311 din TFUE, Uniunea trebuie să-și asigure mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor și implementarea politicilor sale și trebuie să se finanțeze în întregime din resurse proprii; întrucât Consiliul trebuie să consulte Parlamentul înainte de a adopta o nouă decizie privind reforma resurselor proprii și, de asemenea, trebuie să obțină acordul Parlamentului înainte de a adopta regulamente privind măsurile de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii;

E.  întrucât aceasta ar fi prima dată când un regulament privind CFM se adoptă în temeiul noilor dispoziții ale Tratatului de la Lisabona, atrăgând după sine, prin urmare, noi aranjamente în ceea ce privește cooperarea dintre instituții care au ca scop reconcilierea eficienței procesului decizional cu prerogativele tratatului;

F.  întrucât Tratatul de la Lisabona conferă Uniunii Europene noi prerogative importante, spre exemplu în domeniul acțiunii externe [articolul 27 alineatul (3) din TUE], al sportului (articolul 165 din TFUE), al spațiului (articolul 189 din TFUE), al schimbărilor climatice (articolul 191 din TFUE), al energiei (articolul 194 din TFUE), al turismului (articolul 195 din TFUE) și al protecției civile (articolul 196 din TFUE);

G. întrucât, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, adoptată cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul și-a stabilit prioritățile politice generale pentru următorul CFM, atât în termeni legislativi, cât și în termeni bugetari;

H. întrucât, în rezoluția sa din 13 iunie 2012, adoptată cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul și-a formulat prioritățile generale pentru următorul CFM termeni bugetari, în ceea ce privește atât cheltuielile, cât și veniturile;

I.   întrucât comisiile parlamentare competente au efectuat o analiză exhaustivă aprofundată a necesităților, în vederea identificării priorităților politice, după cum o demonstrează avizele anexate ale acestora;

J.   întrucât Președinția cipriotă în exercițiu intenționează să prezinte un cadru de negociere, inclusiv plafoane cifrice (precum și opțiuni politice circumscrise procedurii legislative ordinare) cu ocazia unui Consiliu European extraordinar, în noiembrie 2012;

K. întrucât este necesar ca UE să aibă atât un buget, cât și o procedură bugetară care să reflecte pe deplin transparența și esența democratică a procesului parlamentar decizional și de control, pe baza respectării principiilor generale de unitate și universalitate, care impun contabilizarea integrală a veniturilor și cheltuielilor, fără vreo ajustare a unora în raport cu celelalte, precum și o dezbatere parlamentară și un vot privind atât veniturile, cât și cheltuielile, în conformitate cu competențele conferite de tratat;

Bugetul UE ca instrument esențial de creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii pentru întreaga UE

1.   este pe deplin conștient că negocierile cu privire la CFM 2014-2020 se desfășoară într-un context social, economic și financiar foarte dificil, în care statele membre depun eforturi considerabile pentru a opera ajustări în bugetele lor naționale, în perspectiva stabilității finanțelor publice, a sectorului bancar și a monedei unice; insistă asupra faptului că Uniunea nu trebuie să fie percepută drept o entitate care adaugă o povară fiscală suplimentară în sarcina contribuabililor; este, totuși, convins că bugetul UE este o parte a soluției menită să-i permită Europei să iasă din criza actuală promovând investițiile în creștere și în crearea de locuri de muncă și ajutând statele membre să rezolve, în mod colectiv și concertat, precum și în mod durabil, provocările structurale actuale, în special pierderea competitivității, șomajul în creștere și sărăcia;

2.  consideră, însă, că operarea unor reforme structurale echilibrate, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, constituie o condiție prealabilă esențială pentru implementarea corectă și eficientă a finanțării UE și reamintește, totodată, importanța solidității finanțelor publice;

3.   reamintește că Consiliul European a insistat, cu numeroase ocazii, asupra necesității unei guvernanțe economice europene consolidate și a aprobat obiectivele stabilite în cadrul Strategiei UE 2020 pentru creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, și anume promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor pentru inovare, cercetare și dezvoltare și majorarea cheltuielilor publice în aceste domenii, realizarea obiectivelor legate de schimbările climatice și de energie, îmbunătățirea nivelului educațional și promovarea integrării sociale, în special prin reducerea sărăciei;

4.   reamintește că Consiliul European însuși a adoptat, în iunie 2012, un Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, în care este recunoscut efectul de levier al bugetului UE în ceea ce privește consolidarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, punându-se un accent major asupra contribuției sale la ajutorarea întregii Uniunii în depășirea actualei crize economice și financiare;

5.  consideră că Uniunea a fost afectată în mod deosebit de crizele financiare succesive din ultimii patru ani parțial din cauză că operatorii financiari, partenerii internaționali și opinia publică au pus la îndoială nivelul de solidaritate din UE; consideră că bugetul UE ar trebui să se afle la baza acestei solidarități; prin urmare, este convins că decizia privind următorul CFM fie va avea un impact pozitiv semnificativ asupra eforturilor depuse de guvernele naționale pentru a depăși criza, fie va provoca o nouă recesiune în UE;

6.   reamintește că toate măsurile de stabilizare financiară la nivel macroeconomic luate cu începere din 2008 nu s-au dovedit încă suficiente pentru a pune capăt crizei economice și financiare; consideră, în consecință, că, pentru a se reveni la creștere și pentru a se crea locuri de muncă în Europa, statele membre ar trebui să își continue eforturile de deblocare a potențialului lor de creștere sustenabilă și că este nevoie de un buget al UE bine orientat, solid și îndestulător, care să ajute și mai mult la coordonarea și intensificarea eforturilor naționale;

7.  remarcă faptul că bugetul UE nu reprezintă decât 2% din cheltuielile guvernamentale totale din Uniune fiind, deci, de peste 45 de ori mai mic decât suma cheltuielilor guvernamentale din statele membre;

8.  reamintește că, în conformitate cu articolul 310 din TFUE, veniturile și cheltuielile indicate în bugetul UE trebuie să fie echilibrate și, prin urmare, bugetul nu poate genera un deficit și datorii publice;

9.  subliniază că bugetul UE este, întâi de toate, un buget de investiții și că o proporție de 94% din randamentul său total este investită în chiar statele membre sau pentru prioritățile externe ale Uniunii; evidențiază faptul că, pentru regiuni și statele membre, fără contribuția bugetului UE investițiile publice ar fi minime sau imposibile; consideră că orice scădere a bugetului UE ar spori inevitabil dezechilibrele și ar afecta creșterea economică și forța competitivă ale întregii economii a Uniunii, precum și coeziunea acesteia, și ar submina principiul solidarității ca valoare fundamentală a UE;

10. subliniază faptul că Strategia de la Lisabona nu și-a atins obiectivele, una dintre cauze fiind coordonarea insuficientă și gradul insuficient de angajare din partea tuturor nivelurilor, atât în termeni bugetari, cât și legislativi; este ferm convins că, pentru a se dovedi eficace, Strategia Europa 2020 trebuie implementată imediat, fără alte amânări;

11. reamintește că, pentru îndeplinirea celor șapte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, va fi nevoie de investiții semnificative orientate către viitor, estimate la nu mai puțin de 1 800 de miliarde de euro până în 2020[4]; subliniază că unul dintre obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 - mai exact, promovarea creșterii și a creării de locuri de muncă de calitate pentru toți europenii - va fi îndeplinit numai dacă investițiile necesare în educație, în promovarea unei societăți bazate pe cunoaștere, în cercetare și inovare, în IMM-uri și în tehnologii noi și ecologice, promovând totodată integrarea socială, se realizează imediat, fără a mai fi amânate; se declară în favoarea abordării bazate pe două direcții, mai exact pe măsuri de consolidare bugetară favorabile creșterii pentru a reduce deficitul și datoriile publice, pe de o parte, și promovarea investițiilor menționate, pe de altă parte;

12. consideră că situația îngrijorătoare cu care se confruntă tinerii din întreaga UE, inclusiv rata șomajului fără precedent de ridicată, sărăcia în creștere și provocările educaționale, reclamă un efort deosebit, prin intermediul măsurilor de generalizare, pentru ca noile generații să continue să adere la valorile UE de pace, democrație și drepturile omului, prosperitate economică și dreptate socială, precum și prin programe adecvate de sprijin bugetar;

13. subliniază că o bază industrială solidă, diversă și competitivă reprezintă un element esențial pentru realizarea unei economii europene inteligente, durabile și favorabile incluziunii; subliniază importanța sectorului industrial pentru sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în UE, precum și, așadar, contribuția sa de importanță esențială la depășirea crizei economice;

14. sprijină ferm propunerea Comisiei privind generalizarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice prin stabilirea unui obiectiv privind alocarea a cel puțin 20% din cheltuieli pentru măsuri legate de combaterea schimbărilor climatice; consideră că este esențial ca bugetul UE să poată mobiliza investiții pentru o economie sustenabilă și prosperă, cu emisii reduse de carbon, să ofere un sprijin adecvat pentru atingerea țintelor UE 2020 legate de climă, energie, utilizarea eficientă a resurselor și biodiversitate și să ofere cetățenilor UE beneficiul unui mediu mai sănătos;

15. solicită, în consecință, statelor membre să ia în considerare anumite sinergii între eforturile naționale de consolidare și valoarea adăugată a unui buget UE cu priorități adecvate, permițând implementarea angajamentelor politice deja asumate la cel mai înalt nivel;

Nivelul cheltuielilor

16. subliniază că, începând din 1988, bugetele naționale au crescut, în medie, mai repede decât bugetul UE; remarcă faptul că, chiar de la începutul crizei, în 2008, cheltuielile guvernamentale totale din statele membre au crescut cu o rată anuală nominală de 2%; conchide că această contracție a bugetului UE în raport cu bugetele naționale contravine flagrant extinderii competențelor și sarcinilor conferite Uniunii prin tratat și principalelor decizii politice adoptate de însuși Consiliul European, în special privind dezvoltarea unei guvernanțe economice europene consolidate;

17. evidențiază faptul că, cu începere din anul 2000, decalajul dintre plafonul resurselor proprii ale UE (1,29% din VNB în credite de angajament și 1,23% în credite de plată) și plafoanele CFM a crescut dramatic; în plus, remarcă faptul că CFM nu face decât să stabilească niveluri maxime de cheltuieli, în timp ce bugetul UE a rămas întotdeauna mult sub respectivele niveluri;

18. consideră că propunerea Comisiei, care constituie o înghețare a plafoanelor CFM pentru 2014-2020 la nivelul acelora din 2013, nu va fi suficientă pentru finanțarea priorităților politice legate de Strategia europeană privind o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, de noile sarcini ce decurg din Tratatul de la Lisabona sau de evenimente neprevăzute, fără a mai menționa obiectivele și angajamentele politice stabilite de însuși Consiliul European;

19. își reamintește poziția, exprimată la 8 iunie 2011, conform căreia, fără o majorare adecvată a bugetului peste nivelul plafoanelor din 2013, mai multe politici și priorități ale UE vor trebui revizuite în minus sau chiar abandonate;

20. avertizează Consiliul să nu întreprindă nicio încercare a de a reduce și mai mult nivelul cheltuielilor UE, conform propunerii Comisiei; se opune ferm oricăror pledoarii pentru reduceri generale, liniare, care ar periclita implementarea și eficacitatea tuturor politicilor UE, indiferent de valoarea lor europeană adăugată, performanțele sau ponderea lor politică; dimpotrivă, cere Consiliului ca, în cazul în care propune reduceri, să identifice clar și în mod public care dintre proiectele sau prioritățile sale politice ar trebui abandonate;

21. subliniază rolul-cheie pe care bugetul UE trebuie să îl joace în realizarea obiectivelor stabilite de comun acord în cadrul Strategiei Europa 2020; este ferm convins că, dacă este bine concepută, finanțarea UE poate efectiv declanșa și facilita acțiuni cu o clară valoare adăugată europeană, pe care statele membre nu le pot realiza singure, și poate crea sinergii și complementarități cu activitățile statelor membre, ajutându-le să se concentreze asupra investițiilor fundamentale, orientate spre viitor;

22. își reafirmă, în acest context, poziția în favoarea unei majorări semnificative a finanțării disponibile pentru programele Uniunii din domeniile competitivității, IMM-urilor, antreprenoriatului și infrastructurilor sustenabile, care ocupă un loc central în cadrul Strategiei Europa 2020; este ferm încredințat că alte tăieri în raport cu propunerea Comisei vor periclita grav credibilitatea UE și angajamentele sale politice în favoarea creșterii și a locurilor de muncă;

23. salută călduros propunerea Comisiei privind Mecanismul Conectarea Europei (MCE) și alocarea financiară realistă afectată acestuia pentru îmbunătățirea rețelelor de transport, energetice și digitale din Europa; în acest context, solicită cu insistență ca suma transferată de la Fondul de coeziune la MCE să fie cheltuită, în primii ani, în deplină conformitate cu alocările naționale prevăzute în cadrul acestui fond;

24. subliniază importanța cercetării și inovării pentru accelerarea tranziției către o economie sustenabilă, lideră la nivel mondial și bazată pe cunoaștere, care își utilizează resursele naturale în mod eficient și responsabil; solicită instituțiilor UE și statelor membre să convină o foaie de parcurs specifică pentru realizarea țintei de 3% din PIB pentru investițiile în cercetare; atrage atenția asupra masivului angajament economic pe care l-ar implica această țintă în termeni de cheltuieli suplimentare, totalizând 130 de miliarde de euro anual, finanțate din toate sursele; subliniază, prin urmare, necesitatea extinderii, stimulării și garantării finanțării destinate cercetării și inovării în Uniune, printr-o majorare semnificativă a cheltuielilor și a finanțării cercetării și inovării în UE, în special prin intermediul programului Orizont 2020;

25. reamintește faptul că IMM-urile sunt principalele motoare ale creșterii economice, ale competitivității, ale inovării și ale ocupării forței de muncă și recunoaște rolul lor important în asigurarea redresării și în stimularea unei economii sustenabile a UE; salută, așadar, accentul pus în cadrul Strategiei Europa 2020 pe inovare și pe politica industrială; respinge cu fermitate orice încercare de a reduce și mai mult alocările pentru programe precum COSME, care se află la baza competitivității și ocupării forței de muncă în UE;

26. consideră că politica de coeziune a UE (fondurile structurale și Fondul de coeziune) constituie un instrument strategic pentru investiții, creștere sustenabilă și competitivitate, precum și unul dintre pilonii principali ai solidarității europene, cu o indiscutabilă valoare adăugată europeană; constată, de asemenea, efectele de propagare semnificative produse de finanțarea de coeziune asupra tuturor statelor membre ale UE; insistă asupra faptului că, pentru a reduce efectiv dezechilibrele macroeconomice din cadrul UE și a contribui la coeziunea economică, socială și teritorială, ar trebui să se poată baza pe un cadru financiar stabil, solid și sustenabil; își reafirmă poziția conform căreia, având în vedere necesitatea stringentă de a asigura investiții publice în creștere și în crearea de locuri de muncă, finanțarea din cadrul politicii de coeziune ar trebui menținută cel puțin la nivelul perioadei 2007-2013 și ar trebui să cuprindă în continuare toate regiunile UE, axându-se în special pe regiunile mai puțin dezvoltate; susține propunerea Comisiei conform căreia 25% din totalul alocărilor din cadrul politicii de coeziune trebuie să fie afectate FSE;

27. își reamintește poziția, conform căreia, având în vedere multitudinea sarcinilor, provocărilor și obiectivelor cărora PAC trebuie să le răspundă, sumele alocate PAC în exercițiul bugetar 2013 ar trebui cel puțin menținute pe durata următoarei perioade de programare financiară; consideră că noua PAC ar trebui să urmărească o alocare mai eficace și mai eficientă a bugetului său, una dintre metode fiind repartizarea echitabilă a plăților directe și a alocațiilor destinate dezvoltării rurale între statele membre, regiuni și agricultori, pentru a reduce decalajul din prezent; subliniază, în acest context, rolul important pe care îl joacă al doilea pilon al PAC, care contribuie în mod semnificativ la investiții și la crearea de locuri de muncă în zonele rurale, la sporirea eficacității și a competitivității industriei agricole, mai ales având în vedere noile provocări menționate în Strategia Europa 2020, precum și la gestionarea mediului și conservarea biodiversității;

28. subliniază că este indispensabil să se consolideze programul Uniunii pentru mediu și climă, program bine focalizat și eficace, și că ar trebui sprijinite în mod activ, cu ajutorul fondurilor corespunzătoare ale Uniunii, cheltuielile integrate destinate măsurilor în materie de schimbări climatice și mediu;

29. recunoaște dificultățile grave cu care se confruntă tinerii din UE din cauza crizei economice; consideră că participarea, ocuparea forței de muncă, educația, educația neformală, formarea, mobilitatea și integrarea socială a tinerilor europeni constituie aspecte de importanță strategică pentru dezvoltarea UE și a societății europene; insistă ca aceste aspecte să fie generalizate și să li se acorde prioritate în toate politicile și programele corespunzătoare finanțate de la bugetul UE, alături de majorarea necesară, propusă de Comisie, a finanțării destinate instrumentelor concepute în mod specific pentru tineri, cum ar fi introducerea unui sistem de garantare destinat tinerilor și menit să ofere tuturor tinerilor din Europa care nu reușesc să găsească un loc de muncă posibilitatea de a-și continua educația și formarea;

30. subliniază necesitatea continuării programului pentru persoanele cele mai defavorizate; reamintește Comisiei angajamentul său de a prezenta la timp o propunere legislativă în acest sens pentru a garanta continuitatea sprijinului pentru acest program după 2013 pe un nou temei juridic și cu un pachet financiar de sine-stătător;

31. consideră că suma totală dedicată de Comisie spațiului de libertate, securitate și justiție nu reflectă în mod adecvat consolidarea acestui spațiu prin intermediul Tratatului de la Lisabona și sarcinile și provocările mereu mai importante ale acestuia; subliniază că activitățile finanțate trebuie să aibă valoare adăugată europeană și că trebuie asigurată repartizarea corectă, echilibrată și transparentă a finanțării între diferitele obiective urmărite de programele respective;

32. reamintește că programele UE din domeniile educației, tineretului, mass-mediei și culturii sunt apropiate de cetățeni, se bucură de rate de implementare foarte ridicate, produc efecte de levier și de propagare semnificative, inclusiv rezultate economice semnificative, și generează o valoare adăugată europeană evidentă și dovedită, prin comasarea resurselor, încurajarea mobilității și a cetățeniei active și intensificarea cooperării dintre diverse sectoare și părți interesate;

33. își reiterează poziția potrivit căreia noile responsabilități conferite UE prin tratate necesită, comparativ cu CFM 2007-2013, o finanțare suplimentară adecvată, pentru a permite Uniunii să își îndeplinească rolul de actor mondial, respectându-și, în același timp, angajamentele deja asumate, în special realizarea obiectivelor stabilite de statele membre privind alocarea a 0,7% din VNB pentru cheltuieli destinate asistenței oficiale pentru dezvoltare și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului până în 2015; subliniază rolul pe care îl are Uniunea în promovarea democrației, păcii, solidarității, stabilității și a reducerii sărăciei în țările învecinate și în țările partenere; subliniază caracterul complementar al asistenței UE în raport cu aceea a statelor membre și efectul său de catalizator în ceea ce privește intervențiile în regiunile în care nu este acordată o asistență bilaterală; se pronunță ferm în sprijinul programării în comun a acțiunilor întreprinse de statele membre și de UE; subliniază, prin urmare, că propunerile Comisiei privind o „Europă mondială” și Fondul european pentru dezvoltare trebuie considerate ca minimul absolut necesar pentru realizarea ambițiilor UE la nivel mondial; observă, în special, că este necesar ca responsabilitățile SEAE să fie însoțite de resurse bugetare adecvate;

Proiecte de anvergură

34. subliniază importanța strategică a proiectelor de anvergură în ceea ce privește infrastructura, precum ITER, Galileo și GMES, pentru viitorul competitivității UE; respinge, în consecință, orice încercare de transformare a GMES într-un program interguvernamental;

35. este ferm convins că finanțarea acestor proiecte de anvergură ar trebui garantată în bugetul UE dar, în același timp, ar trebui să aibă limite clare, astfel încât eventuala depășire a costurilor să nu amenințe finanțarea și implementarea cu succes a altor politici ale Uniunii;

36. salută propunerea Comisiei de a fixa în Regulamentul privind CFM un cuantum maxim pentru programul Galileo, stabilind astfel limite pentru alocarea bugetară pentru acest proiect; este, de asemenea, încredințat că în cadrul regulamentului ar trebui stabilite și sumele maxime pentru ITER și GMES; consideră că pachetele financiare pentru aceste trei proiecte ar trebui alocate peste plafoanele CFM, astfel încât statele membre să poată furniza mai lesne, dacă va fi cazul, finanțări suplimentare;

Cheltuieli mai eficiente

37. reiterează faptul că obținerea unei valori adăugate europene și asigurarea unei bune gestiuni financiare – eficiență, eficacitate, economie – ar trebui să constituie, acum mai mult ca oricând, principii directoare ale bugetului UE; salută, în acest sens, setul de propuneri legislative ale Comisiei privind noua generație de programe multianuale, care urmează să fie adoptate prin procedura legislativă ordinară; insistă asupra necesității de a maximaliza sinergiile dintre programele de sprijin ale UE și investițiile naționale;

38. consideră că, în contextul actual de constrângeri impuse bugetului public, efectul de levier al celorlalte resurse de finanțare este absolut necesar pentru a realiza investițiile pe termen lung de care este nevoie pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020; este ferm încredințat că valoarea adăugată europeană rezidă, în special, în investițiile pe termen lung care depășesc posibilitățile statelor membre considerate individual; evidențiază, în acest sens, concluziile și recomandările rezoluției sale referitoare la instrumentele financiare inovatoare în contextul următorului cadrul financiar multianual[5];

39. subliniază necesitatea asigurării coerenței dintre normele specific sectoriale și cadrul general al regulamentului financiar și a echilibrului dintre simplificare și buna gestionare financiară; ia act de tabloul de bord al simplificării elaborat de Comisie și își confirmă hotărârea de a sprijini agenda simplificării; este convins de necesitatea reducerii, în continuare, a poverilor administrative impuse beneficiarilor și solicită implementarea unor „teste de birocrație” riguroase asupra noii generații de programe multianuale, pentru a se preveni orice poveri administrative suplimentare atât la nivelul UE, cât și la nivel național;

40. este încredințat că eficacitatea cheltuielilor UE depinde de o politică și de cadre normative și instituționale sănătoase la toate nivelurile; insistă asupra faptului că, în conformitate cu articolul 310 alineatul (5) și articolul 317 din TFUE, statele membre trebuie să execute bugetul în conformitate cu principiul bunei gestionări financiare; le reamintește statelor membre obligația lor de a se asigura că creditele înscrise în buget sunt utilizate în conformitate cu acest principiu și faptul că trebuie să-și asume partea lor de responsabilitate în ceea ce privește mărirea eficacității finanțării UE; reamintește că 90 % dintre erorile depistate de Curtea de Conturi Europeană au survenit în statele membre și că majoritatea acestor erori ar fi putut fi evitate; îndeamnă toate statele membre să emită declarații naționale de asigurare semnate la nivelul politic adecvat;

41. sprijină introducerea unor prevederi ex ante în materie de condiționalitate, pentru a asigura o orientare mai precisă a finanțării UE, în special în ceea ce privește Fondul de coeziune, fondurile structurale și fondurile rurale și pentru pescuit, către realizarea obiectivelor Europa 2020; este încredințat că, dacă implementarea lor s-a baza, pe de o parte, pe principiul unui parteneriat consolidat, printr-o mai mare implicare a autorităților locale și regionale, și, pe de altă parte, pe condiții relevante pentru obiectivele diferitelor fonduri, aceste prevederi în materie de condiționalitate ar putea îmbunătății legitimitatea și eficacitatea sprijinului UE;

42. solicită ca finanțarea în temeiul acordurilor de parteneriat să facă obiectul anumitor angajamente specifice predeterminate în dialogul dintre Comisie și statele membre; consideră corectă includerea în aceste condiții, în special, a deplinei puneri în aplicare a legislației UE în vigoare (de exemplu privind reglementarea prețurilor, procedurile de achiziții, transportul, mediul și sănătatea), pentru a evita astfel neregularitățile și pentru a garanta eficacitatea; respinge însă impunerea unor condiții care solicită statelor membre reforme sociale și economice fundamentale; toate condițiile ar trebui să respecte pe deplin principiul subsidiarității și al parteneriatului;

43. subliniază, cu toate acestea, că între performanțele politicii regionale și performanțele macroeconomice ale unui stat membru nu există nicio relație directă și că regiunile nu ar trebui să fie penalizate pentru nerespectarea la nivel național a procedurile legate de guvernanța economică; consideră că impunerea unor sancțiuni suplimentare ar putea, astfel, exacerba dificultățile statelor membre care se confruntă deja cu greutăți macroeconomice și, în consecință, că condiționalitățile macroeconomice nu sunt acceptabile;

44. subliniază importanța crucială a activității agențiilor descentralizate ale UE în ceea ce privește sprijinirea obiectivelor UE și nevoia de a asigura resurse bugetare adecvate adaptate responsabilităților lor;

45. consideră, totodată, că activitatea agențiilor UE descentralizate ar trebui să conducă la economii semnificativ mai mari la nivel național; îndeamnă statele membre să evalueze aportul de eficacitate generat de aceste agenții la nivel național și să-l fructifice pe deplin, raționalizându-și astfel cheltuielile naționale; invită, de asemenea, statele membre să identifice eventualele domenii în care se înregistrează o duplicare a activităților sau o valoare adăugată mai redusă în ceea ce privește agențiile, în vederea raționalizării funcționării lor;

46. este convins că instituirea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) ar trebui să aibă ca efect economii de scară la nivelul UE și economii semnificative la nivel național, în special în ceea ce privește serviciile diplomatice naționale în țările terțe;

47. recomandă efectuarea unei evaluări independente privind eficacitatea cheltuielilor publice la cele trei niveluri – național, regional și european –, în vederea examinării aprofundate a valorii adăugate și a posibilităților de punere în comun a resurselor și de economii de costuri în domenii precum apărarea, politica de dezvoltare, agențiile descentralizate, Serviciul European de Acțiune Externă și cercetarea științifică, nu numai prin intermediul încurajării economiilor de scară la nivelul UE, ci și prin intermediul respectării principiului subsidiarității; consideră că această evaluare ar trebui să ducă la economii de costuri; reamintește faptul că evaluarea referitoare la agențiile descentralizate ar trebui să țină seama de dispozițiile relevante ale abordării comune anexate declarației comune a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate, semnate la 19 iulie 2012;

48. este de acord cu opinia Comisiei privind necesitatea raționalizării cheltuielilor administrative; subliniază însă că este esențial să se ajungă la un echilibru între realizarea de economii suplimentare și garantarea faptului că instituțiile își pot îndeplini sarcinile și îndatoririle în conformitate cu obligațiile și competențele ce le sunt conferite prin tratate, ținând cont de provocările dificile cauzate de actuala criză economică;

49. își exprimă dezacordul profund față de aplicarea unei reduceri lineare de personal în toate instituțiile, organele și agențiile, dat fiind că rolurile și responsabilitățile care le-au fost conferite prin tratate diferă în mare măsură; subliniază faptul că, pentru a aborda instituțiile în mod individual, acestea ar trebui să poată decide fiecare în parte unde și ce reduceri să opereze, astfel încât buna lor funcționare să nu fie afectată;

50. subliniază economiile semnificative care s-ar putea realiza dacă Parlamentul European ar avea un singur sediu; îndeamnă autoritatea bugetară să ridice această problemă în cadrul negocierilor privind următorul CFM pentru perioada 2014-2020;

Durată

51. consideră că pentru următorul CFM, o perioadă de 7 ani care se întinde până în 2020 ar trebui considerată drept o soluție de tranziție, deoarece este clar legată de Strategia Europa 2020; consideră, însă, că o perioadă de 5 ani sau de 5+5 ani ar alinia mai bine durata CFM cu mandatele din instituții, mărind astfel responsabilitatea și răspunderea democratică; reamintește faptul că, pentru a asigura un CFM viabil și eficient, o perioadă de 7 ani impune un nivel maxim de flexibilitate;

Revizuirea intermediară

52. subliniază necesitatea prevederii unei revizuiri intermediare în regulamentul CFM, printr-o procedură specifică incluzând un calendar obligatoriu, care să asigure deplina implicare a următoarei legislaturi a Parlamentului; consideră că Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă care să permită adoptarea CFM revizuit în timp util pentru procedura bugetară 2018; subliniază faptul că revizuirea intermediară nu ar trebui să afecteze stabilitatea perspectivelor de investiții și ar trebui să protejeze beneficiarii și stabilitatea programării și investițiilor pe termen lung;

Necesitatea unui CFM mai flexibil

53. este convins, în principiu, că circumstanțele politice și economice în schimbare, precum și unele evenimente neprevăzute, vor impune, în cursul perioadei de 7 ani, ajustări ale CFM; insistă asupra necesității ca următorul CFM să ofere o mai mare flexibilitate bugetară, atât în cadrul, cât și între rubricile bugetare, precum și între exercițiile financiare din cadrul CFM, astfel încât să se asigure utilizarea integrală a resurselor bugetare disponibile;

54. consideră că un grad de flexibilitate de 5 % este indispensabil în ceea ce privește plafoanele (sub)rubricilor, astfel încât adaptarea la noi circumstanțe să fie posibilă fără a majora cuantumul total și fără a solicita revizuirea CFM;

55. salută propunerea Comisiei de a ridica nivelul de flexibilitate legislativă (posibilitatea de distanțare față de un cuantum dat pe întreaga durată a programului în cauză) de la 5 % la 10 %;

56. pune accentul asupra necesității de a utiliza în mod optim plafoanele stabilite de CFM; propune, în acest scop, ca marjele lăsate sub plafoanele creditelor de angajament în bugetul pentru un anumit an să fie reportate pe anul următor și luate în considerație ca alcătuind o marjă CFM globală, urmând a fi alocate în anii viitori diferitelor rubrici în concordanță cu nevoile estimate ale acestora și mobilizate în cadrul procedurii bugetare anuale;

57. subliniază, de asemenea, necesitatea introducerii unei marje CFM globale pentru creditele de plată, permițând reportarea marjelor rămase sub plafonul creditelor de plată pe următorii ani și mobilizate în cadrul procedurii bugetare anuale;

58. este preocupat în mod deosebit de nivelul actual din ce în ce mai mare al angajamentelor restante (RAL); solicită o strategie interinstituțională comună pentru menținerea sub control a nivelurilor RAL în CFM 2014-2020 și luarea de măsuri adecvate în acest sens; încurajează, în acest sens, o discuție cu privire la modalitățile prin care nivelul creditelor de plată poate fi distribuit mai uniform pe parcursul perioadei aferente CFM, pentru a evita, pe cât este posibil, riscul de a împiedica punerea în aplicare a programelor UE din cauza lipsei creditelor de plată la finalul cadrului financiar;

59. ia act de faptul că în fiecare an bugetul UE prezintă un excedent și că contribuțiile statelor membre la bugetul UE sunt micșorate cu această sumă; în același timp, deplânge reducerile liniare regulate ale Consiliului la adresa estimărilor Comisiei privind creditele de plată, astfel cum sunt introduse în proiectul de buget, precum și obiecțiile repetate ale Consiliului din ultimii ani în ceea ce privește asigurarea în cadrul bugetului UE a nivelului de plăți suplimentare necesar Comisiei, la finalul exercițiului financiar, pentru a-i permite UE să-și respecte angajamentele financiare; consideră că o astfel de abordare contravine principiilor bugetare și că, cu toate că excedentul restituit nu are niciun impact asupra nivelului global al deficitului bugetar al statelor membre, această sumă ar putea avea un efect semnificativ în bugetul anual al UE; reamintește angajamentul asumat de instituții de a revizui regulamentul financiar, pentru a permite reportarea creditelor neutilizate și a soldului bugetar;

60. sprijină ferm marja de rezervă, însă subliniază că, pentru a fi eficace, mobilizarea sa nu ar trebui să atragă după sine compensarea obligatorie a plafoanelor și ar trebui să fie adoptată în Consiliu cu votul majorității calificate;

61. salută propunerea Comisiei de majorare a pachetului instrumentului de flexibilitate și utilizarea sumelor anuale până în anul n+3;

62. subliniază sprijinul ferm pentru propunerea Comisiei ca, dat fiind caracterul lor neprogramabil, rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, Fondul european de ajustare la globalizare și rezerva pentru crizele din sectorul agricol să fie introduse în buget peste plafoanele rubricilor pertinente;

63. subliniază valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), ca instrument de intervenție în caz de criză pentru a sprijini lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă să se reintegreze pe piața muncii; insistă asupra continuării și revalorizării FEG și după 2013, ca instrument accesibil în condiții egale tuturor categoriilor de lucrători; subliniază totodată necesitatea unei proceduri simplificate și accelerate privind plata subvențiilor, în vederea sporirii eficacității;

Unitatea bugetului

64. reamintește că bugetul UE acoperă toate veniturile și cheltuielile care rezultă din deciziile luate de instituțiile UE în limitele competențelor lor și că acesta contabilizează separat operațiunile financiare ale Uniunii sub formă de acordare și luare de credite și garanții;

65. îndeamnă Comisia și Consiliul să enumere într-o anexă distinctă angajamentele și garanțiile bugetare sau financiare asumate de Uniune sau de unele dintre statele membre în cadrul mecanismelor europene de stabilizare (MESF, FESF, MES) în conformitate cu prevederile articolului 122 alineatul (2), articolului 136 alineatul (3) și articolului 143 din TFUE, precum și ajutorul financiar bilateral direct pentru alte state membre sau alte proiecte legate de „uniunea bancară”;

66. subliniază faptul că toate deciziile legate de consolidarea uniunii economice și monetare ar trebui luate pe baza tratatelor și ar trebui să implice instituțiile relevante; subliniază faptul că orice abatere de la metoda comunitară și utilizarea sporită a acordurilor interguvernamentale nu va avea ca efect decât divizarea și slăbirea Uniunii Europene, inclusiv a zonei euro;

67. cere insistent statelor membre să se angajeze ferm să incorporeze Fondul european de dezvoltare în bugetul UE începând cu 2021; ia act de faptul că o astfel de reformă ar impune majorarea plafoanelor CFM în consecință;

68. își confirmă intenția de a organiza în viitor o dezbatere publică specifică și un vot cu privire la partea de venituri a bugetului, ca o componentă a examinării sale a proiectului de buget anual; este ferm încredințat că, în acest fel, va exista o dezbatere permanentă cu privire la sistemul de finanțare al Uniunii, deși recunoaște fără rezerve că, în prezent, autoritatea bugetară nu are nicio competență de a propune modificări la această parte a bugetului;

Resurse proprii

69. consideră că negocierile privind următorul CFM, inițiate cu mai mult de un an în urmă, demonstrează clar blocajul provocat de lipsa unui sistem veritabil de resurse proprii; aceste negocieri sunt organizate de Consiliu în jurul a două tabere opuse, conduse de țările net contribuitoare la bugetul UE, pe de o parte, și de țările net beneficiare, pe de altă parte, într-un sistem care creează o viziune pur contabilă, bazată pe principiul compensării, care, în cele din urmă, condiționează orice acord asupra CFM de un acord asupra unei lungi liste de exceptări și compensări, negociate cu ușile închise și incomprehensibile pentru cetățeanul european;

70. este ferm încredințat că finanțarea bugetului Uniunii ar trebui să revină la un sistem veritabil de resurse proprii, conform prevederilor Tratatului de la Roma și ale tuturor tratatelor UE ulterioare; regretă profund că sistemul actual, în cadrul căruia finanțarea provine, în mare măsură, din contribuții naționale, nu este transparent și nici echitabil și nu este supus controlului parlamentar nici la nivel european, nici la nivel național; subliniază că un astfel de sistem încalcă, în esență, litera și spiritul tratatului;

71. evidențiază faptul că restructurarea sistemului resurselor proprii ca atare nu afectează mărimea bugetului UE, ci urmărește să găsească un mix de resurse mai eficient pentru finanțarea politicilor și obiectivelor UE convenite; subliniază faptul că introducerea unui nou sistem nu va majora povara fiscală globală pentru cetățeni, ci, dimpotrivă, va reduce sarcina asupra trezoreriilor naționale;

72. își reafirmă poziția fundamentală, menționată în Rezoluția sa din 13 iunie 2012, conform căreia nu este pregătit să își dea aprobarea cu privire la Regulamentul CFM fără un acord politic privind reforma sistemului de resurse proprii, în concordanță cu propunerile Comisiei din 29 iunie 2011, inclusiv cu propunerile sale legislative privind noi resurse proprii veritabile; consideră că o astfel de reformă ar trebui să vizeze reducerea la maximum 40 %, până în 2020, a părții din bugetul UE pe care o reprezintă contribuțiile bazate pe VNB ale statelor membre, concurând în acest fel la eforturile de consolidare ale statelor membre;

73. este ferm convins că acordul politic necesar ar trebui să includă următoarele elemente:

1)   trebuie să se opereze o reformă profundă a finanțării bugetului UE, pentru a se reveni la un sistem de resurse proprii veritabil, clar, simplu și echitabil, oferind garanții în ceea ce privește luarea deciziilor și controlul democratic inerent tuturor bugetelor publice;

2)   această reformă trebuie să intre în vigoare în cursul CFM 2014-2020, conform propunerii Comisiei;

3)   acele state membre care doresc să introducă o taxă pe tranzacțiile financiare trebuie să adreseze acum Comisiei o cerere formală având ca obiect o propunere de cooperare consolidată în acest domeniu; Comisia va trebui, apoi, să reacționeze fără întârziere, prezentând o astfel de propunere, împreună cu un set de propuneri revizuite privind pachetul referitor la resursele proprii, pentru a asigura alocarea integrală sau parțială, ca resursă proprie veritabilă, la bugetul UE, a veniturilor provenind din această taxă, reducând astfel contribuțiile naționale ale acelor state membre care au introdus taxa;

4)   un acord privind reforma TVA ca resursă proprie, precum și modalitățile de implementarea ale acesteia, trebuie încheiat odată cu acordul privind CFM;

5)   noul sistem trebuie să pună capăt rabaturilor existente și celorlalte mecanisme de corecție; orice eventuală compensație poate fi acceptată exclusiv pe baza propunerii Comisiei, având un caracter temporar și fiind justificată pe baza unor criterii economice indiscutabile și obiective;

6)   în cazul în care implementarea noilor resurse nu are ca rezultat o scădere semnificativă a contribuțiilor pe baza VNB ale statelor membre la bugetul UE, Comisia va prezenta propuneri suplimentare privind introducerea unor noi resurse proprii veritabile;

Negocieri interinstituționale

74. subliniază că adoptarea CFM reclamă condiții stricte privind majoritatea, atât în Parlament, cât și în Consiliu, și relevă că este important ca prevederile articolului 312 alineatul (5), care impun instituțiilor sarcina de a desfășura negocieri pentru a ajunge la un acord cu privire la un text în legătură cu care Parlamentul să-și dea aprobarea, să fie exploatate pe deplin;

75. subliniază că aceasta va fi prima dată când un regulament CFM se adoptă în temeiul noilor prevederi ale Tratatului de la Lisabona, ceea ce atrage după sine noi regimuri de cooperare între instituții, combinând un proces decizional eficient cu respectarea prerogativelor acestora; salută, în această privință, pașii făcuți de președințiile în exercițiu ungară, polonă, daneză și cipriotă ale Consiliului în vederea instituirii unui dialog structurat și a unui schimb regulat de informații cu Parlamentul;

76. afirmă că este pregătit să angajeze discuții substanțiale cu Consiliul, atât cu privire la Regulamentul CFM, cât și la IIA, și cere Consiliului să intensifice contactele la toate nivelurile, în perspectiva Consiliului European din 22-23 noiembrie; subliniază necesitatea de a ajunge, cât mai curând posibil, la un acord final privind CFM;

77. remarcă faptul că orice acord politic încheiat la nivelul Consiliului European nu reprezintă mai mult decât un mandat de negociere pentru Consiliu; insistă asupra faptului că, după ce Consiliul European ajunge la un acord politic, între Parlament și Consiliu trebuie să aibă loc negocieri complete, înainte ca Consiliul să prezinte oficial Parlamentului, spre aprobare, propunerile sale privind Regulamentul CFM;

78. reafirmă că, în conformitate cu TFUE, Parlamentul și Consiliul sunt instituțiile legislative și că Consiliul European nu are un rol legislativ; subliniază că negocierile privind propunerile legislative referitoare la programele multianuale se vor desfășura în cadrul procedurii legislative ordinare;

79. insistă asupra unei abordări calitative a Regulamentului CFM și a negocierilor privind programele multianuale conexe; subliniază că acestea trebuie considerate drept un pachet și reafirmă principiul „niciun acord fără un acord complet”;

80. subliniază importanța avizelor comisiilor PE anexate acestui raport interimar, întrucât acestea completează orientările referitoare la negocierile privind CFM/IIA prezentate în această rezoluție și oferă indicații valoroase și detalii suplimentare cu privire la acestea; insistă asupra faptului că recomandările care vizează politici specifice cuprinse în aceste avize ar trebui să fie incluse în negocierile privind programele multianuale relevante; își reafirmă, în acest sens, poziția fermă conform căreia procedura legislativă specială privind CFM nu ar trebui să abordeze chestiuni care fac obiectul procedurilor legislative ordinare;

81. atrage atenția Consiliului asupra documentului de lucru anexat, care evidențiază modificări ale propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a CFM pentru perioada 2014-2020 și ale propunerii de acord interinstituțional privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară; sugerează că ar putea fi necesare modificări suplimentare, în funcție de evoluția negocierilor privind CFM; subliniază faptul că acordul interinstituțional nu poate fi finalizat decât după încheierea procedurii privind CFM;

82. subliniază, la final, faptul că, dacă până la sfârșitul anului 2013 nu se adoptă niciun CFM, plafoanele și celelalte prevederi corespunzătoare anului 2013 se prelungesc până la adoptarea unui nou CFM; semnalează faptul că, într-o astfel de eventualitate, Parlamentul ar fi gata să încheie rapid un acord cu Consiliul și Comisia, pentru a adapta structura internă a CFM astfel încât să reflecte noile priorități politice;

83. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor naționale ale statelor membre, precum și celorlalte instituții și organisme interesate.

EXPUNERE DE MOTIVE

WORKING DOCUMENT

21.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportoare pentru aviz: Marietta Giannakou

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

1.  reamintește că, în ceea ce privește rubrica 4 din bugetul Uniunii, a fost necesar să se efectueze un număr considerabil de corecții pe durata cadrului financiar multianual (CFM) 2007-2013, atât datorită pachetelor financiare prea restrânse, cât și datorită lipsei flexibilității în cadrul rubricii 4 în condiții neprevăzute; reamintește poziția sa, potrivit căreia noile competențe conferite Uniunii prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene necesită o finanțare suplimentară adecvată, comparativ cu CFM 2007-2013, pentru a permite Uniunii să își îndeplinească rolul de actor internațional, respectându-și, în același timp, angajamentele deja asumate; subliniază că asistența UE este complementară celei din partea statelor membre, având un efect catalizator în vederea intervenirii în regiuni unde nu se furnizează o asistență bilaterală; susține îndeosebi procedurile propuse de Comisie pentru a consolida programarea comună a acțiunilor întreprinse de statele membre și de UE;

2.   consideră, în acest sens, că propunerea Comisiei privind pachetul de credite destinate rubricii 4 reflectă preocupările Parlamentului European, astfel cum au fost exprimate în rezoluția sa din 8 iunie 2011[16], precum și necesitățile reale în ceea ce privește acțiunea externă a Uniunii; salută semnalul pe care îl reprezintă această propunere pentru ansamblul partenerilor Uniunii, atât țările beneficiare ale asistenței sale, cât și celelalte țări donatoare; constată totuși că propunerea Comisiei reprezintă minimul necesar pentru îndeplinirea obiectivelor UE susținute de toți șefii de stat și de guvern și înscrise în Tratatul de la Lisabona; așteaptă ca Consiliul, în cazul în care nu poate sprijini în totalitate propunerea Comisiei, să identifice în mod clar și să justifice care dintre priorități sau proiecte ar trebui abandonate sau reduse, în pofida valorii lor adăugate europene dovedite;

3.  își reiterează totuși convingerea fermă cu privire la faptul că flexibilitatea bugetară sporită în ansamblul CFM, considerată necesară de către toate părțile implicate, are un rol primordial în special în cadrul rubricii 4; invită Comisia să propună, dacă este necesar, norme specifice pentru această rubrică bugetară, cu scopul de a garanta capacitatea de reacție la crize și de răspuns la probleme imperative care nu pot fi prevăzute, cu respectarea deplină a prerogativelor autorității bugetare; în plus, ia act de mecanismele consolidate propuse de Comisie în cadrul fiecărui program multianual pentru a permite UE să își adapteze finanțarea la necesitățile și constrângerile politice;

4.   își reiterează apelul pentru instituirea unei proceduri adecvate pentru realocarea fondurilor neutilizate în rubrica 4 la sfârșitul exercițiului bugetar; consideră, în plus, că avizul conform al Parlamentului în ceea ce privește regulamentul Consiliului referitor la CFM 2014-2020 ar trebui să fie condiționat, între altele, de acordul Consiliului privind propunerile Comisiei legate de reutilizarea veniturilor și rambursărilor generate de instrumentele financiare; salută propunerea Comisiei de a utiliza mai mult instrumentele financiare inovatoare în domeniul relațiilor externe cu o serie mai extinsă de organizații și instituții financiare relevante;

5.   își reiterează sprijinul pentru ansamblul instrumentelor de punere în aplicare a acțiunii externe a Uniunii propuse pentru perioada 2014-2020[17], în special pentru Instrumentul de vecinătate; subliniază că ar trebui să se păstreze un echilibru adecvat între asistența pentru țările vecine din est și din sud, luând în același timp în considerare performanțele țărilor beneficiare; salută noul instrument de parteneriat, menit să inițieze o nouă formă de cooperare cu țările care prezintă un interes strategic pentru Uniune;

6.   își exprimă totodată acordul ca Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare să poată conta pe sprijinul UE pentru cooperarea financiară cu țările vecine, în special pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și pentru microcredite;

7.  consideră că trebuie să se asigure o mai mare adaptabilitate a asistenței financiare destinate țărilor candidate și potențial candidate, precum și altor țări beneficiare și partenere; este, într-adevăr, convins de faptul că efortul bugetar depus de Uniune trebuie să corespundă ritmului și progreselor efective, în conformitate cu principiul „mai mult pentru mai mult”, ținând seama totodată de capacitatea de integrare a Uniunii; subliniază că principiul „mai mult pentru mai mult” înseamnă totodată mai puțin pentru țările care nu își îndeplinesc angajamentele;

8.  reamintește responsabilitatea UE de a promova securitatea mondială, democrația, respectarea statului de drept, dezvoltarea economică durabilă și favorabilă incluziunii; subliniază valoarea adăugată a programelor multianuale ale UE, precum Instrumentul de stabilitate și Instrumentul pentru drepturile omului; subliniază în plus că toate programele UE de acțiune externă ar trebui să fie mai accesibile pentru societatea civilă, partenerii sociali și autoritățile locale și regionale cu scopul de a încuraja angajamentul și asumarea responsabilității;

9.   apără ferm necesitatea de a menține rezerva pentru ajutoare de urgență, care a dovedit că funcționează foarte bine în forma sa actuală, ca o rezervă neprogramată, în afara plafoanelor CFM 2014-2020, precum și de a-i aloca fonduri semnificative și realiste, care să permită Uniunii Europene să răspundă rapid unor necesități și crize neprevăzute, printr-o mobilizare ad-hoc, dacă este necesar; salută propunerea Comisiei de a-și majora finanțarea până la 350 de milioane EUR (la prețuri din 2011) și de a permite utilizarea sa până în anul n+1, considerând-o un pas extrem de pozitiv în direcția potrivită; subliniază că integrarea rezervei pentru ajutoare de urgență în rubrica 4, așa cum a fost sugerat de unele state membre, riscă să determine o reducere a finanțării generale disponibile pentru acțiunile externe ale UE;

10. consideră că este important pentru eficacitatea politicii externe a UE ca Serviciul European de Acțiune Externă să dispună de suficiente resurse pentru a-și îndeplini numărul din ce în ce mai mare de sarcini care i-au fost încredințate; subliniază totuși că aceste resurse ar trebui utilizate în modul cel mai eficace cu putință, inclusiv printr-o schemă de personal mai echilibrată.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

4.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportor pentru aviz: Charles Goerens

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

1.  reamintește că termenele din 2015 pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) și a obiectivului colectiv de a utiliza 0,7% din venitul național brut ca asistență oficială pentru dezvoltare (ODA/VNB) expiră ambele în perioada noului CFM 2014-2020; subliniază că, după ce s-au constatat reduceri importante ale nivelurilor ODA în 2011 față de 2010 în 14 state membre ale UE și o reducere a nivelului ODA/VNB colectiv de la 0,44% la 0,42%, următorul CFM constituie o oportunitate esențială pentru donatorii UE să își intensifice eforturile de a reveni la normal și de a-și respecta din nou angajamentele internaționale; subliniază că bugetul UE pentru dezvoltare suplimentează eforturile statelor membre și le ajută să atingă aceste obiective, având un efect de levier semnificativ asupra bugetelor pentru asistență ale anumitor state membre, indiferent de mărimea acestora;

2.  salută îmbunătățirea considerabilă a calității ajutorului UE în cursul ultimului deceniu, ceea ce face ca instituțiile UE să ocupe în prezent poziția de lider mondial în ceea ce privește eficacitatea și transparența ajutorului[18], acestea având rezultate substanțiale cuantificabile în termeni de efecte benefice tangibile asupra vieții a milioane de oameni din țările în curs de dezvoltare; în plus, reamintește rolul esențial al instituțiilor UE în coordonarea politicii și asistenței europene pentru dezvoltare și avantajul comparativ al ajutorului UE într-o serie de regiuni, ceea ce permite UE să își ofere sprijinul cu o mai mare eficacitate, eficiență și previzibilitate în comparație cu programele bilaterale ale statelor membre individuale;

3.  subliniază faptul că bugetul UE joacă un rol crucial, oferind statelor membre posibilitatea de a coopera cu țările în care nu sunt prezente și de a continua să susțină țările în care și-au întrerupt programele de cooperare, în special în statele fragile și în situațiile post-conflict; reamintește că, datorită ajutorului pentru dezvoltare oferit de UE, 31 de milioane de oameni au acum acces la apă potabilă și 9 milioane la instalații sanitare; 5 milioane de copii au fost vaccinați împotriva pojarului; 9 milioane de copii au fost înscriși în învățământul primar, 700 000 de profesori au dobândit acces la formare profesională și peste 80 000 de fete au fost înscrise în învățământul secundar; de aceea, îndeamnă Consiliul să sprijine în continuare cu fonduri suficiente eforturile noastre în direcția dezvoltării umane și a eradicării sărăciei care pot schimba situația în bine;

4.  salută majorarea pachetului financiar de la rubrica 4 propus de Comisie, comparativ cu CFM 2007-2013; subliniază, cu toate acestea, că propunerea prezentată de Comisie în 2004 pentru CFM 2007-2013 conținea o sumă mai mare în termeni reali față de propunerea pentru 2014-2020; subliniază faptul că rubrica 4, constant subfinanțată în CFM 2000-2006 și 2007-2013, nu ar trebui să cadă victimă economiilor inspirate de climatul de austeritate care domină în statele membre; este de părere că un nivel ambițios de finanțare pentru instrumentele externe, așa cum a fost propus de Comisie în Comunicare sa intitulată „Un buget pentru Europa 2020”[19], în special pentru Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), ajutorul umanitar și Fondul european pentru dezvoltare (FED), care reprezintă doar 2%, 0,62% și, respectiv, 2,96% din bugetul total propus al UE, este extrem de important pentru ca Uniunea și statele sale membre să își respecte angajamentele internaționale privind dezvoltarea;

5.  îndeamnă insistent statele membre și instituțiile europene să implementeze o taxă europeană pe tranzacțiile financiare (TTF) cât mai curând posibil; subliniază faptul că o parte însemnată a veniturilor din orice taxă pe tranzacții implementată în Europa ar trebui direcționată către finanțarea dezvoltării și a combaterii schimbărilor climatice; subliniază faptul că dacă TTF devine o nouă resursă proprie a UE, ar trebui să contribuie la o creștere semnificativă a rubricii 4;

6.  subliniază faptul că CPD (coerența politicilor de dezvoltare), consfințită prin articolul 208 din TFUE, trebuie să se afirme și să rămână un principiu orizontal cheie pe durata negocierilor CFM;

7.  constată că în ultimii ani, printre altele în fața dezastrelor naturale din ce în ce mai frecvente și mai devastatoare, fondurile disponibile pentru dezastrele naturale și umanitare urgente au fost insuficiente an după an; își exprimă recunoștința față de cetățenii UE pentru sprijinul lor constant și din ce în ce mai puternic pentru ajutorul umanitar al UE destinat persoanelor celor mai nevoiașe din lume[20], chiar și în timpul crizei economice și financiare care afectează o serie de state membre ale UE; subliniază astfel necesitatea de a garanta alocări bugetare adecvate pentru liniile bugetare din cadrul rubricii 4 dedicate ajutorului umanitar și alimentar, precum și pentru o rezervă pentru ajutoare de urgență finanțată în mod realist;

8.  apără ferm necesitatea de a menține rezerva pentru ajutoare de urgență, care a dovedit că funcționează foarte bine în forma sa actuală, ca o rezervă neprogramată, în afara plafoanelor CFM 2014-2020, precum și de a-i aloca fonduri semnificative și realiste, care să permită Uniunii Europene să răspundă rapid unor necesități și crize neprevăzute printr-o mobilizare ad-hoc de fiecare dată când acest lucru este necesar; subliniază că integrarea rezervei pentru ajutoare de urgență în rubrica 4, susținută de unele state membre, riscă să rezulte într-o reducere a finanțării generale disponibile pentru acțiunile externe ale UE, în special finanțarea pentru dezvoltare; salută călduros propunerea Comisiei de a mări finanțarea până la 350 de milioane EUR (la prețurile din 2011) comparativ cu CFM 2014-2020 și de a permite utilizarea sa până în anul n+1, considerând-o un pas pozitiv în direcția corespunzătoare; subliniază că rezerva pentru ajutoare de urgență ar trebui să rămână în afara plafoanelor CFM pentru a-i garanta independența, flexibilitatea și viteza, factori esențiali pentru furnizarea eficace a ajutorului umanitar;

9.  subliniază că principiul diferențierii trebuie să conducă la o concentrare a finanțării pentru dezvoltare asupra unui număr mai mic de țări partenere eligibile pentru cooperare bilaterală prin intermediul programelor geografice, mai degrabă decât la reducerea pachetului financiar global al ICD, ținând seama totodată de faptul că UE își va menține cooperarea cu țările partenere prin intermediul programelor regionale și tematice ale ICD, care necesită, de asemenea, o finanțare adecvată;

10. subliniază responsabilitatea mondială pe care o are UE în abordarea schimbărilor climatice; reamintește că angajamentele asumate prin acordurile de la Copenhaga și Cancun menite să sprijine țările în curs de dezvoltare să abordeze schimbările climatice trebuie să fie „noi și adiționale” ajutorului pentru dezvoltare existent, între cele două politici menținându-se un nivel de coerență adecvat; solicită, prin urmare, ca UE să rămână ambițioasă, în pofida crizei economice actuale, și ca finanțarea UE pentru combaterea schimbărilor climatice să fie complet adițională față de obiectivul de 0,7% din ODA și identificabilă în bugetul UE; se așteaptă la un angajament politic puternic din partea Comisiei și a Consiliului în această privință;

11. ia act de propunerea Comisiei privind Programul panafrican, ca parte a ICD, program complet nou care va fi finanțat cu aproximativ 4,3% din bugetul general al ICD, suplimentând astfel celelalte programe geografice și tematice existente; subliniază că extinderea domeniului ICD trebuie să se reflecte în mod adecvat în alocarea financiară a ICD;

12. sprijină, în principiu, integrarea în buget a Fondului european de dezvoltare (FED); insistă, cu toate acestea, asupra faptului că integrarea FED în bugetul UE trebuie să atragă după sine transferarea tuturor fondurilor FED la rubrica 4 și nu ar trebui în niciun caz utilizată ca pretext pentru reducerea cheltuielilor globale destinate acțiunii externe a UE, în special asistenței pentru dezvoltare, și că acest fapt ar trebui să determine un grad mai mare de previzibilitate a ajutorului; consideră că, având în vedere criza bugetară și economică actuală, riscul ca integrarea FED în buget să conducă la o reducere a nivelului global al finanțării pentru cooperarea cu țările ACP este prea ridicat; îndeamnă Comisia să își respecte angajamentele de a prezenta fără întârziere propuneri pentru alinierea monitorizării FED de către Parlament la drepturile de monitorizare care există în ceea ce privește bugetul general al UE, mai precis ICD, precum și pentru integrarea FED în buget începând cu CFM de după 2020.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

18.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportor pentru aviz: Syed Kamall

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

Recomandări

1.  constată că, deși o serie de instrumente prevăd măsuri care vizează consolidarea relațiilor comerciale și economice ale UE, la rubrica 4 (UE ca actor mondial) din propunerea privind CFM 2014-2020 trebuie să se țină seama în mod corespunzător, în cadrul subrubricilor individuale, de obiectivele comerciale ale UE care vizează promovarea piețelor deschise într-un spirit de reciprocitate în vederea generării unei creșteri economice și a locurilor de muncă și în vederea promovării dezvoltării sustenabile;

2.  consideră că componentele economică și comercială ale instrumentelor de parteneriat ar trebui să beneficieze de o cotă mai mare din alocările bugetare, respectându-se totodată limitele bugetului existent, pentru a se asigura că principalele canale ale UE de cooperare economică cu principalii săi parteneri comerciali nu sunt neglijate în cadrul negocierilor finale privind CFM;

3.  ia act de propunerea Comisiei privind majorarea angajamentelor de la rubrica 4; insistă ca creșterea bugetară propusă pentru componentele sudică și estică a Politicii de vecinătate să fie utilizată pentru a contribui substanțial la îndeplinirea aspirațiilor sociale și economice ale populațiilor din regiunile respective și insistă asupra condiționării majorării fondurilor de promovarea unei dezvoltări economice sustenabile, intensificarea cooperării regionale, reducerea șomajului și creșterea standardelor de viață pentru întreaga populație;

4.  ținând seama de contextul macroeconomic și de provocările legate de lumea în schimbare și în vederea asigurării unei utilizări optime și mai eficiente a fondurilor UE disponibile, solicită să se asigure o flexibilitate sporită pentru CFM 2014-2020, pentru a putea fi tratate în mod adecvat circumstanțele și prioritățile în schimbare, respectându-se totodată nivelurile convenite ale creditelor de plată;

5.  solicită să se asigure coerența dintre instrumentele incluse în rubrica 4 și alocările bugetare prevăzute pentru acestea la rubrica 5; subliniază că implementarea cu succes a instrumentelor de la rubrica 4 va fi asigurată prin controale de procedură și ale nivelurilor de cheltuieli, care pot fi efectuate în mod optim, mai ales în țările terțe, dacă sunt disponibile resurse suficiente;

6.  solicită asigurarea coerenței între toate instrumentele CFM pentru a permite implementarea unei strategii industriale comune bazate pe cercetare și inovare, menite să asigure menținerea capacităților de producție ale Uniunii Europene;

7.  remarcă ambiția UE de a aloca cel puțin 20% din bugetul său pentru a contribui la o societate cu emisii de carbon reduse și capabilă să se adapteze la schimbările climatice și pentru a generaliza măsurile legate de combaterea schimbărilor climatice și de biodiversitate în toate instrumentele sale externe; subliniază caracterul prioritar al acestui obiectiv și afirmă că proporția de 20% trebuie privită ca fiind minimul necesar; insistă asupra faptului că acest obiectiv trebuie să se regăsească în politica comercială a UE, reflectată în instrumentele externe;

8.  consideră că Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare standardele sociale, sanitare și de mediu cu prilejul negocierii acordurilor comerciale, în loc să creeze linii bugetare menite să compenseze daunele ce ar putea rezulta în urma intrării în vigoare a acestor acorduri comerciale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

8.10.2012

AVIZ al Comisiei pentru control bugetar

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la raportul intermediar în vederea obținerii unui rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportor pentru aviz: Jan Mulder

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

Recomandări

Aspecte orizontale

1.  ține seama de schimbările importante care au loc în continuare în economia reală a statelor membre și care sunt provocate de criză; insistă, prin urmare, ca acțiunile prevăzute în cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 să se bazeze pe situația economică și socială actuală a statelor membre și, atunci când este cazul, să fie reajustate pentru a se alinia obiectivelor generale descrise de Consiliul European în concluziile sale din 28-29 iunie 2012 în secțiunea „Contribuția politicilor europene la creșterea economică și ocuparea forței de muncă”;

2.  sprijină pachetul financiar global pentru viitorul cadru financiar multianual așa cum este descris în propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020; consideră însă că domeniul de aplicare a regulamentului ar trebui să fie limitat la principiile bunei gestiuni financiare, întrucât circumstanțele politice și economice în schimbare și evenimentele neprevăzute ar putea impune ajustări de-a lungul celor șapte ani; consideră, prin urmare, că ar trebui integrate dispoziții mai detaliate în Acordul interinstituțional (AII);

3.  consideră regretabil faptul că, în pregătirea noului cadru financiar multianual (CFM) 2014-2020, nu i s-a solicitat Curții de Conturi Europene să elaboreze un raport general care să identifice punctele tari și punctele slabe ale fostului CFM; solicită, prin urmare, Curții de Conturi să elaboreze un astfel de raport în pregătirea cadrului financiar multianual de după 2020;

4.  rămâne convins că buna gestiune financiară trebuie să se bazeze pe experiența acumulată în ultimii ani de execuție bugetară; consideră, în acest sens, că eforturile Comisiei pentru control bugetar, comisie cu competențe cu caracter orizontal, sunt deosebit de importante;

5.  regretă faptul că noul proiect de acord interinstituțional nu conține, în ceea ce privește execuția bugetară, dispoziții referitoare la economie, eficacitate și eficiență și la buna gestiune financiară din punctul de vedere al controlului bugetar;

6.  solicită includerea de dispoziții privind răspunderea, transparența și buna gestiune financiară în noul AII, în măsura în care acestea nu sunt prevăzute în viitorul Regulament financiar revizuit;

7.  insistă ca statele membre să își asume partea de responsabilitate în conformitate cu articolul 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; reamintește că 90 % din erorile depistate de Curtea de Conturi au survenit în statele membre și că majoritatea acestor erori puteau fi evitate;

8.  invită toate statele membre să emită declarații naționale de gestiune semnate la nivelul politic adecvat; consideră că, în cazurile în care statul membru a prezentat declarații naționale de gestiune referitoare la cheltuielile realizate în sistemul gestiunii partajate, corecțiile financiare ar trebui reduse cu 15 % pentru fiecare fond;

9.  invită Comisia să instituie, în cooperare cu statele membre, un model de declarații naționale de gestiune prin care acestea să devină mai importante și mai comparabile; consideră că astfel de declarații ar trebui, printre altele, să certifice îndeplinirea unor criterii (precum redarea exactă a situației conturilor, eficacitatea sistemelor de gestiune și de control și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente), să specifice aspectele vizate de asigurare și temeiul acesteia, să fie însoțite de o opinie de audit și să conțină rezerve și clauze de declinare a responsabilității[21]; consideră oportun ca informațiile cuprinse în declarațiile naționale de gestiune să poată fi utilizate de Curtea de Conturi și de Comisie în activitatea proprie de audit;

10. invită toate statele membre să prezinte sinteze anuale concrete și să le facă publice;

11. regretă faptul că Mecanismul european de stabilitate a fost creat pe baze interguvernamentale, în afara structurilor instituționale ale Uniunii Europene, deși moneda unică este unul dintre prerogativele Uniunii; subliniază că acest lucru transformă procesul decizional din cadrul mecanismului într-un proces opac, ce ridică îndoieli cu privire la răspundere și la controlul democratic;

Aspecte specifice

12. solicită ca veniturile și cheltuielile impuse de implementarea fiecărui fond european de dezvoltare să fie incluse în bugetul general al Uniunii pentru a se asigura un control democratic adecvat; subliniază că fondurile prevăzute la rubrica 4 ar trebui sporite în mod corespunzător;

13. solicită ca, pentru a se intensifica eforturile de combatere a contrabandei cu țigarete și a contrafacerii acestora, amenzile aplicate ca sancțiuni pentru traficul ilegal cu produse din tutun să fie considerate venituri externe alocate;

14. solicită ca amenzile aplicate în domeniul concurenței, alte amenzi și sume exigibile în urma unor acorduri extrajudiciare, a unor înțelegeri sau a oricăror altor acorduri de acest tip încheiate cu părți terțe nestatale să constituie venituri la bugetul UE, fie venituri alocate, fie alte forme de venituri;

15. constată că creditele nediferențiate corespunzând obligațiilor contractate la sfârșitul exercițiului financiar ar trebui reportate în mod automat doar în următorul exercițiu financiar, același principiu trebuind să se aplice și creditelor dezangajate și neutilizate (angajamente și plăți) care nu intră sub incidența articolului 9 alineatele (2) și (3) din noua propunere de RF, precum și marjelor disponibile, necheltuite, de sub plafonul general al CFM pentru fiecare rubrică, care ar trebui să se constituie într-o „marjă globală a CFM” și să fie alocate diferitelor rubrici în următorul exercițiu financiar, după necesități;

16. solicită să se prevadă posibilitatea de a reporta creditele dezangajate și necheltuite (angajamente și plăți) din exercițiul N în exercițiul N+1 sau într-un buget viitor, în cadrul procedurii bugetare anuale prin decizia autorității bugetare; solicită ca creditele neutilizate și dezangajate să fie alocate unui program specific sau înregistrate într-un capitol provizoriu; subliniază că, în astfel de cazuri, fondurile din partea statelor membre ar trebui vărsate numai după ce autoritatea bugetară a decis cu privire la destinația lor specifică;

17. solicită să se prevadă posibilitatea de a reporta marjele neutilizate din cadrul fiecărui plafon din CFM în orice plafon din anii următori din CFM, fără modificarea sumei totale a CFM;

18. solicită ca excedentul și creditele necheltuite din exercițiile financiare anterioare ale actualului CFM, împreună cu creditele dezangajate, să fie incluse în rezerva de plăți și angajamente;

19. solicită ca sumele plătite în contul taxei pe valoare adăugată să fie considerate drept costuri de proiect eligibile;

20. solicită definirea clară a diferitelor tipuri de sprijin bugetar; constată că ar trebui clar identificate și obligațiile beneficiarului și condițiile în care este acordat sprijinul bugetar.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

24.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportoare pentru aviz: Pervenche Berès

Mod

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

Recomandări

1.  reamintește că politica de coeziune trebuie să contribuie la reducerea dezechilibrelor macroeconomice din cadrul UE și la convergența economică și socială pentru respectarea obiectivelor strategiei Europa 2020, în special a celor privind educația, ocuparea forței de muncă și sărăcia;

2.   consideră că bilanțul politicii de coeziune, mai ales la nivel social, și impactul crizei obligă la efectuarea planificării bugetare cu suficientă flexibilitate în ceea ce privește reprogramarea, pentru a permite UE să adopte politici anticiclice;

3.  insistă ca noul cadru financiar multianual să beneficieze de suficiente fonduri pentru a permite UE să își păstreze credibilitatea în fața cetățenilor săi și să atingă obiectivele ambițioase ale strategiei Europa 2020;

4.   subliniază că, în contextul actualei crize economice și sociale, cadrul financiar multianual trebuie să susțină și să încurajeze investițiile ce favorizează reluarea activității economice, dar mai ales să-și demonstreze valoarea adăugată în combaterea provocărilor structurale cu care se confruntă statele membre, mai ales a șomajului și a sărăciei;

5.  insistă ca noul cadru și noile instrumente financiare să reinstituie încrederea cetățenilor în proiectul european, integrând articolul 9 din Tratat privind „clauza socială orizontală”, pentru a garanta un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, o protecție socială adecvată, pentru a lupta împotriva excluziunii sociale și pentru a promova un nivel ridicat de educație, de formare și de protecție a sănătății;

6.  insistă ca cel puțin 25% din pachetul financiar prevăzut pentru politica ce coeziune să fie alocate Fondului social european (FSE) pentru promovarea capacității de inserție profesională și pentru stimularea investițiilor cu caracter social;

7.   propune ca angajamentele neplătite după doi ani de către statele membre să fie realocate altor programe și/sau acțiuni ale Uniunii;

8.   subliniază importanța consolidării capacității administrative a autorităților responsabile cu punerea în aplicare a politicii de coeziune pentru a îmbunătăți gestiunea fondurilor structurale și pentru a influența astfel capacitatea de guvernanță a autorităților publice; susține propunerile Comisiei prezentate în acest sens;

9.  salută propunerea Comisiei și subliniază necesitatea de alocare a cel puțin 20 % din FSE pentru „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei”;

10. își exprimă convingerea că sancțiunile legate de condiționalitățile macroeconomice propuse în cadrul fondurilor structurale contravin principiului fundamental al solidarității în UE; solicită eliminarea condiționalității macroeconomice;

11. își exprimă convingerea că Programul european pentru schimbări sociale și inovare socială are un rol esențial pentru susținerea dezvoltării și a coordonării politicilor sociale la nivel european, pentru facilitarea accesului la microcredite și pentru favorizarea mobilității lucrătorilor pe plan transfrontalier; insistă, în privința dificultăților de creare de locuri de muncă și de combatere a șomajului și a sărăciei, ca pachetul financiar al programului să fie suplimentat cu 5% conform prevederilor Rezoluției Parlamentului European din 8 iunie 2011 privind investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, durabilă și favorabilă incluziunii;

12. solicită recunoașterea situației dramatice a tinerilor pe piața muncii în cadrul programării financiare multianuale; propune astfel crearea unei secțiuni „Inițiative pentru tineri” în cadrul Programului european pentru schimbări sociale și inovare socială cu un pachet financiar propriu de 150 milioane EUR;

13. reamintește rolul esențial al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în combaterea efectelor negative ale globalizării, ale restructurării industriale și ale unei crize neprevăzute; recunoaște valoarea sa adăugată ca instrument de intervenție în situații de criză pentru a ajuta lucrătorii care și-au pierdut locul de muncă să se reintegreze pe piața muncii; insistă asupra continuării și revalorizării FEG și după 2014, ca instrument accesibil în condiții egale pentru toate categoriile de lucrători afectați; subliniază că este necesar ca statele membre să fie încurajate să folosească FEG pentru a atinge obiectivele UE 2020, pentru a gestiona restructurarea și a promova competențe noi, inclusiv în legătură cu locurile de muncă noi, durabile și de înaltă calitate; insistă totodată asupra unei proceduri simplificate și accelerate privind plata subvențiilor;

14. subliniază că un program destinat persoanelor celor mai defavorizate, care să pună accent inclusiv pe sărăcia alimentară, ar trebui să îmbunătățească situația populației sărace din Europa; reamintește Comisiei angajamentul său de a prezenta la timp o propunere legislativă în acest sens pentru a garanta continuitatea sprijinului pentru acest program după 2014 pe un nou temei juridic și cu un pachet financiar de sine-stătător (în afara celor 20% din FSE prevăzute pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei), punându-se accentul pe sprijinirea organizațiilor de sprijin pentru cei mai săraci și abordându-se problema structurală a sărăciei alimentare;

15. insistă asupra importanței contractelor de parteneriat și asupra necesității unei reprezentări și a unei participări efective a deputaților europeni în cadrul comitetelor de monitorizare în calitate de observatori;

16. reamintește importanța implicării puternice a partenerilor sociali la punerea în aplicare a programelor de finanțare pentru a asigura executarea optimă a bugetului politicii de coeziune;

17. reamintește că deciziile politice trebuie să fie fondate pe date și analize obiective, aprofundate și temeinice; insistă asupra necesității finanțării adecvate a agențiilor UE pentru a le permite să-și îndeplinească mandatul și să corespundă exigențelor instituțiilor de care depind.

Modificări

Modificarea  1

Propunere de proiect de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară

Punctul 13 – liniuța 1

Modificarea  2

Propunere de proiect de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară

Punctul 13 – liniuța 2

Modificarea  3

Propunere de proiect de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară

Punctul 13 – liniuța 3

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

24.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportoare pentru aviz: Marisa Matias

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

1.  ia act de avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară privind raportul „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii” ( 2010/2211(INI) ) al Comisiei speciale privind provocările politice și resursele bugetare pentru o Uniune Europeană durabilă după 2013;

2.  salută documentul de lucru „Dincolo de programul LIFE: durabilitate prin intermediul următorului cadru financiar multianual (CFM) pentru 2014-2020”, prezentat la 16 aprilie 2012 de raportoarea Jutta Haug[22]

3.  ia act de raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea programului „Sănătate pentru creștere economică”, al treilea program multianual de acțiune a UE în domeniul sănătății pentru perioada 2014-2020 ( COM(2011)0709 – C7-0399/2011 – 2011/0339(COD) );

4.  consideră că cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 ar trebui să se axeze pe atingerea obiectivelor 20-20-20 în domeniul schimbărilor climatice și al energiei și pe majorarea la 30% a obiectivului de reducere a emisiilor;

5.  consideră că CFM ar trebui să cuprindă toate fondurile și măsurile, în special cele legate de mediu, protecția civilă, acțiunea climatică și securitatea alimentară, dat fiind faptul că PE susține metoda comunitară și urmărește să confere resurselor UE o valoare adăugată maximă;

6.  consideră că CFM ar trebui să permită UE să își atingă obiectivele generale legate de biodiversitate și să asigure cofinanțarea pentru gestionarea rețelei Natura 2000;

7.  consideră că CFM ar trebui să fie aliniat la propunerea Comisiei de a transfera finanțarea pentru securitatea alimentară la rubrica 3 din buget;

8.  consideră că CFM ar trebui să asigure fondurile necesare pentru mediu și măsurile climatice, să utilizeze mai eficient instrumentele corespunzătoare, să sporească siguranța energetică, să construiască o economie cu o utilizare eficientă a resurselor și rezistentă la evoluțiile climei, să amelioreze competitivitatea Uniunii prin crearea mai multor locuri de muncă cu un impact redus asupra mediului, să consolideze securitatea energetică și să aducă beneficii pentru sănătate prin asigurarea unui aer mai curat;

Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE)

9.  solicită insistent ca cel puțin 0,5% din bugetul Uniunii să fie alocat programului LIFE, dat fiind istoricul său extrem de pozitiv ca instrument de dimensiuni mici, dar bine direcționat și eficient, și valoarea sa adăugată europeană importantă ca singurul instrument care vizează exclusiv provocările legate de schimbările climatice și de mediu; subliniază că ar trebui sprijinite în mod activ, cu ajutorul fondurilor corespunzătoare ale Uniunii și prin intermediul proiectelor integrate din cadrul programului LIFE, cheltuielile integrate destinate măsurilor în materie de schimbări climatice și mediu; solicită ca programului LIFE să i se aloce un procent de finanțare adecvat pentru a-i permite să contribuie la gestionarea corectă și constantă a rețelei Natura 2000, ținându-se seama de contribuțiile sigure de la alte fonduri ale Uniunii;

10. consideră că CFM ar trebui să se bazeze pe o abordare orizontală care să aibă drept scop coordonarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în toate domeniile semnificative de activitate, inclusiv în politicile externe și, prin urmare, să aloce 30% din cuantumul alocat fiecăreia dintre politicile și activitățile care urmează să fie finanțate în acest cadru pentru combaterea schimbărilor climatice;

11. consideră că CFM ar trebui să asigure finanțarea adecvată a rețelei Natura 2000 prin alocări efectuate de UE și de statele membre în valoare de cel puțin 5,8 miliarde EUR pe an, sumă care să fie pusă la dispoziție prin intermediul diverselor fonduri ale UE (PAC, politica de coeziune, LIFE, FEPAM, Orizont 2020), asigurându-se o mai mare coerență și sinergie între aceste fonduri prin intermediul cadrelor de acțiuni prioritare la nivel național, în conformitate cu cadrul strategic comun;

12. consideră că CFM trebuie să garanteze cuantificarea resurselor destinate Fondului global pentru climă și biodiversitate;

13. consideră că CFM ar trebui să ofere sprijin pentru bunurile publice, cum ar fi conservarea biodiversității, stabilitatea climei, calitatea aerului, calitatea apei și a solului și să nu submineze obiectivele politice ale UE;

14. subliniază faptul că, în cadrul licitațiilor pentru concesiuni sau achiziții publice, trebuie prevăzute condiții clare privind protecția mediului;

15. consideră că CFM ar trebui să incorporeze și să cuantifice finanțarea internațională destinată schimbărilor climatice, prevăzută pentru țările în curs de dezvoltare, care, conform acordurilor din cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), se va ridica la 100 000 de milioane USD pe an până în 2020;

16. reamintește cererea sa anterioară ca ambiția UE de a urma calea unei dezvoltări durabile, cu emisii reduse de carbon, să fie generalizată în toate politicile de cheltuieli; subliniază faptul că lipsa unei focalizări hotărâte a fondurilor asupra obiectivelor de sustenabilitate din cadrul politicilor Uniunii în materie de coeziune, de infrastructură, de agricultură și de cercetare va conduce la o creștere formală și limitată a flexibilității și va reduce flexibilitatea pentru generațiile viitoare; solicită, prin urmare, afectarea inteligentă a sumelor din cadrul tuturor fondurilor conform sugestiilor din avizele corespunzătoare ale Comisiei ENVI, care să asigure o proporție de cel puțin 20%[23] a cheltuielilor destinate problemelor climatice;

17. este ferm convins că Strategia Europa 2020, însoțită de inițiativele sale emblematice care trebuie transpuse în acțiuni, angajamente și cadre legislative concrete, ar trebui să constituie referința strategică principală a următorului CFM; are convingerea că toate politicile interne ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite de Strategia Europa 2020; consideră, așadar, că structura CFM ar trebui să reflecte aceste priorități strategice: este hotărât să transforme Uniunea Europeană, printr-un angajament mai puternic față de sustenabilitate, într-o Europă inteligentă, favorabilă incluziunii și competitivă; are convingerea că investițiile în măsuri de favorizare a biodiversității și a ecosistemelor și în utilizarea eficientă a resurselor, precum și acțiunile complementare desfășurate la nivelul UE în domeniul sănătății publice vor contribui la creșterea economică sustenabilă și la crearea de locuri de muncă; subliniază că este necesar ca legislația și obiectivele UE referitoare la mediu, sănătatea publică și climă să fie integrate într-o măsură mai mare în politicile sectoriale (cum ar fi PAC, politica de coeziune, politica de protecție a consumatorilor, PCP și politica de dezvoltare);

18. subliniază nevoia de a găsi modalități sigure de a garanta faptul că obiectivele Uniunii în materie de sustenabilitate nu sunt subminate prin subvenționarea fie a unor activități dăunătoare mediului, cu emisii intensive de carbon, fie a unor infrastructuri durabile în timp, care blochează societățile noastre în niște modele nesustenabile; consideră că este indispensabil ca, în cadrul acestui efort, cheltuielilor UE să li se aplice orizontal instrumente de siguranță, cum ar fi condiționalități ex-ante cuprinzătoare, norme stricte de ecocondiționalitate, verificarea riguroasă din punct de vedere climatic și al mediului a programelor și proiectelor (evaluarea strategică de mediu - SEA, evaluarea impactului asupra mediului – EIA), precum și monitorizarea aspectelor pozitive și negative legate de climă și de biodiversitate; subliniază că, în caz contrar, există riscul ca investițiile incoerente, care reduc rentabilitatea și valoarea adăugată a cheltuirilor Uniunii, să fie acceptate în cunoștință de cauză;

19. are convingerea fermă că actuala criză a datoriilor nu ar trebui să conducă la investiții neraționale care să pericliteze nu numai capitalul financiar al Uniunii, ci și capitalul său natural, degradând și mai mult biodiversitatea și serviciile ecosistemice; solicită, așadar, să se instituie un cadru adecvat pentru a contracara criza prin investiții orientate spre viitor, care să se axeze pe provocările majore cum ar fi utilizarea eficientă a resurselor, schimbările climatice și conservarea ecosistemelor, investiții care ar aduce beneficii economice și sociale semnificative;

20. solicită să se depună eforturi care să garanteze eliminarea treptată din fondurile CFM a subvențiilor pentru activități dăunătoare mediului, în special sprijinul pentru activități cu emisii intensive de carbon, activități cu utilizare intensivă de resurse și de energie, activități care dăunează ecosistemelor și biodiversității, precum și subvențiile pentru carburanți;

21. subliniază că o parte semnificativă a finanțării destinate programului Orizont 2020 ar trebui alocată pentru promovarea cercetării în domeniile prioritare ale UE, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, energia regenerabilă, conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale, precum și ecoinovarea; reamintește că obiectivul specific al ecoinovării este promovarea unei industrii europene inovatoare și a unei comunități de inovare care să creeze produse, procese și servicii noi care să conducă la creștere durabilă și la beneficii pentru mediu; subliniază că scopul urmărit este utilizarea mai eficientă a resurselor, reducerea impactului asupra mediului, prevenirea poluării (apei) și asigurarea unei utilizări mai eficiente, mai eficace și mai responsabile a resurselor naturale;

22. consideră că CFM ar trebui să sprijine agricultura durabilă, biodiversitatea și serviciile ecosistemice prin intermediul politicilor agricole comune (PAC), alocând jumătate din totalul fondurilor PAC pentru dezvoltarea rurală, pentru zonele rurale și colectivitățile acestora, dintre care peste jumătate pentru realizarea de beneficii pentru mediu prin asigurarea conservării biodiversității din zonele agricole în ansamblu, prin îmbunătățirea conexiunilor, prin atenuarea efectelor produse de schimbările climatice și adaptarea la acestea, precum și prin stimularea inovării în agricultura sustenabilă și în utilizarea eficientă a resurselor; salută propunerea Comisiei de reformă a PAC, care prevede „ecologizarea” PAC prin alocarea a 30 % din plățile aferente pilonului I unui pachet de bune practici de bază semnificative aplicate la nivel de exploatație agricolă, care ar trebui să includă rotația și diversificarea culturilor, pășunile permanente, o „zonă de interes ecologic” și sprijinirea bunelor practici în domeniul agronomiei;

23. crede cu tărie că politica comună în domeniul pescuitului (PCP) trebuie să promoveze sustenabilitatea mediului pe termen lung, care reprezintă o condiție necesară pentru stabilitatea economică și socială și contribuie la disponibilitatea rezervelor de hrană; prin urmare, solicită ca prin CFM să se sprijine o tranziție la practici de pescuit eficiente și sustenabile care să garanteze, de exemplu, că până în 2015 se va realiza producția maximă durabilă și că se va renunța la aruncarea capturilor înapoi în mare;

24. consideră că ar trebui să se păstreze fondurile destinate securității alimentare, având în vedere nevoia de a asigura eficiența acțiunii Uniunii în cazul izbucnirii unor epidemii de boli animale sau ale plantelor; subliniază că Uniunea se confruntă periodic cu amenințări sanitare neprevăzute, motiv pentru care propunerea Comisiei de a reduce suma alocată acestei linii de la rubrica 3 din bugetul Uniunii nu poate fi justificată;

Politica de coeziune

25. consideră că CFM ar trebui să asigure resurse din Fondul de coeziune pentru proiecte din domeniul mediului, mai ales pentru cele referitoare la biodiversitate, eficiența utilizării resurselor, mediul urban și poluarea atmosferică;

26. consideră că, în cadrul CFM, ar trebui să se aloce resurse de la Fondul european de dezvoltare regională pentru eficiența energetică, energia regenerabilă, inovare și sprijin acordat IMM-urilor;

27. consideră că, în cadrul CFM, ar trebui să se aloce resurse de la Fondul european de dezvoltare regională pentru eficiența energetică, energia regenerabilă, eficiența în domeniul mediului și al utilizării resurselor, ecoinovare și sprijin acordat IMM-urilor;

28. consideră că CFM ar trebui să îmbunătățească evaluările de mediu ale cheltuielilor din cadrul politicii de coeziune prin intermediul condiționalităților ex-ante, care vor contribui la prevenirea cheltuielilor pentru acțiuni care dăunează mediului și vor spori calitatea programelor operaționale;

Mecanismul Conectarea Europei

29. consideră că, având în vedere ciclul de viață îndelungat al marilor proiecte de infrastructură care urmează să fie sprijinite prin Mecanismul Conectarea Europei (MCE) și prin instrumente financiare, cum ar fi obligațiunile pentru proiecte, este prioritar să se asigure că fondurile, instrumentele și proiectele vor aduce o contribuție măsurabilă, până în 2050, la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și a obiectivelor „20-20-20” în materie de energie și de schimbări climatice, precum și la Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; consideră că proiectele de infrastructură sprijinite prin MCE și prin obligațiunile pentru proiecte în domeniile energiei, transportului și comunicațiilor ar trebui să aibă un impact pozitiv măsurabil asupra mediului, climei și a securității energiei cu emisii reduse de carbon; consideră că, în cadrul analizei, evaluării și raportării cu privire la proiecte, ar trebui să se ceară realizarea unei contribuții demonstrabile la atingerea obiectivelor UE în materie de schimbări climatice și de politică energetică și respectarea tuturor politicilor de mediu corespunzătoare (SEA, EIA);

Programul „Sănătate pentru creștere economică”

30. consideră că, în cadrul CFM, ar trebui să se acorde o importanță deosebită, având în vedere criza din Europa, sectorului sănătății (unul dintre cele mai importante din UE, însumând 10% din PIB-ul UE, asigurând 10% din locurile de muncă din UE și având un procent peste medie de lucrători cu studii superioare); subliniază importanța programului „Sănătate pentru creștere economică” 2014-2020 și faptul că, până în 2020, în sectorul sănătății din UE se va înregistra un deficit de un milion de lucrători, urmând ca programul să ofere stimulente pe piața muncii în acest sens;

31. subliniază că este necesar să se țină seama de interesele unei economii stabile pe termen lung, deoarece investițiile în îngrijirea sănătății și în calitatea sănătății cetățenilor vârstnici din UE realizate pe termen scurt vor reduce costurile cu serviciile medicale și de îngrijire pe termen lung;

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii

32. consideră că CFM ar trebui să evidențieze numărul în creștere și gravitatea catastrofelor naturale și antropice și faptul că schimbările climatice pot declanșa catastrofe mult mai grave; consideră că Mecanismul de protecție civilă al Uniunii ar trebui să își concentreze acțiunile în interiorul UE, asigurând resurse bugetare adecvate;

33. salută propunerea Comisiei privind reînnoirea instrumentului financiar de protecție civilă (IPC) pentru a sprijini financiar activitățile care vizează diferitele aspecte ale ciclului de gestionare a catastrofelor, mai exact un răspuns mai coerent și mai bine integrat în situații de urgență, o mai bună pregătire în caz de catastrofe și acțiuni inovatoare pentru reducerea riscului producerii de catastrofe; subliniază că IPC ar trebui folosit și pentru crearea Capacității europene de răspuns în situații de urgență, bazată pe participarea mijloacelor de protecție civilă ale tuturor statelor membre, în vederea asigurării unui raport costuri-beneficii îmbunătățit prin coordonarea disponibilității mijloacelor de protecție civilă;

34. consideră că CFM ar trebui să sprijine reînnoirea IPC pentru a permite acordarea de sprijin financiar pentru activități ce țin de diferite aspecte ale ciclului de gestionare a catastrofelor; consideră că cuantumul alocat acestui instrument va trebui gestionat în mod flexibil pentru a lăsa loc pentru majorări atunci când circumstanțele impun acest lucru;

35. consideră că înființarea Capacității europene de răspuns în situații de urgență se va baza în principal pe capacitățile existente ale statelor membre, evitându-se astfel costuri suplimentare; subliniază că, la nivelul UE, crearea Centrului european de răspuns în situații de urgență, cu atribuții consolidate de planificare și coordonare, va însemna un câștig pentru întreaga UE prin generarea unor economii la nivelul statelor membre care ar trebui să compenseze costurile suportate de bugetul UE, deși, bineînțeles, beneficiile unui răspuns rapid și eficace, în ceea ce privește numărul de vieți salvate, nu pot fi măsurate în termeni pur financiari;

36. reamintește că obiectivele generale ale cooperării la nivelul UE în domeniul protecției civile sunt de a asigura o mai bună protecție a persoanelor, a mediului, a bunurilor și a patrimoniului cultural în eventualitatea producerii unor catastrofe majore naturale, tehnologice și provocate de om, cooperarea la nivelul UE în materie de protecție civilă având următoarele scopuri:

     a) facilitarea unui răspuns rapid și eficace în caz de catastrofe;

     b) asigurarea unui grad de pregătire suficient al actorilor responsabili de asigurarea protecției civile în caz de urgențe și

     c) elaborarea de măsuri pentru prevenirea catastrofelor;

Implementare și monitorizare

37. insistă că este important să existe un plafon suficient la creditele de angajament de la rubrica 5 pentru a garanta că instituțiile și agențiile își pot realiza și îndeplini sarcinile în cel mai eficient mod; subliniază faptul că, pentru punerea în aplicare și monitorizarea cu succes a programelor și politicilor multianuale, în beneficiul cetățenilor Uniunii și al statelor membre, este nevoie de un personal cu o înaltă calificare, multilingv și independent, cu o proveniență geografică cât mai diversă și pe deplin angajat față de valorile proiectului european;

38. consideră că următorul CFM ar trebui să permită rezervarea de credite pentru proiecte de anvergură, cum ar fi programul Monitorizare globală pentru mediu și securitate (GMES); consideră că bugetul UE ar trebui să aducă o contribuție pe termen lung la acest program, pentru a-i asigura planificarea, continuitatea și stabilitatea organizării; consideră că, în cazul în care pentru aceste program de amploare vor fi necesare resurse financiare suplimentare, acestea nu ar trebui obținute în detrimentul unor proiecte reușite mai mici care sunt finanțate de la bugetul UE;

39. ia act de sumele indicative propuse de Comisie pentru fiecare agenție descentralizată din domeniul de activitate al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară; nu are convingerea că respectivele cifre corespund nevoilor agențiilor pentru ca acestea să își poată îndeplini sarcinile care le revin, deoarece aceste cifre reprezintă o înghețare a bugetelor agențiilor; solicită să se asigure credite suficiente pentru agențiile care lucrează în domeniul mediului, sănătății publice și siguranței alimentare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

25.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportoare pentru aviz: Edit Herczog

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

1.  consideră că este absolut esențial ca obiectivele stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020 de a realiza o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii să fie atinse pentru a permite UE să iasă din criza economică și socială actuală și pentru a garanta competitivitatea sa viitoare într-o lume globalizată; consideră că este esențial ca bugetul Uniunii să fie reformat pentru a reflecta mai bine necesitățile financiare aferente abordării provocărilor secolului 21;

2.  salută propunerea Comisiei de a introduce un sistem de resurse proprii mai corect, mai simplu și mai transparent care ar majora cota resurselor proprii în cadrul bugetului UE cu până la 60 % până în 2018, cel târziu; sprijină pe deplin propunerea Comisiei de a introduce începând din 2014 o taxă pe tranzacții financiare la nivelul întregii UE ca o resursă proprie a UE;

3.  consideră că bugetul Uniunii poate fi un factor puternic de reformă dacă cheltuielile UE se axează pe domenii care stimulează creșterea economică, precum inovarea, cercetarea și dezvoltarea;

4.  subliniază faptul că trebuie să se acorde prioritate unor domenii cum ar fi inovarea, cercetarea și dezvoltarea, investițiile strategice în rețelele de infrastructură transeuropene și politica externă față de alte domenii pentru a răspunde provocărilor economice și politice din prezent și din viitor;

5.  subliniază faptul că unul dintre cele mai importante obiective ale UE este de a-și consolida competitivitatea și de a facilita transformarea economiei UE într-o economie bazată pe cunoaștere, lideră la nivel mondial; subliniază că următorul CFM ar trebui să sprijine acest proces în toate domeniile de politică ale UE;

6.  subliniază rolul-cheie pe care bugetul UE trebuie să îl joace în realizarea obiectivelor stabilite de comun acord în cadrul Strategiei Europa 2020; subliniază faptul că scopul trebuie să fie un buget inteligent și modern, care să acorde prioritate obiectivelor politice principale ale Uniunii, mai ales domeniilor care generează creștere economică, și nu un buget mare și global; consideră că, dacă sunt distribuite în mod adecvat, fondurile UE pot declanșa și accelera măsuri cu o clară valoare adăugată europeană, pe care statele membre nu le pot realiza singure, și pot crea sinergii și complementarități cu activitățile statelor membre, ajutându-le astfel să se concentreze pe investiții fundamentale orientate spre viitor; așadar, salută propunerea Comisiei de a crește, comparativ cu actualul CFM 2007-2013, finanțarea disponibilă pentru programele UE din domeniile cercetării, inovării, competitivității, IMM-urilor și infrastructurii; își exprimă convingerea fermă că alocările financiare propuse reprezintă minimul necesar și atrage atenția în mod hotărât asupra tentației unor state membre de a le reduce, întrucât acest lucru ar pune în pericol credibilitatea și angajamentul politic al UE față de creșterea economică și crearea de locuri de muncă; subliniază totodată necesitatea de a asigura suficientă flexibilitate bugetară, astfel încât resursele bugetare să poată fi adaptate în mod adecvat la circumstanțele și prioritățile în schimbare;

7.  solicită o revizuire completă a cheltuielilor din cadrul financiar multianual actual, pentru a identifica, pe de-o parte, cheltuielile esențiale pentru atingerea obiectivelor politicilor Uniunii și, pe de altă parte, cheltuielile mai puțin relevante, având drept țintă realocarea unei proporții de 30 % din cheltuieli de la domeniile care nu mai sunt relevante la cele având prioritate ridicată, disponibilizând, astfel, resurse financiare pentru alte domenii;

8.  subliniază, în special, nevoia de a consolida, a stimula și a garanta finanțarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare în UE, majorând în mod considerabil cheltuielile relevante din CFM 2014-2020 pentru programul Orizont 2020 și simplificând radical procedurile de finanțare, dar respectând în același timp cu strictețe principiul bunei gestiuni financiare;

9.  își exprimă convingerea că fondurile programului Orizont 2020 ar trebui să fie în concordanță cu prioritățile Strategiei Europa 2020 și ar trebui utilizate ca stimulent pentru activitățile cu valoare adăugată europeană, în vederea unei mai bune raționalizări a fondurilor publice ale UE și pentru creșterea efectului de levier asupra fondurilor private; consideră că minimum 15 % din bugetul programului Orizont 2020 ar trebui alocat IMM-urilor;

10. subliniază valoarea adăugată asigurată de programele UE pentru IMM-uri, deoarece s-au dovedit foarte utile în sprijinirea eforturilor statelor membre de a garanta accesul IMM-urilor la oportunitățile de finanțare și la piețele externe într-o perioadă de gravă criză financiară; consideră că ar trebui să se ofere în viitor un acces la finanțare mai bun, simplificat și raționalizat pentru toți actorii din sectoarele industriale din UE); consideră că domeniul de aplicare al instrumentelor financiare ar trebui extins, pentru a acoperi toate etapele ciclului de afaceri;

11. își exprimă convingerea fermă că ar trebui dublate sau cel puțin majorate în mod semnificativ cheltuielile alocate Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uri (COSME);

12. consideră că dezvoltarea unei noi generații de sisteme energetice sustenabile în UE va necesita eforturi majore de investiții în cercetare și dezvoltare în domeniul energetic; subliniază, prin urmare, necesitatea de a spori finanțarea activităților de cercetare și dezvoltare tehnologică și de a menține proiectele demonstrative din domeniul energetic; solicită continuarea și suplimentarea bugetului programului „Energie Inteligentă-Europa” gestionat de Agenția Executivă pentru Competitivitate și Inovare; solicită aplicarea integrală a Planului strategic european privind tehnologiile energetice (SET), care a fost deja adoptat; solicită Comisiei și Consiliului să clarifice finanțarea acestuia în noul CFM 2014-2020; solicită Comisiei și Consiliului asigurarea finanțării adecvate pentru dezvoltarea rețelelor energetice inteligente;

13. subliniază importanța alocării unui nivel suficient de finanțare statelor membre care, în contextul negocierilor pentru aderarea la UE, s-au angajat să închidă și, ulterior, să dezafecteze reactoarele nucleare, recunoscând că această închidere timpurie reprezintă o povară financiară extraordinară pentru respectivele statele membre;

14. subliniază importanța strategică a proiectelor de infrastructură la scară mare (precum ITER și GMES) pentru viitorul competitivității UE și pentru consolidarea sectoarelor sale industriale; consideră că finanțarea lor ar trebui garantată în bugetul UE pe baza unui buget multianual autonom și cuprinzător, independent de CFM (peste plafoanele CFM), în timp ce îmbunătățirile aduse guvernanței proiectelor industriale ar trebui să fie în continuare reglementate de normele din tratatele UE; subliniază că, dacă vor fi depășite costurile în procesul de implementare a oricărui proiect dintre acestea, ele ar trebui acoperite într-un mod care să nu pună în pericol finanțarea și implementarea cu succes a altor proiecte la scară mare și a altor politici ale Uniunii care contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

15. consideră că, în contextul actual de constrângeri bugetare publice, efectul de levier asupra celorlalte surse de finanțare este absolut necesar pentru a realiza investițiile pe termen lung necesare pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020; are convingerea fermă că valoarea adăugată europeană crește, în special, acordând sprijin programelor pe termen lung, cu un grad ridicat de risc și costuri ridicate, care nu pot fi realizate la nivelul statelor membre; prin urmare, solicită adoptarea unor măsuri UE pentru a reduce riscurile prezentate de investițiile în activități la scară mare și a dezvolta o infrastructură energetică și o infrastructură TIC la nivel european, printre alte proiecte; salută, în acest sens, lansarea fazei-pilot din 2012-2013 a inițiativei de emitere a unor obligațiuni UE pentru finanțarea de proiecte, precum și propunerea Comisiei privind mecanismul Conectarea Europei (MCE), ca primi pași în această direcție; recomandă Comisiei să monitorizeze și să analizeze impactul cumulat al actelor legislative noi și al celor modificate asupra investițiilor pe termen lung din sectorul privat și să se asigure că sunt eliminate urgent barierele din calea investițiilor; subliniază necesitatea unei finanțări adecvate pentru MCE în vederea asigurării implementării sale, printre altele, cu scopul de a garanta alimentarea cu energie a Europei și de a realiza piața internă a UE, diversificând diferitele surse de alimentare, precum și de a contribui la dezvoltarea durabilă;

16. consideră însă că este necesar un proces de reflecție mai aprofundat în vederea îmbunătățirii sprijinului pentru investițiile pe termen lung din UE; subliniază necesitatea de a dezvolta și a consolida instrumente financiare de împărțire riscurilor, pe baza bugetului UE și necesitatea de a facilita, cu ajutorul lor, finanțarea investițiilor în sectoarele prioritare, care să includă o serie de proiecte mai extinse și mai diverse și care presupun riscuri diferite (o strategie de „portofoliu de proiecte”); își exprimă convingerea că ar trebui urmărite sinergiile și complementaritățile dintre sistemele UE și sistemele naționale pentru a maximiza potențialul de creștere al unor astfel de instrumente; subliniază că aceste instrumente trebuie susținute de criterii clare și transparente pentru eligibilitatea și selecția proiectelor;

17. subliniază cu convingere că reinvestirea profitului ar trebui să constituie principiul care să guverneze toate instrumentele financiare inovatoare; subliniază că acest principiu de reinvestire nu numai că generează economii pentru finanțele publice, ci și consolidează efectul multiplicator și de levier al acestor instrumente, contribuind astfel, în cele din urmă, la garantarea unui nivel mai ridicat de investiții în economie;

18. subliniază că trebuie facilitate și promovate interoperabilitatea și sinergiile dintre politica de coeziune și programele specifice (de exemplu Orizont 2020, COSME și MCE); își exprimă convingerea că ar trebui încurajate finanțările combinate sau cumulative pentru a maximiza absorbția fondurilor UE disponibile în toate statele membre și astfel participarea lor la toate programele specifice, precum și pentru a realiza o dezvoltare economică mai echilibrată pe întreg teritoriul UE;

19. subliniază, în special, necesitatea de a finanța în continuare programul „Erasmus pentru tineri antreprenori” în cadrul financiar multianual 2014-2020; observă că acest program vizează promovarea întreprinderilor europene, schimbul de cunoștințe și modele de cele mai bune practici, precum și crearea de rețele și de parteneriate în acest sens;

20. subliniază că este necesar ca o majorare a bugetului operațional să fie însoțită de o majorare suficientă a bugetului administrativ pentru a asigura realizarea cu succes a programelor UE.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

11.7.2012

AVIZ al Comisiei pentru piaȚa internĂ Și protecȚia consumatorilor

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportor pentru aviz: Cristian Silviu Bușoi

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

1.  salută cadrul financiar multianual propus pentru perioada 2014-2020 (CFM) și faptul că este corelat cu obiectivele Strategiei Europa 2020; subliniază însă că CFM nu conține toate elementele solicitate de Parlament în rezoluția sa din 8 iunie 2011[24]; atrage atenția asupra faptului că, chiar și în condițiile unei creșteri a nivelului resurselor pentru următorul CFM cu 5% comparativ cu nivelul din 2013, nu se poate aduce decât o contribuție limitată la realizarea obiectivelor și a angajamentelor convenite ale Uniunii și la respectarea principiului solidarității;

2.  subliniază că CFM ar trebui să conțină resursele financiare necesare pentru punerea în practică a inițiativelor din Actul privind piața unică pentru a valorifica într-o măsură mai mare potențialul pieței interne, asigurând astfel competitivitatea și creșterea economică favorabilă incluziunii și durabilă ale UE în viitor;

3.  subliniază că IMM-urile constituie coloana vertebrală a economiei europene și că CFM ar trebui să acorde un sprijin hotărât unei politici a UE care să aibă ca scop îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare, îmbunătățirea competitivității lor și promovarea antreprenoriatului; sprijină ferm programul propus pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor, dar consideră că pachetul financiar prevăzut ar trebui majorat și mai mult, până la 0,5% din CFM;

4.  subliniază importanța politicii de protecție a consumatorilor pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor în UE și pentru creșterea puterii consumatorilor în general; consideră că suma propusă pentru programul de protecție a consumatorilor în 2014-2020 este insuficientă pentru realizarea acestor obiective și solicită o majorare cu 5% a pachetului financiar respectiv;

5.   reiterează că este necesar să se asigure o finanțare adecvată pentru finalizarea pieței interne, care deservește circa 500 de milioane de cetățeni, ceea ce reprezintă o soluție credibilă pentru depășirea crizei economice și financiare cu care se confruntă UE;

6.  salută călduros mecanismul Conectarea Europei propus pentru finanțarea de proiecte de infrastructură importante care să sprijine crearea pieței unice de energie și a pieței unice digitale și să intensifice totodată libera circulație a mărfurilor, serviciilor și a persoanelor, precum și să asigure o protecție mai puternică a consumatorilor, care vor putea astfel avea acces la o piață mai transparentă și mai competitivă în ceea ce privește oferta și prețurile; subliniază că nevoile financiare din acest domeniu sunt enorme și că nu vor putea fi acoperite de suma propusă; prin urmare, este de părere că ar trebui să se acorde o atenție mai mare mecanismelor de finanțare inovatoare, cum ar fi obligațiunile UE pentru finanțarea de proiecte.

7.   reamintește că cercetarea și inovarea sunt indispensabile pentru o piață unică puternică și competitivă; solicită Consiliului să acorde un loc prioritar acestui domeniu de politică în următorul cadru financiar multianual și să majoreze alocația financiară pentru programul Orizont 2020 până la 100 de miliarde EUR;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

20.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru transport și turism

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportor pentru aviz: Brian Simpson

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

A. întrucât s-a dovedit că suma de 8 miliarde EUR alocată pentru realizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) pentru perioada de programare 2007-2013 este de departe insuficientă și întrucât sunt necesare resurse suplimentare pentru a finaliza rețeaua și a stimula creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitatea în UE,

1.  subliniază rolul esențial al sectorului transporturilor din UE, acesta servind drept coloană vertebrală a pieței interne și drept bază pentru libera circulație a persoanelor și a mărfurilor și pentru coeziunea economică, socială și teritorială; evidențiază faptul că sectorul transporturilor generează 6,3 % din PIB-ul UE și oferă locuri de muncă pentru 13 milioane de persoane;

2.  readuce în atenție provocările enorme de natură financiară și tehnologică cu care se confruntă sectorul transporturilor din perspectiva îmbunătățirii performanței sale de mediu, a competitivității și a rețelei sale;

3.  subliniază că sunt necesare investiții importante pentru atingerea obiectivului-cheie al UE de reducere cu 60% față de nivelul din 1990 a emisiilor de CO2 în sectorul transporturilor până în 2050 și de încurajare a unor modalități de transport mai durabile, a transportului multimodal și a mobilității urbane durabile, având la bază principiile securității, siguranței și accesibilității transportului;

4.  atrage atenția asupra inegalității în dezvoltarea infrastructurii de transport din statele membre și asupra importanței dezvoltării infrastructurii de transport din noile state membre și solicită Comisiei și statelor membre să facă eforturi pentru dezvoltarea unui spațiu unic european al transporturilor și uniform dezvoltat;

5.  subliniază faptul că pachetul financiar total disponibil în următorul cadru financiar multianual (CFM) pentru investițiile în sectorul transporturilor va fi un factor esențial pentru implementarea TEN-T, precum și pentru cercetarea din domeniul transporturilor necesară pentru asigurarea primatului industrial al Uniunii în tehnologia durabilă și inovatoare din acest domeniu; invită statele membre, prin urmare, să sprijine propunerea Comisiei;

6.  subliniază faptul că transportul și mobilitatea sunt vitale pentru piața internă europeană și insistă, așadar, asupra faptului că Uniunea ar trebui să își majoreze semnificativ investițiile orientate către infrastructura TEN-T și cercetarea din domeniul transporturilor și nu să le reducă, întrucât acestea pot contribui în mod considerabil și direct la depășirea situațiilor economice dificile prin stimularea competitivității Uniunii, a creșterii economice și a ocupării forței de muncă;

7.  salută propunerea Comisiei referitoare la mecanismul Conectarea Europei (MCE) și majorarea propusă a resurselor gestionate la nivel central alocate TEN-T și consideră că aceste sume sunt realiste și reprezintă minimul necesar; consideră că pentru a produce efectul de pârghie așteptat în domeniul transportului, sumele alocate ar trebui, în mod ideal, să reprezinte cel puțin 10 % din nevoile estimate (500 miliarde EUR pentru TEN-T până în 2020) și că, în cazul în care Consiliul decide să reducă în mod semnificativ pachetul financiar, ar trebui să se efectueze o revizuire semnificativă a listei de proiecte de transport preidentificate, menționată în anexa la MCE;

8.  insistă asupra faptului că aspecte precum distribuția pachetului financiar aferent mecanismului Conectarea Europei între diferite sectoare, volumul utilizat pentru instrumentele financiare sau modalitățile de transfer de la Fondul de coeziune către infrastructura de transport din cadrul mecanismului Conectarea Europei nu fac parte din CFM, întrucât acestea intră sub incidența procedurii legislative ordinare privind mecanismul Conectarea Europei;

9.  ia act de intenția Comisiei de a spori utilizarea instrumentelor financiare inovatoare în sectorul transporturilor, precum obligațiunile de proiect; consideră că acestea vor conferi un efect de pârghie bugetului UE, atrăgând astfel alți investitori în cadrul unor proiecte de interes comun, care sunt viabile din punct de vedere comercial, dar care nu primesc suficientă finanțare din partea pieței; subliniază că acest lucru ar putea stimula finanțarea infrastructurii de transport prin valoare adăugată europeană;

10. invită Comisia să asigure coordonarea între MCE și celelalte surse de finanțare disponibile pentru TEN-T, în special Fondul de coeziune și programul Orizont 2020;

11. subliniază faptul că cele zece miliarde de euro suplimentare din Fondul de coeziune trebuie gestionate la nivel central în cadrul MCE pentru a putea aduce o valoare adăugată europeană clară pentru proiectele de infrastructură de transport care fac parte din TEN-T, în special în țările care fac obiectul politicii de coeziune; atrage atenția asupra unui raport recent[25] elaborat de Curtea de Conturi, conform căruia finanțarea de la Fondul de coeziune și Fondurile structurale nu este utilizată întotdeauna la fel de eficace; consideră că ar trebui să se acorde o atenție deosebită dificultăților pe care le pot întâmpina unele state membre în ceea ce privește ingineria de proiect, precum și echilibrului geografic în ceea ce privește distribuția proiectelor; subliniază că decizia Comisiei trebuie să se bazeze pe principiul investirii fondurilor pe teritoriul unei țări beneficiare în conformitate cu proiectul TEN-T convenit, așa cum se prevede în anexa 1 la MCE și că, în niciun caz, gestionarea la nivel central în cadrul MCE a celor 10 miliarde de EUR suplimentare din Fondul de coeziune nu va împiedica sau limita participarea statelor care fac obiectul politicii de coeziune la realizarea și finanțarea proiectelor de transport prin MCE, în afara celor 10 miliarde EUR alocate din Fondul de coeziune;

12. insistă asupra necesității ca CFM 2014-2020 să ofere o flexibilitate bugetară sporită atât în cadrul rubricilor, cât și între rubrici; prin urmare, subliniază că este important ca MCE și politica privind coeziunea să rămână în cadrul aceleiași rubrici și se opune conceptului de subrubrici;

13. subliniază necesitatea unor stimulente mai eficace pentru proiecte, cum ar fi principiul „folosești sau pierzi”, care asigură o mai bună implementare a proiectelor;

14. subliniază faptul că trebuie să existe în continuare o legătură realistă între numărul de proiecte preidentificate în anexa la propunerea de regulament privind MCE și resursele financiare prevăzute pentru MCE în următorul cadru financiar multianual;

15. subliniază că, în conformitate cu nevoia de a îndeplini obiectivele UE în domeniul creșterii economice durabile, trebuie să se garanteze o finanțare adecvată pentru prioritățile orizontale din cadrul MCE, și anume pentru Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS), managementul traficului aerian al cerului unic european (ATM) și proiecte de cercetare (SESAR), în cazul cărora continuarea investițiilor este vitală în vederea promovării interoperabilității, garantând astfel că rețeaua de transport a UE este mai eficientă, mai competitivă și mai sigură;

16. relevă importanța atribuirii de finanțare pentru programele majore de dezvoltare tehnologică - monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES) , Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), sistemul european de radionavigație prin satelit Galileo (GNSS) etc. - în ansamblul lor și subliniază nevoia de a finanța programul GMES în continuare prin intermediul CFM, având în vedere contribuția acestuia la dezvoltarea durabilă și la securitatea din sectorul transporturilor;

17. reamintește importanța strategică majoră pentru UE a proiectului Galileo, principalii beneficiari ai acestuia fiind tehnologia GNSS și implementarea practică a aplicațiilor ITS; insistă asupra faptului că finanțarea adecvată a proiectului Galileo trebuie asigurată fără a aduce atingere fondurilor din bugetul TEN-T;

18. recunoaște calitatea de surse primare de finanțare pentru transportul UE a Fondului de coeziune și a Fondului european de dezvoltare regională (FEDER); subliniază, în acest context, importanța asigurării unei integrări mai bune a obiectivelor UE 2020 în cadrul Fondurilor structurale, astfel încât acestea să fie direcționate către mobilitatea inteligentă și durabilă;

19. subliniază succesul programului Marco Polo care, în conformitate cu obiectivul trecerii la o economie cu emisii scăzute de carbon, vizează transferarea transportului de mărfuri efectuat pe cale rutieră către alte mijloace de transport, precum și al programului NAIADES, programul de acțiune european integrat pentru transportul pe căi navigabile interioare, și consideră că aceste proiecte ar trebui să beneficieze de o finanțare adecvată și în următoarea perioadă financiară;

20. reamintește faptul că, în temeiul Tratatului de la Lisabona, turismul este o nouă competență a Uniunii, și că, prin urmare, acest lucru ar trebui să se reflecte și în viitorul CFM; subliniază contribuția importantă a turismului la economia Uniunii și faptul că reprezintă activitatea economică principală pentru anumite regiuni și consideră că strategia europeană pentru turism ar trebui sprijinită prin resurse financiare adecvate în următoarea perioadă;

21. salută, în acest sens, propunerea Comisiei de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (COSME) (2014-2020); subliniază, în special, că ar trebui să se acorde un sprijin puternic pentru alocarea, în mod specific, a sumei de 131 milioane EUR pentru competitivitatea întreprinderilor din sectorul turismului;

22. reamintește că politica maritimă integrată ar trebui să fie luată în considerare în cadrul următorului CFM, prin crearea unui instrument adecvat și pe termen lung de sprijin financiar pentru această politică;

23. subliniază importanța crucială a activității agențiilor din domeniul transportului în ceea ce privește sprijinirea obiectivelor UE în materie de securitate și interoperabilitate și nevoia de a asigura resurse bugetare adecvate adaptate responsabilităților lor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

27.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportor pentru aviz: Andrey Kovatchev

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

–    având în vedere articolul 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care prevede că Consiliul adoptă în unanimitate un regulament de stabilire a cadrului financiar multianual (CFM), după ce Parlamentul și-a dat aprobarea cu majoritate absolută,

–    având în vedere articolul 312 alineatul (3) din TFUE, care prevede clar că CFM stabilește plafoanele anuale pentru creditele de angajament pe categorii de cheltuieli și plafonul anual de credite de plată, ceea ce implică obligația Parlamentului și a Consiliului de a-și respecta rolurile conferite de tratate în negocierile asupra CFM și de a permite ca elaborarea politicii de coeziune să fie convenită în conformitate cu procedura legislativă ordinară, astfel cum prevede articolul 177 din TFUE,

A. întrucât, în Rezoluția sa din 13 iunie 2012 referitoare la cadrul financiar multianual și la resursele proprii, Parlamentul a subliniat că bugetul UE, în special cheltuielile aferente politicii de coeziune, reprezintă un instrument important de majorare a investițiilor strategice cu valoare adăugată europeană dovedită și de redresare a economiei europene din punctul de vedere al creșterii economice și al competitivității prin crearea de locuri de muncă și bunăstare pentru cetățenii UE, îmbunătățindu-le astfel calitatea vieții;

B.  întrucât CFM pentru 2014-2020 trebuie considerat instrumentul principal de realizare a obiectivelor strategiei UE 2020 pe întreg teritoriul UE și de asigurare a coeziunii economice, sociale și teritoriale; întrucât acesta ar trebui să asigure convertirea obiectivelor UE convenite de șefii de guvern și de state în acțiuni concrete și reale, ceea ce înseamnă că negocierile în curs trebuie să renunțe la mentalitatea de criză și să încerce să ajungă la un buget solid și rațional, care să garanteze creștere economică și locuri de muncă și, în cele din urmă, standarde înalte de viață și securitate pentru cetățenii UE;

C. întrucât, ca instrument care contribuie la implicarea corespunzătoare a tuturor regiunilor UE pe piața unică și instrument principal al UE de reacție la disparitățile economice, sociale și teritoriale ce persistă în regiunile UE, politica de coeziune a UE ar trebui să rămână pilonul principal al solidarității europene;

D. întrucât, cu toate acestea, politica de coeziune trebuie să facă obiectul unor reforme pentru a putea fi orientată mai mult către obiective, mai concentrată asupra unor tematici și mai ușor de utilizat de către beneficiari și astfel, pentru a deveni o politică mai eficientă din punctul de vedere al investițiilor realizate;

E.  întrucât, politica de coeziune ar trebui să acorde un acces echitabil la resurse și să răspundă nevoilor de dezvoltare reale ale tuturor regiunilor UE, ceea ce implică și flexibilitate pentru tratarea necesităților specifice ale regiunilor în fixarea obiectivelor și a priorităților de investiții, fără a aduce atingere nevoii de investiții, de exemplu în cercetare, dezvoltare și inovare, ca instrument de bază care contribuie la realizarea Strategiei UE 2020 și trebuie conectat la politica de coeziune într-un mod adecvat, adică printr-o scară de excelență;

F.  întrucât este evident că politica de coeziune poate fi utilă și efectivă numai dacă are la bază un cadru financiar stabil, solid și sustenabil; întrucât, în acest sens, Parlamentul, în Rezoluția din 8 iunie 2011 privind investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, și-a confirmat angajamentul de a susține o politică de coeziune a UE mai puternică, insistând asupra alocării de resurse suficiente, la cel puțin același nivel ca cel convenit pentru actuala perioadă de programare 2007-2013;

G. întrucât politica de coeziune a UE este o politică de dezvoltare și un instrument strategic de investiții, creștere economică și competitivitate, cu o valoare adăugată europeană indiscutabilă, contribuind la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în întreaga Uniune și sprijinind depășirea actualei crize economice și financiare prin contribuția hotărâtă, printre altele, la diverse programe naționale de redresare și promovarea inovării, cu eliminarea disparităților dintre regiunile europene;

H. întrucât nu există nicio relație directă între performanțele politicii regionale și performanțele macroeconomice ale unui stat membru și întrucât regiunile nu ar trebui să fie penalizate pentru eșecurile înregistrat la nivel național în ceea ce privește conformitate cu procedurile legate de guvernanța economică; întrucât impunerea unor sancțiuni suplimentare ar putea astfel exacerba dificultățile statelor membre care se confruntă deja cu probleme macroeconomice condiționalitățile macroeconomice nefiind în consecință acceptabile;

I.   întrucât regretă propunerea Comisiei de reducere cu 47% a alocărilor suplimentare specifice în favoarea regiunilor ultraperiferice și celor mai puțin populate și consideră că ar trebui alocate aceleași fonduri ca și în perioada anterioară de programare;

J.   întrucât atât beneficiarii, cât și contribuitorii neți au de câștigat de pe urma politicii de coeziune a UE;

K. întrucât politica de coeziune asigură sprijin pentru măsurile de aliniere a condițiilor sociale și economice în toate regiunile UE, noile fonduri tematice, dacă sunt create, nu ar trebui să submineze pachetele financiare naționale pentru că acest lucru ar afecta în mod negativ realizările și rezultatele politicii de coeziune în fiecare stat membru,

i.    subliniază că poziția Parlamentului European prevede că finanțarea politicii de coeziune ar trebui să fie menținută cel puțin la același nivel din perioada 2007-2013, respectiv 354 815 miliarde EUR la prețurile din 2011 (cu excepția mecanismului Conectarea Europei), ceea ce reprezintă nivelul absolut minim de finanțare corectă și, prin urmare, constituie o condiție minimă acceptabilă în poziția sa de negociere;

ii.    reamintește că toate aspectele ce țin de elaborarea politicii de coeziune trebuie să fie abordate în cadrul procedurilor legislative ordinare în curs privind pachetul legislativ pentru 2014-2020 și că regulamentul CFM ar trebui să stabilească exclusiv sumele și categoriile de cheltuieli;

iii.   reamintește că articolul 312 alineatul (5) TFUE prevede ca Parlamentul, Consiliul și Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a facilita adoptarea cadrului financiar pe durata întregii proceduri aplicabile și că, în acest sens, Consiliul ar trebui să se asigure că Parlamentul este informat în prealabil cu privire la instrumentul juridic pe care intenționează să-l prezinte Parlamentului spre aprobare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

18.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportor pentru aviz: Paolo De Castro

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Dezbaterile în desfășurare cu privire la viitorul CFM au o importanță esențială pentru PAC și pentru deciziile ce urmează a fi luate cu privire la propunerile legislative de reformă.

Dezbaterile din Consiliul European și din Consiliul Afaceri Generale cu privire la pachetul de negociere nu relevă, în prezent, poziții concrete sau cifre privind viitorul CFM. Totuși, avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală oferă ocazia de a evidenția poziția sa Comisiei pentru bugete, mai ales în ceea ce privește actualele cifre pentru viitorul CFM.

Punctul de pornire al prezentului aviz îl constituie poziția Parlamentului din rezoluțiile sale din 8 iunie 2011 (raportul SURE) și 23 iunie 2011 (raportul Dess). Cu ambele ocazii, Parlamentul a solicitat în mod clar ca bugetul PAC să fie menținut cel puțin la același nivel ca în actuala perioadă multianuală.

Analiza propunerii Comisiei

La prezentarea propunerii Comisiei pentru CFM 2014-2020 la 29 iunie 2011, pentru bugetul PAC se prevedea esențialmente o înghețare în termeni reali. Totuși, se justifică o analiză mai detaliată a cifrelor.

Sursa: COM(2011)0398

Cifrele prezentate de Comisie sunt în prețuri constante din 2011. În mod similar, actualul CFM 2007-2013 a fost exprimat, la momentul adoptării sale în 2006, în prețuri constante din 2004.

Recurgând la un deflator de 2% pe an aceste prețuri pot fi transformate în prețuri curente (acesta fiind modul în care ele sunt în general prezentate; a se vedea http://ec.europa.eu/budget/figures/fin_fwk0713/fwk0713_en.cfm).

Recurgând la același deflator de 2%, aceste cifre actualizate pentru cadrul financiar 2007-2013 ar putea fi exprimate în prețuri constante din 2011:

Sursa: Compendium of technical sheets, Policy Department D, DG IPOL

Comparând suma totală de la rubrica 2 din fiecare tabel rezultă o reducere generală de:

420 682 MEUR - 382 927 MEUR = 37 755 MEUR (9 %).

NB: Acordul original din 2006 (371 344 MEUR în prețuri din 2004), fără a lua în calcul diferitele sale modificări (facilitatea pentru alimente, Galileo, ITER etc.) ar însemna 426 558 MEUR în prețuri din 2011 pentru rubrica 2 și, considerând această cifră drept baza, propunerea Comisiei pentru un nou CFM pentru 2014-2020 ar corespunde unei reduceri bugetare de aproximativ 10,3%.

Concluziile raportorului pentru aviz

În acord cu poziția exprimată de Parlament în rezoluțiile sale anterioare, bugetul PAC ar trebui cel puțin menținut la același nivel ca în 2007-2013. Prin urmare, reducerile propuse de Comisie ar trebui respinse, iar Parlamentul ar trebui să solicite o sumă corespunzătoare plafoanelor din actuala perioadă de programare.

În contextul actualelor restricții bugetare din statele membre și la bugetul UE, se dovedește esențială asigurarea flexibilității necesare statelor membre pentru a muta fonduri între cei doi piloni ai PAC – plățile directe și dezvoltarea rurală – astfel încât statele membre să poată aborda provocările cu care se confruntă în zonele rurale în modul cel mai potrivit.

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază importanța politicii agricole comune în ceea ce privește garantarea aprovizionării cu alimente a cetățenilor săi, în conformitate cu prevederile tratatelor; constată că cererea de alimente crește mai repede decât oferta, iar efectele schimbărilor climatice sunt resimțite deosebit de puternic în agricultură; insistă asupra faptului ca Europa, ca cel mai important importator de produse agricole, să-și mențină și să-și crească potențialul agricol, precum și eficiența sectorului său agroalimentar, pentru a fi capabilă să răspundă actualei și viitoarei cereri de alimente în UE;

2.  consideră că, până la sfârșitul anului 2012, ar trebui să se ajungă la un acord privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în caz contrar UE putând fi confruntată cu pierderea credibilității și a stabilității;

3.  reafirmă că, în conformitate cu TFUE, Parlamentul și Consiliul sunt instituțiile legislative, și că nu este prevăzut nici un rol legislativ pentru Consiliul European; insistă ca viitoarea PAC să fie elaborată prin procedura legislativă ordinară;

4.  reafirmă poziția sa exprimată în rezoluțiile sale din 8 iunie 2011 referitoare la „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual (CFM) pentru o Europă competitivă, durabilă și favorabilă incluziunii”[26] și din 23 iunie 2011 referitoare la „PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii”[27], poziție conform căreia bugetul PAC în viitoarea perioadă CFM ar trebui menținut cel puțin la același nivel, în termeni reali, ca și în actuala perioadă multianuală;

5.  constată cu îngrijorare că propunerea Comisiei privind viitorul CFM, care prevede un plafon general de 382 927 milioane EUR[28] pentru rubrica 2 și un subplafon de 281 825 milioane EUR pentru plăți directe și cheltuieli legate de piață, ar constitui o reducere de 37 755 milioane EUR în termeni reali pentru această rubrică;

6.  consideră că aceste reduceri nu pot fi contrabalansate prin cheltuielile prevăzute la alte rubrici (ajutor alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate, cercetare în agricultură, rezerva de strategică de alimente etc.) sau prin instrumentele de flexibilitate pentru cheltuieli neprevăzute (rezerva pentru crize agricole etc.), întrucât acestea reprezintă rezerve bugetare ce nu conțin credite de angajament;

7.  consideră că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) nu ar trebui inclus în bugetul PAC, deoarece acest lucru ar fi eronat: în primul rând, nu este clar dacă și în ce mod fermierii din diferitele state membre vor fi în măsură să acceseze fondurile și, în al doilea rând, includerea FEG presupune că multe mii de fermieri vor continua să declare faliment ca urmare a acordurilor comerciale internaționale; consideră, pe lângă aceasta, că, ținând seama de rolul său în securitatea alimentară și îndeosebi în dreptul persoanelor la hrană, agricultura nu ar trebui utilizată ca monedă de schimb în înțelegerile comerciale internaționale;

8.  subliniază rolul important pe care îl joacă al doilea pilon al PAC, ce contribuie în mod semnificativ la investiții și la crearea de locuri de muncă în zonele rurale, precum și la competitivitatea industriei agricole; consideră că întărirea celui de-al doilea pilon ar fi consecventă cu realizările reformelor anterioare din domeniul PAC, lucru care ar da acestei politici un caracter mult mai eficient și eficace, îndeosebi în lumina noilor provocări la care se face referire, printre altele, în strategia Europa 2020;

9   solicită Consiliului, prin urmare, să suplimenteze rubrica 2 și subrubrica pentru plăți directe și cheltuieli legate de piață la 420 682 milioane EUR și respectiv la 336 685 milioane EUR, sume ce corespund înghețării bugetare în termeni reali, așa cum se specifică în rezoluțiile sale anterioare;

10. subliniază faptul că politica agricolă este singura politică a Uniunii care a făcut obiectul unor reduceri atât de semnificative în cadrul propunerii Comisiei pentru următorul CFM; insistă, prin urmare, că, în cazul în care ar fi prevăzute reduceri generalizate ale bugetului UE, acestea nu ar trebui în niciun caz să ducă la reduceri suplimentare ale bugetului PAC;

11. subliniază faptul că tranziția către un model regional și ecologizarea în continuare a PAC în perioada multianuală următoare va avea consecințe grave pentru fermieri și, prin urmare, reducerile suplimentare ale bugetului general al PAC ar pune o și mai mare presiune pe situația fermierilor individuali;

12. subliniază importanța acordării unui anume grad de flexibilitate statelor membre în a muta fondurile între cei doi piloni ai PAC (cu condiția să țină cont de cerințele de cofinanțare existente atunci când se mută fonduri de la primul către al doilea pilon) pentru a putea aborda provocările din zonele lor rurale într-un mod adaptat condițiilor specifice și strategiilor proprii, fără a aduce atingere procedurilor sale legislative în curs privind reforma PAC, îndeosebi prevederilor referitoare la transferul dintre fonduri din viitorul regulament privind plățile directe;

13. consideră că programul de asistență acordată celor mai defavorizate persoane din Uniune ar trebui să continue și după 2013.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

20.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru pescuit

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportor pentru aviz: João Ferreira

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

Evaluare generală

A. semnalează resursele limitate ale cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020 propus, care implică chiar o reducere, în termeni relativi, față de actualul CFM 2007-2013; consideră că criza nu poate reprezenta un argument pentru a reduce bugetul UE, ci din contră, aceasta accentuează necesitatea de a dispune de un buget puternic, consolidat în mod substanțial, care să permită atingerea obiectivelor politice ale Uniunii Europene, și anume susținerea creșterii economice și a ocupării forței de muncă și aplicarea principiului coeziunii economice și sociale în cadrul strategiei UE 2020; susține, prin urmare, modificarea de către Consiliu, în acest sens, a propunerii privind CFM 2014-2020 prezentată de Comisie;

Chestiuni generale privind sectorul pescuitului

B.  reamintește faptul că resursele halieutice constituie un bun public vital pentru securitatea alimentară mondială; semnalează faptul că sectorul pescuitului și al acvaculturii și activitățile conexe reprezintă de multe ori principala sursă de venituri și de locuri de muncă sustenabile în regiunile costiere, insulare și periferice; subliniază faptul că politica comună în domeniul pescuitului (PCP) reformată ar trebui să urmărească îndeplinirea unor obiective sociale, economice și de mediu care să implice conservarea și gestionarea corespunzătoare a resurselor halieutice și combaterea declinului economic și social care afectează numeroase comunități costiere, stimulând ocuparea forței de muncă și îmbunătățind condițiile de viață ale populației locale, precum și acordând o atenție deosebită sectorului pescuitului la scară mică, aspecte care necesită resurse financiare suficiente după anul 2013; recunoaște necesitatea unei coordonări sporite cu politica de coeziune;

C. ia act de faptul că propunerea privind CFM 2014-2020 inclusă în Comunicarea Comisiei intitulată „Un buget pentru Europa 2020” prevede alocarea orientativă globală a 6,685 miliarde EUR pentru pescuit și afaceri maritime în prețuri constante 2011 (FEPAM, inclusiv măsuri de piață + APP + ORGP), ceea ce înseamnă o medie anuală de 955 de milioane EUR; pentru 2013, ultimul an al actualului CFM, bugetul este de 984 de milioane EUR; subliniază cu îngrijorare faptul că sumele prevăzute pentru fiecare an al CFM 2014-2020 sunt de fiecare dată inferioare celei prevăzute pentru anul 2013 în actualul CFM; reamintește că , în Rezoluția sa din 8 iunie 2011 intitulată „Investiția în viitor[29]: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”, Parlamentul a solicitat creșterea cu cel puțin 5% a resurselor alocate viitorului CFM față de nivelul aferent anului 2013;

D. subliniază că anumite obiective propuse de Comisie necesită mijloace financiare mai solide, fără de care îndeplinirea lor ar putea fi compromisă; reamintește că obiectivele Comisiei sunt următoarele: eliminarea decalajelor în materie de inovare între sectorul pescuitului și alte sectoare economice, favorizarea tranziției către un sector al pescuitului cu impact redus, eliminând practica aruncării înapoi în mare a capturilor și cu un impact mai mic asupra ecosistemelor marine, asigurarea viabilității comunităților dependente de pescuitul costier, precum și promovarea diversificării;

E.  semnalează faptul că, la fel ca sectorul agricol, și sectorul pescuitului se caracterizează printr-o vulnerabilitate ridicată în fața crizelor; susține, prin urmare, crearea unor mecanisme specifice de sprijin, asemănătoare cu cele prevăzute pentru sectorul agricol, care să acționeze în situații de urgență, cum ar fi calamitățile naturale, întreruperea forțată a activității determinată de planurile de refacere a stocurilor sau restricții bruște ale accesului la factori de producție esențiali, printre altele;

F.  reafirmă că, din cauza lipsei de regularitate a activității de pescuit, determinată de diverși factori, mai ales de constrângerile naturale evidente, este necesar să se mențină o finanțare publică, națională și comunitară adecvată pentru acest sector;

Chestiuni privind fondurile structurale, inclusiv Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)

G. consideră că viitorul cadru strategic comun care urmează să se aplice fondurilor cu gestiune partajată, inclusiv viitorului Fond european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), va trebui să țină seama de diversitatea obiectivelor acestor instrumente de finanțare; reamintește că FEPAM este un fond de sprijin sectorial, iar alocarea resurselor sale nu ar trebui să depindă în niciun caz de statutul economic al zonei geografice în care își desfășoară activitatea beneficiarul;

H. respinge posibilitatea introducerii și/sau consolidării normelor de condiționalitate macroeconomică pentru utilizarea fondurilor europene; consideră că țările cu cele mai mari dificultăți financiare și cu economiile cele mai fragile nu vor putea fi penalizate de două ori, fiindu-le limitat accesul la fonduri esențiale pentru redresare și dezvoltare, fapt care ar pune sub semnul întrebării principiul coeziunii;

I.   subliniază importanța FEPAM în perioada 2014-2020, având în vedere că acesta va fi instrumentul principal de finanțare a viitoarei PCP; subliniază faptul că noile obiective, politici și priorități care vor afecta mediul marin vor trebui susținute prin mijloace financiare adecvate; respinge finanțarea noilor obiective, politici și priorități, cum ar fi politica maritimă integrată, în detrimentul fondurilor necesare politicii în domeniul pescuitului;

J.   susține simplificarea accesului la fondurile cu gestiune partajată, inclusiv la FEPAM, pentru a facilita activitatea beneficiarilor și autorităților naționale competente și a favoriza utilizarea integrală a sumelor disponibile; consideră că ar trebui să fie privilegiate mai degrabă proiectele cu soluții integrate, de care să beneficieze ansamblul comunităților costiere, într-o măsură cât mai largă, și nu cele de care beneficiază doar un număr redus de operatori;

K. își exprimă îngrijorarea în legătură cu posibilitatea eliminării instrumentelor publice de reglementare a piețelor produselor obținute din pescuit și din acvacultură existente în prezent; solicită consolidarea contribuției din partea organizării comune a pieței (OCP) în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură, pentru a garanta profituri mai mari în acest sector, stabilitatea piețelor, o mai bună comercializare a produselor pescărești și sporirea valorii adăugate a acestora, fapt care impune dotarea OCP cu mijloace adecvate în plan financiar;

L.  recomandă coordonarea instrumentelor existente, în special a celor din domeniul financiar, pentru a răspunde problemelor specifice ale sectorului pescuitului la scară mică și ale comunităților costiere celor mai dependente de el; subliniază că cercetarea științifică în domeniul pescuitului este un instrument esențial pentru buna gestionare a sectorului, fiind indispensabilă pentru identificarea factorilor care influențează dezvoltarea resurselor piscicole, pentru realizarea unei evaluări cantitative a acestora și pentru elaborarea de modele care să permită estimarea evoluției lor, precum și pentru îmbunătățirea echipamentelor de pescuit, a navelor și a condițiilor de muncă și de siguranță ale pescarilor; susține, prin urmare, consolidarea finanțării activităților de cercetare privind pescuitul, în domeniul social, economic și al mediului;

N. consideră că este absolut necesară îmbunătățirea colectării, prelucrării și disponibilității datelor biologice, în vederea garantării unei politici și gestionări bazate cu adevărat pe cunoaștere; consideră, așadar, că este necesar să crească intervenția Uniunii în acest domeniu, majorându-se rata de cofinanțare maximă autorizată de la 50 %, cât este în prezent, la cel puțin 75 %;

O. consideră că perioadele de repaus biologic reprezintă un mijloc important de conservare a resurselor halieutice, care are o eficacitate dovedită; de asemenea, reprezintă un instrument esențial pentru o gestionare sustenabilă a anumitor activități de pescuit; recunoaște faptul că instituirea perioadelor de repaus biologic în anumite etape critice din ciclul de viață al speciilor permite o evoluție a resurselor compatibilă cu menținerea activității de pescuit în afara perioadei de repaus; solicită, în acest context, să se prevadă posibilitatea compensării financiare a pescarilor pe parcursul perioadelor de inactivitate;

P.  subliniază faptul că stadiul actual al dezvoltării acvaculturii în Europa impune intensificarea activităților de cercetare și dezvoltare în acest domeniu pentru a permite exploatarea pe deplin a potențialului important al sectorului și, în același timp, remedierea unora dintre limitele sale, contribuind la îmbunătățirea sustenabilității sale;

Regiunile ultraperiferice

Q. reamintește importanța sectorului pescuitului pentru situația socioeconomică, ocuparea forței de muncă și promovarea coeziunii economice și sociale în regiunile ultraperiferice, a căror economie suferă de constrângeri structurale permanente, cu posibilități limitate de diversificare; susține menținerea și consolidarea ajutoarelor comunitare acordate sectorului pescuitului în regiunile ultraperiferice, în special prin intermediul programului de compensare a costurilor suplimentare care decurg din caracterul lor ultraperiferic, în contextul comercializării anumitor produse pescărești din anumite regiuni ultraperiferice („POSEI - pescuit”); în acest sens, consideră că acest program nu ar trebui să fie limitat în timp, dat fiind că situația ultraperiferică este permanentă; regretă reducerea drastică a finanțării globale pentru aceste regiuni prevăzute în cadrul propunerii privind CFM 2014-2020, deși numărul regiunilor ultraperiferice recunoscute de către Uniunea Europeană va crește cu siguranță în anii următori, și solicită o majorare substanțială a acestor sume;

Proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară

R.  solicită ca acordul interinstituțional să prevadă implicarea totală a Parlamentului European în procesul de negociere a acordurilor internaționale în domeniul pescuitului; solicită insistent ca reprezentanții Parlamentului European să poată participa, în calitate de observatori și de pe aceeași poziție cu reprezentanții statelor membre, la toate etapele negocierilor, având în vedere competențele Parlamentului în ceea ce privește acordurile în domeniul pescuitului;

Chestiuni privind dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului

S.  își exprimă îngrijorarea cu privire la relativa ineficacitate a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului în ceea ce privește sprijinul sectorial pentru țări terțe; subliniază faptul că, în conformitate cu deciziile Comisiei, fondurile atribuite sprijinului sectorial sunt prea reduse în termeni absoluți pentru a avea rezultate; consideră, prin urmare, că sunt necesare măsuri pentru a inversa această situație, sporind, de asemenea, eficacitatea sprijinului sectorial și favorizând o mai bună absorbție a acestor fonduri de către țările terțe.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

24.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru culturĂ Și educaȚie

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportor pentru aviz: Morten Løkkegaard

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

–   având în vedere propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 ( COM(2011)0398 , COM(2012)0388 ),

–   având în vedere proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară ( COM(2011)0403 ),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Un buget pentru Europa 2020” ( COM(2011)0500 ),

–   având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii” ( 2010/2211(INI) )[30],

–   având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a acțiunii „Erasmus pentru toți” - Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport ( COM(2011)0788 ),

–   având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea programului „Europa creativă” ( COM(2011)0785 ),

–   având în vedere propunerea de regulament al Consiliului de instituire, pentru perioada 2014-2020, a programului „Europa pentru cetățeni” ( COM(2011)0884 ),

–   având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice din 28 martie 2012 referitor la temeiul juridic al propunerii de regulament al Consiliului de instituire, pentru perioada 2014-2020, a programului „Europa pentru cetățeni”, finalizat în martie 2012,

–   având în vedere declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei intitulată „Parteneriatul pentru comunicarea privind Europa”, semnată la 22 octombrie 2008[31],

–   având în vedere documentul de strategie intitulat „Comunicarea despre Europa, pentru Europa și de către Europa”[32],

–   având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare ( 2007/2211(INI) [33],

A. întrucât educația, formarea și problemele tineretului reprezintă componente esențiale ale Strategiei Europa 2020 și ale unuia dintre obiectivele principale ale acesteia care vizează reducerea ratei abandonului școlar sub 10% și majorarea până la 40% a proporției tinerilor cu studii superioare;

B.  întrucât mobilitatea activităților de învățământ din domeniile educației, formării și tineretului contribuie la dezvoltarea personală și la dobândirea competențelor necesare pe piața forței de muncă a UE; întrucât aceasta contribuie, de asemenea, la crearea și păstrarea locurilor de muncă și la reducerea sărăciei, având un impact direct atât asupra redresării economice pe termen scurt a Europei, cât și asupra creșterii economice și productivității europene pe termen lung;

C. întrucât schimburile facilitate datorită mobilității activităților de învățământ din domeniile educației, formării și tineretului ajută la dezvoltarea participării active a cetățenilor la integrarea și coeziunea europene;

D. întrucât în 2009 miniștrii europeni responsabili pentru învățământul superior au stabilit obiectivul ca, în 2020, cel puțin 20% dintre absolvenții din cadrul Spațiului european al învățământului superior să beneficieze de o perioadă de studiu sau de un stagiu în străinătate;

E.  întrucât sectoarele culturale și creative din Europa aduc o contribuție importantă la diseminarea diversității culturale și lingvistice, la crearea și protejarea locurilor de muncă și, în plan mai general, la bunăstarea socială și economică a Europei, având un efect colateral pozitiv asupra altor sectoare economice, cum ar fi turismul și tehnologiile digitale;

F.  întrucât întreprinderile din sectorul cultural și creativ joacă un rol vital în domeniul inovării în contextul dezvoltării științifice, tehnologice și teritoriale și, prin urmare, sprijină Europa în atingerea obiectivelor sale în materie de creștere economică;

G. întrucât sectorului audiovizual îi revine un rol esențial pe plan economic, social și politic, spre exemplu în crearea de locuri de muncă pentru specialiști de înaltă calificare, orientate către viitor, precum și în protejarea și promovarea în continuare a pluralismului și libertății mass-mediei;

H. întrucât, potrivit Convenției UNESCO din 20 octombrie 2005 asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, activitățile, bunurile și serviciile culturale sunt de natură atât economică, cât și culturală, deoarece transmit identități, valori și semnificații și nu trebuie, prin urmare, să fie tratate ca având doar o valoare comercială;

I.   întrucât cultura europeană este de o mare diversitate și de înaltă calitate și ar trebui să fie integrată în mai mare măsură în eforturile diplomatice ale Europei;

J.   întrucât educația și cultura de calitate și accesibile reprezintă un instrument cheie pentru a consolida cetățenia europeană și a soluționa problema extremismului politic larg răspândit pe tot cuprinsul Europei;

K. întrucât stimularea participării cetățenilor este de o importanță primordială pentru Uniunea Europeană și, prin urmare, este necesar un program separat în domeniul cetățeniei;

L.  întrucât strategia de comunicare a UE este esențială pentru crearea unor legături mai strânse între Uniune și cetățenii săi; întrucât mijloacele de comunicare sociale și internetul sunt folosite tot mai mult de către cetățenii europeni și creează o oportunitate de interacțiune cu politicienii și decidenții politici într-un mod interactiv și bazat pe colaborare;

M. întrucât sportul de masă are o importanță esențială pentru promovarea de activități fizice favorabile unei stări bune de sănătate și incluziunii sociale,

Recomandări

Programele în curs

(i)  reamintește că programele actuale ale UE din domeniile educației, tineretului, mass-media și culturii sunt apropiate de cetățeni, se bucură de rate ridicate de implementare, produc efecte de levier și de contagiune semnificative, inclusiv rezultate economice semnificative și generează o valoare adăugată europeană evidentă și dovedită, prin comasarea resurselor, încurajarea mobilității și intensificarea cooperării dintre diverse sectoare și părți interesate;

(ii) subliniază că aceste programe joacă, totodată, un rol important în ceea ce privește orientarea politicilor naționale în direcțiile convenite la nivel comunitar și interguvernamental;

(iii) observă faptul că actualul program de învățare pe tot parcursul vieții contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea individuală a cetățenilor europeni prin organizarea unor sisteme de mobilitate la nivelul UE maximizând, astfel, sinergiile; reamintește că acest program are, totodată, un rol important în coordonarea și modernizarea politicilor naționale de învățământ și formare profesională și a instituțiilor corespunzătoare din statele membre;

(iv)  reamintește că la nivel mondial există un număr tot mai mare de inițiative de succes pentru formarea profesională online la distanță; solicită să fie incluse investițiile în inițiativele pentru formarea profesională online la distanță și în formarea competențelor digitale;

(v) subliniază că programul „Tineretul în acțiune” întărește strategia UE pentru tineret reînnoită (2010-2018) și contribuie la facilitarea participării tinerilor la toate nivelurile, prin promovarea incluziunii sociale prin intermediul învățării neoficiale și informale, prin acțiuni îndreptate spre sectorul voluntariatului și prin sprijinirea dezvoltării politicilor de tineret la nivelul UE și la nivel național;

(vi)  reamintește că atât programul MEDIA, cât și programul MEDIA Mundus contribuie la sprijinirea și consolidarea sectoarelor cinematografiei și producției audiovizuale europene și la cooperarea în acest domeniu între UE și țările terțe, precum și la întărirea competitivității sectorului audiovizual din UE; subliniază că aceste programe generează o valoare adăugată europeană semnificativă prin sprijinirea difuzării lucrărilor audiovizuale din UE, sporindu-le circulația și asigurându-le un public mai larg în UE și în afara ei;

(vii) subliniază că obiectivul programului MEDIA este conservarea și dezvoltarea diversității culturale și lingvistice a Europei și a patrimoniului său cinematografic și audiovizual prin garantarea accesibilității acestuia pentru public;

(viii) reamintește că programul „Cultura 2007” produce efecte colaterale economice importante și că are un rol deosebit în sprijinirea cooperării din sfera culturii și în promovarea diversității culturale și lingvistice a Europei;

(ix)  subliniază că, în cadrul eforturilor diplomatice ale UE, cooperarea în sectorul cultural și educațional va produce, de asemenea, efecte economice și alte efecte colaterale pozitive importante;

(x) reamintește că programul „Europa pentru cetățeni”, în curs de desfășurare, asigură implicarea a peste un milion de cetățeni în fiecare an în proiectele sale și aduce o contribuție importantă la dezvoltarea cetățeniei active și a activității de voluntariat, precum și la sensibilizarea opiniei publice în legătură cu valori europene precum solidaritatea, nediscriminarea și diversitatea culturală; remarcă faptul că noul program propus creează valoare adăugată aducând Uniunea mai aproape de cetățenii săi și generând o dezbatere transfrontalieră;

Propunerea Comisiei privind programul „Erasmus pentru toți”

(xi)  observă că propunerea Comisiei vizează fuziunea programelor curente de învățare pe tot parcursul vieții și „Tineretul în acțiune”, conținând și un capitol separat dedicat sportului, în conformitate cu noile responsabilități ale Uniunii din acest domeniu; consideră că pachetul financiar propus de 17 299 000 000 EUR reprezintă minimumul absolut, având în vedere ambițiile și anvergura noului program; subliniază, de asemenea, că suma foarte limitată prevăzută pentru toate sectoarele implicate, îndeosebi pentru sport, nu poate fi redusă fără a pune în pericol eficacitatea politicilor;

(xii) subliniază că propunerea Comisiei nu acoperă toți beneficiarii și toate acțiunile-țintă incluse în programele actuale: de exemplu, nu va mai exista o alocare bugetară separată pentru mobilitatea adulților; remarcă, de asemenea, în ceea ce privește învățământul superior, că este necesară o monitorizare atentă a intenției Comisiei de a exclude doctoranzii din cadrul programului Erasmus Mundus din domeniul de aplicare al programului Erasmus pentru toți și de a transfera finanțarea pentru sprijinirea mobilității acestora către Programul Orizont 2020, întrucât acest plan ar putea contribui la slăbirea legăturii dintre cercetare și învățământul superior (a cărei necesitate este reafirmată permanent de Procesul de la Bologna) și ar putea periclita strategiile de stabilire facilitate pe durata ultimilor trei ani de actualul program Erasmus Mundus și, de asemenea, ar putea ignora aspectul educațional al doctoratelor Erasmus Mundus, limitându-le, astfel, la cercetarea aplicată;

(xiii) recomandă cu insistență ca alocațiile pentru fiecare sector al educației, și anume învățământul preuniversitar, formarea și instruirea profesională, învățământul superior și educația pentru adulți și pentru tineret, descrise în expunerea de motive din cadrul propunerii, să fie incluse în temeiul juridic pentru a le face obligatorii din punct de vedere juridic și pentru a le supune unei decizii a autorității bugetare; este îngrijorat de faptul că alocațiile minime propuse reprezintă numai 56% din bugetul total; subliniază că este necesară o cifră mai mare pentru a asigura o finanțare fiabilă a diferitelor sectoare; recomandă, de asemenea, ca Parlamentul să facă o revizuire intermediară a alocărilor pe baza raportului de evaluare al Comisiei;

(xiv) atrage atenția asupra nivelului actual îngrijorător al șomajului în rândul tinerilor și observă cu îngrijorare că politica de tineret nu beneficiază de un grad de vizibilitate suficient în propunerea Comisiei; subliniază că este necesar să se creeze un capitol separat și o linie bugetară separată pentru activitățile care vizează tineretul;

(xv) remarcă includerea în propunere a unui program Erasmus pentru toți pentru a finanța mobilitatea la nivel de masterat; subliniază că acesta nu ar trebui să înlocuiască sistemele de granturi care funcționează deja, precum și importanța introducerii unor plafoane diferențiate în funcție de venituri, pentru a asigura sustenabilitatea la nivel social, în special în perioade de criză;

(xvi) subliniază necesitatea de a include un angajament ferm pentru incluziunea socială prin asigurarea unui acces egal la mobilitatea învățării prin intermediul educației și al formării profesionale la toate nivelurile; în acest sens, remarcă importanța asigurării unei participări la oportunități adaptate fiecărui individ, în special pentru studenții cu venituri mai reduse;

(xvii) remarcă faptul că Garanția europeană pentru tineret, însoțită de sprijinul adecvat, ar putea genera rezultate economice relevante dincolo de orizontul 2014;

(xviii) constată că programul UE în domeniul sportului poate să valorifice experiența acumulată prin acțiunile pregătitoare de dezvoltare a dimensiunii UE în domeniul sportului, astfel cum este prevăzut în articolul 165 din Tratatul de la Lisabona, în special în ceea ce privește incluziunea socială;

Propunerea Comisiei referitoare la programul „Europa creativă”

(xix) ia act de intenția Comisiei de a fuziona programele existente MEDIA, MEDIA Mundus și Cultura 2007; subliniază totuși că fuzionarea acestor programe ar putea submina succesul obținut în prezent în sectoarele respective; subliniază că este esențial, din motive de transparență și de vizibilitate, să se creeze alocații bugetare separate și linii bugetare separate pentru componentele MEDIA și Cultură și pentru componenta transsectorială;

(xx) ia act de bugetul avut în vedere de Comisie, în valoare de 1 801 000 000 EUR; consideră că această sumă reprezintă minimumul absolut care poate asigura funcționarea integrală a noului program multianual propus; relevă că resursele foarte limitate furnizate pentru programele MEDIA și Cultura nu pot fi reduse în continuare fără a pune în pericol eficacitatea acestora;

(xxi) subliniază că alocațiile indicative prevăzute pentru componentele MEDIA și Cultură și pentru componenta transsectorială nu sunt incluse în temeiul juridic, ci numai în expunerea de motive din cadrul propunerii; subliniază că în temeiul juridic trebuie prevăzută o separare clară a componentelor pentru a o face obligatorie din punct de vedere juridic și pentru a o supune deciziei autorității bugetare;

(xxii) subliniază că actuala lipsă sau natura marginală a investițiilor în domeniul culturii, realizate în cadrul mai multor programe și rubrici bugetare ale UE, face necesară evitarea risipirii potențialului sectorului cultural de stimulare a inovației pierzând, astfel, oportunitatea de a promova creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;

(xxiii) afirmă că acțiunile lansate de Programul Europa creativă ar trebui să urmărească obiective și rezultate care să țină seama nu numai de factorii economici, ci și de considerațiile de ordin social și cultural, respectând totodată natura duală a acestui sector;

(xxiv) salută ideea unui instrument financiar care să soluționeze problema dificultăților cu care se confruntă operatorii din sectorul cultural și creativ în obținerea creditelor și recomandă ca garanțiile oferite intermediarilor financiari prin intermediul instrumentului respectiv să fie furnizate pe baza unor portofolii prestabilite, echilibrate și să asigure accesul egal pentru toate statele membre și toate tipurile de operatori, atât cu caracter lucrativ, cât și nelucrativ, precum și o gestiune transparentă și supravegheată;

Propunerea Comisiei referitoare la programul „Europa pentru cetățeni”

(xxv) observă că pachetul financiar propus pentru implementarea programului se ridică la 229 000 000 EUR, ceea ce reprezintă o creștere foarte mică față de bugetul programului aflat în curs de desfășurare; subliniază că această sumă reprezintă minimumul absolut care poate asigura funcționarea integrală a programului propus;

(xxvi) constată cu îngrijorare că alocațiile indicative pentru fiecare componentă nu sunt incluse nici în cuprinsul propunerii, nici în anexe; subliniază că aceste alocații trebuie incluse în temeiul juridic pentru a le supune deciziei autorității bugetare;

(xxvii)  subliniază că pachetul financiar pentru noul program ar trebui să fie disponibil în egală măsură tuturor grupurilor participante;

(xxviii)  recomandă cu fermitate să se acorde prioritate pe plan bugetar proiectelor ușor accesibile și la scară redusă, care sunt cât mai aproape de cetățeni;

(xxix)   susține cu insistență că propunerea Comisiei privind „Europa pentru cetățeni” ar trebui adoptată prin intermediul procedurii de codecizie;

Observații de ordin general

(xxx) subliniază importanța flexibilității în contextul cheltuielilor multianuale și constată că existența rubricilor mici, cum ar fi actuala rubrică 3b, împiedică realocarea fondurilor între programe; îndeamnă evitarea rubricilor mici și a subrubricilor în următorul CFM;

(xxxi) reamintește că investițiile realizate în perioada 2007-2013 de Fondul social european și de Fondul european de dezvoltare regională ar trebui să reprezinte peste 72 de miliarde EUR pentru educație și formare profesională și 60 de miliarde EUR pentru cercetare și inovare; consideră că există oportunități pentru finanțarea măsurilor în sectorul cultural prin intermediul anumitor programe ale Uniunii, cum ar fi Fondurile structurale sau instrumentele pentru acțiune externă; subliniază, așadar, importanța maximizării sinergiilor și a efectelor multiplicatoare dintre diferitele componente ale bugetului, în special dintre politicile structurale, pe de o parte, și politicile din domeniile educației, formării, tineretului și culturii, pe de altă parte;

(xxxii)  solicită să se depună eforturi pentru a asigura faptul că mobilitatea învățării pentru adulți (inclusiv pentru lucrători și cursanții adulți) este eligibilă pentru finanțare în cadrul Fondurilor structurale și că finanțarea respectivă este mai ușor de accesat;

(xxxiii)  recomandă ca, în cadrul viitoarei propuneri privind CFM, să se îmbunătățească accesibilitatea oportunităților pentru cetățeni și părțile interesate; în acest sens, consideră că este important să se simplifice sarcinile administrative și financiare legate de programele UE;

(xxxiv)  consideră că ONG-urile sunt actori importanți pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în viitorul CFM și recomandă în mod ferm să se recunoască rolul acestora de actori cheie în cadrul dialogului civil la nivel european și să li se acorde un sprijin administrativ și financiar adecvat, în special în perioadele de criză;

(xxxv)  subliniază importanța Instrumentului european de vecinătate în ceea ce privește promovarea mobilității și sprijinirea societății civile în țările PEV; reamintește, în acest context, necesitatea de a menține echilibrul în distribuirea fondurilor între dimensiunea sudică și dimensiunea estică a PEV;

(xxxvi)  reamintește că mijloacele de comunicare sociale și internetul sunt folosite tot mai mult de către cetățenii europeni ca sursă de informare și de conținut cultural, precum și ca o oportunitate de interacțiune cu politicienii și decidenții politici într-un mod interactiv și bazat pe colaborare; invită instituțiile UE să utilizeze mijloacele de comunicare sociale și alte instrumente online și să interacționeze mai activ cu cetățenii, de exemplu, prin folosirea unor programe ca Sharing Europe; invită instituțiile UE să pună la dispoziție, pentru reutilizare, mai multe informații din sectorul public;

(xxxvii) recomandă cu insistență să se creeze un temei juridic specific pentru comunicare și să se majoreze atât creditele de angajament, cât și cele de plată destinate măsurilor din domeniul comunicării, pentru a se îmbunătăți dialogul cu cetățenii.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

18.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportoare pentru aviz: Dagmar Roth-Behrendt

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

Justiție

1.  consideră drept o prioritate absolută elaborarea unei legislații simple, clare și ușor de înțeles, pentru a asigura un nivel ridicat de transparență a legislației UE și a garanta o aplicare eficace a acesteia; în această privință, evidențiază necesitatea de a sprijini dezvoltarea în continuare a spațiului european de justiție prin resurse financiare adecvate, obiectivul urmărit fiind ca cetățenii să beneficieze de standarde aplicabile la nivelul întregii UE, de un nivel de bază de justiție, de un tratament nediscriminatoriu și de posibilitatea deplină de a-și exercita drepturile oriunde în Europa;

2.  consideră că este esențial ca UE să aloce resurse financiare semnificative pentru o serie de programe financiare destinate să sprijine legislația și politicile europene din domeniul justiției, axându-se pe probleme transfrontaliere care pot fi abordate în mod corespunzător numai prin acțiuni coordonate la nivelul UE;

3.  subliniază faptul că majorarea resurselor propuse pentru programul Justiție 2014-2020 ar putea conduce la progrese în ceea ce privește accesul neîngrădit la justiție, formarea juridică riguroasă și cooperarea judiciară eficace în materie civilă și penală și solicită o majorare cu 5 % a pachetului financiar alocat acestui program;

Administrație

4.  este de acord cu necesitatea exprimată de Comisie de a raționaliza cheltuielile administrative; subliniază însă că este esențial să se ajungă la un echilibru între realizarea de economii suplimentare și garantarea faptului că instituțiile își pot îndeplini sarcinile și îndatoririle în conformitate cu obligațiile și competențele ce le sunt conferite prin tratate, ținând cont de provocările dificile cauzate de actuala criză economică;

5.  observă în acest sens că 80 % din economiile prevăzute de Comisie provin dintr-o reducere propusă cu 5 % a personalului; își exprimă dezacordul profund față de aplicarea unei reduceri lineare de personal în toate instituțiile, organele și agențiile, dat fiind că rolurile și responsabilitățile care le-au fost conferite prin tratate diferă în mare măsură; subliniază faptul că fiecare dintre acestea ar trebui să poată decide unde și ce reduceri să opereze, astfel încât buna lor funcționare să nu fie afectată;

6.  reamintește că administrația publică europeană a făcut în 2004 obiectul unei reforme aprofundate care a generat deja economii de 3 miliarde EUR și care va continua să genereze economii la bugetul UE de aproximativ 5 miliarde EUR până în 2020; observă că cheltuielile administrative ale UE reprezintă numai 5,8 % din cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2007-2013, care reprezintă, la rândul său, aproximativ 1 % din VNB-ul UE;

7.  recunoaște faptul că autoritățile bugetare trebuie să țină seama de contextul economic și social, care va fi diferit pe perioada următorului CFM, dar subliniază că, acum mai mult ca oricând, UE are nevoie de o administrație publică eficientă, cu un personal de înaltă calificare și multilingv, recrutat pe o bază geografică cât mai largă dintre cetățenii statelor membre și în rândul căruia să fie asigurat un echilibru de gen corespunzător; subliniază faptul că membrii personalului trebuie să fie independenți, să respecte cele mai înalte standarde profesionale și să fie dispuși să își părăsească țara de origine; în plus, observă că personalul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a-și putea îndeplini îndatoririle într-un mod cât mai eficient și mai loial;

8.  se va opune cu fermitate oricăror măsuri care încalcă statutul juridic al funcționarilor în ceea ce privește drepturile fundamentale, principiile generale de drept al Uniunii și principiul justiției sociale și care pun în pericol buna funcționare a administrației UE și îndeplinirea misiunii sale de a servi interesul cetățenilor și al Uniunii.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

20.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru libertĂȚi civile, justiȚie Și afaceri interne

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportoare pentru aviz: Monika Hohlmeier

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

1.  ia act de noua structură a rubricii 3 pentru securitate și cetățenie; consideră că includerea „siguranței alimentare”, a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, a Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante și a Agenției Europene pentru Medicamente în noua rubrică 3 este contestabilă și nu reflectă obiectivul general al rubricii dedicate securității și cetățeniei; sugerează să se modifice titlul în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 iunie 2011 privind investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii[34], titlul propus fiind „Cetățenie, libertate, securitate și justiție”;

2.  consideră că suma totală dedicată spațiului de libertate, securitate și justiție nu reflectă în mod adecvat consolidarea acestui spațiu prin intermediul Tratatului de la Lisabona și sarcinile și provocările tot mai importante;

3.  subliniază necesitatea de a asigura o utilizare eficace și o bună gestionare a fondurilor pentru a evita ca statele membre să își urmărească propriile interese naționale;

4.  subliniază că simplificarea structurilor de finanțare, oferind în același timp și flexibilitate, trebuie să mențină previzibilitatea și fiabilitatea și că o parte adecvată trebuie garantată pentru fiecare obiectiv al fondurilor specifice;

5.  subliniază că este necesar ca activitățile finanțate să prezinte o valoare adăugată europeană și să existe un echilibru adecvat între obiectivele de politică în cazul tuturor fondurilor și programelor;

6.  salută simplificarea structurilor de finanțare prin instituirea Fondului pentru azil și migrație și a Fondului pentru securitatea internă, precum și normele general aplicabile referitoare la programare, gestiune, control și raportare, cu condiția păstrării unui echilibru între diferitele priorități din cadrul fondurilor; atrage atenția asupra faptului că simplificarea instrumentelor din domeniul afacerilor interne va reduce numărul de temeiuri juridice și normele lor de aplicare și va permite o mai bună înțelegere a acestora din urmă de către toate părțile interesate;

7.  consideră că o parte importantă a resurselor financiare ar trebui alocată în cadrul Fondului pentru azil și migrație, în special pentru a sprijini obiectivele aferente actualelor fonduri pentru refugiați și pentru integrare; ia act de accentul special asupra măsurilor de relocare și transfer; subliniază că este necesar ca activitățile finanțate să prezinte o valoare adăugată europeană și să existe un echilibru adecvat între obiectivele de politică;

8.  reamintește faptul că au fost deja planificate noi elemente, cum ar fi sistemul PNR al UE sau pachetul „frontiere inteligente”; consideră că Fondul pentru securitatea internă ar trebui să dispună de resurse financiare adecvate pentru a-i permite să își îndeplinească obiectivele, subliniind în același timp că toate acțiunile sale trebuie să respecte Carta drepturilor fundamentale; solicită finanțare pentru dezvoltarea de controale la frontieră care să țină seama de necesitatea protecției și care să respecte în totalitate drepturile fundamentale ale migranților;

9.  subliniază necesitatea ca utilizarea Fondului pentru securitate internă să reflecte obiectivul de a consolida spațiul de libertate, securitate și justiție și de a asigura coordonarea între statele membre în ceea ce privește dezvoltarea unui control uniform și de înaltă calitate la frontierele externe; consideră, în plus, că investițiile în infrastructură, echipamente, mijloace de transport și sisteme TI ar trebui să contribuie la satisfacerea standardelor comune de securitate și la eficacitatea operațiunilor comune coordonate de FRONTEX;

10. subliniază că programul „Justiție” beneficiază de o finanțare adecvată; subliniază necesitatea de a asigura un echilibru adecvat între fondurile atribuite diferitelor obiective;

11. consideră că eforturile în direcția respectării drepturilor copiilor și protecției acestora ar trebui să devină vizibile în cadrul liniilor bugetare specifice, astfel încât sursele de fonduri să poată fi recunoscute și monitorizate, iar eficiența fondurilor să poată fi evaluată;

12. salută propunerea referitoare la programul „Drepturi și cetățenie”; subliniază că simplificarea structurilor de finanțare nu ar trebui să ducă la reducerea nivelului resurselor financiare comparativ cu nivelul disponibil în programele din perioada 2007-2013 și, prin urmare, regretă propunerea Comisiei de a reduce finanțarea; solicită o majorare a bugetului pentru a promova și proteja drepturile fundamentale și pentru a combate rasismul, xenofobia și toate formele de discriminare, în special în contextul unui climat de intoleranță și tumult social în creștere de care Europa a dat dovadă în urma actualei crize financiare;

13. regretă abordarea statică a finanțării agențiilor din spațiul de libertate, securitate și justiție, care nu reflectă extinderea sau restrângerea sarcinilor;

14. consideră, în special, că bugetul FRONTEX, al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) și al Oficiului European de Poliție (Europol) nu este în conformitate cu extinderea substanțială a sarcinilor acestora; în acest sens, pune în evidență mandatul recent modificat al FRONTEX, începerea activității și programul EASO, precum și crearea Centrului european de combatere a criminalității informatice în cadrul Europol;

15. subliniază necesitatea unei evaluări adecvate a măsurilor existente și atrage atenția că trebuie realizate în mod obligatoriu evaluări corespunzătoare de impact înaintea prezentării de noi propuneri legislative.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

9.10.2012

AVIZ al Comisiei pentru afaceri CONSTITUȚIONALE

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la raportul interimar în vederea obținerii unui rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportor pentru aviz: Rafał Trzaskowski

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

Amendamentul  1

Proiect de raport interimar

Propunere de rezoluție

Considerentul D

Amendamentul  2

Proiect de raport interimar

Propunere de rezoluție

Considerentul J

Amendamentul  3

Proiect de raport interimar

Propunere de rezoluție

Punctul 7

Amendamentul  4

Proiect de raport interimar

Propunere de rezoluție

Punctul 8

Amendamentul  5

Proiect de raport interimar

Propunere de rezoluție

Punctul 22

Amendamentul  6

Proiect de raport interimar

Propunere de rezoluție

Punctul 24

Amendamentul  7

Proiect de raport interimar

Propunere de rezoluție

Punctul 26

Amendamentul  8

Proiect de raport interimar

Propunere de rezoluție

Punctul 62

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

20.9.2012

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar în vederea ajungerii la un rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020

( COM(2011)0398 – COM(2012)0388 – 2011/0177(APP) )

Raportoare pentru aviz: Inês Cristina Zuber

Mod

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele sugestii:

Referiri și/sau considerente

–   având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–   având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

A. întrucât strategia Comisiei referitoare la aspectele de egalitate între femei și bărbați din următorul CFM urmărește acordarea unui răspuns mai flexibil la provocările viitoare cu care se vor confrunta femeile; întrucât nealocarea unor fonduri concrete riscă să determine reducerea finanțării comparativ cu CFM actual;

B.   întrucât Strategia privind egalitatea dintre bărbați și femei 2010-2015 afirmă că următorul cadru financiar multianual va sprijini implementarea acțiunilor prevăzute în cadrul strategiei;

C. întrucât propunerea actuală pentru CFM pentru perioada 2014-2020 nu reflectă importanța creșterii investițiilor în aspectele legate de egalitatea între femei și bărbați și drepturile femeilor, printre altele, ca un răspuns necesar la criza economică și financiară actuală,

Recomandări

(i)       subliniază faptul că integrarea aspectelor legate de egalitatea între femei și bărbați și alocarea resurselor specifice trebuie să aibă loc în paralel și că, prin urmare, alocarea resurselor specifice nu poată fi înlocuită de obiective orizontale; solicită o abordare dublă care să asigure eficiență și previzibilitate și care va constitui norma în toate instrumentele principale de finanțare; subliniază necesitatea unei utilizări mai robuste și mai eficiente a politicilor privind egalitatea de gen și a instrumentelor de integrare a dimensiunii de gen în următoarea perioadă de programare;

(ii)      invită Comisia și Consiliul să aplice procese de alocare bugetară care să integreze dimensiunea de gen în CFM pentru perioada 2014-2020; subliniază că CFM ar trebui să includă instrucțiuni adresate Comisiei pentru ca aceasta să includă dimensiunea de gen în procesul bugetar al UE și în utilizarea diferitelor instrumente de finanțare;

(iii) subliniază că CFM ar trebui să furnizeze o analiză a priorităților sale bugetare, precum și o defalcare a tuturor alocărilor pentru politicile și programele care au o componentă specifică de gen;

(iv) subliniază necesitatea creșterii finanțării pentru acțiunile în domeniul egalității de gen, în ceea ce privește atât ocuparea forței de muncă și creșterea economică, pentru a aborda segregarea de gen orizontală și verticală și pentru a combate diferențele de gen în remunerare și pensii și rata din ce în ce mai mare de sărăcie în rândul femeilor, cât și drepturile și democrația invită Comisia și Consiliul să instituie egalitatea între femei și bărbați ca obiectiv specific în Programul „Drepturi și Cetățenie”, precum și să se asigure că programul Daphne reprezintă un subcapitol independent în același program;

(v) invită Comisia și Consiliul să includă obiectivele privind egalitatea între femei și bărbați în normele care reglementează fondurile structurale, precum și în principalele programe de finanțare ale UE (din domeniul sănătății și mediului, educației, tineretului, economiei etc.) și să se asigure că le sunt alocate fonduri; sprijină o aplicare mai strategică a FSE pentru promovarea egalității dintre femei și bărbați, a accesului și reintegrării pe piața muncii, precum și a combaterii șomajului, a sărăciei, a excluziunii sociale și a tuturor formelor de discriminare; solicită Comisiei să propună măsuri active de sprijinire a ocupării forței de muncă feminine în zonele rurale prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală;

(vi) invită Comisia și Consiliul să asigure alocarea constantă de fonduri pentru Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, fără nicio reducere, pentru a permite institutului să funcționeze la întreaga capacitate și să furnizeze statelor membre și președințiilor Consiliului Uniunii Europene, statistici și analize ale politicilor de gen în UE;

(vii)                subliniază că Strategia Comisiei pentru egalitatea între femei și bărbați (2010-2015) și strategia pentru următorii cinci ani după 2015, precum și rapoartele anuale referitoare la egalitatea de gen ar trebui să reprezinte un indiciu fundamental în ceea ce privește domeniile către care ar trebui orientate cheltuielile luând în considerare, în special, riscul ridicat de sărăcie și excludere socială a celor mai vulnerabile categorii, cum ar fi femeile în vârstă și mamele singure;

(viii )    constată că elaborarea unor programe de finanțare pe scară largă va împiedica ONG-urile mai mici, inclusiv organizațiile pentru femei, să beneficieze de finanțarea UE pentru proiecte, îngreunând contribuția unică a acestora la îmbunătățirea calității politicii și a legislației în domeniul egalității de gen; solicită acordarea în continuare a unor subvenții mai mici, alături de cele mai mari, pentru a garanta că ONG-urile mai mici vor continua să aibă acces la finanțare din partea UE în viitor;

(ix) invită Comisia și Consiliul să se asigure că toate alocațiile bugetare din cadrul financiar multianual 2014-2020 vor respecta principiul egalității de gen și vor promova integrarea egalității de gen în toate politicile Uniunii;

(x) atrage atenția asupra faptului că egalitatea de șanse între femei și bărbați ar trebui mai clar definită ca obiectiv și asociată cu alocarea de fonduri în toate acțiunile și programele externe ale UE;

(xi) subliniază importanța integrării dimensiunii de gen în cadrul bugetelor ca instrument de bună guvernare, menit să îmbunătățească eficiența și echitatea, monitorizarea corectă a modului în care alocările bugetare afectează șansele economice și sociale ale femeilor și bărbaților, precum și flexibilitatea în ceea ce privește restructurarea creditelor bugetare ce afectează în mod negativ realizarea egalității de gen; consideră că o analiză de fond a chestiunilor de gen din cadrul procesului de planificare bugetară la nivelul UE va îmbunătăți direcționarea resurselor în sensul promovării egalității și a coeziunii sociale;

Modificări

Modificarea  1

Propunere modificată de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020

Considerentul 14 a (nou)

Modificarea  2

Propunere modificată de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020

Articolul 12 – paragraful 1

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE