Document de ședință
9.11.2012
***I
RAPORT
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene de securitate față de criminalitate
( COM(2011)0335 – C7‑0155/2011 – 2011/0146(COD) )
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
Raportor: Timothy Kirkhope
PR_COD_1rej
Legenda simbolurilor utilizate |
* Procedura de consultare *** Procedura de aprobare ***I Procedura legislativă ordinară (prima lectură) ***II Procedura legislativă ordinară (a doua lectură) ***III Procedura legislativă ordinară (a treia lectură) (Procedura indicată se bazează pe temeiul juridic propus în proiectul de act.)
|
Amendamente la un proiect de act |
În amendamentele Parlamentului, modificările aduse proiectului de act sunt evidențiate prin caractere cursive aldine. Evidențierea cu caractere cursive simple este o indicație pentru serviciile tehnice, referitoare la elemente ale proiectului de act propuse pentru a fi corectate în vederea elaborării textului final (de exemplu elemente evident greșite sau omise într-o anumită versiune lingvistică). Propunerile de corectură sunt supuse acordului serviciilor tehnice în cauză.
Antetul amendamentelor referitoare la un act existent pe care proiectul de act urmărește să îl modifice cuprinde două rânduri suplimentare prin care se indică actul existent și, respectiv, dispoziția vizată a acestuia. Fragmentele preluate ca atare dintr-o dispoziție a unui act existent pe care Parlamentul dorește să o modifice, dar pe care proiectul de act nu a modificat-o, sunt evidențiate cu caractere aldine. Eventualele eliminări ale unor astfel de fragmente sunt semnalate prin simbolul [...].
|
CUPRINS
Pagina
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN...................5
EXPUNERE DE MOTIVE..........................................................................................................6
PROCEDURĂ.............................................................................................................................8
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene de securitate față de criminalitate
( COM(2011)0335 – C7‑0155/2011 – 2011/0146(COD) )
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului ( COM(2011)0335 ),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 338 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0155/2011),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne ( A7-0365/2012 ),
1. respinge propunerea Comisiei,
2. invită Comisia să își retragă propunerea și să prezinte o nouă propunere;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
EXPUNERE DE MOTIVE
Introducere
Statisticile comune la nivelul UE constituie o bază importantă pentru dezvoltarea politicilor UE. Aceasta se aplică cu atât mai mult în sfera dreptului penal ca și competență mixtă (articolul 4 TFUE), în cadrul căreia UE este obligată să respecte principiul subsidiarității (articolul 5 TUE) și prin care dreptul penal este legat de înțelegerea drepturilor fundamentale într-o societate liberă. De aceea, instrumentele adecvate și necesare pentru UE ar trebui concepute și adoptate numai pe baza unor statistici comune și a unor informații contextuale solide și coerente. Importanța statisticilor a fost evidențiată în mai multe rânduri, cum ar fi în Programul de la Haga referitor la prevenirea infracțiunilor[1] și, mai recent, în Programul de la Stockholm[2], acesta din urmă stipulând că „statisticile adecvate, fiabile și comparabile (atât în timp, cât și între statele membre și regiuni) sunt o condiție preliminară necesară, inter alia pentru luarea de decizii bazate pe probe privind necesitatea unei acțiuni, punerea în aplicare a deciziilor și eficacitatea acțiunilor” (punctul 4.3.3.). Au fost propuse și adoptate două planuri de acțiune, Planul de acțiune 2006-2010[3] și Planul de acțiune 2011-2015[4].
Cu toate acestea, necesitatea acestor date nu echivalează cu o „carte blanche” pentru acceptarea automată a instrumentului propus. Orice instrument propus trebuie să fie solid și coerent din punct de vedere metodologic și trebuie să se bazeze pe o analiză a costurilor și beneficiilor în ceea ce privește fondurile utilizate și rezultatele așteptate. În această privință, majoritatea a considerat că propunerea ridică o serie de întrebări esențiale, la care Comisia nu a răspuns, deși au avut loc consultări și runde de întrebări extinse între Comisie, raportor și raportorii alternativi, în cadrul reuniunilor LIBE și al reuniunilor speciale organizate de raportor.
Metodologia
Propunerea ridică semne de întrebare cu privire la metodologia folosită, în special cu privire la tipurile de întrebări puse, întrucât unele dintre acestea sunt sensibile și este dificil de imaginat valoarea adăugată sau veridicitatea răspunsurilor. De exemplu, s-a subliniat că întrebările privind eventualele probleme de droguri ale unui respondent, privind posesia unei arme sau privind frica de terorism pot genera interpretări eronate. Fără a intra într-o dezbatere privind metodologia statistică în general, este responsabilitatea Comisiei să propună un instrument perfect coerent și clar, care să nu ridice probleme și să nu prezinte incoerențe metodologice evidente. Sondajele referitoare la victimizare reprezintă un tip de sondaj „subiectiv”, care măsoară nivelul de victimizare al unei persoane și sentimentele legate de criminalitate. Ca atare, întrebările ar trebui redactate într-o manieră clară și precisă, permițând răspunsuri cât mai clare, a căror analiză să poată fi folosită în conceperea viitoarelor politici. Răspunsurile trebuie să lase o marjă cât mai redusă pentru interpretări divergente, întrucât „frica statistică de criminalitate” poate fi cu ușurință interpretată greșit. Aceste probleme au fost ridicate de membri în cursul mai multor reuniuni comune sau bilaterale cu Comisia și Eurostat. Din păcate, explicațiile oferite au fost considerate nesatisfăcătoare de către majoritate. În plus, caracterul aleatoriu al sondajului ridică și alte probleme din punctul de vedere al unor deputați.
Se poate obține o valoare adăugată numai dacă aceste sondaje sunt realizate în toate statele membre ale UE, fără excepțiile care există acum (a se vedea articolul 3, care stipulează că „Franța și Irlanda nu sunt obligate să colecteze date privind violența între membrii aceleiași gospodării”). Conform majorității, dacă nu se realizează un sondaj cuprinzător în toate statele membre UE, utilitatea unei astfel de operațiuni costisitoare și complicate este discutabilă. Mai mult, majoritatea subliniază problema valorii adăugate reale a sondajului dacă se are în vedere lipsa de informații concrete privind modul în care aceste rezultate vor fi utilizate în propunerile legislative viitoare. Nu am primit un răspuns clar la întrebarea referitoare la care vor fi beneficiile sondajului pentru instituțiile UE.
Finanțarea
De asemenea, nici cheltuielile indicate, de 12 000 000 EUR, nu au fost explicate în mod clar și adecvat. În această privință, ar fi necesar ca Comisia să precizeze numărul de state membre care efectuează deja astfel de sondaje și costurile acestora, și să compare și să analizeze valoarea adăugată și costurile sondajelor anterioare cofinanțate de Comisie, cum ar fi Ancheta europeană privind criminalitatea și siguranța (UE ICS)[5], pentru a răspunde la întrebarea privind posibilitatea unei cooperări fără un act legislativ (de exemplu, prin intermediul Grupului de lucru Eurostat etc.). Explicația actuală din fișa financiară legislativă, că au fost trase concluziile de rigoare din experiențele similare din trecut, nu oferă un răspuns satisfăcător. Având în vedere imprecizia acestei indicații, trebuie oferită o justificare clară pentru suma menționată de 12 000 000 EUR, în special în această perioadă de criză și dificultăți financiare, în care instituțiile UE ar trebui să fie un exemplu în privința analizelor de rentabilitate din sectorul public.
Concluzie
Având în vedere faptul că argumentele prezentate în sprijinul sondajului sunt neconvingătoare, raportorul, pe baza unor consultări ample cu raportorii alternativi și a deciziilor majorității grupurilor politice, propune respingerea propunerii legislative susmenționate. Raportorul se așteaptă ca Comisia să soluționeze problemele indicate atunci când va pregăti o nouă propunere legislativă pe această temă.
PROCEDURĂ
Titlu | Statisticile europene de securitate față de criminalitate | |||
Referințe | COM(2011)0335 – C7-0155/2011 – 2011/0146(COD) | |||
Data prezentării la PE | 8.6.2011 |
|
|
|
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | LIBE 9.6.2011 |
|
|
|
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare Data anunțului în plen | BUDG 9.6.2011 |
|
|
|
Avize care nu au fost emise Data deciziei | BUDG 6.7.2011 |
|
|
|
Raportor(i) Data numirii | Timothy Kirkhope 19.9.2011 |
|
|
|
Examinare în comisie | 12.1.2012 | 11.10.2012 | 6.11.2012 |
|
Data adoptării | 6.11.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 31 1 19 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Jan Philipp Albrecht, Edit Bauer, Mario Borghezio, Rita Borsellino, Emine Bozkurt, Arkadiusz Tomasz Bratkowski, Simon Busuttil, Philip Claeys, Carlos Coelho, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Ioan Enciu, Frank Engel, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Monika Flašíková Beňová, Hélène Flautre, Kinga Gál, Kinga Göncz, Nathalie Griesbeck, Ágnes Hankiss, Anna Hedh, Salvatore Iacolino, Sophia in ‘t Veld, Timothy Kirkhope, Juan Fernando López Aguilar, Svetoslav Hristov Malinov, Véronique Mathieu, Anthea McIntyre, Nuno Melo, Louis Michel, Claude Moraes, Antigoni Papadopoulou, Georgios Papanikolaou, Jacek Protasiewicz, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Nils Torvalds, Wim van de Camp, Axel Voss, Renate Weber, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka, Auke Zijlstra | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Michael Cashman, Stanimir Ilchev, Jean Lambert, Antonio Masip Hidalgo, Kārlis Šadurskis | |||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final | Martina Anderson | |||
Data depunerii | 9.11.2012 | |||