Amendamentul

(2) ASI ar trebui să definească domeniile prioritare pe termen lung pentru Institutul European de Inovare şi Tehnologie (denumit în continuare „EIT”), promovând excelenţa şi participarea la scară largă în întreaga UE, şi să includă o evaluare a impactului său economic şi social şi a capacităţii de a genera cea mai bună valoare adăugată a inovării. ASI ar trebui să ţină seama de rezultatele monitorizării şi evaluării EIT.

Amendamentul

(2a) Deşi excelenţa în învăţământul superior, în cercetare şi inovare există în mod clar în întreaga Uniune, aceasta este în continuare mult prea des fragmentată. Europa trebuie să elimine această lipsă de cooperare strategică transfrontalieră - ţări, sectoare şi discipline - pentru a crea suficientă masă critică în triunghiul cunoaşterii, pentru a contribui la realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020, educaţia, cercetarea şi inovarea devenind mai mult decât suma componentelor lor.

Asigurând o integrare mai accentuată a componentelor triunghiului cunoaşterii, consolidând cooperarea dintre sistemele educaţionale, cercetare şi mediul de afaceri, dezvoltând programe şcolare şi de doctorat noi, implicând toţi actorii importanţi în contextul globalizării şi al digitalizării economiei, EIT va contribui la accelerarea educaţiei, a cercetării şi a inovării ca instrumente-cheie atât de realizare a unui model economic sustenabil şi competitiv, cât şi de generare şi de menţinere a viitoarelor locuri de muncă.

Folosind un concept de inovare flexibil, bazat pe interesul public şi pe provocările societăţii – care se axează pe educaţie, pe inovarea tehnologică şi pe inovarea orientată spre produse şi pe impactul social al acesteia –, mobilizând şi stimulând investiţiile sectorului privat, precum şi o cooperare fructuoasă între institutele de învăţământ şi de cercetare, inclusiv între organizaţiile pentru cercetare şi tehnologie (OCT), întreprinderi, guverne şi cetăţeni, EIT va contribui la crearea unor platforme şi instrumente de colaborare la nivel universitar, cum ar fi reţelele deschise, standardele deschise, polurile, schimbul de cunoştinţe şi de idei.

EIT este organismul eficient al Uniunii de abordare a nevoilor noi, emergente, de identificare a soluţiilor inovatoare şi de consolidare a impactului acestora asupra societăţii. Accentuând participarea în vederea diseminării excelenţei în întreaga Europă, susţinând sinergiile puternice şi complementaritatea, adoptând flexibilitatea şi responsabilitatea, precum şi printr-un angajament constant în favoarea deschiderii, a transparenţei şi a implicării externe, EIT poate, de asemenea, promova în mod activ adoptarea şi acceptarea inovărilor de către societate în general.

Amendamentul

Obiectul

Prin prezenta decizie se instituie Agenda strategică de inovare („ASI”) a Institutului European de Inovare şi Tehnologie („EIT”) pentru perioada 2014 - 2020.

Amendamentul

Articolul 1a

Obiectivele Agendei strategice de inovare

(1) ASI subliniază priorităţile EIT pentru perioada 2014-2020, precum şi modalităţile de funcţionare a acestuia. Prin urmare, aceasta reprezintă un instrument-cheie de orientare a direcţiei strategice a EIT, acordând, totodată, institutului o autonomie considerabilă pentru definirea soluţiilor şi a mijloacelor de atingere a obiectivelor stabilite. În centrul EIT se află inovarea bazată pe provocările societăţii - care se axează pe educaţie, inovarea tehnologică şi inovarea orientată spre produse, precum şi pe flexibilitate.

(2) ASI facilitează coordonarea politicilor şi coerenţa dintre diferitele instrumente ale acestora şi creează sinergii cu privire la politica de inovare, prin adoptarea unei abordări cu adevărat holistice, axate pe provocările majore ale societăţii, EIT funcţionând ca un „catalizator al inovării”, care ajută la crearea în Europa a unor modele de inovare deschise şi favorabile incluziunii şi care devine un institut mondial de inovare recunoscut şi renumit la nivel internaţional.

(3) De aceea, EIT este organismul Uniunii care abordează în mod efectiv nevoile noi şi emergente, care identifică soluţiile inovatoare şi care consolidează impactul acestora asupra societăţii. Adoptând flexibilitatea şi responsabilitatea, precum şi printr-un angajament constant în favoarea deschiderii, a transparenţei şi a implicării externe, conform ASI, EIT poate promova în mod activ adoptarea şi acceptarea inovărilor noi de către societate în general, creând soluţii sustenabile de diseminare şi adoptare a tehnologiilor noi de către consumatorii finali, cetăţeni şi societate în general, prin acordarea unei atenţii deosebite stimulării demersurilor noi de cercetare şi inovare destinate unor nevoi speciale din diferite medii de antreprenoriat.

(4) ASI este un instrument-cheie pentru politica de inovare al EIT, pentru crearea de locuri de muncă şi pentru dezvoltarea durabilă, pentru promovarea participării la scară largă în vederea diseminării excelenţei în întreaga Europă, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de generare a locurilor de muncă pentru tinerii absolvenţi în cadrul proiectelor ASI.

(5) Scopul ASI este de a susţine potenţialul EIT de a dezvolta noi modele de finanţare, precum premiile pentru inovare, permiţând maximizarea beneficiilor publice de pe urma finanţării cercetării şi garantând că inovarea nu face doar să răspundă nevoilor celor mai urgente ale societăţii, ci aduce, de asemenea, în mod rapid avantaje cetăţenilor europeni, prin obţinerea rapidă a unor răspunsuri de natură ştiinţifică şi tehnică.

(6) ASI joacă un rol-cheie în furnizarea răspunsurilor în vremuri de criză, întrucât este esenţială atragerea tinerilor către noi tipuri de locuri de muncă şi asigurarea faptului că programele educaţionale noi, precum şi cele existente promovează accesul tinerilor la piaţa muncii.

(7) ASI trebuie pusă în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 294/2008.

Amendamentul

Articolul 1a

Sediul EIT

Sediul EIT este la Budapesta, în Ungaria.

Amendamentul

Articolul 1b

Priorităţi generale

(1) EIT contribuie la crearea unei „baze ştiinţifice de excelenţă” prin încurajarea mobilităţii transfrontaliere - între discipline, sectoare şi ţări -, prin adoptarea unor principii şi practici noi, bazate mai ales pe cercetarea deschisă şi favorabilă incluziunii, care asigură faptul că eforturile de cercetare vizează, în mod prioritar şi efectiv, chestiuni de interes public major, precum şi prin includerea spiritului antreprenorial şi a unei culturi bazate pe asumarea de riscuri în programe postuniversitare inovatoare. Excelenţa este principalul obiectiv al EIT. Se promovează o participare mai largă pentru a se stimula excelenţa în întreaga Europă, inclusiv conceptul de „scară a excelenţei”, care ne va permite să creăm condiţiile necesare participării micilor unităţi de excelenţă la nivel embrionar, precum grupurile de cercetare mici şi întreprinderile nou înfiinţate foarte inovatoare.

(2) EIT şi CCI-urile funcţionează ca modele de punere în aplicare a triunghiului cunoaşterii în UE şi ar trebui, ulterior, să se constituie ca furnizori de servicii pentru crearea unei capacităţi de inovare în întreaga UE în ceea ce priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor de inovare şi a strategiilor de „specializare inteligentă”. Deoarece scopul strategic al EIT este să devină mai mult decât suma componentelor sale, acesta ar trebui să asigure coordonarea şi cooperarea între CCI-uri pentru a garanta crearea de sinergii şi a unei valori adăugate de către CCI-uri şi de către numeroşii parteneri din cadrul ecosistemului EIT.

(3) Eliminând fragmentarea prin parteneriate integrate pe termen lung şi printr-o cooperare mai strategică între ţări, sectoare şi discipline pentru a crea suficientă masă critică în triunghiul cunoaşterii şi obţinând această masă critică prin dimensiunea sa europeană, într-o arie de acoperire geografică largă şi echilibrată, EIT funcţionează ca un catalizator, dispunând de flexibilitate în ceea ce priveşte testarea noilor modele de inovare, cultivarea talentelor la nivel transfrontalier şi crearea unei mărci de excelenţă recunoscute la nivel internaţional. Prin intermediul unei strategii inteligente de resurse umane, inclusiv prin utilizarea sistematică a competenţelor interne şi externe, precum şi prin proceduri interne de management, EIT devine o instituţie de referinţă pentru guvernanţa inovatoare, dezvoltând noi instrumente de finanţare atunci când este nevoie.

(4) EIT îşi consolidează şi îşi dezvoltă în continuare rolul de „investitor” care dezvoltă şi stimulează centrele de excelenţă de la toate nivelurile din domeniul cercetării, al întreprinderilor şi al învăţământului superior existente în Europa, permiţându-le să se reunească şi să-şi consolideze colaborarea sistematică pe termen lung. EIT încurajează crearea de noi întreprinderi şi de întreprinderi create prin scindare durabile şi inovatoare şi sporeşte numărul de absolvenţi ai studiilor postuniversitare pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele. EIT vizează stimularea transferului şi a comercializării de tehnologie, precum şi dezvoltarea de noi parteneriate în cadrul întreprinderilor existente sau crearea de noi întreprinderi inovatoare.

(5) În strânsă colaborare cu CCI-urile, EIT creează un „mecanism de inovare regional” pentru asocierea aşa-numitelor centre de colocaţie afiliate din ţările care nu găzduiesc niciun centru de colocaţie. Acestea vor sprijini, în primul rând, activităţile de inovare ale CCI-urilor prin potenţialul de inovare ridicat al acestora şi prin accesul lor la primii clienţi şi la utilizatorii finali ai tehnologiilor puse la dispoziţie de CCI-uri, prin facilităţi de demonstraţie, spaţii de testare etc., astfel cum se descrie în anexă partea 2 punctul 2.2.

(6) EIT se foloseşte de flexibilitatea de care dispune în vederea promovării simplificării, implementate într-un mod responsabil, pentru a obţine rezultate efective, pentru a promova inovările revoluţionare şi pentru a obţine implicarea comunităţii de afaceri.

Amendamentul

Articolul 1c

Comunităţile cunoaşterii şi inovării (CCI)

(1) EIT oferă orientare strategică comunităţilor cunoaşterii şi inovării (CCI-uri) şi le coordonează şi monitorizează cu respectarea deplină a autonomiei lor, acordând spaţiu iniţiativelor ascendente şi asigurând, în acelaşi timp, transparenţă şi responsabilitate. EIT asigură faptul că CCI-urile funcţionează pe o bază transparentă şi iau în considerare interesele tuturor participanţilor, atât ale celor deja implicaţi, cât şi ale celor noi. Pentru CCI-urile suplimentare, fondurile alocate sunt oferite pe o bază concurenţială şi luând în considerare calitatea şi potenţialul proiectelor.

(2) CCI-urile reprezintă un instrument‑cheie pentru EIT. În cadrul Orizont 2020, EIT va dezvolta şi mai mult conceptul de CCI pentru a sprijini dezvoltarea unei culturi europene a inovării în toate statele membre. Prin intermediul CCI-urilor, EIT contribuie la crearea unor medii pluridisciplinare şi interdisciplinare în care modelele de inovare deschise şi favorabile incluziunii au mai multe şanse să prospere. Chiar dacă se respectă întotdeauna acelaşi principiu al materializării întregii integrări a triunghiului cunoaşterii, şi în conformitate cu obiectivele de la pilonul 2 şi de la pilonul 3 din programul Orizont 2020, este necesară o abordare adaptată faţă de diferitele CCI-uri şi nevoile financiare ale acestora, deoarece unele dintre ele devin foarte mari şi au nevoi financiare accentuate, iar altele rămân la dimensiuni mai mici şi au nevoie de o finanţare mai redusă. CCI-urile pot fi diferite şi în ceea ce priveşte durata, în funcţie de situaţiile şi de chestiunile ce urmează a fi abordate.

(3) Masa critică este esenţială pentru ca EIT să-şi dezvolte potenţialul deplin ca institut de inovare de top. Acest lucru este reflectat în ceea ce priveşte sprijinul acordat CCI-urilor, intensitatea şi amploarea activităţilor de comunicare, capacitatea de diseminare şi de promovare a activităţilor internaţionale, precum şi capacitatea sa de a pune în aplicare proceduri simplificate. EIT ar trebui să asigure coordonarea şi cooperarea, precum şi susţinerea şi consilierea CCI‑urilor pentru a elabora o strategie de reducere a sarcinii administrative şi pentru a crea un ghid al celor mai bune practici de diseminare a bunelor practici şi experienţe ale CCI‑urilor existente către noile CCI-uri, pentru a accelera inovarea, a îmbina inovarea sectorială şi inovarea transsectorială, pentru a asigura crearea de sinergii şi de valoare adăugată din partea numeroşilor parteneri EIT, precum şi schimbul de idei în cadrul EIT, pentru a stimula activităţile comune între centrele de colocaţie din cadrul fiecărei CCI şi dezvoltarea de către CCI-uri a unor activităţi comune privind chestiunile de interes comun.

(4) În prezent, EIT, prin CCI-urile şi centrele de colocaţie actuale, se confruntă cu o problemă de concentrare geografică; acest lucru ar trebui avut în vedere în viitor, după lansarea viitoarelor CCI-uri şi extinderea operaţiunilor EIT. Adeseori, multe centre de excelenţă din statele membre nu ating în mod individual masa critică necesară pentru o concurenţă la nivel mondial. Acelaşi lucru se poate întâmpla în cazul CCI-urilor mici. Ca urmare a integrării lor în EIT, acestea vor beneficia de sprijinul, elementele de bază şi masa critică necesare pentru asigurarea succesului lor şi în scopul de a se dezvolta foarte mult astfel încât să devină „actori de talie mondială”, să poată schimba peisajul în materie de inovare în UE şi să aducă o contribuţie importantă în domeniul lor în vederea abordării provocărilor societăţii. Se asigură participarea IMM-urilor şi implicarea organizaţiilor de cercetare mai mici, precum şi a organizaţiilor societăţii civile, pornind de la avantajele comunităţilor locale care sunt deja simboluri ale excelenţei, având în vedere caracteristicile şi cerinţele distincte ale fiecărei regiuni şi facilitând înfiinţarea şi dezvoltarea unor zone culturale în colaborare cu industria locală.

(5) EIT va selecta, într-o primă etapă, patru CCI-uri din cinci domenii stabilite, respectând următoarea ordine a priorităţilor:

1. Economie bazată pe materii prime şi bioeconomie - explorare, extracţie, prelucrare, reciclare, dezvoltarea materialelor şi substituţie durabilă

2. Inovare pentru un stil de viaţă sănătos şi îmbătrânire activă

3. Mobilitate urbană, dezvoltare inteligentă şi durabilă

4. „Food4future” - lanţ de aprovizionare durabilă de la resurse la consumatori

5. Producţia cu valoare adăugată.

EIT se poate abate de la ordinea priorităţilor menţionată mai sus printr-o decizie justificată în mod corespunzător şi informează Parlamentul European, Consiliul şi Comisia cu privire la decizia sa în acest sens.

Prima serie de CCI-uri va fi lansată în 2014. Urmează o a doua serie de CCI-uri în 2018. În ceea ce priveşte a doua serie, vor avea prioritate domeniile sugerate anterior care nu au fost luate în calcul pentru prima serie. Dacă EIT dispune de resurse suficiente pentru a înfiinţa şi alte CCI-uri, conducerea EIT are autonomia de a sugera, selecta şi lansa în mod treptat noi domenii, cu condiţia ca acestea să fie legate de provocările societăţii, să respecte condiţiile minime de înfiinţare stabilite în Regulamentul (CE) nr. 294/2008 şi să fi făcut obiectul unui proces vast de consultare cu o gamă largă de părţi interesate care să reprezinte toate cele trei componente ale triunghiului cunoaşterii.

Pot fi luate în calcul anumite domenii tematice cu caracter orientativ care au fost sugerate de Comisie şi diferite platforme, precum: societăţi sigure inteligente, utilizarea durabilă a mărilor, apei şi pădurilor, biomimetismul, construirea durabilă a clădirilor şi clădirile cu consum zero de energie, inovarea în domeniul sănătăţii şi abilitarea populaţiei. Această listă are însă un caracter strict orientativ în ceea ce priveşte domeniile tematice care vor fi alese în cele din urmă, având în vedere provocările noi şi neaşteptate care pot apărea în viitor.

Pe baza acestor teme, EIT va dispune de autonomia de a organiza procesul de selecţie a viitoarelor CCI-uri. Succesul viitoarelor apeluri în vederea creării de CCI-uri va depinde în mare parte de existenţa unor orientări clare în ceea ce priveşte aşteptările şi cerinţele, precum şi a unui calendar care să le permită CCI‑urilor candidate să se organizeze atât din punct de vedere juridic, cât şi din punct de vedere financiar, înainte de a înainta o propunere. CCI-urile vor fi selecţionate în funcţie de criteriile detaliate definite în Regulamentul EIT, pe baza principiilor generale de excelenţă şi relevanţă în inovare. Orice CCI selecţionată va trebui să demonstreze modul în care va asigura un impact maxim într-un anumit domeniu şi să demonstreze viabilitatea strategiei sale.

Selecţionarea se bazează pe calitatea, viabilitatea şi potenţialul propunerilor şi, în ceea ce priveşte eventuala înfiinţare de noi CCI-uri, ar trebui să se ia în considerare evaluarea evoluţiei potenţialului de cercetare şi posibila apariţie a unor noi dinamici în materie de inovare.

Acest lucru se va realiza prin consultarea părţilor interesate şi în urma unei selecţii deschise şi prin concurs a cererilor de noi domenii tematice şi CCI-uri aferente, printr-un proces riguros, transparent şi bazat pe concurenţă, care să ia în considerare abordările ascendente şi contextul provocărilor societăţii aflat în schimbare din UE, asigurând, totodată, claritate şi previzibilitate pentru eventualii participanţi.

(6) CCI-urile fac obiectul unei revizuiri intermediare care ţine seama de valoarea adăugată europeană a CCI-urilor şi iau măsurile necesare în cazul în care rezultatele obţinute nu sunt satisfăcătoare. În cazul în care o CCI nu îndeplineşte criteriile stabilite pentru CCI‑uri, EIT poate întrerupe finanţarea acesteia după o anumită perioadă de timp clar enunţată şi definită în acordul cu CCI-ul respectiv.

(7) EIT este un partener al CCI-urilor până în momentul în care acesta decide, după încheierea unei perioade care poate dura între 7 şi 15 ani, că CCI-urile sunt suficient de autonome. În momentul expirării acestei perioade şi în cazul în care o CCI decide să continue fără finanţare din partea EIT sau să se transforme într-una sau mai multe întreprinderi pentru a dezvolta activităţile fostului CCI, EIT poate decide să fie un partener de afaceri deplin al noii entităţi.

(8) Randamentul investiţiilor EIT în CCI‑uri este evaluat în ceea ce priveşte beneficiile concrete pentru economia şi societatea europeană în ansamblu, cum ar fi crearea de noi întreprinderi, produse şi servicii pe pieţele existente şi viitoare, formarea unor persoane cu spirit antreprenorial mai calificate, crearea de locuri de muncă noi şi mai atractive, precum şi atragerea şi păstrarea oamenilor talentaţi din întreaga Uniune şi din afara acesteia.

Amendamentul

Articolul 1d

Programele şi activităţile educaţionale

(1) EIT este singurul instrument din cadrul Orizont 2020 care se axează puternic pe educaţie. EIT ar trebui să reprezinte o instituţie de formare postuniversitară de talie mondială, deoarece combină o pregătire de înaltă calitate, mobilitatea şi experienţele antreprenoriale într-un cadru în care are loc o inovare efectivă şi introduce un model educaţional inovator pentru sistemul de învăţământ superior. Un punct-cheie al ASI este reprezentat de promovarea şi implementarea misiunii educaţionale a EIT. Obiectivul este acela de a educa şi de a forma oameni talentaţi care să dispună de competenţele, cunoştinţele şi mentalitatea necesare într-o societate globală şi o economie bazată pe cunoaştere. În acest sens, se dezvoltă un program de acordare de burse „Marie Skłodowska‑Curie” ca parte a activităţilor EIT.

(2) EIT dezvoltă resursele umane necesare pentru o societate a inovării, educând actorii-cheie precum studenţii, cercetătorii şi antreprenorii şi identificând condiţiile-cadru şi cele mai bune practici cu privire la politică şi la problemele de reglementare sau standardizare în sectorul lor relevant. EIT aplică programe de formare la diverse niveluri pentru o nouă generaţie de studenţi de talie mondială – programe de masterat, de doctorat, şcoli de vară, programe de formare specifice –, oferind angajamentul pe termen lung necesar în vederea realizării schimbărilor durabile în învăţământul superior, în special prin intermediul acestor specializări noi, trans- şi interdisciplinare, ce poartă eticheta EIT. EIT caută recunoaşterea naţională şi internaţională a acestor calificări cu eticheta EIT, prin intermediul evaluării inter pares. EIT şi CCI-urile sunt încurajate să dezvolte sinergii educaţionale cu politicile UE şi ale statelor membre pentru a contribui la asigurarea disponibilităţii viitoare a capitalului uman esenţial pentru îndeplinirea rolului de lider al Europei în domeniul ştiinţific, tehnologic şi al inovării. EIT poate organiza – pe cont propriu sau în colaborare cu alte universităţi sau centre de cercetare europene sau din ţările terţe – programe sau cursuri privind disciplinele care stimulează inovarea fundamentală şi esenţială.

(3) În acest context, şi pentru a extinde baza de talente din UE şi a asigura disponibilitatea unui număr suficient de persoane calificate, de care este nevoie pentru a realiza efectiv inovaţii, EIT ar trebui să contribuie la eforturile de sporire a atractivităţii formărilor din domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii (STIM). CCI-urile ar putea elabora programe de sprijinire a tinerilor europeni prin intermediul unor stagii, vizite şcolare, burse pentru cei mai buni elevi de liceu şi studenţi în domeniile STIM, şcoli de vară în domeniul managementului sau al afacerilor şi/sau cursuri de vară în domeniul antreprenoriatului pentru cei mai buni studenţi din domeniul ştiinţific; EIT şi CCI-urile pot, de asemenea, furniza o varietate mai largă de activităţi de dezvoltare profesională inovatoare, care implică educaţia pentru cadrele de conducere, cursuri de formare profesională adaptate, module pentru cursuri universitare sau pachete destinate învăţământului şcolar, extinzându-şi activităţile educaţionale la o varietate mai mare de moduri de studiu, accentuând impactul activităţilor educaţionale şi venind în întâmpinarea unui public mai larg. Atractivitatea cercetării în Europa ar putea fi promovată şi mai mult prin acordarea unor burse de cercetare celor mai buni studenţi din domeniul ştiinţific, cu condiţia ca aceştia să se angajeze să realizeze un proiect de C&D în Europa sau să înfiinţeze o întreprindere inovatoare în Europa.

(4) Programele menţionate anterior pot fi integrate pe deplin într-o activitate a CCI, pot rezulta din cooperarea diverselor CCI‑uri sau pot fi organizate de către EIT însuşi sau în colaborare cu CCI-urile sale. EIT stimulează CCI-urile pentru a se angaja în activităţi inter-CCI-uri în domenii care oferă un puternic potenţial pentru crearea de sinergii, de exemplu prin cursuri comune de dezvoltare profesională, activităţi comune de cercetare, masterate sau doctorate sau posibilităţi de mobilitate inter-CCI-uri între universităţi şi întreprinderi.

(5) EIT pune în aplicare un program specific axat pe oameni - mecanismul de inovare regional (RIS) - pentru a se asigura că se va stabili o legătură între oamenii talentaţi, precum studenţi, cercetători, cadre didactice şi antreprenori aflaţi în orice etapă a carierei lor profesionale, din afara CCI-urilor şi a centrelor lor de colocaţie, şi EIT. Un astfel de mecanism nu oferă oamenilor talentaţi de top numai posibilitatea de a beneficia de mediile de inovare create în centrele de colocaţie, ci şi stimulente pentru a face uz pe deplin de cunoştinţele şi know-how-ul acumulate în domenii din afara CCI-urilor. În special, Fundaţia EIT ar putea juca un rol semnificativ în acest domeniu. Având în vedere că adevăraţii vectori ai inovării sunt oamenii, pot fi prevăzute dispoziţii, atunci când este cazul, pentru a asigura o participare suficientă la programele de formare ale EIT a studenţilor care provin din zone periferice ale UE (de exemplu, prin intermediul unor burse cofinanţate de către statele membre şi de către RIS). EIT este încurajat să colaboreze cu statele membre şi cu regiunile pentru a se asigura că absolvenţii EIT beneficiază de oportunităţile şi sprijinul necesar pentru a-şi exprima potenţialul de inovare şi de antreprenoriat în cadrul UE.

(6) Consiliul de conducere al EIT va organiza, în mod regulat, conferinţe europene sau internaţionale cu privire la subiecte relevante, în conformitate cu domeniul său de activitate, transformând EIT într-un adevărat punct de întâlnire pentru cercetători, personalul calificat, profesori şi studenţi din toată Europa şi din afara acesteia. De asemenea, acesta va institui/adapta un instrument bazat pe internet pentru a oferi o platformă de schimb de cunoştinţe şi de creare de reţele în jurul EIT, care va oferi în special studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor care nu sunt implicaţi în CCI-urile existente un acces facil la informaţiile privind activităţile în curs şi rezultatele cercetărilor realizate. Aceasta va include, în special, dezvoltarea unei colecţii de cursuri oferite gratuit pe internet, provenite din activităţile educaţionale şi de formare ale EIT şi ale CCI-urilor şi accesibile tuturor.

(7) EIT încurajează instituirea unei reţele de absolvenţi EIT, promovând prin aceasta schimburile de cunoştinţe, activităţile de îndrumare şi formarea de reţele.

Amendamentul

Articolul 1g

Cooperarea la nivelul Uniunii şi la nivel internaţional

(1) EIT, în calitate de instrument pentru cooperarea la nivelul Uniunii dintre toate părţile interesate ale triunghiului cunoaşterii, funcţionează pe o bază de colaborare şi complementaritate – şi nu în competiţie – cu institutele de cercetare şi cu instituţiile de învăţământ din toate statele membre, şi anume asociaţii de universităţi, întreprinderi, poluri şi organizaţii de cercetare. EIT, în colaborare cu Comisia, ajută CCI-urile să colaboreze cu autorităţile regionale şi locale, întrucât acestea au un rol important în reunirea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, a instituţiilor din domeniul cunoaşterii, a autorităţilor publice, acţionând astfel ca intermediar între aceşti diferiţi actori, statele membre şi Uniune.

(2) Regiunile şi statele membre care găzduiesc centre de colocaţie vor avea posibilitatea de a înregistra beneficii prin economii de aglomerare şi prin obţinerea de efecte externe pozitive. Aceste oportunităţi vor fi sporite dacă se stabileşte o cooperare strânsă între CCI‑urile partenere din regiune şi autorităţile şi organizaţiile implicate în elaborarea şi aplicarea strategiilor pentru specializarea inteligentă (RIS3), astfel cum sunt descrise în anexa IV din COM(2011)0615, 2011/0276 (COD), C7‑0335/11. Spre deosebire de acestea, regiunile care sunt excluse din aceste activităţi se pot confrunta cu riscul unor efecte negative cumulative. Acest lucru ar putea accentua inegalităţile existente, creând beneficii pentru regiunile care prezintă deja avantaje în ceea ce priveşte capacitatea de inovare şi afectând în mod negativ regiunile care se confruntă cu dezavantaje. Aceste oportunităţi vor fi susţinute prin mecanismele de inovare regionale (RIS).

(3) În strânsă colaborare cu CCI-urile, EIT dezvoltă o strategie internaţională puternică, prin identificarea şi punerea în legătură a interlocutorilor relevanţi şi a partenerilor potenţiali, din interiorul şi din afara Uniunii. EIT trebuie, pe termen lung, să-şi creeze o identitate clară şi un nume de marcă mondial ca motor al inovării şi al antreprenoriatului în Europa şi instanţă de formare de talie mondială în acest domeniu. Stimulând relaţiile strategice cu parteneri-cheie de peste tot din lume, EIT poate fi în sine extrem de atractiv şi poate spori atractivitatea partenerilor din cadrul CCI‑urilor. EIT poate evolua astfel încât să reprezinte agenda de inovare a Uniunii, la fel cum CEC reprezintă excelenţa şi statutul de lider mondial în ştiinţă. Cultivarea unei mărci mondiale puternice a EIT poate include acţiuni de creare a unei reţele umane şi antreprenoriale puternice în jurul comunităţii EIT (studenţi, elevi, profesori, antreprenori, personal calificat etc.) şi de promovare a unei identităţi şi a unei vizibilităţi. Astfel de acţiuni pot include organizarea unor conferinţe pe teme ştiinţifice sau de inovare, a unor evenimente anuale, a unor concursuri şi premii, a unor ceremonii de absolvire etc.

(4) EIT instituie un forum regulat al părţilor interesate al EIT, pentru a facilita interacţiunea şi învăţarea reciprocă cu comunitatea largă de inovare din triunghiul cunoaşterii, inclusiv cu autorităţile naţionale şi regionale.

(5) EIT recurge în mod sistematic la asociaţiile de universităţi şi la organizaţiile de întreprinderi şi de cercetare existente şi va grupa organizaţiile în jurul unor platforme pentru schimbul de cunoştinţe şi diseminarea rezultatelor.

(6) EIT creează un mecanism care să faciliteze şi mai mult sinergiile dintre EIT, CCI-urile sale şi alte iniţiative ale Uniunii, cum ar fi o reuniune anuală a EIT, a CCI-urilor şi a serviciilor relevante ale Comisiei.

(7) EIT este folosit ca instrument-cheie al Uniunii Europene pentru cooperarea la nivel mondial în domeniile tehnologiei şi inovării.

Amendamentul

Articolul 1h

EIT şi alte instrumente ale Uniunii

(1) EIT şi CCI-urile, singurele instrumente ale UE care desăvârşesc triunghiul cunoaşterii, profită pe deplin de iniţiativele actuale din acest domeniu, precum programele UE din domeniul cercetării, al educaţiei, al formării şi al tineretului, oferind cercetătorilor „Marie Skłodowska-Curie”, studenţilor „Erasmus pentru toţi”, precum şi participanţilor la alte iniţiative de mobilitate din cadrul Spaţiului european de cercetare şanse suplimentare în inovare, antreprenoriat şi mediul industrial.

(2) Pe baza caracteristicilor sale, EIT va pune la dispoziţie nucleul pentru politica de inovare paneuropeană. CCI-urile reprezintă, între altele, un element esenţial şi unic în cadrul acestei politici. Iniţiativele tehnologice comune (ITC), parteneriatele public-private (PPP), iniţiativele de programare comună (IPC) şi parteneriatele europene pentru inovare (PEI), precum şi alte (viitoare) platforme similare pentru promovarea cercetării industriale la scară largă, sunt încurajate să colaboreze cu EIT în mod corespunzător sau, dacă doresc, să se alăture CCI-urilor în calitate de parteneri asociaţi sau în cadrul unei forme de cooperare şi mai strânse. În plus, pot fi create, de asemenea, legături cu activităţile inovatoare din cadrul Politicii agricole comune (PAC). Această platformă de cooperare multiplă pentru cercetarea la scară largă ar trebui creată în acelaşi mod ca ASI în ceea ce priveşte promovarea unei politici de dezvoltare durabile, de redistribuire şi competitive.

(3) EIT consolidează interacţiunea cu politica de coeziune a Uniunii prin susţinerea sinergiilor puternice şi a complementarităţii cu fondurile structurale şi prin abordarea legăturilor dintre aspectele locale şi globale ale inovării. Centrele de colocaţie asigură colaborarea transfrontalieră şi se află într-o poziţie bună pentru a valorifica diferitele sisteme de finanţare din regiunile lor. Centrele de colocaţie deţin un rol major în consolidarea conectivităţii locale şi globale.

Amendamentul

Într-o lume aflată într-un proces accelerat de schimbare, calea Europei către viitor se sprijină pe o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Pentru a realiza acest obiectiv şi pentru a rămâne competitivă într-o economie şi societate globală bazată pe cunoaştere, „triunghiul cunoaşterii” - cercetare, educaţie şi inovare - şi interacţiunea dintre aceste trei laturi au fost recunoscute ca fiind forţe motrice esenţiale. Uniunea Europeană a acţionat în consecinţă şi a identificat aceste domenii ca priorităţi politice în strategia Europa 2020. Aceste priorităţi sunt puse în aplicare în special prin intermediul iniţiativelor emblematice „O Uniune a inovării” şi „Tineretul în mişcare”, care constituie cadrul politic general pentru acţiunile UE în aceste domenii. Acestea sunt completate de iniţiativele emblematice „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării” şi „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. Institutul European de Inovare şi Tehnologie va contribui pe deplin la atingerea obiectivelor acestor iniţiative emblematice.

Motivele pentru aducerea cercetării, educaţiei şi inovării în centrul atenţiei sunt clare. În contextul economiei bazate pe cunoaştere şi al unei concurenţe globale aflate în continuă creştere şi al confruntării cu provocarea demografică din interior, creşterea economică şi noile locuri de muncă ale Europei vor proveni din ce în ce mai mult din descoperiri inovatoare în domeniul produselor, serviciilor şi modelelor de afaceri, precum şi din capacitatea sa de cultivare, atragere şi păstrare a talentelor, permiţând cetăţenilor europeni nu numai să beneficieze de aceste inovaţii, ci să contribuie, în special prin intermediul noilor tehnologii, la apariţia acestora. Deşi există poveşti de succes individuale în întreaga Europă, statele membre ale UE sunt în medie mai puţin performante în comparaţie cu liderii inovării la nivel mondial. În plus, UE se confruntă cu o concurenţă sporită în ceea ce priveşte atragerea de talente din partea noilor centre de excelenţă din economiile emergente, migraţia valorilor fiind o problemă semnificativă pentru UE.

Este, prin urmare, necesară o schimbare reală a sistemelor şi paradigmelor europene din domeniul inovării, ceea ce impune adoptarea unor principii şi practici noi, bazate, mai ales, pe o cercetare deschisă şi favorabilă incluziunii. Deşi excelenţa în învăţământul superior, cercetare şi inovare există în mod clar în întreaga UE, ea rămâne în continuare prea adesea fragmentată. Europa trebuie să depăşească această lipsă de cooperare strategică între ţări, sectoare şi discipline. Mai mult, Europa are o cultură antreprenorială adevărată, puternică şi deschisă, cu o diversitate semnificativă a întreprinderilor mici şi mijlocii, care este esenţial să fie promovată şi sprijinită pentru valorificarea cercetării şi inovării, pentru crearea de întreprinderi noi şi introducerea efectivă pe piaţă a inovărilor în sectoare cu un puternic potenţial de creştere. Europa trebuie să promoveze rolul instituţiilor de învăţământ superior ca motoare ale inovării, deoarece talentele trebuie să fie dotate cu competenţele, cunoştinţele şi atitudinile necesare pentru stimularea inovării.

Institutul EIT a fost înfiinţat tocmai în acest scop – pentru a contribui la creşterea economică şi competitivitatea durabilă, prin consolidarea şi accelerarea capacităţii de inovare a Uniunii şi a statelor sale membre. Prin deplina integrare a triunghiului cunoaşterii - învăţământul superior, cercetarea şi inovarea - institutul va aduce o contribuţie importantă la abordarea provocărilor societăţii şi va aduce schimbări sistemice ale modului în care actorii europeni din domeniul inovării colaborează pentru promovarea unor modele deschise şi favorabile incluziunii, abordând astfel problema legată de paradoxul european.

EIT este singurul instrument din cadrul Orizont 2020 care se axează puternic pe educaţie. EIT ar trebui să reprezinte o instituţie de formare postuniversitară de talie mondială, deoarece combină o pregătire de înaltă calitate, mobilitatea şi experienţele antreprenoriale într-un cadru în care are loc o inovare efectivă şi introduce un model educaţional inovator pentru sistemul de învăţământ superior.

Pentru realizarea acestui obiectiv, EIT combină orientarea strategică la nivelul EIT cu o abordare de jos în sus prin intermediul comunităţilor de cunoaştere şi inovare (CCI-uri). CCI-urile sunt parteneriate puternic integrate, care reunesc, în jurul provocărilor societale specifice, universităţi şi centre de cercetare de vârf, întreprinderi mici şi mari şi alţi actori de excelenţă din domeniul inovării. Fiecare CCI este organizată în jurul unui număr redus de centre de colocaţie interconectate în care partenerii lucrează zilnic într-o strânsă colaborare şi cu un nivel fără precedent de obiective strategice comune. Centrele de colocaţie se bazează pe centre de excelenţă existente, dezvoltându-le în ecosisteme locale de inovare şi interconectându-le într-o reţea mai largă de noduri de inovare din întreaga Europă. În cadrul EIT, fiecărei CCI i-a fost acordat un grad ridicat de autonomie în ceea ce priveşte definirea organizării interne, componenţei, agendei şi metodelor de lucru, care să le permită alegerea celei mai potrivite metode pentru îndeplinirea obiectivelor. La nivel strategic, EIT organizează procesul de selecţie a CCI‑urilor, le coordonează printr-un cadru flexibil, le oferă sprijin şi consiliere în chestiuni administrative, stimulează colaborarea dintre acestea şi difuzează cele mai bune modele de guvernanţă şi finanţare. Coordonarea şi cooperarea între CCI-uri ar trebui realizată de către EIT pentru a asigura crearea de sinergii şi a unei valori adăugate pentru numeroşii parteneri ai EIT, precum şi schimbul de idei în cadrul acestuia.

Prin intermediul CCI-urilor, EIT încearcă să accelereze inovarea şi să contribuie la crearea unor medii multidisciplinare şi interdisciplinare în care inovarea are mai multe şanse să prospere şi să genereze progrese semnificative în ceea ce priveşte modul în care învăţământul superior, cercetarea şi întreprinderile colaborează. Această abordare contribuie la abordarea provocărilor societăţii din ce în ce mai complexe şi mai interconectate prezentate în Orizont 2020, combinând inovarea sectorială şi transsectorială şi reunind persoane de vârf din diferite medii şi discipline – care altfel probabil nu s-ar întâlni – pentru a găsi împreună soluţii la provocări.

Realizări

EIT a finalizat etapa iniţială, care a fost dedicată lansării operaţiunilor sale prin intermediul CCI-urilor şi implementării funcţiilor de luare a deciziilor şi a funcţiilor executive ale EIT – consiliul de conducere şi sediul central. De asemenea, EIT a atins cu succes obiectivul său principal – integrarea deplină a întregului lanţ al inovării, reunind instituţii de învăţământ superior, organizaţii de cercetare şi întreprinderi prin intermediul a trei comunităţi de cunoaştere şi inovare iniţiale, înfiinţate în 2010 în domeniile identificate de Consiliu şi de Parlamentul European ca fiind esenţiale pentru dezvoltarea viitoare a Europei. Acestea sunt energia durabilă („KIC InnoEnergy”), adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea efectelor acestora („ClimateKIC”) şi societatea informaţiei şi a comunicării din viitor („EIT ICT Labs”).

Mai mult, prin sediul său din Budapesta, EIT se consolidează în prezent ca o instituţie a inovării. De asemenea, a fost înfiinţată Fundaţia EIT, o organizaţie independentă din punct de vedere juridic dedicată promovării şi susţinerii activităţilor EIT, precum şi consolidării impactului societal al EIT.

CCI-urile – parteneriate integrate de talie mondială în devenire

Cele trei CCI-uri din prezent au reuşit să atingă masa critică în domeniile lor respective, inclusiv o participare echilibrată între diferitele componente ale triunghiului cunoaşterii. Puterea combinată a partenerilor din cadrul unei CCI - atât ca număr, cât şi ca importanţa pe care o au în domeniile lor respective - le oferă acestora posibilitatea de a fi competitive la nivel mondial.

CCI-urile au urmat abordări diferenţiate în ceea ce priveşte consolidarea strategiilor şi structurilor lor de guvernare, reflectând diferitele domenii tematice. O CCI a fost creată ca o întreprindere, în timp ce alte două sunt asociaţii non-profit. Toate sunt structurate în jurul a aproximativ 30 de parteneri de bază şi cinci-şase centre de colocaţie, însoţite de regulă de un număr variabil de parteneri afiliaţi suplimentari, inclusiv întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri).

Înfiinţarea CIC-urilor ca entităţi juridice unice conduse de un director executiv oferă o diferenţă clară faţă de o abordare tradiţională cu beneficiari multipli. În plus, toate CCI-urile urmează un raţionament de afaceri la planificarea strategică a activităţilor lor, toate CCI-urile punând în aplicare conceptul de colocaţie: reunirea de diferite echipe în acelaşi loc fizic, acţionând ca dispecerat pentru multe activităţi ale CCI-urilor, combinând competenţe şi aptitudini dezvoltate în diferite domenii de specializare la nivel paneuropean. CCI-urile ar trebui să fie în măsură să mobilizeze investiţii şi angajamente pe termen lung din partea sectorului privat, public şi terţiar.

Activităţile CCI-urilor cuprind întregul lanţ al inovării şi includ, printre altele, înfiinţarea de programe de masterat şi doctorat cu eticheta EIT care să combine ştiinţele de excelenţă cu educaţia antreprenorială, serviciile de creare de întreprinderi şi programele de mobilitate. Deoarece activităţile iniţiale ale CCI-urilor s-au axat pe talente şi pe oameni, primele rezultate au fost realizate în domeniul educaţiei şi antreprenoriatului, inclusiv crearea unor programe de masterat şi de doctorat. Două CCI-uri şi-au unit forţele şi cooperează în cadrul unui program de masterat comun în domeniul reţelelor inteligente.

În prezent, EIT, prin CCI-urile şi centrele de colocaţie actuale, se confruntă cu o problemă de concentrare geografică; acest lucru ar trebui avut în vedere în viitor, după lansarea viitoarelor CCI-uri şi extinderea operaţiunilor EIT.

Amendamentul

- Rezolvarea problemei fragmentării prin parteneriate integrate pe termen lung şi atingerea unei mase critice datorită dimensiunii sale europene: Pe baza iniţiativelor de cooperare existente, EIT aduce parteneriatele selecţionate în cadrul CCI-urilor la un nivel mai strategic şi mai permanent. CCI-urile permit partenerilor de talie mondială să se unească în noi configuraţii, optimizează resursele existente şi dezvoltă modele inovatoare deschise şi favorabile incluziunii, accesează noi oportunităţi de afaceri prin intermediul unor noi lanţuri valorice care să abordeze riscuri mai ridicate şi provocări pe scară mai largă. Mai mult, cu toate că există un număr semnificativ de centre de excelenţă în statele membre ale UE, ele adesea nu ating în mod individual masa critică necesară pentru o concurenţă la nivel mondial. Centrele de colocaţie ale CCI-urilor oferă actorilor locali de vârf posibilitatea de a crea legături transfrontaliere apropiate cu alţi parteneri de vârf, permiţându-le să acţioneze şi să fie recunoscuţi la nivel mondial.

Amendamentul

- Sporirea impactului investiţiilor în domeniul educaţiei, cercetării şi inovării şi testarea noilor metode de guvernanţă pentru inovare: EIT funcţionează ca un „catalizator al inovării”, aducând o valoare adăugată bazei de cercetare existente, prin accelerarea adoptării şi exploatării tehnologiilor şi rezultatelor cercetării şi prin transferarea rezultatelor cercetării la toate nivelurile de educaţie. Activităţile de inovare vor contribui, la rândul lor, la alinierea şi la efectul de pârghie al investiţiilor din cercetare şi la adaptarea activităţilor de educaţie şi formare pentru a le face mai receptive la necesităţile întreprinderilor. În acest scop, EIT a fost înzestrat cu un grad considerabil de flexibilitate, pentru a testa noi modele de inovare care să permită o diferenţiere reală între guvernanţa şi modelele de finanţare ale CCI-urilor, precum şi o adaptare rapidă pentru a profita mai bine de oportunităţile emergente. EIT are, de asemenea, potenţialul de a dezvolta noi modele de finanţare, precum premiile pentru inovare, permiţând maximizarea beneficiilor publicului de pe urma finanţării cercetării şi garantând că inovarea nu doar răspunde nevoilor celor mai urgente ale societăţii, ci şi poate aduce în mod rapid avantaje cetăţenilor europeni.

Amendamentul

Cultivarea transfrontalieră a talentelor şi favorizarea spiritului antreprenorial prin integrarea triunghiului cunoaşterii: EIT stimulează inovarea orientată spre oameni şi pune studenţii, cercetătorii şi antreprenorii în centrul eforturilor sale. Acesta oferă noi parcursuri profesionale şi opţiuni de mobilitate între mediul academic şi sectorul privat, precum şi programe inovatoare de dezvoltare profesională. Eticheta EIT aplicată programelor de masterat şi de doctorat inovatoare ale CCI-urilor va contribui la crearea unei mărci de excelenţă recunoscută la nivel internaţional care va contribui la atragerea talentelor din Europa şi din alte părţi ale lumii, ţinând seama de caracteristicile şi nevoile specifice fiecărei regiuni şi facilitând crearea şi dezvoltarea districtelor culturale în asociere cu sectoarele industriale locale. Spiritul antreprenorial este susţinut printr-o nouă generaţie de studenţi de nivel mondial, înzestraţi cu cunoştinţele şi atitudinile necesare pentru a transforma ideile în noi oportunităţi de afaceri.

Amendamentul

- Finanţare inteligentă prin intermediul unui efect de pârghie combinat cu o abordare orientată către rezultate şi către întreprinderi: EIT asigură până la 25% din bugetul CCI-urilor şi facilitează 75% din resursele financiare provenite de la o gamă largă de parteneri publici şi privaţi, creând astfel un efect de pârghie important prin punerea în comun a investiţiilor la scară largă şi eficientizarea diferitelor surse publice şi private în vederea implementării strategiilor comune convenite. Cu un efect de pârghie important de 1 la 3, bugetul total alocat EIT, de 3,3% din totalul bugetului Orizont 2020, reuşeşte să obţină un surplus de mai mult de 10% din bugetul Orizont 2020 din fonduri publice şi private pentru realizarea obiectivelor UE de cercetare şi de inovare. Mai mult, prin punerea accentului atât pe piaţă, cât şi pe impactul societal, EIT urmează o abordare orientată spre rezultate. EIT ar trebui să acţioneze ca un investitor, urmărind o logică antreprenorială, iar investiţiile sale ar trebui să aibă un efect de pârghie asupra celorlalte surse de finanţare publică sau privată. CCI-urile operează conform unui raţionament comercial, pe baza unor planuri de afaceri anuale, inclusiv un portofoliu ambiţios de activităţi de la educaţie la crearea de întreprinderi, cu obiective, rezultatele preconizate şi indicatori cheie de performanţă (KPI - Key Performance Indicators) clari pe baza cărora sunt evaluate.

Amendamentul

Interdependenţa între cercetare, inovare şi educaţie este din ce în ce mai recunoscută în cadrul iniţiativelor şi programelor UE. Există un potenţial important pentru acţiuni care se consolidează reciproc la nivel european, naţional şi regional. La nivelul UE, cadrul strategic furnizat de Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare şi inovare (2014-2020) – va asigura în continuare că aceste sinergii sunt exploatate pe deplin. EIT şi CCI-urile trebuie să vină în completarea întregii finanţări a UE în domeniul cercetării şi al inovării şi să evite duplicarea acesteia.

Amendamentul

EIT va avea o contribuţie importantă la obiectivele programului Orizont 2020, în special prin abordarea provocărilor societale în mod complementar faţă de alte iniţiative în aceste domenii. În cadrul Orizont 2020, EIT va face parte din obiectivul „abordarea provocărilor societale”, însă conform principiului interacţiunii adecvate între obiective, aceasta va contribui şi la „crearea unei poziţii de lider în sectorul industrial şi a unor cadre de competitivitate” prin stimularea cercetării orientate spre rezultate şi încurajarea creării unor modele inovatoare deschise şi favorabile incluziunii în rândul IMM-urilor inovatoare cu creştere ridicată. În cele din urmă, EIT va contribui la crearea unei „baze ştiinţifice de excelenţă” prin încurajarea mobilităţii transfrontaliere - între discipline, sectoare şi ţări - precum şi prin îmbinarea spiritului antreprenorial şi a culturii asumării de riscuri în programe postuniversitare inovative. EIT trebuie să promoveze cooperarea transfrontalieră şi transsectorială, precum şi mobilitatea în domeniul cercetării ştiinţifice şi inovării între universităţi, institute de cercetare şi întreprinderi. EIT va dezvolta o platformă pentru punerea în comun a inovării şi cunoştinţelor, ceea ce va contribui la susţinerea regiunilor care nu participă direct la CCI şi, pe termen mai lung, la realizarea unor priorităţi ale programului-cadru Orizont 2020. Este oportun să se stabilească o prioritate separată care să detalieze cadrul de funcţionare specific al EIT în ceea ce priveşte cooperarea cu ţări terţe şi organizaţii internaţionale în materie de cercetare ştiinţifică şi inovare, contribuind la diseminarea bunelor practici comunitare. Prin urmare, EIT va contribui în mod semnificativ la promovarea condiţiilor-cadru necesare pentru realizarea potenţialului inovator al cercetării din UE şi pentru promovarea realizării spaţiului european de cercetare (SEC). În urma consultării cu EIT, Comisia Europeană propune un mecanism de coordonare între EIT şi celelalte activităţi din cadrul Programului Orizont 2020, care urmează să fie pus în aplicare de EIT.

Amendamentul

De asemenea, EIT introduce o veritabilă dimensiune „învăţământ” în politica UE de cercetare şi inovare, inclusiv printr-un liber acces la publicaţiile de cercetare. Prin intermediul educaţiei inovatoare şi antreprenoriale, EIT joacă un rol important de corelare între cadrul de cercetare şi inovare şi politicile şi programele de învăţământ, oferind angajamentul pe termen lung necesar obţinerii de schimbări durabile în învăţământul superior. În special prin noi diplome transdisciplinare şi interdisciplinare cu eticheta EIT, acesta coordonează un efort de colaborare în vederea unei educaţii pentru inovare cu efecte colaterale clare asupra agendei europene mai largi de modernizare a instituţiilor de învăţământ superior, promovând astfel Spaţiul european al învăţământului superior.

Amendamentul

Mai mult, există oportunităţi de interacţiuni de consolidare reciprocă cu politica de coeziune a Uniunii prin abordarea legăturilor dintre aspectele locale şi globale ale inovării. Centrele de colocaţie asigură colaborarea transfrontalieră şi se află într-o poziţie bună pentru a capitaliza diferitele sisteme de finanţare din regiunile lor. Centrele de colocaţie joacă un rol major în consolidarea conectivităţii locale şi globale a CCI-urilor în ansamblu, inclusiv prin strânsa cooperare cu autorităţile regionale, în special cele implicate în elaborarea şi punerea în aplicare a strategiilor de inovare regionale pentru specializarea inteligentă (RIS3).

Regiunile şi statele membre care găzduiesc centre de colocaţie vor avea posibilitatea de a înregistra beneficii prin economii de aglomerare şi prin obţinerea de efecte externe pozitive. Aceste oportunităţi vor fi sporite dacă se stabileşte o cooperare strânsă între CCI-urile partenere din regiune şi autorităţile şi organizaţiile implicate în realizarea şi aplicarea strategiilor pentru specializarea inteligentă (RIS3), astfel cum sunt descrise în anexa IV din COM(2011) 0615, 2011/0276 (COD), C7-0335/11. Invers, regiunile care sunt excluse din aceste activităţi se pot confrunta cu riscul unor efecte negative cumulative. Acest lucru ar putea consolida inegalităţile existente, creând beneficii pentru regiunile care prezintă deja avantaje în ceea ce priveşte capacitatea de inovare şi afectând în mod negativ regiunile care se confruntă cu dezavantaje. Aceste riscuri ar putea fi evitate prin programul RIS şi prin adoptarea de către regiunile care nu găzduiesc centre de colocaţie a strategiilor pentru specializarea inteligentă (RIS3), inclusiv prin parteneriate cu regiuni care găzduiesc centre de colocaţie existente sau potenţiale, precum Comunităţile regionale de inovare şi implementare (CRI).

În plus, legăturile dintre CCI-uri, IMM-uri şi organizaţiile de grupuri locale, precum Comunităţile regionale de inovare şi implementare ale CCI Clima, ar putea fi consolidate pentru a mări implicarea acestora în activităţile CCI-urilor. În timp ce oportunităţile de sinergii diferă în funcţie de aria tematică a CCI-urilor, o serie de iniţiative şi programe la nivelul UE par să fie în special în măsură să ofere beneficii rezultate din cooperare şi coordonare. Deoarece însuşi conceptul EIT/CCI se bazează pe asigurarea unei valori adăugate excelenţei europene existente, CCI-urile şi CRI-urile vor încerca prin definiţie să exploreze la maximum aceste sinergii. CCI-urile vor asigura valoare adăugată iniţiativelor care ar putea exista în domeniile relevante, inclusiv iniţiativele de programare comună (IPC), parteneriatele europene pentru inovare (PEI) şi parteneriatele public-private (PPP). Se creează garanţii pentru a se evita dubla finanţare (75% din fonduri provin din fonduri private, publice şi regionale, inclusiv din alte programe europene şi din fondurile politicii de coeziune). Ar trebui să se evite orice reducere a fondurilor destinate altor programe educaţionale.

Amendamentul

Iniţiativele de programare comună, un instrument cheie pentru abordarea fragmentării în domeniul cercetării, ar trebui să furnizeze nucleul bazei de cercetare CCI paneuropene. La rândul său, CCI-urile pot să accelereze şi să promoveze exploatarea cercetării publice de excelenţă reunite de iniţiativele de programare comună, abordând astfel fragmentarea în domeniul inovării. Iniţiativele tehnologice comune (ITC) şi parteneriatele public-private nou înfiinţate asigură platforme pentru promovarea activităţilor de cercetare la scară largă orientate spre industrie şi sporesc dezvoltarea tehnologiilor majore. CCI-urile pot contribui la stimularea acestor investiţii majore în cercetare care să încurajeze transferul de tehnologie şi comercializarea şi să dezvolte noi proiecte antreprenoriale în activităţile economice existente prin intermediul talentelor antreprenoriale. Prin intermediul abordării reprezentate de triunghiul cunoaşterii, EIT va completa investiţiile Consiliului European pentru Cercetare (CEC) în cercetarea de frontieră de talie internaţională, abordând întregul lanţ al inovării, de la idei la aplicare şi exploatare, şi va asigura dezvoltarea spaţiului european al cercetării, creând noi oportunităţi pentru cercetătorii din cadrul acţiunilor Marie Skłodowska-Curie. EIT va folosi capitalul intelectual din Europa pentru a dobândi noi competenţe în domeniul inovării şi expunerii la spiritul antreprenorial graţie corelării cu programul „Erasmus pentru toţi”.

Amendamentul

Viitoarele parteneriate europene pentru inovare vor oferi cadrul general pentru a facilita alinierea şi sinergiile între instrumentele şi politicile de cercetare şi inovare orientate spre cerere şi ofertă. PEI poate reprezenta legătura dintre provocările societale şi EIT, stabilind priorităţile şi analizând necesitatea creării unei CCI pe o anumită temă. CCI-urile pot contribui la parteneriatele europene pentru inovare prin natura lor distributivă şi prin experienţa lor de pe teren, în special prin dezvoltarea capitalului uman necesar, educarea actorilor cheie cum ar fi antreprenorii şi cercetătorii, precum şi prin identificarea condiţiilor cadru şi a celor mai bune practici politice, normative sau în probleme de standardizare din sectorul lor relevant.

Amendamentul

În practică, oportunităţile de sinergii se vor materializa în diferite moduri, în funcţie de CCI-uri şi de provocări. În prezent sunt în curs de elaborare legături la nivel de CCI cu alte iniţiative, în funcţie de specificul fiecărei CCI şi a domeniului său tematic. În plus, EIT ar trebui să stimuleze interacţiunea şi sinergiile dintre CCI-uri la nivelul tuturor pilonilor programului Orizont 2020, precum şi cu alte iniţiative, acordând atenţie însă riscului de suprapunere.

Amendamentul

Procesul de înfiinţare a CCI-urilor iniţiale a implicat un proces substanţial de „învăţare prin practică”. Acesta a arătat că CCI-urile sunt concepte noi şi provocarea de a găsi organizarea juridică a CCI-urilor şi de a forma relaţii contractuale cu CCI-urile şi partenerii acestora a fost subestimată de către toate părţile implicate în proces. O lipsă de informare cu privire la caracterul adecvat al diferitelor forme de entităţi juridice a reprezentat o dificultate a procesului de înfiinţare. În timp ce abordarea ascendentă, care oferă o libertate considerabilă fiecărei CCI de a-şi organiza parteneriatele, trebuie menţinută, sunt necesare orientări suplimentare pentru a identifica cadre juridice adecvate. Mai mult, provocarea de a reuni diferite culturi academice şi de afaceri într-o singură entitate juridică nu ar trebui să fie subestimată; prin urmare, apare importanţa împărtăşirii unor valori comune atât la nivelul CCI-urilor, cât şi la nivelul EIT. În plus, CCI-urile reprezintă inovaţii instituţionale la scară largă, şi nu există două ICC-uri care să fie identice. Aceasta, deşi oferă o bogată diversitate de modele de inovare, face mai dificilă coordonarea şi monitorizarea globală a CCI-urilor. Prin urmare, este nevoie să existe o abordare personalizată a CCI-urilor.

Amendamentul

În viitor, sunt necesare orientări mai clare în amonte încă din procesul de selecţie pentru a asigura faptul că trăsăturile esenţiale strategice sunt împărtăşite de toate CCI-urile, permiţând, în acelaşi timp, abordări diferenţiate în organizarea, implementarea şi finanţarea CCI-urilor. EIT trebuie să joace un rol mai activ în ceea ce priveşte consilierea şi sprijinirea CCI-urilor în chestiuni administrative. În acest scop, EIT trebuie să creeze o strategie de reducere a poverilor administrative, precum şi un ghid al celor mai bune practici, care să permită transmiterea celor mai bune practici şi experienţe ale CCI-urilor existente noilor CCI. În sfârşit, cele trei CCI-uri din prezent nu furnizează încă o masă critică pentru ca EIT să-şi dezvolte întregul potenţial ca institutul de vârf în materie de inovare. Cu numai trei CCI-uri există oportunităţi limitate de a obţine beneficii inter-ICC din oportunităţi de inovare adiacente, sau de a realiza economii de scară în administrare şi diseminare. Aceasta înseamnă şi că EIT nu are încă o dimensiune suficient de mare pentru a acţiona ca o instituţie europeană de sine stătătoare.

EIT ca institut real

EIT trebuie să fie mai mult decât pur şi simplu „suma componentelor sale”, aşa cum sunt în prezent CCI-urile. UE are nevoie de o marcă a excelenţei în ceea ce priveşte inovarea, pentru a fi recunoscută pe plan internaţional, iar acest lucru poate fi realizat acordând EIT un domeniu de acţiune larg şi integrator.

În acest sens, pentru ca EIT să obţină masa critică, sunt necesare CCI-uri suplimentare. În cazul în care EIT urmează să exploreze noi modele de guvernanţă şi gestionare a inovării prin CCI-uri, este necesară înfiinţarea un număr limitat de parteneriate suplimentare în vederea extinderii eşantionului pe care se bazează experienţa EIT.

EIT intenţionează să îşi consolideze şi să îşi dezvolte în continuare rolul de „investitor” care stimulează şi autorizează centrele de excelenţă din cercetare, întreprinderi şi învăţământul superior existente în Europa, permiţându-le să se reunească şi să-şi consolideze colaborarea sistematică pe termen lung.

Cu toate acestea, UE nu poate permite pierderea sau irosirea cunoştinţelor. În acest sens, EIT trebuie, de asemenea, să includă reţelele universitare, pe lângă cele care participă deja în cadrul CCI-urilor, precum şi granturi Marie Curie pentru inovare, şi să lucreze în strânsă cooperare şi articulare cu ITC-urile, CRI-urile, precum şi cu alte forme de realizare sau promovare a cercetării care pot apărea, inclusiv CCI-urile mai mici. Chiar dacă obiectul cercetării nu se află în centrul CCI-urilor existente, EIT promovează abordările multidisciplinare ale inovării şi sprijină dezvoltarea inovării netehnologice, organizaţionale, a sistemelor şi a sectorului public, ca o completare necesară a activităţilor de inovare existente, precum şi a celor viitoare posibile.

Amendamentul

EIT trebuie, pe termen lung, să-şi creeze o identitate clară şi un nume de marcă mondial ca motor al inovării şi al antreprenoriatului în Europa şi instanţă de formare de talie mondială în acest domeniu. EIT poate evolua astfel încât să încarneze agenda de inovare a Uniunii, la fel cum CEC încarnează excelenţa şi pionieratul european în ştiinţă. Cultivarea unei imagini de marcă puternice poate include acţiuni de creare a unei reţele umane şi antreprenoriale puternice întemeiate pe comunitatea EIT (studenţi, elevi, profesori, antreprenori, profesionişti etc.) şi promovarea unei identităţi şi vizibilităţi clare. Aceste acţiuni pot include organizarea unor conferinţe pe teme ştiinţifice sau de inovare, evenimente anuale, premii şi concursuri, ceremonii de absolvire etc.

Amendamentul

Învăţând din aceste lecţii, EIT urmăreşte să-şi consolideze şi să-şi dezvolte în continuare capacitatea de a stimula şi de a permite centrelor de excelenţă din cercetare, întreprinderi şi învăţământul superior existente în Europa să se reunească şi să-şi consolideze colaborarea sistematică pe termen lung prin intermediul CCI-urilor. În acest context, ar trebui lansate campanii de informare care să recurgă la toate mijloacele şi nivelurile de comunicare şi prin care să se asigure că atât universităţile, cât şi studenţii au acces la suficiente informaţii cu privire la funcţionarea EIT şi a CCI-urilor şi la sfera de cuprindere a acestora.

Amendamentul

Abordarea „Investitorul EIT” reprezintă o concentrare asupra identificării celor mai bune oportunităţi strategice şi selecţionarea unui portofoliu de parteneriate de talie mondială – CCI-urile – care să realizeze aceste obiective. Ca parte a acestei abordări, EIT acordă subvenţii anuale CCI-urilor pe baza performanţelor lor anterioare şi a activităţilor propuse în planul lor de afaceri, urmând o procedură clară, publică şi transparentă. Evaluarea planurilor de afaceri va fi susţinută de experţi externi, independenţi. În această perspectivă, EIT ar trebui nu numai să prevadă direcţii şi viziuni generale, ci şi să ofere CCI-urilor un nivel adecvat de sprijin şi să monitorizeze performanţa acestora. În acelaşi timp, CCI-urilor le este acordată o marjă de manevră substanţială pentru a-şi defini agenda, strategiile şi organizarea internă, precum şi pentru implementarea activităţilor lor şi pentru mobilizarea resurselor şi talentelor necesare.

Amendamentul

Randamentul investiţiilor EIT în CCI-uri va fi evaluat în termeni de beneficii concrete pentru economia şi societatea europeană în ansamblu, cum ar fi crearea de noi întreprinderi, produse şi servicii pe pieţele existente şi viitoare, persoane cu spirit antreprenorial mai calificate, locuri de muncă noi şi mai atractive, precum şi prin valorificarea punctelor forte ale comunităţilor locale care sunt deja simboluri ale excelenţei şi prin atragerea şi păstrarea talentelor din întreaga UE şi din afara acesteia. Totuşi, vor fi stabiliţi şi indicatori de performanţă calitativi pentru a evalua CCI-urile.

Amendamentul

Un element important în acest sens este elaborarea, împreună cu CCI-urile, a unei veritabile „identităţi corporative” a EIT în jurul unui set de valori comune. În timp ce toate CCI-urile şi partenerii lor individuali dispun de propriile identităţi şi valori corporative, toţi împărtăşesc valori care reunesc comunitatea EIT/CCI-uri. Acestea sunt: excelenţă în cadrul triunghiului cunoaşterii; oportunităţi pentru implicarea tuturor statelor membre; persoane înalt calificate şi cu spirit antreprenorial; colaborări pe termen lung între ţări, discipline şi sectoare; concentrarea asupra impactului economic şi societal. O astfel de identitate va îmbunătăţi vizibilitatea externă şi prestigiul EIT şi al CCI-urilor.

Amendamentul

EIT va sprijini în mod activ primele trei CCI-uri să-şi sporească potenţialul şi impactul, precum şi contribuţia acestora la obiectivele stabilite în Orizont 2020. În timp, CCI-urile îşi vor extinde portofoliul iniţial de activităţi cu scopul de a profita de noi oportunităţi de piaţă sau societale şi de a se adapta la un mediu mondial în schimbare. Pentru a sprijini aceste evoluţii, EIT va propune şi va defini – într-o manieră clară, transparentă şi responsabilă public - în strânsă cooperare cu fiecare CCI, strategii de cofinanţare adaptate, care susţin, în acelaşi timp, activităţi strategice din perspectiva EIT.

Amendamentul

Finanţarea

Finanţarea de către UE a cercetării şi a inovării are o importanţă-cheie şi ar trebui exploatată pentru obţinerea de avantaje. Efectul de pârghie este unul dintre obiectivele principale ale utilizării fondurilor europene de către EIT, care atrage o finanţare suplimentară din surse publice şi private, prin promovarea unei abordări de multifinanţare şi prin consolidarea legăturilor dintre EIT şi fondurile structurale. EIT şi CCI-urile caută sinergii cu iniţiativele relevante ale Uniunii, precum şi cu centre de excelenţă, comunităţi sau regiuni inovatoare potenţiale şi emergente din statele membre cu performanţe mai slabe în domeniul inovării.

Amendamentul

Având în vedere că adevăraţii vectori ai inovării sunt oamenii, pot fi prevăzute dispoziţii, atunci când este cazul, pentru a asigura o participare suficientă în programele de formare ale EIT a studenţilor care provin din zone periferice ale UE (de exemplu, prin intermediul unor burse cofinanţate de către statele membre şi de către programul de burse al EIT). EIT este încurajat să colaboreze cu statele membre şi cu regiunile pentru a asigura că absolvenţii EIT beneficiază de oportunităţile şi sprijinul necesar pentru a-şi exprima potenţialul de inovare şi de antreprenoriat în cadrul UE.

Amendamentul

CCI-urile nu se bazează doar pe bazele de cercetare de excelenţă existente ale partenerilor, ci sunt, de asemenea, pionierii promovării şi punerii în aplicare a misiunii educaţionale a EIT. Obiectivul este de a educa şi de a forma talente care să dispună de competenţele, cunoştinţele şi mentalitatea necesară într-o economie şi societate globală bazată pe cunoaştere. În acest scop, EIT promovează în mod activ, printre altele, diplomele cu eticheta EIT prin monitorizarea calităţii lor şi implementarea coerentă în toate CCI-urile. În acest sens, CCI-urile vor aplica o serie de criterii calitative diplomelor cu eticheta EIT pentru a asigura menţinerea unor standarde academice ridicate, precum şi a reputaţiei universităţilor europene. În plus, acestea vor utiliza intens evaluările inter pares şi ale experţilor şi vor stabili un dialog cu organismele naţionale şi de asigurare a calităţii. Aceasta va îmbunătăţi recunoaşterea şi reputaţia la nivel naţional şi internaţional a calificărilor cu eticheta EIT şi va duce la creşterea atractivităţii lor la nivel mondial, oferind în acelaşi timp o platformă de colaborare la nivel internaţional. În viitor, CCI-urile vor fi încurajate să îşi extindă domeniul educaţional de activitate dincolo de învăţământul postuniversitar către o mai mare varietate de modalităţi de studiu pentru a face faţă unei game mai largi de activităţi inovatoare de dezvoltare profesională, care implică educaţia pentru cadrele de conducere, cursuri de formare profesională adaptate (inclusiv cursuri de formare profesională) şi şcoli de vară, precum şi stagii în cadrul CCI-urilor şi al partenerilor acestora. Pentru sporirea impactului activităţilor educaţionale ale CCI-urilor şi pentru ca acestea să ajungă la un public mai larg, CCI-urile pot preconiza elaborarea, cu titlu experimental, de module şi diplome la distanţă şi on-line, precum şi de module pentru cursuri universitare sau pachete destinate învăţământului şcolar.

Amendamentul

În acest context, şi pentru a extinde baza de talente din UE şi a asigura disponibilitatea unui număr suficient de persoane calificate, de care este nevoie pentru a realiza efectiv inovaţii, EIT ar trebui să contribuie la eforturile de sporire a atractivităţii formărilor din domeniul ştiinţei, tehnologiei, ingineriei şi matematicii (STIM). CCI-urile ar putea elabora programe de sprijinire a tinerilor europeni prin intermediul unor stagii, vizite şcolare, burse pentru cei mai buni studenţi şi elevi de liceu în domeniile STIM, şcoli de vară în domeniul managementului sau al afacerilor şi/sau cursuri de vară în domeniul antreprenoriatului.

Amendamentul

Va stimula activităţile comune între centrele de colocaţie din cadrul fiecărei CCI şi va oferi stimulente CCI-urilor pentru dezvoltarea de activităţi comune privind aspectele de interes general.

Amendamentul

- Va stabili criterii pentru certificatele de absolvire cu eticheta EIT, pentru a garanta valabilitatea academică şi standardele înalte ale acestora.

Amendamentul

- Va asigura în mod activ consecvenţa şi echivalenţa în întregul EIT prin crearea unui sistem de revizuire inter-pares pentru calificările cu eticheta EIT şi va purta dialoguri cu organismele naţionale şi internaţionale de asigurare a calităţii.

Amendamentul

- Va încuraja CCI-urile să dezvolte o mai mare varietate de activităţi educaţionale şi de formare, în special activităţi menite să ofere CCI-urilor ocazia de a împărtăşi cunoştinţele lor instituţiilor care ar putea fi interesate să participe în cadrul viitoarelor CCI-uri şi să desfăşoare acţiuni de sensibilizare cu privire la existenţa acestor programe educative.

Amendamentul

- Va invita CCI-urile să ofere studenţilor informaţii pertinente cu privire la recunoaşterea certificatelor de absolvire obţinute în alt stat membru.

Amendamentul

- Va defini proceduri comune de acreditare a diplomelor şi certificatelor de absolvire la nivel european.

Amendamentul

Pentru a spori şi mai mult impactul şi pentru a stimula inovarea în noi domenii de provocări societale, EIT îşi va extinde treptat portofoliul de CCI-uri, aşa cum se stipulează la articolul 1C, printr-un proces de licitaţie deschisă, în conformitate cu priorităţile şi obiectivele din cadrul domeniului de aplicare al „provocărilor societale” şi al „poziţiei de lider în cadrul tehnologiilor industriale-cheie”. Aplicând o dezvoltare incrementală la înfiinţarea de noi CCI-uri, EIT se va asigura că lecţiile învăţate din experienţele anterioare sunt luate în considerare în mod corespunzător, şi că vor fi înfiinţate CCI-uri numai în domenii în care există un potenţial clar de inovare şi o excelenţă de vârf pe care acestea se pot baza. Propunerile calificate vor fi selectate pentru a începe în 2014, urmând ca, după evaluarea programului Orizont 2020, a EIT şi a CCI-urilor, să aibă loc un nou proces de licitaţie deschisă pentru selectarea noilor CCI-uri ce vor începe în 2018. Un nou proces potenţial de selecţie a CCI-urilor în 2018 se va baza în principal pe rezultatele unei evaluări externe aprofundate a EIT şi a CCI-urilor existente, inclusiv pe o evaluare a impactului economic şi societal şi a contribuţiei EIT la întărirea capacităţii de inovare a UE şi a statelor membre, precum şi pe rezultatele evaluărilor programului Orizont 2020.

Noi CCI-uri vor fi înfiinţate în domenii cu mari provocări societale care oferă un real potenţial de inovare. EIT va contribui astfel pe deplin la obiectivele agendei mai largi de politică a UE, în special la obiectivele stabilite în Orizont 2020, care identifică un anumit număr de mari provocări societale, tehnologii generice şi tehnologii industriale. Obiectivul este înfiinţarea de CCI-uri în domenii tematice care, din cauza magnitudinii şi a naturii lor complexe, pot fi rezolvate numai printr-o abordare interdisciplinară, transfrontalieră şi transsectorială. Prin urmare, selectarea domeniilor tematice trebuie fondată pe o analiză riguroasă care să arate faptul că o CCI poate aduce valoare adăugată reală şi poate avea un impact pozitiv asupra economiei şi societăţii. Ar trebui acordată o atenţie deosebită şi rolului ştiinţelor umane în învăţământul superior, întrucât acestea aduc o contribuţie însemnată nu numai la viaţa economică, ci şi la promovarea culturii şi patrimoniului european. În acest context, la selectarea domeniilor tematice pentru viitoarele CCI-uri ştiinţele umane nu trebuie pierdute din vedere sau lăsate deoparte.

Fondurile alocate noilor CCI-uri vor fi atribuite pe o bază concurenţială şi ţinând seama de calitatea şi de potenţialul proiectelor, asigurând, în acelaşi timp, suficiente fonduri pentru a-i permite fiecărei CCI să realizeze inovaţii.

Comisia Europeană a efectuat această analiză printr-un proces destinat să evalueze în mod obiectiv potenţialul viitoarelor tematici ale CCI-urilor. Un punct de plecare a fost proiectul de ASI pe care consiliul de conducere al EIT l-a prezentat Comisiei în iunie 2011. Un set de criterii solide a fost dezvoltat în paralel pentru a permite o evaluare obiectivă a potenţialului de inovare oferit de fiecare temă viitoare. Validitatea acestor criterii a fost verificată cu restul comunităţii de inovare din întregul triunghi al cunoaşterii printr-o consultare publică deschisă. Acest proces a condus la următoarea listă de criterii.

- Abordarea principalelor provocări economice şi societale cu care se confruntă Europa, contribuind la punerea în aplicare a agendei Europa 2020;

- Alinierea şi coordonarea cu politicile relevante ale UE, precum şi cu iniţiativele existente în cadrul Orizont 2020 şi Erasmus pentru toţi.

- Să fie în măsură să mobilizeze investiţii şi angajamente pe termen lung din partea sectorului de afaceri; să dispună de o piaţă existentă pentru produsele sale şi să fie în măsură să creeze altele noi;

- Crearea unui impact durabil şi sistemic, măsurat în termeni de noi antreprenori formaţi, noi tehnologii, noi întreprinderi şi locuri de muncă cu o înaltă calificare;

- Reunirea unei mase critice de părţi interesate de talie mondială în domeniul cercetării, educaţiei şi inovării, care altfel nu s-ar reuni;

- Necesitatea unor abordări transdisciplinare şi încurajarea dezvoltării de către universităţi a unor noi tipuri de educaţie dincolo de frontierele disciplinelor;

- Abordarea principalelor lacune ale inovării, cum ar fi paradoxul european, şi anume domeniile pentru care Europa dispune de o bază solidă de cercetare, însă o performanţă scăzută în materie de inovare.

Evaluarea temelor propuse în cadrul proiectului prezentat de EIT, precum şi de către întreaga comunitate a părţilor interesate, a demonstrat în mod clar un anumit grad de variabilitate în ceea ce priveşte impactul potenţial pe care l-ar oferi înfiinţarea unei CCI. Prin urmare, un anumit număr de teme au fost eliminate în întregime; altele au fost redefinite pentru a răspunde mai bine particularităţilor contextului european şi mondial în acest domeniu.

Pentru viitoarele CCI-uri din sectoare care nu au fost selectate încă, dar care îndeplinesc criteriile, ar trebui avute în vedere evaluarea periodică a evoluţiei potenţialului cercetării şi posibila apariţie a unor noi dinamici în materie de inovare.

EIT:

- Va pregăti în timp util o procedură de selecţie pentru CCI-urile din a doua etapă din 2014 şi – după evaluarea programului Orizont 2020, inclusiv a programului său specific şi a EIT – pentru a treia etapă din 2018

- Va realiza o consultare amplă a tuturor părţilor interesate, inclusiv - pe lângă universităţi, întreprinderi, antreprenori şi centre de cercetare - a societăţii civile, a administraţiei locale şi a ONG-urilor în domeniu, înainte de a decide cu privire la domeniile tematice care vor fi acoperite de cel de-al treilea val de CCI-uri în 2018.

- Va depune toate eforturile pentru ca un număr cât mai mare de potenţiale părţi interesate să fie la curent cu viitoarele proceduri de selecţie a CCI-urilor. Posibilelor părţi interesate li se pun la dispoziţie toate informaţiile necesare pentru a putea să analizeze de o manieră corespunzătoare dacă şi în ce mod îşi pot aduce contribuţia. În acest context, poate fi acordată atenţie acelor domenii şi regiuni din care încă nu există participanţi la actualele CCI-uri.

- Va lua măsurile necesare pentru ca aspectul social să constituie un criteriu fundamental în cadrul CCI-urilor şi să fie mai vizibil în toate provocările societale.

- Se asigură că condiţiile-cadru pentru viitoarele proceduri de selecţie a CCI-urilor conduc la un rezultat optim, în special prin oferirea unor îndrumări clare privind cerinţele şi procesele, precum şi prin stabilirea unei perioade de timp suficiente pentru organizarea parteneriatelor de către candidaţi.

Amendamentul

2.2. Creşterea impactului EIT

Stimularea inovării în întreaga Uniune

În decursul perioadei iniţiale, EIT şi-a concentrat eforturile în principal pe crearea CCI-urilor. Deşi consolidarea centrelor de excelenţă existente - sau încurajarea creării unor astfel de centre noi, cu participarea largă a statelor membre - reprezintă un obiectiv clar al EIT, acesta va trebui să se asigure că sunt generate beneficii şi pentru domenii ale Uniunii care nu sunt implicate direct în CCI-uri. Prin urmare, de o importanţă critică pentru EIT este promovarea difuzării de bune practici pentru integrarea triunghiului cunoaşterii cu scopul de a dezvolta o cultură comună a inovării şi a schimbului de cunoştinţe.

EIT şi CCI-urile funcţionează ca modele de punere în aplicare a triunghiului cunoaşterii în UE şi ar trebui, ulterior, să se constituie ca furnizori de servicii pentru crearea unei capacităţi de inovare în întreaga Uniune în ceea ce priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor de inovare şi a strategiilor de „specializare inteligentă”.

În viitor, EIT trebuie să depună eforturi pentru a face ca experienţa CCI-urilor să fie reproductibilă şi uşor de înţeles, integrând-o într-o cultură care poate servi drept model în Europa şi în afara acesteia. În cadrul programului Orizont 2020, EIT va dezvolta şi mai mult conceptul de CCI pentru a sprijini dezvoltarea unei culturi europene a inovării în toate statele membre. Prin identificarea, analizarea şi schimbul de bune practici, precum şi a unor modele noi de guvernanţă şi finanţare a CCI-urilor, EIT urmăreşte să se asigure că cunoştinţele generate în cadrul EIT şi a CCI-urilor sunt diseminate şi capitalizate în beneficiul cetăţenilor - al publicului larg, al entităţilor private şi al instituţiilor, inclusiv cele care nu sunt direct implicate în cadrul CCI-urilor. În plus, este esenţial ca EIT să îşi crească vizibilitatea în rândul statelor membre care încă nu sunt implicate în CCI-uri şi în special în rândul acelora care au mai puţină experienţă în ceea ce priveşte aceste forme de proiecte comune. Se aplică întotdeauna criteriul excelenţei şi principiul solidarităţii.

EIT poate juca un rol decisiv în sintetizarea abordărilor diverse aplicate de CCI-uri şi în transferabilitatea lor către domenii tematice în care capacitatea de inovare este scăzută, domenii care altfel nu ar fi putut beneficia de experienţa acumulată de către EIT. Aceste acţiuni de sensibilizare vor asigura faptul că beneficiile experienţei EIT vor promova dezvoltarea capacităţii de inovare în aceste domenii. Această activitate este capabilă să genereze o rentabilitate puternică în măsura în care se bazează pe activităţile CCI-urilor. (În această privinţă, este deosebit de important să se aplice conceptul de inovare şi domeniilor academice care pot da naştere unor idei sau concepte sau unor dovezi materiale noi legate de trecutul şi prezentul cultural al Europei.)

Ca măsură de sprijinire a acestui proces, EIT va elabora un mecanism de inovare regional (RIS). Participanţii la RIS ar trebui să aibă ambiţia şi potenţialul de a deveni membri deplini ai unui CCI şi de a se dezvolta în ecosisteme care să reflecte principalele trăsături ale centrelor de colocaţie. Participanţii la RIS ar trebui să fie constituiţi în parteneriate structurate de întreprinderi şi de instituţii de cercetare şi educaţie şi să aibă o aliniere tematică clară la CCI-urile existente şi la planurile de inovare regionale, cum ar fi strategiile de specializare inteligentă. CCI-urile vor încuraja participanţii la RIS să dobândească expertiză şi să faciliteze interacţiunea cu CCI, permiţându-le acestora din urmă să aibă acces la potenţialul neexploatat al centrelor de excelenţă emergente. Identificarea candidaţilor potriviţi ar trebui să aibă loc în cadrul unei proceduri deschise şi transparente, gestionate de către fiecare CCI, cu asistenţa EIT. Candidaţii sunt selecţionaţi de către CCI pe baza propunerilor lor şi a potenţialului lor ridicat de inovare, prin intermediul facilităţilor de demonstraţie, al spaţiilor de testare, al parcurilor tehnologice, al incubatoarelor etc. Bugetul EIT destinat diseminării şi comunicării ar putea fi utilizat pentru a permite participanţilor să participe la proiecte specifice, să înveţe cele mai bune practici sau să devină primii clienţi ai tehnologiilor puse la dispoziţie de CCI-uri, care facilitează accesul la utilizatorii finali. În acest fel, aceştia pot atrage, de asemenea, întreprinderi nou înfiinţate de la CCI-uri, ca investiţii de capital de risc. După primii doi ani, participanţii la RIS pot fi finanţaţi prin surse de finanţare regionale şi naţionale, sau fonduri structurale, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională (FEDER). Prin intermediul acestui program de asociere, EIT îşi va consolida impactul şi importanţa paneuropeană, obiectivul fiind acela ca EIT să dezvolte cel puţin doi participanţi la RIS în perioada 2014-2020. EIT va raporta periodic Parlamentului European şi Consiliului cu privire la performanţele RIS în raportul său anual de activitate.

Principalii promotori ai învăţării la nivelul EIT pot fi: cercetarea axată pe inovare şi caracterizată prin excelenţă pentru crearea de noi întreprinderi şi noi modele de afaceri, inclusiv posibilitatea ca IMM-urile şi instituţiile publice să participe mai activ la inovare, antreprenoriat şi noi forme integrate de formare multidisciplinară; modele de guvernanţă şi de finanţare inovatoare bazate pe conceptul de inovare deschisă sau care implică autorităţi publice, în special pentru orientarea cercetării spre nevoile prioritare ale societăţii. Acest lucru va ajuta EIT să devină o instituţie model cu rol de „etalon” în inovarea europeană, precum şi o instituţie de talie mondială orientată către inovare şi recunoscută şi apreciată la nivel internaţional.

Cultivarea şi atragerea talentelor

Persoanele cu talent reprezintă baza reuşitei cercetării şi sunt deschise inovării dacă beneficiază de o instruire corespunzătoare şi dacă li se oferă locuri de muncă în condiţii motivante. Unul din rolurile principale ale EIT este acela de a oferi talentelor posibilitatea de a-şi folosi pe deplin potenţialul şi de a crea mediul în care acestea să poată să se afirme. EIT generează astfel de medii prin intermediul CCI-urilor, însă EIT trebuie să vină în completarea acestora cu strategii de atragere a talentelor de vârf, inclusiv prin includerea unor astfel de talente din afara CCI-urilor.

Prin urmare, EIT va pune în aplicare, prin intermediul RIS, un program specific, pentru a se asigura că talentele – studenţi, cercetători, cadre didactice şi antreprenori aflaţi în orice etapă a carierei lor profesionale – din afara centrelor de colocaţie, vor fi pe deplin conectate la iniţiativă. Un astfel de sistem nu va oferi talentelor de vârf din afara CCI-urilor numai posibilitatea de a beneficia de mediile de inovare create în centrele de colocaţie, ci le va oferi şi stimulente pentru a face uz pe deplin de cunoştinţele şi know-how-ul acumulate în domenii din afara CCI-urilor. În special, Fundaţia EIT ar putea juca un rol semnificativ în acest domeniu.

De asemenea, EIT joacă un rol bine definit în cooperarea internaţională în domeniul cunoaşterii şi al inovării; prin crearea unei mărci puternice şi prin stabilirea unor relaţii strategice cu principalii parteneri din întreaga lume, EIT poate spori atractivitatea partenerilor din cadrul CCI-urilor, sau a oricăror alte activităţi sau domenii de acţiune ale sale. În strânsă legătură cu CCI-urile, EIT ar trebui să dezvolte o strategie internaţională puternică, prin identificarea şi punerea în legătură a interlocutorilor relevanţi şi a partenerilor potenţiali. În acest context, EIT şi CCI-urile ar trebui să profite din plin de iniţiativele UE existente în acest domeniu, cum ar fi programele UE pentru cercetare, educaţie, formare şi tineret, inclusiv programul „Erasmus pentru toţi” şi acţiunile Marie Skłodowska-Curie, precum şi alte iniţiative de mobilitate din cadrul Spaţiului european de cercetare. În plus, EIT ar putea încuraja schimburile de cunoştinţe, activităţile de îndrumare şi formarea de reţele prin încurajarea creării unei reţele de absolvenţi EIT, printre altele.

EIT şi CCI-urile sunt încurajate să dezvolte sinergii cu politicile UE şi ale statelor membre din domeniul educaţiei pentru a contribui la asigurarea disponibilităţii capitalului uman necesar îndeplinirii rolului UE de lider în domeniul ştiinţific, tehnologic şi al inovării. În acest scop, ar trebui promovate ştiinţa, tehnologia, ingineria şi matematica (STIM) şi ar trebui create o îndrumare antreprenorială, stagii şi burse pentru tinerii europeni şi pentru cei mai buni studenţi şi elevi de liceu.

Pentru a îmbunătăţi rezultatele EIT, activităţile realizate de către CCI-uri ar trebui să aibă un efect tangibil asupra creării de întreprinderi fiice şi de întreprinderi noi durabile şi inovatoare, în special prin sprijinirea activităţilor antreprenoriale şi de colaborare în cadrul reţelelor ale titularilor de diplome EIT sau ale beneficiarilor unor formări organizate de acesta.

EIT va completa eforturile sale de promovare a ideilor geniale şi a talentelor şi prin alte măsuri, cum ar fi organizarea de concursuri de idei sau atribuirea de premii, fie ca o iniţiativă proprie, fie în colaborare cu parteneri mondiali de vârf.

EIT şi CCI-urile ar putea utiliza rezultatele ştiinţifice şi aplicaţiile acestora obţinute în urma studiilor din cadrul programelor de masterat şi doctorat, precum şi cele realizate sub egida lor, acestea putând fi publicate ca atare, pentru a contribui la dialogul academic internaţional.

EIT:

- Va stabili, în strânsă colaborare cu CCI-urile, un sistem RIS care să permită o selectare diversă a studenţilor, a cercetătorilor, a cadrelor universitare, a cadrelor didactice şi a antreprenorilor din toate domeniile de studii şi de afaceri din întreaga Uniune, care nu sunt în prezent implicate în CCI-uri existente, iar talentelor de vârf de pe întreg cuprinsul Uniunii şi din afara acesteia să se implice în activităţile centrelor de colocaţie ale CCI-urilor pentru o perioadă de timp, creând astfel avantaje atât pentru participant, cât şi pentru CCI-uri şi care să contribuie la sensibilizarea populaţiei în ceea ce priveşte activităţile CCI-urilor şi, mai general, la creşterea vizibilităţii EIT.

În strânsă colaborare cu CCI-urile, va elabora un sistem de asociere a aşa-numitelor centre de colocaţie afiliate sau a centrelor de inovare din ţările care nu găzduiesc niciun centru de colocaţie. Acestea vor sprijini, în primul rând, activităţile de inovare ale CCI-urilor prin intermediul puternicului lor potenţial pentru inovare şi prin accesul lor la primii clienţi şi la utilizatorii finali ai tehnologiilor puse la dispoziţie de CCI-uri, prin facilităţi de demonstraţie, spaţii de testare etc.

- Va oferi o platformă de promovare a excelenţei, a cooperării şi a proiectelor comune ale universităţilor din Uniune.

- Va institui/adapta un instrument bazat pe internet pentru a oferi o platformă de schimb de cunoştinţe şi de creare de reţele în jurul EIT, asigurând un acces facil la informaţiile privind lucrările în curs şi rezultatele cercetărilor realizate. Acest instrument se foloseşte pentru a încuraja studenţii, cercetătorii, cadrele universitare, cadrele didactice şi antreprenorii care nu sunt în prezent implicaţi în CCI-urile existente să afle mai multe despre activităţile actuale ale CCI-urilor existente şi despre planurile privind viitoarele valuri de CCI-uri şi să beneficieze cât mai mult de pe urma acestor informaţii.

- Va crea şi va susţine o reţea funcţională şi puternică de absolvenţi ai activităţilor educaţionale şi de formare a EIT/CCI („Asociaţia absolvenţilor EIT”).

- Va pune în mod sistematic la dispoziţia comunităţii de inovare din UE, şi nu numai, lecţiile învăţate şi succesele CCI-urilor. Aceasta poate include dezvoltarea unei colecţii de cursuri oferite gratuit pe internet, provenite din activităţile educaţionale şi de formare ale EIT şi ale CCI-urilor, care este accesibil tuturor, şi anume universităţilor şi instituţiilor de învăţământ superior din întreaga Uniune.

- Va asigura o participare intensă a sectorului privat, în special a IMM-urilor, la triunghiul cunoaşterii.

Amendamentul

CCI-urile vor oferi un banc de testare ideal pentru noile metode de finanţare şi gestionare a inovării. Crearea unor premii pentru inovare, asociate cu nişte aranjamente specifice privind licenţele, poate accelera inovarea în domenii care prezintă o importanţă societală primordială, în vederea obţinerii unor rezultate ştiinţifice şi tehnice în termene foarte scurte. Prin intermediul experimentării şi experienţei oferite de CCI-uri, EIT va implementa o agendă de simplificare în anumite domenii cheie cum ar fi acordurile contractuale, raportările simplificate, sumele şi ratele forfetare pentru a reduce poverile administrative ale CCI-urilor.

Amendamentul

Comisia şi-a sporit eforturile de sprijinire a EIT în vederea instituirii unui sistem eficient şi solid de monitorizare orientat spre rezultate. Acest sistem de monitorizare va asigura deplina responsabilitate a EIT şi a CCI-urilor, calitatea rezultatelor, contribuţia la priorităţile programului Orizont 2020 şi, în acelaşi timp, va permite o flexibilitate suficient de mare în ceea ce priveşte cercetarea şi dinamica activităţilor CCI-urilor şi deschiderea către idei şi parteneri noi. Aceasta va permite EIT să dezvolte o capacitate solidă de culegere şi analiză a informaţiilor trimise de CCI-uri, pentru măsurarea performanţei EIT în raport cu propriile obiective şi pentru evaluarea EIT şi a CCI-urilor în raport cu cele mai bune practici la nivel european şi mondial. Sistemul va fi conceput într-un mod flexibil şi, dacă este cazul, va fi ajustat pentru a se lua în considerare portofoliul de activităţi ale EIT şi ale CCI-urilor din ce în ce mai vast şi aflat în plină evoluţie. Ca urmare a recomandării evaluării externe independente şi a dispoziţiilor generale de monitorizare din cadrul Orizont 2020, Comisia a propus, în asociere cu EIT şi cu CCI-urile, instituirea unui sistem de monitorizare a performanţelor orientat spre rezultate a EIT, prin abordarea a patru niveluri de activitate:

- Nivelul Orizont 2020: monitorizarea periodică a contribuţiei EIT şi a CCI-urilor la atingerea obiectivelor programului Orizont 2020

- Nivelul EIT: evaluarea performanţei EIT ca un organ al UE eficient şi efectiv; acest lucru va fi măsurat în termeni de sprijin acordat CCI-urilor, intensitatea şi amploarea activităţilor de comunicare, difuzării şi activităţilor internaţionale, precum şi capacitatea sa de a pune în aplicare proceduri simplificate, precum şi din perspectiva încurajării creării centrelor de excelenţă ca mijloc de extindere a cercetării şi inovării în întreaga Uniune Europeană.

- Nivelul CCI-urilor individuale: Nivelul inter-CCI-urilor: monitorizarea contribuţiei tuturor CCI-urilor la atingerea obiectivelor strategice ale EIT, astfel cum au fost identificate în cadrul unui instrument dedicat, cum ar fi un tabloul de bord al EIT, precum şi la încurajarea cercetării interdisciplinare, ca mijloc de cimentare şi susţinere a creării de noi domenii de cercetare şi inovare.

- Nivelul CCI-urilor individuale: monitorizarea performanţelor CCI-urilor individuale pe baza obiectivelor individuale şi a indicatorilor cheie de performanţă (KPI - Key Performance Indicators), astfel cum prevăd planurile individuale de afaceri ale CCI-urilor. CCI-urile au modele de afaceri şi pieţe diferite şi, prin urmare, KPI-uri diferite care reprezintă elemente centrale pentru gestionarea cu succes a CCI-urilor individuale. În plus, ar trebui încurajată, ca o contribuţie la sfera de acoperire a EIT, crearea de centre de colocaţie ca mijloc de extindere a activităţilor lor şi de promovare a ideii de colaborare la nivel local, regional sau naţional.

Amendamentul

- Va stabili, în colaborare cu Comisia şi cu CCI-urile, un sistem cuprinzător de monitorizare: a contribuţiei EIT la programul Orizont 2020; a impactului EIT prin intermediul propriilor activităţi şi al activităţilor CCI-urilor; precum şi a rezultatelor CCI-urilor. EIT va raporta cu privire la toate activităţile sale de monitorizare în raportul său anual de activitate, ce va fi trimis Parlamentului European şi Consiliului

Amendamentul

Modelul de guvernanţă al EIT şi-a dovedit valoarea în ansamblu. Cu toate acestea, experienţele din perioada iniţială arată că pot fi depuse eforturi suplimentare pentru a spori eficacitatea mecanismelor decizionale şi de punere în aplicare ale EIT. Relaţiile dintre consiliul de conducere al EIT, responsabil de deciziile strategice, şi sediul EIT, responsabil pentru punerea în aplicare, trebuie să fie mai clar definite şi eficientizate. Sediul EIT va trebui să definească domenii critice în care EIT ar trebui să acorde sprijin CCI-urilor, realizând un echilibru adecvat între funcţiile de susţinere şi de monitorizare. În sfârşit, consiliul de conducere trebuie să se asigure mai bine de faptul că deciziile strategice sunt luate ţinând cont de experienţele CCI-urilor şi ale comunităţii inovării în general. Deoarece scopul strategic al EIT este să devină mai mult decât suma componentelor sale, acesta ar trebui să asigure coordonarea şi cooperarea între CCI-uri pentru a garanta crearea de sinergii şi a unei valori adăugate de către CCI-uri şi de către toţi partenerii din cadrul ecosistemului EIT.

Amendamentul

Factori determinanţi în acest sens sunt dimensiunea, alcătuirea şi procedurile consiliului de conducere. Principiul membrilor independenţi, combinat cu un număr limitat de membri aleşi care reprezintă comunitatea CCI-urilor, şi-a dovedit valoarea şi permite obţinerea de know-how din întreg triunghiul cunoaşterii. În cadrul consiliului de conducere, ar trebui să existe un bun echilibru între reprezentanţii părţilor interesate de procesul de inovare, ai întreprinderilor, ai guvernului şi ai domeniului ştiinţific. Cu toate acestea, modelul iniţial cu 18 membri aleşi plus, mai recent, încă patru reprezentanţi ai CCI-urilor, a arătat anumite limitări. Un consiliu redus ca dimensiune rezulta într-un proces decizional mai eficient şi va reduce cheltuielile administrative. În cele din urmă, o eficienţă suplimentară poate fi obţinută prin redirecţionarea consiliului de conducere al EIT spre de rolul său de bază, şi anume furnizarea de orientări strategice. În acest scop, un comitet de experţi academici care să ofere asistenţă şi consultanţă de calitate consiliului de conducere s-ar putea dovedi mai mult decât util în ceea ce priveşte aspectele legate în special de strategia academică şi de practicile educaţionale ale CCI-urilor; rolul acestuia va fi de a superviza conţinutul programelor, respectarea criteriilor de calitate ale acestora şi aspectele lor sociale şi culturale. De asemenea, coerenţa cu alte iniţiative UE va fi consolidată în continuare prin intermediul consultărilor intensificate cu Comisia Europeană cu privire la programul de lucru trienal al EIT. Informaţiile privind EIT şi CCI-urile cuprinse în programul de lucru trienal al EIT va permite evaluarea şi asigurarea complementarităţii cu alte părţi ale programului Orizont 2020 şi cu alte politici şi instrumente ale Uniunii. Toate aceste modificări au fost incluse în regulamentul EIT modificat care însoţeşte ASI.

Amendamentul

Deciziile consiliului de conducere al EIT sunt puse în aplicare de către sediul EIT sub conducerea directorului, care este răspunzător de acţiunile EIT în faţa Comisiei, a Parlamentului şi a Consiliului. În acest sens, sediul EIT reflectă caracterul orientat spre rezultate al EIT şi a CCI-urilor şi reprezintă forţa motrice a procedurilor de simplificare. În acelaşi timp, sediul EIT dezvoltă capacitatea de asimilare sistematică a experienţei CCI-urilor şi pune aceste rezultate la dispoziţia comunităţii de inovare în general. De-a lungul timpului, sediul EIT va deveni un rezervor bogat de bune practici şi un adevărat partener al cunoaşterii pentru factorii de decizie politică.

Amendamentul

Interacţiunile dintre EIT şi CCI-uri oferă nu numai cadrul pentru funcţionarea cu succes a CCI-urilor, ci se află, de asemenea, la baza procesului de învăţare reciprocă care îi oferă EIT posibilitatea de a-şi juca rolul de banc de testare pentru noile modele de inovare. Pentru a oferi CCI-urilor condiţiile-cadru adecvate, EIT trebuie să furnizeze orientări clare şi coerente în toate etapele procesului, fără ca acestea să fie în acelaşi timp prea detaliate. Aceste orientări ar putea viza în special gestionarea CCI-urilor şi cooperarea lor cu partenerii. Interacţiunile dintre sediul EIT şi CCI-uri trebuie să fie sistematice, regulate, precum şi clare, transparente şi bazate pe încredere pentru a atinge eficienţa maximă. La aceasta ar trebui să contribuie atât relaţiile contractuale dintre EIT şi CCI-uri, cât şi modalităţile de organizare ale sediului EIT.

Amendamentul

Sediul EIT nu se va mulţumi să joace doar simplul rol de administrator şi îşi va optimiza funcţiile operaţionale pentru a conduce CCI-urile către o eficacitate maximă şi pentru a face ca rezultatele pozitive să fie disponibile la scară largă. Eficienţa poate fi ameliorată prin furnizarea unor servicii şi funcţii centralizate, mai degrabă decât la nivel individual de CCI. În timp ce toate CCI-urile îşi desfăşoară activitatea în anumite domenii, există un număr de elemente şi de provocări de interes general în cazul cărora EIT poate oferi o valoare adăugată concretă. Aceste funcţii de furnizare a cunoştinţelor se referă în special la sediul EIT, care ar trebui să devină un intermediar al schimbului de informaţii şi un interlocutor care să dispună de resurse bogate, cum ar fi facilitarea amplasării în acelaşi loc şi a schimburilor şi a învăţării reciproce dintre CCI-uri, promovarea schimbului de cunoştinţe între CCI-uri şi reţelele universitare, CRI-uri, CCI-uri mai mici, şi alte activităţi de cercetare realizate cu fonduri EIT, facilitarea relaţiilor cu instituţiile UE şi alte organizaţii cheie, cum ar fi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), sau anumite aspecte de interes general, cum ar fi consiliere privind proprietatea intelectuală, transferul de tehnologie şi de cunoştinţe, evaluări în raport cu cele mai bune practici internaţionale, sau efectuarea de studii de anticipative şi prospective pentru a identifica viitoarele direcţii ale EIT şi ale CCI-urilor. EIT şi CCI-urile ar trebui să decidă împreună cazurile în care aceste sarcini pot fi abordate cel mai eficient. În acest sens, o importanţă crucială pentru EIT şi CCI-uri o va avea stabilirea de mecanisme viabile pentru colaborări sistematice privind aspectele de interes general.

Amendamentul

va oferi orientări privind gestionarea CCI-urilor şi cooperarea lor cu partenerii.

Amendamentul

EIT va elabora, de asemenea, o campanie de comunicare pentru universităţi, autorităţile locale şi parlamentele naţionale în vederea furnizării celor mai pertinente informaţii părţilor interesate din lanţul de inovare, în interesul comun al tuturor părţilor. Această campanie de comunicare va evidenţia acţiunea Uniunii Europene prin intermediul EIT.

Amendamentul

În plus, o consultare activă cu alte instituţii ale UE încă de la începutul procesului, va contribui la maximizarea sinergiilor şi a învăţării reciproce cu alte iniţiative ale UE. EIT se va angaja într-un dialog regulat cu Parlamentul European şi cu serviciile relevante ale Comisiei.

Amendamentul

EIT a conceput un model de finanţare iniţial care se bazează pe punctele forte şi pe resursele comune ale organizaţiilor de excelenţă existente; finanţarea EIT acţionează ca un catalizator care asigură un efect de pârghie şi reuneşte resurse financiare suplimentare din partea unei game largi de parteneri publici şi privaţi. Pe această bază, EIT asigură în medie până la 25 % din finanţarea totală a CCI-urilor, în timp ce restul finanţării de minimum 75 % ar trebui să provină din surse din afara EIT. Aceasta include atât venituri şi resurse proprii ale partenerilor CCI-urilor, cât şi finanţare publică la nivel naţional, regional şi UE, în special din fondurile structurale – actuale şi viitoare – şi din programul-cadru pentru cercetare şi inovare. În cazul din urmă, CCI-urile (sau unii dintre partenerii acestora) solicită finanţare în conformitate cu normele programelor respective şi în condiţii de egalitate cu alţi solicitanţi. Contribuţia partenerilor CCI nu este o cerinţă clasică de „cofinanţare” a unui grant, ci o condiţie prealabilă pentru un nivel minim al implicării organizaţiilor existente şi al angajamentelor lor de finanţare a CCI. Această abordare ascendentă garantează angajamente solide din partea partenerilor CCI, oferă stimulente pentru investiţii şi stimulează schimbări structurale şi organizaţionale ale partenerilor CCI şi nu numai. Totuşi, nu ar trebui exclusă o abordare descendentă, în special în cazul iniţiativelor de cercetare care se bazează deja pe o astfel de abordare. Experienţa primelor CCI-uri arată că industria se angajează financiar la realizarea planurilor de afaceri ale CCI-urilor şi că ponderea bugetului CCI-urilor provenită de la partenerii industriali se situează între 20 şi 30 % din bugetul anual total al CCI-urilor. Mai mult, CCI-urile au reuşit să alinieze şi să reunească surse suplimentare din fonduri naţionale, care altfel nu ar fi fost disponibile (de exemplu, guvernul german a decis să încredinţeze ICT Labs gestionarea iniţiativei educaţionale „Software Campus”, cu un buget de 50 de milioane EUR pentru o perioadă de 5 ani, provenit atât din surse publice, cât şi din surse private).

Amendamentul

CCI-urile trec prin faze diferite de dezvoltare având caracteristici diferite ale bugetelor totale înainte de a atinge funcţionarea la capacitate deplină. Capacitatea de absorbţie a unei CCI este relativ limitată la început, dar se dezvoltă în mod semnificativ în următorii ani. Totuşi, sectoarele de activitate pot fi foarte diferite unele de altele şi pot necesita abordări diferite. Unele CCI-uri capătă dimensiuni foarte mari şi au nevoi financiare semnificative, în vreme ce altele rămân la o dimensiune redusă şi au o mai mică nevoie de finanţare. Prin urmare, EIT ar trebui să adopte o abordare personalizată a CCI-urilor şi a nevoilor de finanţare ale acestora.

Amendamentul

Bugetul EIT pentru perioada 2014-2020 este de 3,1 miliarde euro şi se bazează pe trei componente principale: cheltuielile necesare pentru consolidarea celor trei CCI-uri existente, evoluţia treptată spre noi CCI-uri în 2014 şi, respectiv, în 2018, precum şi pentru activităţi de comunicare şi de difuzare şi cheltuieli administrative.

Amendamentul

Bugetul preconizat al EIT destinat CCI-urilor în perioada 2014-2020 se ridică la 2,9 miliarde de euro (93,13 % din bugetul total al EIT pentru perioada 2014/2020). Prin efectul de pârghie puternic al EIT, CCI-urile ar trebui să mobilizeze încă 8,890 miliarde de euro din alte surse publice şi private.

Amendamentul

EIT se va implica, de asemenea, într-un număr de activităţi de diseminare şi de comunicare, cum ar fi programul de burse EIT, care va îmbunătăţi în mod semnificativ impactul operaţiunilor sale în întreaga Europă. În plus, o serie de servicii transversale de sprijin şi de monitorizare vor asigura o valoare adăugată şi o creştere în eficienţă a activităţilor CCI-urilor. La punerea în aplicare şi la dezvoltarea acestor activităţi, EIT va trebui să urmeze o strategie care vizează un randament ridicat, adică un maximum de impact obţinut prin intermediul unor mecanisme care intervin direct în mică măsură. 141,76 de milioane de euro (4,4%) din bugetul EIT sunt necesare pentru a pune în aplicare aceste activităţi.

Amendamentul

EIT urmează să exploreze noi modele de inovare deschisă şi simplificare. Acest fapt ar trebui să se reflecte în modalităţile sale de administrare. Sediul EIT trebuie să fie o organizaţie simplă, care urmează o abordare strategică vizând recurgerea la expertiză ori de câte ori este necesar, dar fără a crea inutil structuri greoaie şi permanente. Costurile legate de cheltuielile administrative, care acoperă cheltuielile necesare cu personalul, cheltuielile administrative, cu infrastructura şi operaţionale, nu vor depăşi de-a lungul timpului 2,4% din bugetul EIT. O parte a cheltuielilor administrative sunt suportate de ţara gazdă, Ungaria, prin asigurarea gratuită a spaţiului de birouri până la sfârşitul anului 2030, precum şi printr-o contribuţie anuală de 1,5 milioane de euro la costul cu personalul până la sfârşitul anului 2015. Pe această bază, cheltuielile administrative se vor ridica prin urmare la aproximativ 77 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020.

Amendamentul

O CCI în domeniul industriei prelucrătoare cu valoare adăugată va contribui la realizarea priorităţilor programului Orizont 2020 în materie de producţie şi prelucrare avansată, precum şi a obiectivului său specific de „transformare a formelor de producţie industrială de astăzi în tehnologii de producţie şi prelucrare cu grad ridicat de cunoştinţe, durabile, cu emisii scăzute şi trans-sectoriale, pentru a realiza produse, procese şi servicii inovatoare”.

Amendamentul

Proiectarea ecologică

Amendamentul

UE este pe deplin angajată în acest domeniu. O CCI ar contribui la abordarea provocării societale din programul Orizont 2020 „Securitate alimentară, agricultură durabilă, mări şi oceane productive şi bioeconomie”. Aceasta ar coopera, în special, cu proiectul propus de parteneriat european pentru inovare (PEI) „Productivitatea şi durabilitatea agriculturii”. În timp ce aceasta din urmă va pune accentul pe construirea unor punţi între cercetarea de vârf şi inovarea practică, o CCI ar crea în special o complementaritate prin educarea actorilor cheie, cum ar fi antreprenorii şi consumatorii. De asemenea, este necesară coordonarea cu iniţiativa de programare comună „Agricultură, securitate alimentară şi schimbări climatice”, care va reuni eforturi naţionale de cercetare pentru a integra adaptarea, atenuarea schimbărilor climatice şi securitatea alimentară în sectoarele agricultură, silvicultură şi utilizarea terenurilor. Fondul european maritim şi pentru pescuit va promova durabilitatea socială şi de mediu a pescuitului şi acvaculturii, subliniind astfel nevoia de evoluţii tehnologice cuplate cu noi aptitudini antreprenoriale în aceste domenii, aliniate cu evoluţia comportamentului consumatorilor şi oferind posibilităţi de sinergii. Într-un mod asemănător va fi posibilă şi coordonarea cu IPC-urile recent lansate „Alimente sănătoase pentru o viaţă sănătoasă” şi „Conectarea cercetării în materie de climă în Europa”, precum şi cu platformele tehnologice europene în domenii înrudite (în special platforma Food for Life) sau numeroasele proiecte din cadrul PC 7. În mod similar, aceasta ar trebui, de asemenea, să ia legătura cu proiectele de replicare pe piaţă în domeniul ecoinovării din cadrul CIP (programul pentru competitivitate şi inovare), în care alimentele şi băuturile reprezintă unul dintre domeniile prioritare. Această experienţă va continua cu programul Orizont 2020, şi anume în contextul provocării societale reprezentate de modificările climatice şi eficienţa resurselor.

Amendamentul

- Va favoriza cooperarea internaţională pentru dezvoltare pentru a îmbunătăţi producţia alimentară, precum şi nivelul şi calitatea sectorului alimentar în domeniul nutriţiei.

Amendamentul

Răspunsul la aceste provocări a fost definit în programul Orizont 2020 ca având scopul de „a oferi o sănătate, o calitate a vieţii şi o bunăstare generală mai bună pentru toţi prin susţinerea activităţilor de cercetare şi inovare. Aceste activităţi se vor concentra pe menţinerea şi promovarea sănătăţii pe tot parcursul vieţii şi pe prevenirea bolilor; pe îmbunătăţirea capacităţii noastre de vindecare, tratare şi gestionare a bolilor şi dizabilităţilor; pe susţinerea unei îmbătrâniri active; şi pe contribuţia la realizarea unui sector al serviciilor de asistenţă durabil şi eficient”. În plus, ar trebui acordată o importanţă specială serviciilor locale şi adaptării oraşelor şi infrastructurilor acestora la o populaţie în curs de îmbătrânire.

Amendamentul

Îmbătrânirea populaţiei ar trebui să reprezinte obiectivul mai multor proiecte şi politici, precum dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor locale şi adaptarea urbană.

Amendamentul

Societatea modernă este complet dependentă de accesul la materii prime. Accesul la materii este esenţial pentru funcţionarea eficientă a economiei UE. Cu toate acestea, triunghiul reprezentat de scăderea resurselor naturale epuizabile, o populaţie din ce în ce mai mare şi un nivel al consumului aflat în creştere rapidă în ţările în curs de dezvoltare pun presiuni mai mari asupra materiilor prime şi resurselor naturale ale planetei. Aceşti factori se numără printre cei responsabili de creşterea preconizată a consumului de resurse naturale în cursul deceniilor următoare.

Amendamentul

Astfel cum a fost pus în evidenţă în foaia de parcurs privind eficienţa resurselor şi în Orizont 2020, ar trebui să căutăm să asigurăm disponibilitatea, accesibilitatea şi utilizarea durabilă a materiilor prime care sunt necesare pentru economia europeană şi pentru satisfacerea bunăstării noastre, asigurând în acelaşi timp o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care vine în întâmpinarea nevoilor unei populaţii în creştere, în limitele ecologice ale unei planete epuizabile.

Amendamentul

Aliniindu-se altor activităţi ale UE, o CCI în acest domeniu ar trebui să se concentreze pe încurajarea unui centru de cunoaştere şi a unui centru de expertiză în domeniul academic, tehnic, al formării practice şi al cercetării în mineritul durabil de suprafaţă, subteran, marin, urban şi în depozitele de deşeuri, gestionarea materialelor, tehnologii de reciclare, înlocuirea materialelor şi comerţul deschis, precum şi guvernanţa mondială în ceea ce priveşte materiile prime. Aceasta ar acţiona ca gestionar şi dispecerat pentru centrele europene de excelenţă în aceste domenii conexe şi ar gestiona un program de cercetare de importanţă strategică pentru industria UE. Din acest motiv, pentru a maximiza impactul acţiunilor şi pentru a evita orice duplicare a activităţilor UE, inclusiv a PEI privind materiile prime, CCI va fi un complement necesar în materie de capital uman (adică formare, educaţie) pentru acţiunile pilot care implică tehnologii inovatoare (de exemplu instalaţii demonstrative) pentru explorarea, extracţia şi prelucrarea, utilizarea eficientă din punctul de vedere al resurselor, colectarea, reciclarea şi substituţia terestră şi marină. În acelaşi timp, ea ar putea include obiective care să o transforme într-un pionier al tehnologiilor prin crearea unor proiecte-pilot şi sisteme de demonstrare a proceselor şi soluţiilor inovatoare care implică, de exemplu, utilizarea materialelor alternative atractive din punct de vedere economic şi durabile, de importanţă strategică pentru UE. Aceasta, prin urmare, poate declanşa dezvoltarea pieţelor existente şi crearea de pieţe noi, şi anume în domeniul extracţiei şi prelucrării durabile, al gestionării eficiente a materialelor din punctul de vedere al resurselor, al tehnologiilor de reciclare şi al materialelor de înlocuire. Va fi necesară evaluarea impactului şi elaborarea de măsuri inovative şi rentabile de adaptare şi de prevenire a riscurilor pentru habitatele extrem de sensibile, cum ar fi regiunea arctică.

Amendamentul

UE a identificat acest domeniu prioritar ca fiind una dintre marile provocări. O CCI ar contribui la programul Orizont 2020, şi anume la provocările societale legate de aprovizionarea durabilă cu materii prime şi eficienţa utilizării resurselor. Aceasta ar putea contribui la PEI propus privind materiile prime. PEI privind materiile prime va oferi cadrul general pentru a facilita alinierea şi sinergiile între instrumentele şi politicile existente de cercetare şi inovare orientate spre cerere şi ofertă din acest domeniu. Aceasta va cuprinde atât activităţi axate pe tehnologie, cât şi identificarea condiţiilor cadru şi a celor mai bune practici în chestiuni de politică, reglementare sau standardizare având un impact asupra inovării într-un anumit sector sau o anumită provocare. O CCI în acest domeniu ar putea crea o complementaritate în educarea actorilor cheie şi ar putea asigura o reţea unică structurată de practicieni. Aceasta ar oferi o bază solidă pentru susţinerea altor acţiuni legate de inovare întreprinse în cadrul PEI, pentru succesul cărora capitalul uman reprezintă o necesitate absolută. Aceasta va fi, de asemenea, bine plasată pentru a susţine PEI în identificarea condiţiilor cadru şi a celor mai bune practici în chestiuni de politică, reglementare sau standardizare având un impact asupra acestui sector. O CCI se va baza puternic şi va capitaliza rezultatele numeroaselor proiecte de cercetare din cadrul celui de-al şaptelea program-cadru care abordează această tematică, în special cele finanţate în cadrul temelor privind nanoştiinţele, nanotehnologiile, materialele, noile tehnologii de producţie şi mediul.

Amendamentul

În mod similar, aceasta ar trebui, de asemenea, să ia legătura cu proiectele de replicare pe piaţă în domeniul ecoinovării din cadrul CIP (Programul pentru competitivitate şi inovare), în cazul în care reciclarea materialelor reprezintă unul dintre domeniile prioritare. Această experienţă va continua cu programul Orizont 2020, şi anume în contextul provocărilor societale reprezentate de acţiunile climatice, eficienţa resurselor şi aprovizionarea durabilă cu materii prime, încurajând utilizarea de materiale care asigură o mai bună rezistenţă la efectele timpului asupra patrimoniului cultural.

Amendamentul

În plus, se încearcă să se obţină sinergii cu Reţeaua europeană de competenţă în domeniul pământurilor rare, instituită pentru materiile prime esenţiale, numite pământuri rare. Cooperarea internaţională în domeniul materiilor prime, precum cooperarea trilaterală UE-Japonia-SUA privind materiile rare esenţiale, este, de asemenea, de mare importanţă, la fel ca lucrările Comitetului internaţional pentru gestionarea durabilă a resurselor, şi ar trebui incluse în cadrul acestei CCI.

Amendamentul

O CCI în acest domeniu va încerca să producă complementarităţi şi sinergii cu aceste activităţi şi ar trebui să se concentreze asupra activităţilor transdisciplinare din cadrul triunghiului cunoaşterii, cu un accent puternic pe produse şi servicii inovatoare şi pe educaţia antreprenorială.

Amendamentul

Abordarea unei provocări economice şi societale majore relevante cu care se confruntă Europa (nevoia de a dezvolta soluţii inovatoare rentabile, cu emisii scăzute de carbon şi ecologice pentru explorarea, extracţia, prelucrarea, utilizarea, reutilizarea şi reciclarea materiilor prime), contribuind la punerea în aplicare a agendei Europa 2020 şi a obiectivelor sale privind clima şi energia, ocuparea forţei de muncă, inovarea şi educaţia.

Amendamentul

Ea este în măsură să mobilizeze investiţii din sectorul întreprinderilor şi oferă posibilităţi pentru diverse produse şi servicii noi – şi anume, în domeniul extracţiei şi prelucrării durabile, al gestionării materialelor, al tehnologiilor de reciclare şi al mineritului urban, precum şi al materialelor de înlocuire.

Amendamentul

Mobilitate urbană, dezvoltare inteligentă şi durabilă.

Amendamentul

Tema transportului inteligent, ecologic şi integrat a fost identificată ca una dintre provocările societale majore care vor fi abordate în cadrul Orizont 2020. Cartea albă privind transportul din 2011 susţine importanţa acţiunilor în acest domeniu pe parcursul următorului deceniu. Mobilitatea urbană reprezintă o sarcină deosebit de dificilă. Această chestiune ar trebui abordată într-un mod cu adevărat integrat şi holistic, ţinând în mod clar seama de interacţiunea sa cu alte domenii care includ spaţiul. Aceasta abordează o serie de aspecte cum ar fi transportul (inclusiv noi concepte de mobilitate, organizarea transportului, logistică, siguranţa şi securitatea sistemelor de transport), aspecte de mediu (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluării atmosferice şi a zgomotului), planificare urbană, peisaj urban şi natural (noi concepte de apropiere a locurilor de muncă de zonele de locuit), moştenire culturală, având un impact important atât la nivel economic, cât şi social (înfiinţarea de noi întreprinderi, ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială, locuinţe şi strategii de localizare). Obiectivul general este îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor europeni care, în număr tot mai mare, trăiesc în aglomeraţii urbane de mari dimensiuni unde este generată o mare parte din performanţa economică a Europei.

Amendamentul

Având în vedere că oraşele şi mobilitatea urbană fac parte dintr-un sistem complex, constituit din diferite variabile, această CCI trebuie să includă teritoriile, demografia, incluziunea socială, dinamica economică, comerţul, precum şi adaptarea, restaurarea şi conservarea patrimoniului arhitectural şi istoric. Triunghiul cunoaşterii va fi coerent numai cu această condiţie.

Amendamentul

Obiectivul principal al unei CCI privind mobilitatea urbană şi dezvoltarea inteligentă şi durabilă va fi să asigure un sistem de mobilitate urbană mai ecologic, mai favorabil incluziunii, mai sigur şi mai inteligent.

Amendamentul

Astfel cum s-a menţionat deja mai sus, tema este foarte relevantă din punct de vedere societal şi al politicilor publice. De asemenea, ea este foarte relevantă din perspectiva socio-economică, deoarece implică sectoare economice importante din punct de vedere al PIB-ului şi al ocupării forţei de muncă, cum ar fi industria automobilelor sau sectorul construcţiilor. Mobilitatea urbană este, în plus, legată de strategiile de protecţie a mediului şi integrată pe deplin în politicile de incluziune socială, localizare, locuinţe, design urban şi revitalizarea centrelor istorice.

Amendamentul

O CCI privind mobilitatea urbană şi dezvoltarea inteligentă şi durabilă este aliniată atât priorităţilor definite în Orizont 2020, cât şi obiectivelor strategiei Europa 2020 de a asigura o dezvoltare urbană mai inteligentă, mai durabilă, cu emisii reduse de carbon şi favorabilă incluziunii. O CCI în acest domeniu tematic ar putea contribui la fiecare dintre obiectivele strategiei Europa 2020 prin, de exemplu, promovarea unor soluţii cu eficienţă ecologică, sisteme TIC inteligente pentru gestionarea traficului şi furnizarea unor servicii de transport mai eficiente şi mai accesibile.

Amendamentul

Mobilitatea şi accesibilitatea urbană sunt sistemice prin natura lor. Complexitatea oraşelor, coerenţa triunghiului cunoaşterii şi realizarea proiectelor pe teren impun o abordare integrată. O CCI în acest domeniu larg ar putea oferi mai multe posibilităţi de inovare de-a lungul lanţului inovării, cum ar fi dezvoltarea de sisteme multimodale de transport, soluţii de transport mai inteligente şi mai durabile.

Amendamentul

O CCI privind mobilitatea urbană şi dezvoltarea inteligentă şi durabilă se fondează pe o bază tehnologică şi industrială solidă şi oferă un potenţial pentru noi produse şi servicii, în special în domeniul planificării durabile şi al industriilor ecologice.

Amendamentul

CCI privind mobilitatea urbană şi dezvoltarea inteligentă şi durabilă se va concentra pe acele activităţi ale triunghiului de inovare care pot beneficia de sprijin suplimentar din partea UE, în special prin intermediul EIT.

Toate proiectele de mobilitate şi de accesibilitate trebuie să ţină seama de dimensiunea teritorială, de dinamica economică, de impactul demografic şi asupra populaţiei, de conservarea peisajului urban şi de capacitatea de atragere a resurselor economice şi culturale.

În realitate, principala valoare adăugată a unei CCI în acest domeniu va fi rolul acesteia în integrarea celor trei componente ale triunghiului cunoaşterii şi în schimbările sistemice ale modului în care actorii din domeniul inovării lucrează împreună. De asemenea, concentrarea CCI pe inovarea orientată spre oameni, care pune studenţii, cercetătorii şi antreprenorii în centrul eforturilor CCI, va fi esenţială pentru a aborda provocările descrise mai sus. În consecinţă, se va pune un accent puternic pe educaţie/formare, spirit antreprenorial şi valorificarea rezultatelor, de exemplu, dezvoltarea competenţelor şi cunoştinţelor profesioniştilor din transportul urban din cadrul administraţiilor locale şi regionale (învăţarea pe tot parcursul vieţii/programe de schimb de personal/formare profesională), propunând programe specifice de învăţământ superior privind mobilitatea urbană (şcoli de vară/programe de schimb), introducând cu succes pe piaţă concepte inovatoare de transport (sprijin pentru întreprinderi fiice şi întreprinderi nou înfiinţate din partea universităţilor şi institutelor de cercetare, etc.). Mai mult, conceptul de colocaţie ar putea fi consolidat în cadrul unei CCI axate pe această temă, deoarece, în mod evident, acest domeniu tematic are o puternică dimensiune locală şi regională.

Amendamentul

Motivele pentru aducerea cercetării, educaţiei şi inovării în centrul atenţiei sunt clare. În contextul unei economii a cunoaşterii şi al unei concurenţe globale aflate în continuă creştere şi al confruntării cu provocarea demografică din interior, creşterea economică şi noile locuri de muncă ale Europei vor proveni din ce în ce mai mult din descoperiri inovatoare în domeniul produselor, serviciilor şi modelelor de afaceri, precum şi din capacitatea sa de cultivare, atragere şi păstrare a talentelor, permiţându-le totodată cetăţenilor europeni nu numai să beneficieze de aceste inovaţii, ci să contribuie, în special prin intermediul noilor tehnologii, la apariţia acestora. Deşi există poveşti de succes individuale în întreaga Europă, statele membre sunt, în medie, mai puţin performante în comparaţie cu liderii inovării la nivel mondial. În plus, Uniunea se confruntă cu o concurenţă sporită în ceea ce priveşte atragerea de talente din partea noilor centre de excelenţă din economiile emergente.

Amendamentul

Prin urmare, este necesară o schimbare autentică a sistemelor şi a paradigmelor noastre de inovare, pentru care este nevoie să se adopte principii şi practici noi bazate în special pe o cercetare deschisă şi integratoare, pe instituirea unor instrumente de gestionare a drepturilor de proprietate intelectuală care să favorizeze transparenţa şi schimburile, precum şi crearea de noi instrumente de finanţare care să asigure că eforturile de cercetare se axează cu prioritate şi eficacitate pe principalele preocupări de interes public. Deşi excelenţa în învăţământul superior, cercetare şi inovare există în mod clar în întreaga UE, ea rămâne în continuare prea adesea fragmentată. Europa trebuie să depăşească această lipsă de cooperare strategică între ţări, sectoare şi discipline. Mai mult, Europa trebuie să adopte o adevărată cultură antreprenorială, care este esenţială pentru valorificarea cercetării şi inovării, pentru crearea de întreprinderi noi şi introducerea efectivă pe piaţă a inovărilor în sectoare cu un puternic potenţial de creştere. Europa trebuie să promoveze rolul instituţiilor de învăţământ superior ca motoare ale inovării, deoarece talentele trebuie să fie dotate cu competenţele, cunoştinţele şi atitudinile necesare pentru stimularea inovării.

Amendamentul

Prin intermediul CCI-urilor, EIT contribuie la crearea unor medii unde inovarea are mai multe şanse să prospere şi să genereze progrese semnificative în modul de colaborare dintre învăţământul superior, cercetare şi întreprinderi. În plus, EIT contribuie la încadrarea în muncă a tinerilor. Această abordare contribuie la abordarea provocărilor societale din ce în ce mai complexe prevăzute într-un mod holistic în Orizont 2020, reunind persoane de vârf din diferite sectoare, medii şi discipline – care altfel probabil nu s-ar întâlni – pentru a găsi în comun soluţii la provocări.

Amendamentul

Ÿ Sporirea impactului investiţiilor în domeniul educaţiei, cercetării şi inovării şi testarea noilor metode de guvernanţă pentru inovare: EIT funcţionează ca un catalizator, aducând o valoare adăugată bazei de cercetare existente, prin accelerarea adoptării şi exploatării tehnologiilor şi rezultatelor cercetării. Activităţile de inovare vor contribui, la rândul lor, la alinierea şi la efectul de pârghie al investiţiilor din cercetare şi la adaptarea activităţilor de educaţie şi formare pentru a le face mai receptive la necesităţile întreprinderilor. În acest scop, EIT a fost înzestrat cu un grad considerabil de flexibilitate, pentru a testa noi modele de inovare care să permită o diferenţiere reală între guvernanţa şi modelele de finanţare ale CCI-urilor, precum şi o adaptare rapidă pentru a profita mai bine de oportunităţile emergente. EIT are potenţial pentru dezvoltarea de noi modele de finanţare, cum ar fi premii care recompensează inovarea, care îi permit maximizarea randamentului pentru colectivitate al fondurilor destinate cercetării, asigurându-se că inovarea nu răspunde doar nevoilor celor mai urgente ale societăţii, ci poate să creeze rapid avantaje pentru cetăţenii europeni.

Amendamentul

EIT va avea o contribuţie importantă la obiectivele programului Orizont 2020, în special prin abordarea provocărilor societale în mod complementar faţă de alte iniţiative în aceste domenii. În cadrul Orizont 2020, EIT va face parte din obiectivul „abordarea provocărilor societale”, însă conform principiului interacţiunii adecvate între obiective, aceasta va contribui şi la „crearea unei poziţii de lider în sectorul industrial şi a unor cadre de competitivitate” prin stimularea cercetării orientate spre rezultate şi încurajarea creării de IMM-uri inovatoare cu creştere ridicată. În cele din urmă, EIT va contribui la crearea unei „baze ştiinţifice de excelenţă” prin încurajarea mobilităţii transfrontaliere - între discipline, sectoare şi ţări - precum şi prin îmbinarea spiritului antreprenorial şi a culturii asumării de riscuri în programe postuniversitare inovative. EIT trebuie să promoveze cooperarea transfrontalieră şi transsectorială, precum şi mobilitatea în domeniul cercetării ştiinţifice şi inovării între universităţi, institute de cercetare şi întreprinderi. EIT va dezvolta o platformă pentru punerea în comun a inovării şi cunoştinţelor, ceea ce va contribui la susţinerea regiunilor care nu participă direct la CCI şi, pe termen mai lung, la realizarea unor priorităţi ale programului-cadru „Orizont 2020”. Este oportun să se stabilească o prioritate separată care să detalieze cadrul de funcţionare specific al EIT în ceea ce priveşte cooperarea cu ţări terţe şi organizaţii internaţionale în materie de cercetare ştiinţifică şi inovare, contribuind la diseminarea bunelor practici comunitare. Prin urmare, EIT va contribui în mod semnificativ la promovarea condiţiilor-cadru necesare pentru realizarea potenţialului inovator al cercetării din UE şi pentru promovarea realizării spaţiului european de cercetare (SEC).

Amendamentul

De asemenea, EIT introduce o componentă „învăţământ” de sine stătătoare în politica UE de cercetare şi inovare ca instrument unic în cadrul programului Orizont 2020, acordând o mare importanţă aspectelor educative. Prin urmare, CCI-urile ar trebui să se asigure că programele lor de masterat şi doctorat beneficiază de o finanţare adecvată. Prin intermediul educaţiei inovatoare şi antreprenoriale, EIT joacă un rol important de corelare între cadrul de cercetare şi inovare şi politicile şi programele de învăţământ, oferind angajamentul pe termen lung necesar asigurării unor noi modalităţi de adaptare a învăţământului superior la cerinţele în continuă schimbare ale respectivelor societăţi. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită finanţării adecvate a universităţilor şi a celorlalte instituţii de învăţământ superior, pentru a garanta egalitatea de şanse instituţiilor care doresc să atingă cel mai înalt nivel în Europa. Este oportun, de asemenea, să fie susţinute în continuare centrele de cercetare şi de educaţie care au deja un statut de excelenţă. În special prin noi diplome transdisciplinare şi interdisciplinare cu eticheta EIT, acesta coordonează un efort de colaborare în vederea unei educaţii pentru inovare cu efecte colaterale clare asupra agendei europene mai largi de modernizare a sistemelor de învăţământ superior, susţinând în acelaşi timp tradiţia umanistă a învăţământului superior european, promovând astfel Spaţiul european al învăţământului superior.

Amendamentul

Mai mult, există oportunităţi de interacţiuni de consolidare reciprocă cu politica de coeziune a Uniunii prin abordarea legăturilor dintre aspectele locale şi globale ale inovării. Centrele de colocaţie asigură colaborarea transregională şi transfrontalieră şi se află într-o poziţie bună pentru a capitaliza diferitele sisteme de finanţare din regiunile lor. Centrele de colocaţie joacă un rol major în consolidarea conectivităţii locale şi globale a CCI-urilor în ansamblu, inclusiv prin strânsa cooperare cu autorităţile regionale, în special cele implicate în elaborarea şi punerea în aplicare a strategiilor de inovare regionale pentru specializarea inteligentă (RIS3). În plus, legăturile dintre CCI-uri şi organizaţiile de grupuri locale ar putea fi consolidate pentru a mări implicarea IMM-urilor în activităţile CCI-urilor. În timp ce oportunităţile de sinergii diferă în funcţie de aria tematică a CCI-urilor, o serie de iniţiative şi programe la nivelul UE par să fie în special în măsură să ofere beneficii rezultate din cooperare şi coordonare. Deoarece însuşi conceptul EIT/CCI se bazează pe asigurarea unei valori adăugate excelenţei europene existente, CCI-urile – prezente şi viitoare – vor încerca prin definiţie să exploreze la maximum aceste sinergii. CCI-urile vor asigura valoare adăugată iniţiativelor care ar putea exista în domeniile relevante, inclusiv iniţiativele de programare comună (IPC), parteneriatele europene pentru inovare (PEI) şi parteneriatele public-private (PPP). Se creează garanţii pentru a se evita dubla finanţare (75% din fonduri provin din fonduri private, publice şi regionale, inclusiv din alte programe europene şi din fondurile politicii de coeziune). Ar trebui să se evite orice reducere a fondurilor altor programe educaţionale.

Amendamentul

Iniţiativele de programare comună, un instrument cheie pentru abordarea fragmentării în domeniul cercetării, ar trebui să furnizeze nucleul bazei de cercetare CCI paneuropene. La rândul său, CCI-urile pot să accelereze şi să promoveze exploatarea cercetării publice de excelenţă reunite de iniţiativele de programare comună, abordând astfel fragmentarea în domeniul inovării. Iniţiativele tehnologice comune (ITC) şi parteneriatele public-private nou înfiinţate asigură platforme pentru promovarea activităţilor de cercetare la scară largă orientate spre industrie şi sporesc dezvoltarea tehnologiilor majore. CCI-urile pot contribui la stimularea acestor investiţii majore în cercetare care să încurajeze transferul de tehnologie şi comercializarea şi să dezvolte noi proiecte antreprenoriale în activităţile economice existente prin intermediul talentelor antreprenoriale. Prin intermediul abordării reprezentate de triunghiul cunoaşterii, EIT va completa investiţiile Consiliului European pentru Cercetare (CEC) în cercetarea de frontieră de talie internaţională, abordând întregul lanţ al inovării, de la idei la aplicare şi exploatare, şi va asigura dezvoltarea spaţiului european al cercetării, creând noi debuşee pentru cercetătorii din cadrul Acţiunilor Marie Skłodowska-Curie. EIT va folosi capitalul intelectual din Europa pentru a dobândi noi competenţe în domeniul inovării şi expunerii la spiritul antreprenorial graţie corelării cu programul „Erasmus pentru toţi”.

Amendamentul

Învăţând din aceste lecţii, EIT urmăreşte să-şi consolideze şi să-şi dezvolte în continuare rolul de „investitor” care stimulează centrele de excelenţă din cercetare, întreprinderi şi învăţământul superior existente în Europa, permiţându-le să se reunească şi să-şi consolideze colaborarea sistematică pe termen lung prin intermediul CCI-urilor. În acest context, ar trebui lansate campanii de informare care să recurgă la toate mijloacele şi nivelurile de comunicare şi prin care să se asigure că atât universităţile, cât şi studenţii au acces la suficiente informaţii cu privire la funcţionarea EIT şi a CCI-urilor şi la sfera de cuprindere a acestora.

Amendamentul

CCI-urile nu se bazează doar pe bazele de cercetare de excelenţă existente ale partenerilor, ci sunt, de asemenea, pionierii promovării şi punerii în aplicare a misiunii educaţionale a EIT. Obiectivul este de a educa şi de a forma talente care să dispună de competenţele, cunoştinţele şi mentalitatea necesară într-o economie globală bazată pe cunoaştere. În acest scop, EIT promovează în mod activ, printre altele, diplomele cu eticheta EIT prin monitorizarea calităţii lor şi implementarea coerentă în toate CCI-urile. În cadrul acestor măsuri, certificatelor de absolvire cu eticheta EIT ar trebui să li se aplice criterii de înaltă calitate (în conformitate cu procesul de la Bologna, referitoare la antreprenoriat, permiţând o mobilitate sectorială directă între mediul academic şi sectoarele industriale), pentru a asigura un nivel ridicat al standardelor academice şi, în ultimă instanţă, pentru a proteja reputaţia şi prestigiul universităţilor europene la nivel mondial. În plus, acestea vor utiliza intens evaluările inter pares şi ale experţilor şi vor stabili un dialog cu organismele naţionale şi de asigurare a calităţii. Aceasta va îmbunătăţi recunoaşterea la nivel naţional şi internaţional a calificărilor cu eticheta EIT şi va duce la creşterea atractivităţii lor la nivel mondial, oferind în acelaşi timp o platformă de colaborare la nivel internaţional. În viitor, CCI-urile vor fi încurajate să îşi extindă domeniul educaţional de activitate dincolo de învăţământul postuniversitar către o mai mare varietate de modalităţi de studiu pentru a face faţă unei game mai largi de activităţi inovatoare de dezvoltare profesională, care implică educaţia pentru cadrele de conducere, cursuri de formare profesională adaptate şi şcoli de vară. Universităţile îşi menţin libertatea academică în ceea ce priveşte cunoaşterea şi cercetarea şi, încercând să găsească corelaţii cu interesele de afaceri, vor avea grijă să îşi protejeze programele curriculare proprii.

Amendamentul

Ÿ Va stabili criterii pentru certificatele de absolvire cu eticheta EIT, pentru a garanta valabilitatea academică şi standardele înalte a acestora.

Amendamentul

Ÿ Va asigura în mod activ consecvenţa şi echivalenţa în întregul EIT prin crearea unui sistem de revizuire inter-pares pentru calificările cu eticheta EIT şi va purta dialoguri cu organismele naţionale şi internaţionale de asigurare a calităţii.

Amendamentul

Ÿ Va încuraja CCI-urile să dezvolte o mai mare varietate de activităţi educaţionale şi de formare, în special activităţi menite să ofere CCI-urilor ocazia de a împărtăşi cunoştinţele lor instituţiilor care ar putea fi interesate să participe în cadrul viitoarelor CCI-uri şi să desfăşoare acţiuni de sensibilizare cu privire la existenţa acestor programe educative.

Amendamentul

Ÿ Va invita CCI-urile să ofere studenţilor informaţii pertinente cu privire la recunoaşterea certificatelor de absolvire obţinute în alt stat membru.

Amendamentul

Ÿ Va defini proceduri comune de acreditare a diplomelor şi certificatelor de absolvire la nivel european.

Amendamentul

Pentru a spori şi mai mult impactul şi pentru a stimula inovarea în noi domenii de provocări societale, EIT îşi va extinde treptat portofoliul de CCI-uri. Aplicând o dezvoltare incrementală la înfiinţarea de noi CCI-uri, EIT se va asigura că lecţiile învăţate din experienţele anterioare sunt luate în considerare în mod corespunzător, şi că vor fi înfiinţate CCI-uri numai în domenii tematice în care există un potenţial clar de inovare şi un impact social însemnat, precum şi o excelenţă de vârf pe care acestea se pot baza. Prin urmare, în perioada 2014-2020 vor fi înfiinţate noi CCI-uri în două etape, şi anume câte trei noi CCI-uri în 2014 şi 2018, însumând un portofoliu de nouă CCI-uri în perioada 2014-2020 (echivalentul a 40-50 de centre de colocaţie instituite în întreaga UE). Un nou proces potenţial de selecţie a CCI-urilor în 2018 se va baza în principal pe rezultatele unei evaluări externe aprofundate a EIT şi a CCI-urilor existente, inclusiv pe o evaluare a impactului economic şi societal şi a contribuţiei EIT la întărirea capacităţii de inovare a UE şi a statelor membre, precum şi pe rezultatele evaluărilor programului Orizont 2020.

Amendamentul

Noi CCI-uri vor fi înfiinţate în domenii tematice cu mari provocări societale care oferă un real potenţial de inovare. EIT va contribui astfel pe deplin la obiectivele agendei mai largi de politică a UE, în special la obiectivele stabilite în Orizont 2020, care identifică un anumit număr de mari provocări societale. Obiectivul este înfiinţarea de CCI-uri în domenii tematice care, din cauza magnitudinii şi a naturii lor complexe, pot fi rezolvate numai printr-o abordare interdisciplinară, transfrontalieră şi transsectorială. Prin urmare, selectarea domeniilor tematice trebuie fondată pe o analiză riguroasă care să arate faptul că o CCI poate aduce valoare adăugată reală şi poate avea un impact pozitiv asupra economiei şi societăţii. Fondurile alocate noilor CCI-uri vor fi atribuite în urma unei cereri de candidaturi, ţinând seama de calitatea şi de potenţialul proiectelor, asigurând, în acelaşi timp, suficiente fonduri pentru a-i permite fiecărei CCI să realizeze inovaţii.

Amendamentul

Ÿ Impunerea unor abordări transdisciplinare şi încurajarea dezvoltării de către universităţi a unor noi tipuri de educaţie dincolo de frontierele disciplinelor;

Amendamentul

Evaluarea temelor propuse în cadrul proiectului prezentat de EIT, precum şi de către întreaga comunitate a părţilor interesate, a demonstrat în mod clar un anumit grad de variabilitate în ceea ce priveşte impactul potenţial pe care l-ar oferi înfiinţarea unei CCI. Prin urmare, un anumit număr de teme au fost eliminate în întregime; altele au fost redefinite pentru a răspunde mai bine particularităţilor contextului european şi mondial în acest domeniu. Pentru viitoarele CCI-uri din sectoare care nu au fost selectate încă, dar care îndeplinesc criteriile (de exemplu în domeniul maritim), trebuie avute în vedere evaluarea periodică a evoluţiei potenţialului cercetării şi posibila apariţie a unor noi dinamici în materie de inovare.

Amendamentul

Următoarele domenii tematice au fost identificate ca domenii pentru care înfiinţarea unei noi CCI ar putea aduce o valoare adăugată activităţilor existente şi care ar conduce la o stimulare reală a inovării. Totuşi, această listă are un caracter strict orientativ în ceea ce priveşte domeniile tematice care vor fi în cele din urmă selectate pentru viitoarele CCI-uri:

Amendamentul

Pentru a doua etapă din 2018, pot fi luate în considerare celelalte teme din lista de mai sus (mobilitatea urbană, producţia cu valoare adăugată şi societăţi sigure şi inteligente), precum şi alte teme, care ţin seama, în acelaşi timp, de provocările noi şi neprevăzute care pot apărea în viitor.

Amendamentul

Ar trebui acordată o atenţie deosebită şi rolului ştiinţelor umane în învăţământul superior, întrucât acestea aduc o contribuţie însemnată nu numai la viaţa economică, ci şi la promovarea culturii şi patrimoniului european. În acest context, la selectarea domeniilor tematice pentru viitoarele CCI-uri ştiinţele umane nu trebuie pierdute din vedere sau lăsate deoparte.

Amendamentul

Ÿ Consultarea amplă a tuturor părţilor interesate, inclusiv - pe lângă universităţi, întreprinderi, antreprenori şi centre de cercetare - a societăţii civile, a administraţiei locale şi a ONG-urilor în domeniu, înainte de a decide cu privire la domeniile tematice care vor fi acoperite de cel de-al treilea val de CCI-uri în 2018.

Amendamentul

Ÿ Depunerea tuturor eforturilor pentru ca un număr cât mai mare de potenţiale părţi interesate să fie la curent cu viitoarele proceduri de selecţie a CCI-urilor. Posibilelor părţi interesate li se pun la dispoziţie toate informaţiile necesare pentru a putea să analizeze de o manieră corespunzătoare dacă şi în ce mod pot îşi pot aduce contribuţia. În acest context, trebuie acordată o atenţie deosebită acelor domenii şi regiuni din care încă nu există participanţi la actualele CCI-uri.

Amendamentul

Ÿ Luarea măsurilor necesare pentru ca aspectul social să constituie un criteriu fundamental în cadrul CCI-urilor şi să fie mai vizibil în toate provocările societale.

Amendamentul

În decursul perioadei iniţiale, EIT şi-a concentrat eforturile în principal pe crearea CCI-urilor. Deşi consolidarea centrelor de excelenţă existente - sau încurajarea creării unor astfel de centre noi - reprezintă un obiectiv clar al EIT, acesta va trebui să se asigure că sunt generate beneficii şi pentru domenii ale Uniunii care nu sunt implicate direct în CCI-uri. În plus, este esenţial ca EIT să îşi crească vizibilitatea în rândul statelor membre care încă nu sunt implicate în CCI-uri şi în special în rândul acelora care au mai puţină experienţă în ceea ce priveşte aceste forme de proiecte comune. Se aplică întotdeauna criteriul excelenţei şi principiul solidarităţii. Prin urmare, de o importanţă critică pentru EIT este promovarea difuzării de bune practici, precum cercetarea deschisă şi publicarea deschisă a rezultatelor, pentru integrarea triunghiului cunoaşterii cu scopul de a dezvolta o cultură comună a inovării şi a schimbului de cunoştinţe.

Amendamentul

În viitor, EIT trebuie să depună eforturi pentru a face ca experienţa CCI-urilor să fie reproductibilă şi uşor de înţeles, integrând-o într-o cultură care poate servi drept model în Europa şi în afara acesteia. Prin identificarea, analizarea şi schimbul de bune practici, precum şi a unor modele noi de guvernanţă şi finanţare a CCI-urilor, EIT urmăreşte să se asigure că cunoştinţele generate în cadrul EIT şi a CCI-urilor sunt diseminate şi capitalizate în beneficiul cetăţenilor, al entităţilor private şi al instituţiilor, inclusiv al celor care nu sunt direct implicate în cadrul CCI-urilor.

Amendamentul

EIT poate juca un rol decisiv în sintetizarea abordărilor diverse aplicate de CCI-uri şi în transferabilitatea lor către domenii tematice în care capacitatea de inovare este scăzută, domenii care altfel nu ar fi putut beneficia de experienţa acumulată de către EIT. Aceste acţiuni de sensibilizare vor asigura faptul că beneficiile experienţei EIT vor promova dezvoltarea capacităţii de inovare în aceste domenii. Această activitate este capabilă să genereze o rentabilitate puternică în măsura în care se bazează pe activităţile CCI-urilor. În această privinţă, este deosebit de important să se aplice conceptul de inovare şi domeniilor academice care pot da naştere unor idei sau concepte sau unor dovezi materiale noi legate de trecutul şi prezentul cultural al Europei.

Amendamentul

Persoanele cu talent reprezintă baza reuşitei cercetării şi sunt deschise inovării dacă beneficiază de o instruire corespunzătoare şi dacă li se oferă locuri de muncă în condiţii motivante. Unul din rolurile principale ale EIT este acela de a oferi talentelor posibilitatea de a-şi folosi pe deplin potenţialul şi de a crea mediul în care acestea să poată să se afirme. EIT generează astfel de medii prin intermediul CCI-urilor, însă EIT trebuie să vină în completarea acestora cu strategii de atragere a talentelor de vârf, inclusiv prin includerea unor astfel de talente din afara CCI-urilor.

Amendamentul

De asemenea, EIT joacă un rol bine definit în atragerea de talente din afara UE. Prin crearea a unei mărci puternice şi prin stabilirea unor relaţii strategice cu principalii parteneri din întreaga lume, EIT poate spori atractivitatea partenerilor din cadrul CCI-urilor. În strânsă legătură cu CCI-urile, EIT ar trebui să dezvolte o strategie internaţională puternică, prin identificarea interlocutorilor relevanţi şi a partenerilor potenţiali şi prin păstrarea legăturilor cu aceştia. În acest context, EIT şi CCI-urile ar trebui să profite din plin de iniţiativele UE existente în acest domeniu, cum ar fi programul „Erasmus pentru toţi” şi acţiunile Marie Curie. De asemenea, trebuie asigurată complementaritatea dintre EIT şi toate celelalte programe existente în domeniul educaţiei şi cercetării (Consiliul European pentru Cercetare, centrele comune de cercetare, parteneriatele europene pentru inovare, alianţele pentru cunoaştere etc.) În plus, EIT ar putea încuraja schimburile de cunoştinţe, activităţile de îndrumare şi formarea de reţele prin încurajarea creării unei reţele de absolvenţi EIT. Totodată, EIT ar putea contribui la realizarea acestei misiuni sprijinind domeniile de cercetare legate de cultura europeană, care a atras dintotdeauna interesul mapamondului.

Amendamentul

EIT şi CCI-urile ar trebui să se asigure că rezultatele ştiinţifice şi aplicaţiile acestora obţinute în urma studiilor din cadrul programelor de masterat şi doctorat, precum şi cele realizate sub egida lor ar trebui publicate ca atare, pentru a contribui la dialogul academic internaţional.

Amendamentul

Ÿ Va stabili, în strânsă colaborare cu CCI-urile, un sistem („burse EIT”) care să permită o selectare cât mai diversă a studenţilor, a cercetătorilor, a cadrelor universitare, a cadrelor didactice şi a antreprenorilor din toate domeniile de studii şi de afaceri din întreaga Uniune, care nu sunt în prezent implicate în CCI-uri existente, care să permită talentelor de vârf de pe întreg cuprinsul Uniunii şi din afara acesteia să se implice în activităţile centrelor de colocaţie ale CCI-urilor pentru o perioadă limitată de timp, creând astfel avantaje atât pentru participant, cât şi pentru CCI-uri şi care să contribuie la sensibilizarea populaţiei în ceea ce priveşte activităţile CCI-urilor şi, mai general, la creşterea vizibilităţii EIT.

Amendamentul

Ÿ Va oferi o platformă de promovare a excelenţei, a cooperării şi a proiectelor comune ale universităţilor din Uniune.

Amendamentul

Ÿ Va institui/adapta un instrument bazat pe internet pentru a oferi o platformă de schimb de cunoştinţe şi de creare de reţele în jurul EIT. Acest instrument se foloseşte pentru a încuraja studenţii, cercetătorii, cadrele universitare, cadrele didactice şi antreprenorii care nu sunt în prezent implicaţi în CCI-urile existente să afle mai multe despre activităţile actuale ale CCI-urile existente şi despre planurile privind viitoarele valuri de CCI-uri şi să beneficieze cât mai mult de pe urma acestor informaţii.

Amendamentul

Ÿ Va crea instrumente care să faciliteze identificarea drepturilor de proprietate intelectuală care apar în sfera de realizare sau în contextul unei cercetări, precum şi achiziţionarea, cesiunea sau transferul acestora, după caz şi în funcţie de nevoile părţilor implicate.

Amendamentul

Ÿ Va pune în mod sistematic la dispoziţia comunităţii de inovare din UE, şi nu numai, lecţiile învăţate şi succesele CCI-urilor. Aceasta include dezvoltarea unei colecţii de cursuri oferite gratuit pe internet, provenite din activităţile educaţionale şi de formare ale EIT şi ale CCI-urilor, care se pune la dispoziţia universităţilor şi a instituţiilor de învăţământ superior din întreaga Uniune.

Amendamentul

Comisia şi-a sporit eforturile de sprijinire a EIT în vederea instituirii unui sistem eficient şi solid de monitorizare orientat spre rezultate. Acest sistem de monitorizare va asigura deplina responsabilitate EIT şi a CCI-urilor, calitatea rezultatelor, contribuţia la priorităţile programului Orizont 2020 şi, în acelaşi timp, va permite o flexibilitate suficient de mare în ceea ce priveşte dinamica cercetării şi activităţilor CCI-urilor. Aceasta va permite EIT să dezvolte o capacitate solidă de culegere şi analiză a informaţiilor trimise de CCI-uri, pentru măsurarea performanţei EIT în raport cu propriile obiective şi pentru evaluarea EIT şi a CCI-urilor în raport cu cele mai bune practici la nivel european şi mondial. Sistemul va fi conceput într-un mod flexibil şi, dacă este cazul, va fi ajustat pentru a se lua în considerare portofoliul de activităţi ale EIT şi ale CCI-urilor din ce în ce mai vast şi aflat în plină evoluţie. Ca urmare a recomandării evaluării externe independente şi a dispoziţiilor generale de monitorizare din cadrul Orizont 2020, Comisia a propus, în asociere cu EIT şi cu CCI-urile, instituirea unui sistem de monitorizare a performanţelor orientat spre rezultate a EIT, prin abordarea a patru niveluri de activitate:

Amendamentul

Ÿ Nivelul EIT: evaluarea performanţei EIT ca un organ al UE eficient şi efectiv; acest lucru va fi măsurat în termeni de sprijin acordat CCI-urilor, intensitatea şi amploarea activităţilor de comunicare, difuzării şi activităţilor internaţionale, precum şi capacitatea sa de a pune în aplicare proceduri simplificate, precum şi din perspectiva încurajării creării centrelor de excelenţă ca mijloc de extindere a cercetării şi inovării în întreaga Uniune Europeană.

Amendamentul

Ÿ Nivelul inter-CCI-urilor: monitorizarea contribuţiei tuturor CCI-urilor la atingerea obiectivelor strategice ale EIT, astfel cum au fost identificate în cadrul unui instrument dedicat, cum ar fi un tabloul de bord al EIT, precum şi la încurajarea cercetării interdisciplinare, ca mijloc de cimentare şi susţinere a creării de noi domenii de cercetare şi inovare.

Amendamentul

Ÿ Nivelul CCI-urilor individuale: monitorizarea performanţelor CCI-urilor individuale pe baza obiectivelor individuale şi a indicatorilor cheie de performanţă (KPI - Key Performance Indicators), astfel cum prevăd planurile individuale de afaceri ale CCI-urilor. CCI-urile au modele de afaceri şi pieţe diferite şi, prin urmare, KPI-uri diferite care reprezintă elemente centrale pentru gestionarea cu succes a CCI-urilor individuale. În plus, ar trebui încurajată, ca o contribuţie la sfera de acoperire a EIT, crearea de centre de colocaţie ca mijloc de extindere a activităţilor lor şi de promovare a ideii de colaborare la nivel local, regional sau naţional.

Amendamentul

Factori determinanţi în acest sens sunt dimensiunea, alcătuirea şi procedurile consiliului de conducere. Principiul membrilor independenţi, combinat cu un număr limitat de membri aleşi care reprezintă comunitatea CCI-urilor, şi-a dovedit valoarea şi permite obţinerea de know-how din întreg triunghiul cunoaşterii. Cu toate acestea, modelul iniţial cu 18 membri aleşi plus, mai recent, încă patru reprezentanţi ai CCI-urilor, a arătat anumite limitări. Un consiliu redus ca dimensiune rezulta într-un proces decizional mai eficient şi va reduce cheltuielile administrative. În cele din urmă, o eficienţă suplimentară poate fi obţinută prin redirecţionarea consiliului de conducere al EIT spre de rolul său de bază, şi anume furnizarea de orientări strategice. În acest scop, un comitet de experţi academici care să ofere asistenţă şi consultanţă de calitate consiliului de conducere s-ar putea dovedi mai mult decât util în ceea ce priveşte aspectele legate în special de strategia academică şi de practicile educaţionale ale CCI-urilor; rolul acestuia va fi de a superviza conţinutul programelor, respectarea criteriilor de calitate ale acestora şi aspectele lor sociale şi culturale. De asemenea, coerenţa cu alte iniţiative UE va fi consolidată în continuare prin intermediul consultărilor intensificate cu Comisia Europeană cu privire la programul de lucru trienal al EIT. Informaţiile privind EIT şi CCI-urile cuprinse în programul de lucru trienal al EIT va permite evaluarea şi asigurarea complementarităţii cu alte părţi ale programului Orizont 2020 şi cu alte politici şi instrumente ale Uniunii. Toate aceste modificări au fost incluse în regulamentul EIT modificat care însoţeşte ASI.

Amendamentul

Sediul EIT nu se va mulţumi să joace doar simplul rol de administrator şi îşi va optimiza funcţiile operaţionale pentru a conduce CCI-urile către o eficacitate maximă şi pentru a face ca rezultatele pozitive să fie disponibile la scară largă. Eficienţa poate fi ameliorată prin furnizarea unor servicii şi funcţii centralizate, mai degrabă decât la nivel individual de CCI. În timp ce toate CCI-urile îşi desfăşoară activitatea în anumite domenii, există un număr de elemente de interes general în cazul cărora EIT poate oferi o valoare adăugată concretă. Aceste funcţii de furnizare a cunoştinţelor se referă în special la sediul EIT, care ar trebui să devină un intermediar al schimbului de informaţii şi un interlocutor care să dispună de resurse bogate, de exemplu prin facilitarea schimburilor, a transparenţei şi a diseminării de informaţii (în special în domeniul drepturilor de proprietate industrială) şi prin dezvoltarea învăţării reciproce dintre CCI-uri, facilitarea relaţiilor cu instituţiile UE şi alte organizaţii-cheie, cum ar fi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Astfel, acesta s-ar putea ocupa de aspecte de interes general, cum ar fi consilierea privind cercetarea deschisă, cercetarea în colaborare, legislaţia privind proprietatea intelectuală şi concurenţa, transferul de tehnologie şi de cunoştinţe, evaluări în raport cu cele mai bune practici internaţionale sau efectuarea de studii de anticipative şi prospective pentru a identifica viitoarele direcţii ale EIT şi ale CCI-urilor. EIT şi CCI-urile ar trebui să decidă împreună cazurile în care aceste sarcini pot fi abordate cel mai eficient. În acest sens, o importanţă crucială pentru EIT şi CCI-uri o va avea stabilirea de mecanisme viabile pentru colaborări sistematice privind aspectele de interes general.

Amendamentul

Ÿ Va favoriza cooperarea internaţională pentru dezvoltare pentru a îmbunătăţi producţia alimentară, precum şi nivelul şi calitatea sectorului alimentar în domeniul nutriţiei.

Amendamentul

În mod similar, aceasta ar trebui, de asemenea, să ia legătura cu proiectele de replicare pe piaţă în domeniul ecoinovării din cadrul CIP (Programul pentru competitivitate şi inovare), în cazul în care reciclarea materialelor reprezintă unul dintre domeniile prioritare. Această experienţă va continua cu programul Orizont 2020, şi anume în contextul provocărilor societale reprezentate de acţiunile climatice, eficienţa resurselor şi aprovizionarea durabilă cu materii prime, încurajând utilizarea de materiale care asigură o mai bună rezistenţă la efectele timpului asupra patrimoniului cultural..

Amendamentul

ASI ar trebui să definească domeniile prioritare pe termen lung pentru Institutul European de Inovare şi Tehnologie (denumit în continuare „EIT”), promovând excelenţa şi participarea la scară largă în UE, şi să includă o evaluare a impactului său economic şi a capacităţii de a genera cea mai bună valoare adăugată a inovării. ASI ar trebui să ţină seama de rezultatele monitorizării şi evaluării EIT.

Amendamentul

Într-o lume aflată într-un proces accelerat de schimbare, calea Europei către viitor se sprijină pe o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Pentru a realiza acest obiectiv şi pentru a rămâne competitivă într-o economie globală bazată pe cunoaştere, „triunghiul cunoaşterii” - cercetare, educaţie şi inovare - şi interacţiunea dintre aceste trei laturi au fost recunoscute ca fiind forţe motrice esenţiale. Uniunea Europeană a acţionat în consecinţă şi a identificat aceste domenii ca priorităţi politice în strategia Europa 2020. Aceste priorităţi sunt puse în aplicare în special prin intermediul iniţiativelor emblematice „O Uniune a inovării” şi „Tineretul în mişcare”, care constituie cadrul politic general pentru acţiunile UE în aceste domenii. Acestea sunt completate de iniţiativele emblematice „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării”, „O agendă digitală pentru Europa”, „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” şi „O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă”. Institutul European de Inovare şi Tehnologie va contribui pe deplin la atingerea obiectivelor acestor iniţiative emblematice.

Amendamentul

Institutul EIT a fost înfiinţat tocmai în acest scop – pentru a contribui la creşterea economică şi competitivitatea durabilă, prin consolidarea capacităţii antreprenoriale şi de inovare a Uniunii şi a statelor sale membre şi a-i stimula potenţialul de a transforma rezultatele cercetării şi inovării în produse şi servicii cu valoare ridicată. Prin deplina integrare a triunghiului cunoaşterii - învăţământul superior, cercetarea şi inovarea - institutul va aduce o contribuţie importantă la abordarea provocărilor societale din cadrul „Orizont 2020” şi va aduce schimbări sistemice a modului de colaborare a actorilor inovării europene în cadrul unor modele de inovare deschise şi favorabile incluziunii.

Amendamentul

Pentru realizarea acestui obiectiv, EIT combină orientarea strategică la nivelul EIT cu o abordare de jos în sus prin intermediul comunităţilor de cunoaştere şi inovare (CCI-uri). CCI-urile sunt parteneriate puternic integrate la scară europeană, care reunesc pe termen lung, în jurul provocărilor societale specifice, universităţi şi centre de cercetare de vârf, întreprinderi mici şi mari şi alţi actori de excelenţă din domeniul inovării. Fiecare CCI este organizată în jurul unui număr redus de centre de colocaţie interconectate în care partenerii lucrează zilnic într-o strânsă colaborare şi cu un nivel fără precedent de obiective strategice comune. Centrele de colocaţie se bazează pe centre de excelenţă existente, dezvoltându-le în ecosisteme locale de inovare şi interconectându-le într-o reţea mai largă de noduri de inovare din întreaga Europă. În cadrul EIT, fiecărei CCI i-a fost acordat un grad ridicat de autonomie în ceea ce priveşte definirea organizării interne, componenţei, agendei şi metodelor de lucru, care să le permită alegerea celei mai potrivite metode pentru îndeplinirea obiectivelor. EIT ar trebui să joace rolul unui model, la nivel european, de guvernanţă eficace şi subtilă. La nivel strategic, EIT organizează procesul de selecţie a CCI-urilor, conform domeniilor tematice aprobate de Parlamentul European şi Consiliu, le coordonează printr-un cadru flexibil şi difuzează cele mai bune modele de guvernanţă şi finanţare.

Amendamentul

Înfiinţarea CIC-urilor ca entităţi juridice unice conduse de un director executiv oferă o diferenţă clară faţă de o abordare tradiţională cu beneficiari multipli. În plus, toate CCI-urile urmează un raţionament de afaceri la planificarea strategică a activităţilor lor, toate CCI-urile punând în aplicare conceptul de colocaţie: reunirea de diferite echipe în acelaşi loc fizic, acţionând ca dispecerat pentru multe activităţi ale CCI-urilor, combinând competenţe şi aptitudini dezvoltate în diferite domenii de specializare la nivel paneuropean. CCI-urile ar trebui să fie în măsură să mobilizeze investiţii şi angajamente pe termen lung din partea sectorului de afaceri.

Amendamentul

EIT va avea o contribuţie importantă la obiectivele programului Orizont 2020, în special prin abordarea provocărilor societale în mod complementar faţă de alte iniţiative în aceste domenii. În cadrul Orizont 2020, EIT va face parte din obiectivul „abordarea provocărilor societale”, însă conform principiului interacţiunii adecvate între obiective, aceasta va contribui şi la „crearea unei poziţii de lider în sectorul industrial şi a unor cadre de competitivitate” prin stimularea cercetării orientate spre rezultate şi încurajarea creării de modele de inovare deschise şi favorabile incluziunii în rândul IMM urilor inovatoare cu creştere ridicată. În cele din urmă, EIT va contribui la crearea unei „baze ştiinţifice de excelenţă” prin încurajarea mobilităţii transfrontaliere - între discipline, sectoare şi ţări - precum şi prin îmbinarea spiritului antreprenorial şi a culturii asumării de riscuri în programe postuniversitare inovative. Prin urmare, EIT va contribui în mod semnificativ la promovarea condiţiilor-cadru necesare pentru realizarea potenţialului inovator al cercetării din UE şi pentru promovarea realizării spaţiului european de cercetare (SEC). În urma consultării cu EIT, Comisia Europeană propune un mecanism de coordonare între EIT şi celelalte activităţi din cadrul Programului Orizont 2020, care urmează să fie pus în aplicare de EIT.

Amendamentul

Mai mult, există oportunităţi de interacţiuni de consolidare reciprocă cu politica de coeziune a Uniunii prin abordarea legăturilor dintre aspectele locale şi globale ale inovării. Unul dintre rolurile principale ale CCI-urilor din cadrul EIT este sprijinirea regiunilor în activităţile legate de procesul de „specializare inteligentă” şi „evoluţie spre excelenţă”, care vor permite actorilor din toate regiunile Europei să participe la EIT şi să beneficieze de pe urma sa. Centrele de colocaţie asigură colaborarea transfrontalieră şi se află într-o poziţie bună pentru a capitaliza diferitele sisteme de finanţare din regiunile lor. Centrele de colocaţie joacă un rol major în consolidarea conectivităţii locale şi globale a CCI-urilor în ansamblu, inclusiv prin strânsa cooperare cu autorităţile regionale, în special cele implicate în elaborarea şi punerea în aplicare a strategiilor de inovare regionale pentru specializarea inteligentă (RIS3). În plus, legăturile dintre CCI-uri şi organizaţiile de grupuri locale ar putea fi consolidate pentru a mări implicarea IMM-urilor în activităţile CCI-urilor. Noile concepte ale Comunităţilor regionale de inovare şi implementare (CRI), elaborate de CCI-uri, oferă un model care poate contribui în mod eficace la conectivitatea şi la stabilirea de legături cu politica de coeziune şi cu instrumentele sale de finanţare. În timp ce oportunităţile de sinergii diferă în funcţie de aria tematică a CCI-urilor, o serie de iniţiative şi programe la nivelul UE par să fie în special în măsură să ofere beneficii rezultate din cooperare şi coordonare. Deoarece însuşi conceptul EIT/CCI se bazează pe asigurarea unei valori adăugate excelenţei europene existente, CCI-urile – prezente şi viitoare – vor încerca prin definiţie să exploreze la maximum aceste sinergii. CCI-urile vor asigura valoare adăugată iniţiativelor care ar putea exista în domeniile relevante, inclusiv iniţiativele de programare comună (IPC), parteneriatele europene pentru inovare (PEI) şi parteneriatele public-private (PPP).

Amendamentul

În practică, oportunităţile de sinergii se vor materializa în diferite moduri, în funcţie de CCI-uri şi de provocări. În prezent sunt în curs de elaborare legături la nivel de CCI cu alte iniţiative, în funcţie de specificul fiecărei CCI şi a domeniului său tematic. În plus, EIT ar trebui să stimuleze interacţiunea şi sinergiile dintre CCI-uri la nivelul tuturor pilonilor programului „Orizont 2020”, precum şi cu alte iniţiative, acordând atenţie însă riscului de suprapunere.

Amendamentul

Abordarea „Investitorul EIT” reprezintă o concentrare asupra identificării celor mai bune oportunităţi strategice şi selecţionarea unui portofoliu de parteneriate de talie mondială – CCI-urile – care să realizeze aceste obiective. Ca parte a acestei abordări, EIT acordă subvenţii anuale CCI-urilor pe baza performanţelor lor anterioare şi a activităţilor propuse în planul lor de afaceri, în cadrul unei proceduri clare şi transparente. Evaluarea planurilor de afaceri va fi susţinută de experţi externi, independenţi. În această perspectivă, EIT ar trebui nu numai să prevadă direcţii şi viziuni generale, ci şi să ofere CCI-urilor un nivel adecvat de sprijin şi monitorizare şi să raporteze performanţa acestora, fără detalii excesive şi fără a crea şi mai multe obligaţii birocratice. În acelaşi timp, CCI-urilor le este acordată o marjă de manevră substanţială pentru a-şi defini strategiile şi organizarea internă, precum şi pentru implementarea activităţilor lor şi pentru mobilizarea resurselor şi talentelor necesare.

Amendamentul

Un element important în acest sens este elaborarea, împreună cu CCI-urile, a unei veritabile „identităţi corporative” a EIT în jurul unui set de valori comune. În timp ce toate CCI-urile şi partenerii lor individuali dispun de propriile identităţi şi valori corporative, toţi împărtăşesc valori care reunesc comunitatea EIT/CCI-uri. Acestea sunt: excelenţă în cadrul triunghiului cunoaşterii; oportunităţi pentru implicarea tuturor statelor membre; persoane calificate şi cu spirit antreprenorial; colaborări pe termen lung între ţări, discipline şi sectoare; concentrarea asupra impactului economic şi societal. O astfel de identitate va îmbunătăţi vizibilitatea externă şi prestigiul EIT şi al CCI-urilor.

Amendamentul

va încuraja CCI-urile să dezvolte o mai mare varietate de activităţi educaţionale şi de formare în întreaga UE şi să ofere consiliere cu privire la acestea.

Amendamentul

Următoarele domenii tematice orientative au fost identificate ca domenii pentru care înfiinţarea unei noi CCI ar avea cel mai însemnat potenţial de valoare adăugată pentru activităţile existente şi care ar stimula cu adevărat inovarea:

Amendamentul

În perioada iniţială, EIT şi-a concentrat eforturile în principal pe crearea CCI-urilor. Obiectivul clar al EIT trebuie să fie consolidarea centrelor de excelenţă existente prin încurajarea participării largi a statelor membre. EIT va trebui să se asigure că sunt generate beneficii şi pentru domenii ale Uniunii care nu sunt implicate direct în CCI-uri. Prin urmare, de o importanţă critică pentru EIT este promovarea difuzării de bune practici pentru integrarea triunghiului cunoaşterii cu scopul de a dezvolta o cultură comună a inovării şi a schimbului de cunoştinţe.

Amendamentul

EIT va contribui la sprijinirea dezvoltării unei noi politici şi a unor noi practici inovatoare privind drepturile de proprietate intelectuală, care să poată răspunde nevoilor şi intereselor părţilor implicate din întreaga Europă, în special ale IMM-urilor. Acest lucru va favoriza o transpunere mai bună a rezultatelor cercetării în produse şi servicii noi şi inovatoare.

Amendamentul

va avea un rol principal în elaborarea unei politici şi a unor practici inovatoare privind drepturile de proprietate intelectuală, care să poată răspunde nevoilor şi intereselor părţilor implicate din întreaga Europă, în special ale IMM-urilor.

Amendamentul

va asigura o participare intensă a sectorului privat, în special a IMM-urilor, la triunghiul cunoaşterii.

Amendamentul

Comisia şi-a sporit eforturile de sprijinire a EIT în vederea instituirii unui sistem eficient şi solid de monitorizare orientat spre rezultate. Acest sistem de monitorizare va asigura deplina responsabilitate EIT şi a CCI-urilor, calitatea rezultatelor, contribuţia la priorităţile programului Orizont 2020 şi, în acelaşi timp, va permite o flexibilitate suficient de mare în ceea ce priveşte dinamica activităţilor CCI-urilor şi deschiderea lor către idei şi parteneri noi. Aceasta va permite EIT să dezvolte o capacitate solidă de culegere şi analiză a informaţiilor trimise de CCI-uri, pentru măsurarea performanţei EIT în raport cu propriile obiective şi pentru evaluarea EIT şi a CCI-urilor în raport cu cele mai bune practici la nivel european şi mondial. Sistemul va fi conceput într-un mod flexibil şi, dacă este cazul, va fi ajustat pentru a se lua în considerare portofoliul de activităţi ale EIT şi ale CCI-urilor din ce în ce mai vast şi aflat în plină evoluţie. Ca urmare a recomandării evaluării externe independente şi a dispoziţiilor generale de monitorizare din cadrul Orizont 2020, Comisia a propus, în asociere cu EIT şi cu CCI-urile, instituirea unui sistem de monitorizare a performanţelor orientat spre rezultate a EIT, prin abordarea a patru niveluri de activitate:

Amendamentul

Interacţiunile dintre EIT şi CCI-uri oferă nu numai cadrul pentru funcţionarea cu succes a CCI-urilor, ci se află, de asemenea, la baza procesului de învăţare reciprocă care îi oferă EIT posibilitatea de a-şi juca rolul de banc de testare pentru noile modele de inovare. Pentru a oferi CCI-urilor condiţiile-cadru adecvate, EIT trebuie să furnizeze orientări clare şi coerente în toate etapele procesului, fără ca acestea să fie în acelaşi timp prea detaliate. Aceste orientări ar putea viza în special gestionarea CCI-urilor şi cooperarea lor cu partenerii. Interacţiunile dintre sediul EIT şi CCI-uri trebuie să fie sistematice şi regulate, precum şi clare, transparente şi bazate pe încredere pentru a atinge eficienţa maximă. La aceasta ar trebui să contribuie atât relaţiile contractuale dintre EIT şi CCI-uri, cât şi modalităţile de organizare ale sediului EIT.

Amendamentul

va oferi orientări privind gestionarea CCI-urilor şi cooperarea lor cu partenerii.

Amendamentul

În plus, o consultare activă cu alte instituţii ale UE încă de la începutul procesului, va contribui la maximizarea sinergiilor şi a învăţării reciproce cu alte iniţiative ale UE. EIT se va angaja într-un dialog regulat cu Parlamentul European şi cu serviciile relevante ale Comisiei.

Amendamentul

Motivele pentru aducerea cercetării, educaţiei şi inovării în centrul atenţiei sunt clare. În contextul unei concurenţe globale aflate în continuă creştere şi al confruntării cu provocarea demografică din interior, creşterea economică şi noile locuri de muncă ale Europei vor proveni din ce în ce mai mult din descoperiri inovatoare în domeniul produselor, serviciilor şi modelelor de afaceri, precum şi din capacitatea sa de cultivare, atragere şi păstrare a talentelor şi din capacitatea cetăţenilor de a utiliza, a adopta şi a aplica aceste inovaţii. Deşi există poveşti de succes individuale în întreaga Europă, statele membre ale UE sunt în medie mai puţin performante în comparaţie cu liderii inovării la nivel mondial. În plus, UE se confruntă cu o concurenţă sporită în ceea ce priveşte atragerea de talente din partea noilor centre de excelenţă din economiile emergente.

Amendamentul

Prin urmare, este necesară o schimbare autentică a sistemelor de inovare şi a paradigmelor noastre. Deşi excelenţa în învăţământul superior, cercetare şi inovare există în mod clar în întreaga UE, ea rămâne în continuare prea adesea fragmentată. Europa trebuie să depăşească această lipsă de cooperare strategică între ţări, sectoare şi discipline. Mai mult, Europa are o cultură antreprenorială puternică, deschisă şi veritabilă, cu o diversitate semnificativă a întreprinderilor mici şi mijlocii, care este esenţială pentru favorizarea şi valorificarea cercetării şi inovării, pentru crearea de întreprinderi noi şi introducerea efectivă pe piaţă a inovărilor în sectoare cu un puternic potenţial de creştere. Europa trebuie să promoveze rolul instituţiilor de învăţământ superior ca motoare ale inovării, deoarece talentele trebuie să fie dotate cu competenţele, cunoştinţele şi atitudinile necesare pentru stimularea inovării.

Amendamentul

Înfiinţarea CIC-urilor ca entităţi juridice unice conduse de un director executiv oferă o diferenţă clară faţă de o abordare tradiţională cu beneficiari multipli. În plus, toate CCI-urile urmează un raţionament de afaceri la planificarea strategică a activităţilor lor, toate CCI-urile punând în aplicare conceptul de colocaţie: reunirea de diferite echipe în acelaşi loc fizic, acţionând ca dispecerat pentru multe activităţi ale CCI-urilor, combinând competenţe şi aptitudini dezvoltate în diferite domenii de specializare la nivel paneuropean. CCI-urile ar trebui să fie în măsură să mobilizeze investiţii şi angajamente pe termen lung din partea sectoarelor privat, public şi terţiar.

Amendamentul

În viitor, EIT trebuie să depună eforturi pentru a face ca experienţa CCI-urilor să fie reproductibilă şi uşor de înţeles, integrând-o într-o cultură care poate servi drept model în Europa şi în afara acesteia. Prin identificarea, analizarea şi schimbul de bune practici, precum şi a unor modele noi de guvernanţă şi finanţare a CCI-urilor, EIT urmăreşte să se asigure că cunoştinţele generate în cadrul EIT şi al CCI-urilor sunt diseminate şi capitalizate în beneficiul publicului larg, al entităţilor private şi al instituţiilor, inclusiv cele care nu sunt direct implicate în cadrul CCI-urilor.