Document de şedinţă
20.12.2012
***I
RAPORT
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportoare: Teresa Riera Madurell
Legenda simbolurilor utilizate |
* Procedura de consultare *** Procedura de aprobare ***I Procedura legislativă ordinară (prima lectură) ***II Procedura legislativă ordinară (a doua lectură) ***III Procedura legislativă ordinară (a treia lectură) (Procedura indicată se bazează pe temeiul juridic propus în proiectul de act.)
|
Amendamente la un proiect de act |
În amendamentele Parlamentului, modificările aduse proiectului de act sunt evidențiate prin caractere cursive aldine. Evidențierea cu caractere cursive simple este o indicație pentru serviciile tehnice, referitoare la elemente ale proiectului de act propuse pentru a fi corectate în vederea elaborării textului final (de exemplu elemente evident greșite sau omise într-o anumită versiune lingvistică). Propunerile de corectură sunt supuse acordului serviciilor tehnice în cauză.
Antetul amendamentelor referitoare la un act existent pe care proiectul de act dorește să îl modifice cuprinde două rânduri suplimentare prin care se indică actul existent și, respectiv, dispoziția vizată a acestuia. Fragmentele preluate ca atare dintr-o dispoziție a unui act existent pe care Parlamentul dorește să o modifice, dar pe care proiectul de act nu a modificat-o, sunt evidențiate cu caractere aldine. Eventualele eliminări ale unor astfel de fragmente sunt semnalate prin simbolul următor: [...].
|
CUPRINS
Pagina
PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN 5
EXPUNERE DE MOTIVE 251
AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe 256
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare 285
AVIZ al Comisiei pentru bugete 317
AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică Şi siguranŢă alimentară 350
AVIZ al Comisiei pentru transport Şi turism 455
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională 486
AVIZ al Comisiei pentru agricultură Şi dezvoltare rurală 506
AVIZ al Comisiei pentru pescuit 532
AVIZ al Comisiei pentru cultură Şi educaŢie 553
AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice 593
AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Şi egalitatea de gen 602
PROCEDURĂ 647
PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei înaintată Parlamentului și Consiliului ( COM(2011)0809 ),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3) și articolul 182 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0466/2011),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 19 iulie 2012[1],
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 28 martie 2012[2],
– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru afaceri externe, al Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru bugete, al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, al Comisiei pentru transport și turism, al Comisiei pentru dezvoltare regională, al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, al Comisiei pentru pescuit, al Comisiei pentru cultură și educație, al Comisiei pentru afaceri juridice și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen ( A7-0427/2012 ),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. subliniază faptul că pachetul financiar menționat în propunerea legislativă are doar un caracter indicativ pentru autoritatea legislativă și nu poate fi stabilit în mod definitiv până când nu se ajunge la un acord asupra regulamentului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020;
3. reamintește Rezoluția sa din 8 iunie 2011 intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii[3]”; reamintește că sunt necesare resurse suplimentare suficiente în viitorul CFM pentru a permite Uniunii să își realizeze prioritățile politice existente și noile sarcini prevăzute de Tratatul de la Lisabona, precum și pentru a-i permite să facă față evenimentelor neprevăzute; atrage atenția asupra faptului că, chiar și în condițiile unei creșteri cu cel puțin 5% a nivelului resurselor pentru următorul CFM comparativ cu nivelul din 2013, nu se poate aduce decât o contribuție limitată la realizarea obiectivelor și a angajamentelor convenite ale Uniunii și la respectarea principiului solidarității în cadrul Uniunii; solicită Consiliului, în cazul în care nu este de acord cu această abordare, să identifice în mod clar la care dintre prioritățile sau proiectele sale politice ar putea renunța în totalitate, în ciuda valorii lor adăugate europene dovedite;
4. reamintește, în special, faptul că în rezoluția menționată Parlamentul European solicită, de asemenea, o majorare semnificativă a cheltuielilor relevante începând din 2013, pentru a promova, stimula și asigura finanțarea cercetării, dezvoltării și inovării în Uniune;
5. reamintește, de asemenea, poziția sa, conform căreia în cadrul următorului CFM ar trebui să existe o mai mare concentrare a resurselor bugetare în domeniile care promovează competitivitatea și creșterea economică, precum cercetarea și inovarea, în conformitate cu principiile excelenței și ale valorii adăugate europene;
6. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
7. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și favorizarea creșterii competitivității Uniunii, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea trebuie să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea. | (1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și încurajarea Uniunii să devină o societate a cunoașterii și o economie de frunte la nivel global, sustenabilă, competitivă și rezilientă, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea trebuie să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare și inovare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea. |
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a atinge 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării și la o agendă digitală pentru Europa. În plus, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 referitoare la cercetare și inovare, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și asigurarea condițiilor care să permită excelența. | (3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor publice pentru cercetare și dezvoltare, pentru a atrage investițiile private la un nivel de două treimi din totalul investițiilor, ajungându-se astfel la un total cumulativ de 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, și creând totodată un indicator al volumului inovării. Bugetul Uniunii ar trebui să reflecte acest obiectiv ambițios realizând o schimbare radicală spre finanțarea investițiilor orientate spre viitor, cum ar fi cercetarea, dezvoltarea și inovarea, iar acest lucru ar trebui să fie foarte vizibil într-o majorare substanțială a finanțării destinate cercetării, dezvoltării și inovării în Uniune față de nivelul de finanțare din 2013. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative și obiective politice emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării, la o politică privind clima și energia și la o agendă digitală pentru Europa. |
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(4) La reuniunea sa din 4 februarie 2011, Consiliul European a sprijinit conceptul de cadru strategic comun de finanțare a cercetării și inovării de către Uniune, în vederea îmbunătățirii eficienței finanțării pentru cercetare și inovare la nivel național și la nivelul Uniunii și a solicitat Uniunii să soluționeze rapid obstacolele care încă mai împiedică atragerea talentelor și a investițiilor în vederea finalizării ERA până în 2014 și să realizeze o autentică piață unică a cunoașterii, a cercetării și a inovării. | (4) La reuniunea sa din 4 februarie 2011, Consiliul European a sprijinit conceptul de cadru strategic comun de finanțare a cercetării și inovării de către Uniune, în vederea îmbunătățirii eficienței finanțării pentru cercetare și inovare la nivel național și la nivelul Uniunii și a solicitat Uniunii să soluționeze rapid obstacolele care încă mai împiedică atragerea talentelor și a investițiilor în vederea finalizării ERA până în 2014 și să realizeze o autentică piață unică a cunoașterii, a cercetării și a inovării. În acest sens se impune majorarea semnificativă a bugetului pentru următoarea perioadă de șapte ani în vederea consolidării capacității de inovare a Uniunii, atrăgând totodată fonduri importante din sectorul privat pentru activitățile Uniunii. |
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(5) Parlamentul European a solicitat, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010, o simplificare radicală a finanțării cercetării și inovării în cadrul Uniunii, a subliniat, în rezoluția sa din 12 mai 2011, importanța unei Uniuni a inovării pentru transformarea Europei în contextul lumii post-criză, a subliniat, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, principalele lecții de învățat în urma evaluării intermediare a celui de al șaptelea program-cadru și a sprijinit, în rezoluția sa din 27 septembrie 2011, conceptul unui cadru strategic comun de finanțare pentru cercetare și inovare. | (5) Parlamentul European a solicitat, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010, o simplificare radicală a finanțării cercetării și inovării în cadrul Uniunii, a subliniat, în rezoluția sa din 12 mai 2011, importanța unei Uniuni a inovării pentru transformarea Europei în contextul lumii post-criză, a subliniat, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, principalele lecții de învățat în urma evaluării intermediare a celui de al șaptelea program-cadru și a sprijinit, în rezoluția sa din 27 septembrie 2011, conceptul unui cadru strategic comun de finanțare pentru cercetare și inovare, solicitând, începând cu 2014, o dublare a bugetului UE pentru programele de cercetare și inovare pentru următoare perioadă financiară. |
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 10
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(10) În Comunicarea intitulată „Un buget pentru Europa 2020”, Comisia a propus să se abordeze printr-un singur cadru strategic comun pentru cercetare și inovare domeniile reglementate în perioada 2007-2013 în cadrul celui de al șaptelea program-cadru pentru cercetare, componenta de inovare din programul-cadru pentru competitivitate și inovare, precum și Institutul European pentru Inovare și Tehnologie (EIT), în vederea îndeplinirii obiectivului Strategiei Europa 2020 de creștere a investițiilor în cercetare și dezvoltare la 3% din PIB până în 2020. În comunicarea menționată anterior, Comisia s-a angajat totodată să integreze schimbările climatice în programele de cheltuieli ale Uniunii și să direcționeze cel puțin 20 % din bugetul Uniunii pentru obiectivele legate de climă. Combaterea schimbărilor climatice și utilizarea eficientă a resurselor sunt obiective care se consolidează reciproc în vederea realizării dezvoltării durabile. Obiectivele specifice legate de aceste două obiective ar trebui să fie completate cu celelalte obiective specifice ale Orizont 2020. Prin urmare, se preconizează că cel puțin 60 % din bugetul global al Programului-cadru Orizont 2020 ar trebui să fie legat de dezvoltarea durabilă. De asemenea, se estimează că cheltuielile legate de climă trebuie să depășească 35% din buget, inclusiv măsurile reciproc compatibile de îmbunătățire a eficienței resurselor. Comisia ar trebui să furnizeze informații privind amploarea și rezultatele sprijinului acordat obiectivelor referitoare la schimbări climatice. Cheltuielile legate de climă din cadrul Orizont 2020 ar trebui să fie urmărite în conformitate cu metodologia stabilită în comunicarea menționată anterior. | (10) În Comunicarea intitulată „Un buget pentru Europa 2020”, Comisia a propus să se abordeze printr-un singur cadru strategic comun pentru cercetare și inovare domeniile reglementate în perioada 2007-2013 în cadrul celui de al șaptelea program-cadru pentru cercetare, componenta de inovare din programul-cadru pentru competitivitate și inovare, precum și Institutul European pentru Inovare și Tehnologie (EIT), în vederea îndeplinirii obiectivului Strategiei Europa 2020 de creștere a investițiilor în cercetare și dezvoltare la 3% din PIB până în 2020. În comunicarea menționată anterior, Comisia s-a angajat totodată să integreze schimbările climatice în programele de cheltuieli ale Uniunii și să direcționeze cel puțin 20 % din bugetul Uniunii pentru obiectivele legate de climă. Combaterea schimbărilor climatice și utilizarea eficientă a resurselor sunt obiective care se consolidează reciproc în vederea realizării dezvoltării durabile. Obiectivele specifice legate de aceste două obiective ar trebui să fie completate cu celelalte obiective specifice ale Orizont 2020. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 10 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (10a) În Cartea Albă „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”1, Comisia consideră că politica de cercetare și inovare în domeniul transporturilor ar trebui să sprijine mai mult și în mod coerent dezvoltarea tehnologiilor-cheie pentru a transforma sistemul de transport european într-un sistem modern, eficient, durabil și accesibil. Cartea Albă intenționează să reducă, până în anul 2050, emisiile de gaze cu efect de seră cu 60 % sub nivelurile din 1990. |
| __________________ |
| |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 11
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Orizont 2020 ar trebui să sprijine toate etapele lanțului inovării, în special activități mai apropiate de piață, inclusiv instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială, și urmărește să răspundă nevoilor de cercetare ale unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă și diseminarea cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea lor comercială. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. | (11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Deși valoarea adăugată la nivelul Uniunii rezidă în principal în finanțarea de acțiuni de cercetare preconcurențiale, transnaționale și colaborative, care ar trebui să atingă în cadrul programului Orizont 2020 cel puțin nivelurile din cel de al șaptelea program-cadru, este necesar să se pună un accent deosebit pe finanțarea inovării în cadrul Orizont 2020. Orizont 2020 urmărește, de asemenea, satisfacerea necesităților legate de cercetare a unui spectru larg de politici ale Uniunii, punând un accent deosebit pe utilizarea și diseminarea cât mai extinsă a cunoștințelor generate de activitățile sprijinite, până la exploatarea comercială. Prin urmare, Orizont 2020 ar trebui să asigure toate etapele lanțului cercetării și inovării, inclusiv cercetarea de frontieră, cercetarea aplicată, transferul de cunoștințe și o mai mare apropiere de activitățile pieței, instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială. Orizont 2020 ar trebui să aplice o scală diferențiată, conform căreia cu cât activitățile sprijinite sunt mai aproape de piață, cu atât ar trebui să fie mai redusă partea finanțată de Orizont 2020 și cu atât mai mare partea care ar trebui să atragă finanțare din alte surse, cum ar fi fondurile structurale, finanțare națională/regională sau din sectorul privat. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 12 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (12a) Este important de subliniat că toate activitățile din cadrul Orizont 2020 ar trebui să fie deschise noilor participanți, în vederea asigurării existenței unei cooperări extinse cu parteneri din întreaga UE și a instituirii unui SEI integrat. |
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 13
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(13) În cadrul triunghiului cunoașterii format din cercetare, educație și inovare, comunitățile cunoașterii și inovării din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie ar trebui să aibă o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivelor prevăzute de Orizont 2020, inclusiv provocările societale, în special prin integrarea cercetării, educației și inovării. În vederea asigurării complementarității în cadrul Orizont 2020 și a absorbției corespunzătoare a fondurilor, contribuția financiară destinată Institutului European de Inovare și Tehnologie ar trebui acordată în două alocări, cu mențiunea că a doua alocare se va face cu condiția unei evaluări prealabile. | (13) În cadrul triunghiului cunoașterii format din cercetare, educație și inovare, comunitățile cunoașterii și inovării (CCI) din cadrul IET ar trebui să aibă o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivelor prevăzute de Orizont 2020, inclusiv provocările societale, în special prin integrarea cercetării, educației și inovării. IET reprezintă principalul instrument din cadrul Orizont 2020 care pune un accent puternic pe dimensiunea educațională a triunghiului cunoașterii și vizează aabordarea „paradoxul european” prin intermediul educației antreprenoriale, ceea ce va conduce la înființarea de întreprinderi noi sau prin separare (spin-offs) inovatoare și bazate pe cunoaștere. |
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. | (15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor, care sunt în număr foarte mic implicate în programe de cercetare, în ciuda măsurilor deja în vigoare, și ar trebui să fie accesibil noilor participanți, în special din cadrul societății civile. Orizont 2020 reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la prevenirea și reducerea erorilor financiare. |
| Dacă s-ar lua măsurile de creștere a nivelului de externalizare a finanțării pentru cercetare și inovare (cum ar fi inițiativele tehnologice comune, parteneriate public-privat sau agențiile executive de cercetare), metoda și gradul de externalizare ar trebui să fie stabilite în funcție de rezultatele unei evaluări independente de impact. |
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (15a) Pentru a asigura un echilibru corespunzător între cercetarea, dezvoltarea și inovarea bazate pe consens și cele disruptive, ar trebui încurajată utilizarea apelurilor deschise - conform unei logici vertical ascendente - cu proceduri accelerate, pentru a asigura realizarea rapidă a proiectelor inovatoare. În plus, ar trebui realizat un echilibru adecvat în cadrul provocărilor societale și al tehnologiilor generice și industriale între proiectele mai mici și proiectele mai mari, ținând cont de structura specifică a sectorului, tipul de activitate, tehnologie și peisajul cercetării. |
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 16
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(16) În temeiul articolului 182 alineatul (1) din TFUE, programul-cadru stabilește suma maximă totală și normele detaliate ale participării financiare a Uniunii la programul-cadru și cotele-parte corespunzătoare pentru fiecare activitate prevăzută. | (16) În temeiul articolului 182 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(TFUE), programul-cadru stabilește suma maximă totală și normele detaliate ale participării financiare a Uniunii la programul-cadru și cotele-parte corespunzătoare pentru fiecare activitate prevăzută la articolul 180 din TFUE. |
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 17 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (17a) Pentru ca Parlamentul European să își poată exercita funcția de control politic și pentru a asigura transparența și responsabilitatea, astfel cum este prevăzut în tratate, Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European în mod corespunzător și regulat în legătură cu toate aspectele importante legate de punerea în aplicare a programului Orizont 2020, inclusiv pregătirea și elaborarea programelor de lucru, execuția bugetului și eventualele nevoi de ajustare a alocărilor bugetare, precum și elaborarea indicatorilor de performanță în ceea ce privește obiectivele urmărite și rezultatele preconizate. |
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 18
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(18) Este necesar să se asigure o încheiere corectă a Orizont 2020 și a programelor precedente, în special în ceea ce privește continuarea acordurilor multianuale de gestionare a acestora, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. | (18) Este necesar să se asigure o încheiere corectă a Orizont 2020 și a programelor precedente, în special în ceea ce privește continuarea acordurilor multianuale de gestionare a acestora, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative strict necesare. |
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 19
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(19) Punerea în aplicare a Orizont 2020 poate duce la crearea unor programe suplimentare la care să participe numai anumite state membre, la participarea Uniunii la programe derulate de mai multe state membre, la înființarea unor întreprinderi comune sau la încheierea altor acorduri în temeiul articolelor 184, 185 și 187 din TFUE. | (19) Punerea în aplicare a Orizont 2020 poate duce, în condiții specifice și transparente, de la caz la caz, la crearea unor programe suplimentare la care să participe numai anumite state membre, la participarea Uniunii la programe derulate de mai multe state membre, la înființarea unor întreprinderi comune sau la încheierea altor acorduri în temeiul articolelor 184, 185 și 187 din TFUE. Aceste programe sau acorduri suplimentare ar trebui să aibă o valoare adăugată clară pentru Uniune, să se bazeze pe parteneriate autentice, să completeze alte activități din cadrul programului Orizont 2020, să fi demonstrat că nu pot fi realizate aceleași obiective prin alt tip de mecanism de finanțare, și să fie cât mai favorabile incluziunii în ceea ce privește participarea. |
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 20
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate și a consolidării încrederii opiniei publice în știință, Orizont 2020 ar trebui să favorizeze o bună informare a cetățenilor și a societății civile cu privire la aspectele legate de cercetare și inovare prin promovarea educației științifice, prin facilitarea accesului la cunoștințe științifice, prin dezvoltarea unor agende de cercetare și inovare responsabile care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și prin facilitarea participării acestora la activitățile din cadrul Orizont 2020. | (20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate, Orizont 2020 ar trebui: |
| - să promoveze participarea activă și o bună informare a cetățenilor și a societății civile în procesul de cercetare și inovare; |
| - să asigure luarea în considerare corespunzătoare a dimensiunii de gen; |
| - să promoveze o educație științifică de calitate maximă; |
| - să crească accesibilitatea și gradul de reutilizare a rezultatelor cercetării finanțate din fonduri publice, în special publicațiile și datele științifice, prin crearea unei baze de colectare a rezultatelor științifice; |
| - să pună anuleze separarea dintre sectorul digital, cel al cercetării și cel al inovării; |
| - să dezvolte agende de cercetare și inovare, precum și cadre de guvernanță responsabile, care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și să consolideze participarea acestora la stabilirea priorităților de cercetare legate de activitățile din cadrul programului Orizont 2020. Angajamentul cetățenilor și al societății civile ar trebui însoțite de activități de informare a publicului pentru a genera și a încuraja sprijin public pentru program. |
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 20 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (20a) Orice documente emise de Comisie legate de programul „Orizont 2020” sunt furnizate la cerere în formate accesibile, incluzând caractere mărite, Braille, text ușor de citit, format audio, video și electronic. |
Justificare
Persoanele cu handicap ar trebui să aibă acces egal la acțiunile de informare și comunicare legate de Orizont 2020, inclusiv la comunicare referitoare la proiectele sprijinite și la rezultatele acestora, cu atât mai mult cu cât este vorba despre finanțare publică.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 20 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (20b) În cadrul programului Orizont 2020, trebuie susținută, pe lângă diversitatea cercetării, și diversitatea lingvistică a publicațiilor universitare și științifice, inclusiv în cadrul cooperării cu țările terțe, și trebuie respectată procedura deontologică bazată pe independența cercetării și validarea publicațiilor inter pares. |
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 21
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(21) Punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să răspundă oportunităților și necesităților în schimbare ale științei și tehnologiei, ale industriei, ale politicilor și ale societății. Astfel, agendele trebuie stabilite în strânsă legătură cu părțile interesate din toate sectoarele vizate și este necesar să se permită o marjă suficientă de flexibilitate pentru a ține cont de noile evoluții. Este necesar să se recurgă în permanență la expertiză externă pe parcursul derulării programului-cadru Orizont 2020, utilizându-se totodată structurile relevante, cum ar fi platformele tehnologice europene, inițiativele comune de programare în comun și parteneriatele europene pentru inovare. | (21) Punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să răspundă oportunităților și necesităților în schimbare ale științei și tehnologiei, ale industriei, ale politicilor și ale societății. Este necesar, prin urmare, să se recurgă în permanență la expertiză externă pe parcursul derulării programului-cadru Orizont 2020. În special, natura inter- și transdisciplinară a provocărilor societale, precum și necesitatea unor legături și interfețe transversale cu Orizont 2020, impune înființarea unor comitete științifice strategice specifice. Datele provenite de la structurile relevante, cum ar fi platformele tehnologice europene, inițiativele comune de programare în comun și parteneriatele europene pentru inovare ar trebui luate în considerare, atunci când este posibil, în procesul de identificare a nevoilor de cercetare. |
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 21 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (21a) Pentru a asigura un proces transparent și eficient de implementare, ar trebui stabilite foi de parcurs orientative multianuale pentru fiecare obiectiv specific și temă transversală la începutul programării și ar trebui să se tindă spre un proces scurt și transparent de elaborare a programelor de lucru anuale. Atunci când întocmește foi de parcurs și programe de lucru, Comisia ar trebui să implice și să informeze Parlamentul European și Consiliul în mod oportun și adecvat. Este necesar să se recurgă în permanență la expertiză externă pe parcursul derulării programului Orizont 2020, utilizându-se totodată structurile relevante, cum ar fi consiliile consultative sectoriale, nou-înființatele comitete directoare, platformele tehnologice europene, inițiativele de programare în comun și parteneriatele europene pentru inovare. |
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 21 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (21b) Pentru a fi competitivă la nivel mondial, pentru a face față în mod eficace marilor provocări societale și pentru a îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020, Uniunea ar trebui să utilizeze toate resursele umane de care dispune. Orizont 2020 ar trebui să reprezinte un catalizator și un stimul puternic pentru realizarea spațiului european al cercetării (SEC) prin sprijinirea activităților deosebite care să atragă, să rețină, să formeze și să dezvolte talente în domeniul cercetării și al inovării. În acest sens și în vederea consolidării transferului de cunoștințe și a numărului și a calității cercetătorilor, activitățile de dezvoltare a capitalului uman, inclusiv cele care vizează în special tinerii și femeile, ar trebui să reprezinte un element standard în toate activitățile de cercetare și de inovare finanțate de Uniune. |
Justificare
Alte zone ale lumii prezintă rezultate mai bune decât Europa în ceea ce privește atragerea și menținerea talentelor. Dacă Europa dorește să rămână competitivă la nivel global trebuie să își dezvolte atractivitatea. Din acest motiv, activitățile de cercetare și inovare care beneficiază de sprijin financiar din partea UE trebuie să țină cont mai ales de resursele umane. În special Orizont 2020 trebuie să stimuleze completarea Spațiului european de cercetare și să dezvolte capitalul uman în cadrul sistemului european pentru cercetare și inovare.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 21 c (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (21c) Pentru a permite o flexibilitate suficientă pe durata de desfășurare a programului Orizont 2020 în vederea adaptării la noile nevoi și evoluții și, eventual, a ajustării interacțiunii și transversalității dintre și în cadrul diferitelor priorități, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE, în privința revizuirii sumelor alocate obiectivelor și priorităților specifice și a transferului creditelor între acestea, pe baza revizuirii de la jumătatea termenului a Orizont 2020. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. În momentul pregătirii și al elaborării actelor delegate, Comisia ar trebui să garanteze transmiterea simultană, promptă și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu, |
Justificare
Este important să se dispună de o anumită flexibilitate bugetară pentru a permite suficiente posibilități de abordare a nevoilor și evoluțiilor viitoare, inclusiv pentru așa-numitele „acțiuni transversale”. Procedura optimă pentru a realiza acest lucru este prin intermediul unui act delegat care să asigure responsabilitatea democratică și un proces decizional rapid.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 22
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(22) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetare în Uniune. Ar trebuie să se acorde o atenție corespunzătoare Cartei europene a cercetătorilor și Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul spațiului european de cercetare, respectându-se, în același timp, caracterul voluntar al acestor cadre. | (22) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetare în Uniune, promovând condiții adecvate de muncă pentru cercetători. Ar trebui să se acorde o atenție maximă Cartei europene a cercetătorilor și Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul spațiului european de cercetare, pentru a găsi o soluție la fenomenul continuu al „exodului creierelor” și a-l converti într-un aflux al competențelor. |
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (22a) Programul Orizont 2020 ar trebui să contribuie la realizarea ERA, să îi ajute pe cercetătorii europeni să rămână în Europa, să atragă în Europa cercetători din întreaga lume și să facă din Europa o destinație mai atractivă pentru cei mai buni cercetători. Compatibilitatea granturilor ca instrument de finanțare pentru cercetătorii mobili ar trebui să fie garantată în interesul mobilității în interiorul Europei. Ar trebui rezolvate problemele fiscale și ar trebui încurajată o protecție adecvată a oamenilor de știință europeni. |
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 22 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (22b) Există încă o barieră invizibilă în calea femeilor dornice să urmeze o carieră în domeniul științei și cercetării, femeile fiind sensibil subreprezentate în anumite discipline, cum ar fi ingineria și tehnologiile și nu se vede o tendință de remediere a decalajului salarial dintre bărbați și femei. De aceea, Orizont 2020 ar trebui să corecteze dezechilibrele observate în ceea ce privește participarea femeilor de știință la toate nivelurile carierei de cercetător și în diferite domenii de cercetare. |
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 23
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(23) Activitățile desfășurate în cadrul Orizont 2020 ar trebui să vizeze promovarea egalității între bărbați și femei în domeniul cercetării și inovării, în special prin abordarea cauzelor profunde ale dezechilibrului de gen, prin exploatarea deplină a potențialului cercetătoarelor și cercetătorilor și prin integrarea dimensiunii de gen în conținutul proiectelor în vederea îmbunătățirii calității cercetării și stimulării inovării. Acțiunile ar trebui să vizeze, de asemenea, punerea în aplicare a principiilor referitoare la egalitatea de șanse între femei și bărbați, astfel cum sunt prevăzute la articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 8 din TFUE. | (23) Activitățile desfășurate în cadrul Orizont 2020 ar trebui să promoveze egalitatea între bărbați și femei în domeniul cercetării și inovării, identificând și eliminând cauzele principale ale dezechilibrului de gen, astfel încât să se exploateze la maximum potențialul cercetătoarelor și cercetătorilor. În plus, Orizont 2020 ar trebui să asigure integrarea dimensiunii de gen în conținutul activităților de cercetare și inovare în toate etapele procesului, în vederea îmbunătățirii calității cercetării și stimulării inovării. Aceste activități ar trebui să vizeze, de asemenea, aplicarea principiilor referitoare la egalitatea de șanse între femei și bărbați, astfel cum sunt prevăzute la articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 8 din TFUE, precum și la articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a UE. |
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 23 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (23a) Programul Orizont 2020 ar trebui să încurajeze participarea femeilor în toate activitățile de cercetare, proiectele și disciplinele științifice europene, nu numai în grupurile consultative și în rândul evaluatorilor, ci și în cadrul tuturor structurilor asociate cu programul Orizont 2020 (EIT, Consiliul european pentru cercetare (CEC), JRC, grupurile de coordonare, grupurile la nivel înalt, grupurile de experți etc.), precum și în universități și instituții de cercetare. |
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 23 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (23b) Cercetarea și inovarea se bazează pe capacitatea cercetătorilor, a instituțiilor de cercetare, a întreprinderilor și a cetățenilor de a accesa, distribui și utiliza informațiile științifice. Pentru a intensifica circulația și exploatarea cunoștințelor, liberul acces la publicațiile științifice ar trebui să constituie o obligație în cazul în care se ia decizia de publicare pentru publicațiile științifice care primesc finanțare publică din Orizont 2020. În plus, Orizont 2020 ar trebui să promoveze accesul deschis la datele științifice obținute în activitățile de cercetare finanțate public din Orizont 2020, ținând seama de restricțiile legate de respectarea caracterul privat, de securitatea națională sau de drepturile de proprietate intelectuală. |
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 23 c (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (23c) Orizont 2020 va încuraja și susține activitățile menite să exploateze poziția de lider a Europei în cursa pentru dezvoltarea unor procese și tehnologii noi care să promoveze dezvoltarea durabilă, în sens larg, și să combată schimbările climatice. Această abordare orizontală, integrată pe deplin în toate prioritățile Orizont 2020, va ajuta Uniunea să prospere într-un mediu cu emisii reduse de carbon și cu resurse limitate și, în același timp, să construiască o economie eficientă, durabilă și competitivă. |
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 23 d (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (23d) Fiecare participant care a primit finanțare de la Uniune ar trebui să depună toate eforturile pentru a exploata rezultatele pe care le deține în cadrul unor cercetări viitoare sau pe plan comercial sau să le pună la dispoziție spre exploatare altei entități juridice în acest sens, în special prin transferul și licențierea rezultatelor în conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (CE) nr. xxxx/2012 [Normele de participare]. |
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 24
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 trebuie să respecte principiile etice fundamentale. Este necesar să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. Activitățile de cercetare trebuie să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor. Toate activitățile trebuie să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE. | (24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 ar trebui să respecte principiile etice fundamentale și drepturile omului. Este necesar să fie luate în considerare avizele motivate și actualizate emise de Grupul european pentru etică (GEE) în domeniul științei și al noilor tehnologii, precum și avizele Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE și ale Autorității UE pentru Protecția Datelor. Finanțările Orizont 2020 ar trebui să respecte prevederile legislative și administrative din statele membre. Activitățile de cercetare trebuie realizate în conformitate cu articolul 13 din TFUE și să respecte obligația de a înlocui sau de a reduce folosirea animalelor în scopuri științifice sau de a îmbunătăți condițiile în care are loc. Toate activitățile trebuie să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE. |
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 25
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(25) Comisia Europeană nu solicită în mod explicit utilizarea celulelor sușă embrionare umane. Utilizarea eventuală a celulelor sușă umane, adulte sau embrionare este lăsată la latitudinea oamenilor de știință în funcție de obiectivele pe care doresc să le atingă și face obiectul unei evaluări etice stricte. Nu ar trebui finanțat niciun proiect care implică utilizarea celulelor sușă embrionare și nu are aprobările necesare din partea statelor membre. Nu ar trebui finanțată nicio activitate interzisă de toate statele membre. Nu ar trebui finanțată nicio activitate în cadrul unui stat membru în care această activitate este interzisă. | (25) Comisia Europeană nu solicită în mod explicit utilizarea celulelor sușă embrionare umane. Utilizarea eventuală a celulelor sușă umane, adulte sau embrionare este lăsată la latitudinea oamenilor de știință în funcție de obiectivele pe care doresc să le atingă și face obiectul unei evaluări etice stricte. Nu ar trebui finanțat niciun proiect care implică utilizarea celulelor sușă embrionare și nu are aprobările necesare conform legislației din statul membru în cauză. Nu ar trebui finanțată nicio activitate interzisă de toate statele membre. Nu ar trebui finanțată nicio activitate în cadrul unui stat membru în care această activitate este interzisă. |
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. | (26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, energia, agricultura și pescuitul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura sau media. |
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 26 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (26a) Atât programul Orizont 2020, cât și politica de coeziune urmăresc o aliniere completă la obiectivele Strategiei Europa 2020 privind creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prin cadrele lor strategice comune corespunzătoare. Această nouă direcție strategică necesită o cooperare sporită și sistematizată a ambelor CSC în vederea mobilizării depline a potențialului de cercetare și inovare la nivel regional, național și european. De aceea, o articulare adecvată a Orizont 2020 cu politica de coeziune va contribui la reducerea decalajului legat de cercetare și inovare în cadrul Uniunii, prin promovarea unei „scări spre excelență”, ținând seama de caracteristicile specifice ale regiunilor menționate la articolele 274, 349 și 355 din TFUE. În plus, fondurile structurale ar trebui să fie utilizate la maximum pentru a susține consolidarea capacităților și construirea infrastructurii pentru C&D în regiuni; pentru susținerea acțiunilor precum CEC, Marie Curie sau a acțiunilor de colaborare care au fost evaluate pozitiv, dar pentru care nu este disponibilă o finanțare în cadrul Orizont 2020. |
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Considerentul 26 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (26b) Autoritățile locale și regionale au un rol important în punerea în aplicare a SEC și în asigurarea unei coordonări eficiente a instrumentelor financiare ale Uniunii, în special în promovarea legăturilor dintre Orizont 2020 și fondurile structurale, în cadrul strategiilor regionale de inovare bazate pe specializare inteligentă. Regiunile au un rol și în ceea ce privește diseminarea și implementarea rezultatelor programului Orizont 2020 și furnizarea unor instrumente complementare de finanțare, incluzând proceduri de achiziții publice. |
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Considerentul 26 c (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (26c) Orizont 2020 ar trebui să vizeze răspândirea și promovarea excelenței în cercetare în toate regiunile europene, ca o precondiție pentru o creștere echilibrată din punct de vedere geografic și pentru strategia de inovare a Uniunii. De asemenea, ar trebui să urmărească promovarea mobilității cercetătorilor ca mijloc de a preveni formele de exod al competențelor de vârf în statele membre. |
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Considerentul 27
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(27) IMM-urile constituie o sursă importantă de inovare și creștere economică în Europa. Prin urmare, în cadrul Orizont 2020, este necesară o largă participare a IMM-urilor, astfel cum este definită în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003. În acest fel, s-ar putea susține obiectivele Legii privind micile întreprinderi. | (27) IMM-urile constituie o sursă esențială de inovare, creștere economică și locuri de muncă în Europa. Prin urmare, în cadrul Orizont 2020, este necesară o largă participare a IMM-urilor, astfel cum este definită în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003. În acest fel, s-ar putea susține obiectivele Legii privind micile întreprinderi. Reprezentând peste 95% din toate întreprinderile Uniunii, între IMM-uri există totuși diferențe semnificative și este necesară o abordare flexibilă, în funcție de diferitele tipuri de IMM-uri. Prin urmare, Orizont 2020 ar trebui să ofere un set de instrumente diferite de susținere a activităților și capacităților de cercetare și inovare ale IMM-urilor de-a lungul diferitelor etape ale ciclului inovării; |
| Orizont 2020 ar trebui să aloce IMM-urilor cel puțin 20% din prioritățile 2.1 și 3. În special, cel puțin 4,0% din bugetul programului Orizont 2020 ar trebui alocat prin intermediul unui instrument specific pentru IMM-uri, care ar trebui gestionat și implementat de către o singură structură administrativă specializată. |
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Considerentul 27 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (27a) Importanța economică a achizițiilor publice din Uniune, estimată de către Comisie, în documentul său de lucru „Public procurement indicators 2009” (Indicatorii de achiziții publice 2009), la 19,4 % din PIB, transformă piața publică într-un instrument strategic al politicii economice și sociale din care face parte. Pe de altă parte, finalitatea imediată a achizițiilor publice este de a oferi instituțiilor publice soluții care să le permită să furnizeze cetățenilor servicii mai bune și, fără îndoială, inovarea este o modalitate de îmbunătățire și extindere a prestațiilor, produselor, lucrărilor și serviciilor convenționale, eficientizând procesele administrative. Cu toate acestea, din valoarea totală a achizițiilor publice din Uniune, o foarte mică parte este alocată produselor și serviciilor inovatoare, ceea ce constituie o mare pierdere de oportunități. |
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Considerentul 27 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (27b) Pentru a spori la maximum impactul proiectului Orizont 2020, ar trebui să se ia în considerare în mod special abordările multidisciplinare și interdisciplinare ca elemente necesare pentru un progres științific major. Descoperirile științifice survin adesea la limita sau la intersecția disciplinelor. Mai mult, complexitatea problemelor și a provocărilor cu care se confruntă Europa necesită soluții care pot fi abordate numai din perspectiva mai multor discipline care conlucrează. |
Justificare
Elementele multidisciplinare și interdisciplinare sunt esențiale pentru progresul în știință și inovare. Complexitatea problemelor actuale nu poate fi abordată uneori numai prin intermediul unei singure discipline științifice. Prin urmare, sunt necesare în mod regulat obiective comune sau structuri cognitive comune pentru descoperirea și dezvoltarea celor mai bune soluții. Din acest motiv, programul Orizont 2020 ar trebui nu numai să prevadă, ci și să promoveze cooperarea multidisciplinară și interdisciplinară.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Considerentul 27 c (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (27c) la implementarea Orizont 2020 ar trebui să fie recunoscut pe deplin rolul fundamental pe care universitățile au în baza științifică și tehnologică a Uniunii, ca instituții fundamentale de excelență, atât în formare, cât și în cercetare, având un funcția esențială de a lega realizarea Spațiului European al Învățământului Superior de ERA. Organizațiile de cercetare și tehnologie aduc laolaltă diferiți actori din întregul lanț al inovării, de la cercetarea fundamentală la cea tehnologică, de la dezvoltarea de produse și de procese la crearea de prototipuri și demonstrații și la implementarea pe scară largă în cadrul sectorului public și al celui privat. |
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 trebuie să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua, de asemenea, forma unor parteneriate public-privat, cu programe naționale și regionale care sprijină cercetarea și inovarea. | (28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 trebuie să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua, de asemenea, forma unor parteneriate public-privat, cu programe internaționale, naționale și regionale care sprijină cercetarea și inovarea. Coordonarea și monitorizarea desfășurate ca parte a programului Orizont 2020 ar trebui să garanteze utilizarea optimă a resurselor și să evite duplicările inutile ale cheltuielilor, indiferent de sursele de finanțare implicate. |
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Considerentul 28 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (28a) Comisia ar trebui să încurajeze părțile interesate de la nivel regional să elaboreze strategii regionale care să reflecte nevoile specifice ale regiunilor pentru a combina formele de finanțare existente la nivelul UE, fie ele publice sau private. Activitățile din cadrul programului Orizont 2020 ar trebui adaptate la aceste strategii, dat fiind că implicarea mai mare a autorităților regionale și locale în concepția și punerea în aplicare a fondurilor și a programelor de cercetare și inovare este de importanță crucială având în vedere imposibilitatea aplicării acelorași strategii de dezvoltare în toate regiunile. |
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Considerentul 29
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(29) De asemenea, ar trebui să se obțină un impact mai mare prin combinarea Orizont 2020 cu fondurile din sectorul privat în cadrul unor parteneriate public-privat în domenii esențiale în care cercetarea și inovarea ar putea contribui la obiectivele mai ample ale competitivității Europei și la abordarea provocărilor societale. Parteneriatele public-privat sub forma inițiativelor tehnologice comune lansate în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) pot fi continuate pe baza unor structuri mai adecvate. | (29) De asemenea, s-ar putea obține un impact mai mare prin combinarea Orizont 2020 cu fondurile din sectorul privat în cadrul unor parteneriate public-privat în domenii esențiale în care cercetarea și inovarea ar putea contribui la obiectivele mai ample ale competitivității Europei, la deblocarea fondurilor private și la abordarea provocărilor societale. Aceste parteneriate ar trebui să se bazeze pe un parteneriat real, inclusiv în ceea ce privește angajamentele și contribuțiile din partea sectorului privat, să definească și să se raporteze la obiective concrete de atins și să fie în concordanță cu restul programului Orizont 2020 în privința normelor sale de participare și a agendei strategice a Uniunii pentru C&D&I. Managementul și funcționarea acestora ar trebui revizuite pentru a garanta o funcționare deschisă, transparentă, eficace și eficientă și pentru a oferi ocazia de a participa unei game largi de actori activi în domeniile lor specifice. Actualele parteneriate public-privat sub forma inițiativelor tehnologice comune pot fi continuate pe baza unor structuri mai adecvate și respectând principiile menționate anterior. |
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Considerentul 30
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. | (30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun, avantaje reciproce și reciprocitate, atunci când este cazul și în concordanță cu politica externă și politica de dezvoltare a Uniunii. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor și rețelelor de cercetare colaborativă internațională externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și ale obiectivelor RIO+20. În cadrul cooperării internaționale, ar trebui să se țină seama de capacitățile și de rolul potențial al regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și al țărilor și teritoriilor de peste mări asociate la Uniune în zonele lor respective. |
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Considerentul 30 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (30a) Ar trebui să se aibă în vedere încurajarea participării unor echipe de cercetare la diferite proiecte pentru a îmbunătăți calitatea cercetării și inovării (C&I) și pentru a crește posibilitățile de cooperare internațională. |
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Considerentul 31
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(31) Pentru a menține condiții de egalitate pentru toate întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața internă, finanțarea oferită de Orizont 2020 ar trebui să fie stabilită, de asemenea, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a se asigura eficacitatea cheltuielilor publice și pentru a preveni denaturări ale pieței, cum ar fi eliminarea finanțării private, crearea unor structuri de piață ineficiente sau menținerea întreprinderilor ineficiente. | (31) Pentru a menține condiții de egalitate pentru toate întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața internă, finanțarea oferită de Orizont 2020 ar trebui să fie stabilită, de asemenea, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, inclusiv cu Cadrul comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare1 și ținând cont de revizuirea actuală a acestuia, pentru a se asigura eficacitatea cheltuielilor publice și pentru a preveni denaturări ale pieței, cum ar fi eliminarea finanțării private, crearea unor structuri de piață ineficiente sau menținerea întreprinderilor ineficiente. |
| __________________ |
| 1 JO C 323, 30.12.2006 p. 1 |
Justificare
Prin acordarea unei preferințe prea pronunțate finanțării pe termen scurt, inovarea legată de piață ar putea denatura concurența și ar fi în detrimentul unei cercetări fundamentale, pe termen mai lung, care este de regulă sursa inovărilor revoluționare și disruptive. Prin urmare, trebuie luate în considerare atât litera, cât și spiritul normelor privind ajutoarele de stat pentru C&D.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Considerentul 31 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (31a) Cheltuirea fondurilor Uniunii și ale statelor membre pentru cercetare și inovare ar trebui să fie mai bine coordonată pentru a asigura o mai bună complementaritate, eficiență și vizibilitate, precum și pentru a crea sinergii mai bune. În cadrul procesului de evaluare prevăzut în prezentul regulament, Comisia ar trebui să furnizeze dovezi concrete, dacă sunt disponibile, ale complementarității și sinergiilor realizate între bugetul Uniunii și bugetele statelor membre pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind cercetarea și dezvoltarea, precum și indicatorul principal în materie de inovare al Strategiei Europa 2020. |
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Considerentul 32
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(32) Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut necesitatea unei noi abordări a activităților de control și de gestionare a riscurilor în materie de finanțare a cercetării în Uniune și a solicitat realizarea unui nou echilibru între încredere și control și între asumarea de riscuri și evitarea riscurilor. Parlamentul European, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare, a solicitat o schimbare pragmatică în vederea simplificării administrative și financiare și stipulează că gestionarea finanțării cercetării europene ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe încredere și toleranță față de risc în raport cu participanții. Raportul de evaluare intermediară a celui de al șaptelea program-cadru pentru cercetare (2007-2013) concluzionează că este necesară o abordare mai radicală pentru a realiza un salt spectaculos în direcția simplificării și că trebuie reechilibrat raportul între risc și încredere. | (32) Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut necesitatea unei noi abordări pentru dezvoltarea unei strategii de gestionare a riscurilor bazate pe informații verificate ca parte a strategiei Uniunii de finanțare a cercetării. Cu acea ocazie, Consiliul a solicitat realizarea unui nou echilibru între încredere și control și între asumarea de riscuri și evitarea riscurilor. Parlamentul European, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare, a solicitat o schimbare pragmatică în vederea simplificării administrative și financiare și stipulează că gestionarea finanțării cercetării europene ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe încredere și toleranță față de risc în raport cu cercetătorii. Raportul de evaluare intermediară a celui de al șaptelea program-cadru pentru cercetare (2007-2013) concluzionează că este necesară o abordare mai radicală pentru a realiza un salt spectaculos în vederea instituirii unor proceduri simplificate care să demonstreze încrederea Uniunii în cercetători și să îi încurajeze pe aceștia să își asume riscurile necesare pentru un progres accelerat în domeniul științei și al tehnologiei. |
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Considerentul 32 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (32a) Programul Orizont 2020 ar trebui să asigure cel mai înalt nivel de transparență, asumare a răspunderii și control democratic pentru instrumentele și mecanismele financiare inovatoare care implică bugetul Uniunii, în special în ceea ce privește contribuția acestora, atât estimată, cât și realizată, la atingerea obiectivelor Uniunii. |
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Considerentul 35
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(35) Gestionarea eficientă a performanței, inclusiv evaluarea și monitorizarea, presupun dezvoltarea unor indicatori de performanță specifici care pot fi măsurați în timp, care sunt realiști și reflectă logica de intervenție și care sunt relevanți pentru ierarhizarea corespunzătoare a obiectivelor și a activităților. Ar trebui să se instituie mecanisme adecvate de coordonare a punerii în aplicare și a monitorizării programului-cadru Orizont 2020 cu monitorizarea progreselor înregistrate, a realizărilor și a funcționării ERA. | (35) Gestionarea eficientă a performanței, inclusiv a evaluării și monitorizării, presupune dezvoltarea unor indicatori de performanță specifici comuni la nivel european, care pot fi măsurați în timp, care sunt realiști și reflectă logica de intervenție și care sunt relevanți pentru ierarhizarea corespunzătoare a obiectivelor și a activităților. Ar trebui să se instituie mecanisme adecvate de coordonare a punerii în aplicare și a monitorizării programului-cadru Orizont 2020 cu monitorizarea progreselor înregistrate, a realizărilor și a funcționării ERA. |
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Considerentul 35 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (35a) Până în 2017, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare cuprinzătoare și o revizuire a diferitelor tipuri de parteneriate public-privat create în cadrul programelor sale de cercetare și inovare (inclusiv CCI, ITC și PPP), în vederea raționalizării și simplificării situației în viitorul program cadru, precum și a identificării modalității celei mai eficiente, deschise și transparente de management, care să permită o participare cât mai extinsă a părților interesate și să evite conflictele de interese. |
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectul | Obiectul |
Prezentul regulament instituie Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) („Orizont 2020”) și stabilește cadrul de reglementare a sprijinului Uniunii pentru activități de cercetare și inovare și de promovare a unei exploatări mai bune a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică. | Prezentul regulament instituie Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) („Orizont 2020”) și stabilește cadrul de reglementare a sprijinului Uniunii pentru activități de cercetare și inovare, de consolidare a bazei științifice și tehnologice europene și de promovare a unei exploatări mai bune a potențialului societal, economic și industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică. |
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Definiții | Definiții |
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: | În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: |
(a) „activități de cercetare și inovare” înseamnă întregul spectru al activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică, demonstrație și inovare, inclusiv promovarea cooperării cu țări terțe și organizații internaționale, diseminarea și optimizarea rezultatelor și stimularea formării și mobilității cercetătorilor în cadrul Uniunii; | (a) „activități de cercetare și inovare” înseamnă întregul spectru al activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică, demonstrație și inovare, inclusiv promovarea cooperării cu țări terțe și organizații internaționale, diseminarea și optimizarea rezultatelor și stimularea unei formări specializate de înaltă calitate și a mobilității cercetătorilor în cadrul Uniunii; |
(b) „acțiuni directe” înseamnă activitățile de cercetare și inovare desfășurate de Comisie prin intermediul Centrului Comun de Cercetare; | (b) „acțiuni directe” înseamnă activitățile de cercetare și inovare desfășurate de Comisie prin intermediul Centrului Comun de Cercetare; |
(c) „acțiuni indirecte” înseamnă activitățile de cercetare și inovare pentru care Uniunea asigură asistență financiară și care sunt întreprinse de către participanți; | (c) „acțiuni indirecte” înseamnă activitățile de cercetare și inovare pentru care Uniunea asigură asistență financiară și care sunt întreprinse de către participanți; |
(d) „parteneriat public-privat” înseamnă un parteneriat în cadrul căruia parteneri din sectorul privat, din Uniune și, după caz, alți parteneri se angajează să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a unui program sau a unor activități de cercetare și inovare; | (d) „parteneriat public-privat” înseamnă un parteneriat între parteneri din sectorul privat și parteneri din sectorul public, cum ar fi universitățile, organizațiile de cercetare și alte instituții din sectorul public, inclusiv Uniunea, atunci când este cazul, sprijinite în comun de Uniune și de partenerii săi, vizând să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a unui program sau a unor activități de cercetare și inovare; |
(e) „parteneriat public-public” înseamnă un parteneriat în care organisme din sectorul public sau organisme cu misiune de serviciu public la nivel regional, național sau internațional se angajează împreună cu Uniunea să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a unui program sau a unor activități de cercetare și inovare. | (e) „parteneriat public-public” înseamnă un parteneriat în care organisme din sectorul public sau organisme cu misiune de serviciu public la nivel local, regional, național sau internațional se angajează împreună cu Uniunea să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a unui program sau a unor activități de cercetare și inovare. |
| (ea) „infrastructură de cercetare” (IC) înseamnă facilități, resurse, sisteme organizaționale și servicii utilizate de către comunitățile de cercetare pentru a întreprinde acțiuni de cercetare și inovare în domeniile lor. Atunci când este cazul, acestea pot fi utilizate și în alte scopuri decât cele de cercetare, cum ar fi în scopuri educaționale sau pentru servicii publice. IC includ: principalele echipamente (sau seturi de instrumente) științifice; resurse bazate pe cunoștințe cum ar fi colecțiile, arhivele sau datele științifice; e-infrastructurile cum ar fi datele, sistemele informatice sau de software, rețelele și sistemele de comunicare pentru a promova deschiderea și încrederea în informatică; orice alt tip de infrastructură de o natură unică, esențială pentru dobândirea excelenței în domeniul cercetării și inovării. |
| (eb) „specializarea inteligentă” reprezintă conceptul care stă la baza dezvoltării C&D și a politicii de inovare a Uniunii Europene, al cărui obiectiv este promovarea unei utilizări eficiente și eficace a investițiilor publice, utilizând sinergia între țări și între regiuni și crescând capacitatea lor de inovare. |
| (ec) „strategie de specializare inteligentă” înseamnă o strategie alcătuită dintr-un program multianual al cărui scop este dezvoltarea unui sistem funcțional de inovare în cercetare la nivel național sau regional. |
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Valoarea adăugată a Uniunii | Valoarea adăugată a Uniunii |
Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor private, de creare de noi locuri de muncă și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa. | Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de înaltă calitate în Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor publice și private, de creare de noi locuri de muncă și de asigurare a viabilității pe termen lung, a dezvoltării economice, a incluziunii sociale și a competitivității industriale în Europa. Finanțarea în cadrul Orizont 2020 este orientată către activități în care intervenția la nivelul Uniunii aduce o valoare adăugată în comparație cu intervenția la nivel național sau regional. |
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul general, prioritățile și obiectivele specifice | Obiectivul general, prioritățile și obiectivele specifice |
(1) Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA). Indicatorii de performanță relevanți sunt prevăzuți în introducerea la anexa I. | (1) Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în întreaga Uniune, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare, contribuind astfel și la realizarea obiectivului de 3% din PIB pentru finanțarea cercetării și dezvoltării în Uniune până în 2020. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA), prin intermediul unor acțiuni specifice și exemplare de promovare a schimbărilor structurale în sistemele europene de cercetare și inovare. |
(2) Acest obiectiv general este urmărit prin intermediul a trei componente complementare dedicate: | (2) Acest obiectiv general este urmărit prin intermediul a trei componente complementare dedicate: |
(a) excelenței științifice; | (a) excelenței științifice; |
(b) poziției de lider în sectorul industrial și | (b) poziției de lider în sectorul industrial și |
(c) provocărilor societale. | (c) provocărilor societale. |
Obiectivele specifice corespunzătoare fiecăreia dintre cele trei priorități sunt stabilite în părțile I-III ale anexei I, împreună cu liniile generale ale activităților. | Obiectivele specifice corespunzătoare fiecăreia dintre cele trei priorități sunt stabilite în părțile I-III ale anexei I, împreună cu liniile generale ale activităților. |
(3) Centrul Comun de Cercetare contribuie la îndeplinirea obiectivului general și a priorităților stabilite la alineatele (1) și (2), asigurând sprijin științific și tehnic politicilor Uniunii. Liniile generale ale activităților sunt stabilite în partea IV a anexei I. | (3) Centrul Comun de Cercetare contribuie la îndeplinirea obiectivului general și a priorităților stabilite la alineatele (1) și (2), asigurând sprijin științific și tehnic politicilor Uniunii. Liniile generale ale activităților sunt stabilite în partea IV a anexei I. În plus, Centrul comun de cercetare oferă sprijin autorităților naționale și regionale pentru dezvoltarea strategiilor lor inteligente de specializare. |
(4) Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, contribuie la îndeplinirea obiectivului general și a priorităților stabilite la alineatele (1) și (2), având ca obiectiv specific integrarea triunghiului cunoașterii format din cercetare, inovare și educație. Indicatorii de performanță relevanți pentru Institutul European de Inovare și Tehnologie sunt stabiliți în introducerea la anexa I și în liniile generale ale obiectivului specific respectiv, iar activitățile sunt stabilite în partea V a anexei I. | (4) Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 294/2008 al Parlamentului European și al Consiliului, contribuie la îndeplinirea obiectivului general și a priorităților stabilite la alineatele (1) și (2), având ca obiectiv specific integrarea triunghiului cunoașterii format din cercetare, inovare și educație. Indicatorii de performanță relevanți pentru IET sunt stabiliți în introducerea la anexa I și în liniile generale ale obiectivului specific respectiv, iar activitățile sunt stabilite în partea V a anexei I. |
(5) În cadrul priorităților și liniilor generale menționate la alineatul (2), se pot lua în considerare nevoi noi și neprevăzute care apar pe parcursul perioadei de punere în aplicare a programului-cadru Orizont 2020. Acestea pot fi reacții la noile oportunități, crize și amenințări, la nevoile legate de dezvoltarea de noi politici ale Uniunii, precum și la testarea acțiunilor pentru care se prevede acordarea de sprijin în cadrul programelor viitoare. | (5) În cadrul priorităților și liniilor generale menționate la alineatul (2), se pot lua în considerare nevoi noi și neprevăzute care apar pe parcursul perioadei de punere în aplicare a programului-cadru Orizont 2020. Acestea pot fi reacții la noile oportunități, crize și amenințări, la nevoile legate de dezvoltarea de noi politici ale Uniunii. |
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Bugetul | Bugetul |
(1) Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a Orizont 2020 este de 87 740 de milioane EUR, din care o sumă maximă de 86 198 de milioane EUR este alocată activităților în temeiul titlului XIX din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). | (1) Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a Orizont 2020 este de xxx milioane EUR, din care o sumă maximă de 98,2 % este alocată activităților în temeiul titlului XIX din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). |
(2) Suma pentru activitățile prevăzute la titlul XIX din TFUE este distribuită după cum urmează între prioritățile stabilite la articolul 5 alineatul (2): | (2) Suma pentru activitățile prevăzute la titlul XIX din TFUE este distribuită după cum urmează între prioritățile stabilite la articolul 5 alineatul (2): |
(a) excelența științifică, 27 818 de milioane EUR; | (a) excelența științifică, 32,6 % din bugetul total; |
(b) poziția de lider în sectorul industrial, 20 280 de milioane EUR; | (b) poziția de lider în sectorul industrial, 24,3 % din bugetul total; |
(c) provocări societale, 35 888 de milioane EUR. | (c) provocări societale, 37,5 % din bugetul total. |
Suma maximă totală a contribuției financiare a Uniunii din partea Orizont 2020 pentru acțiunile directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare reprezintă 2 212 de milioane EUR. | Suma maximă totală a contribuției financiare a Uniunii din partea Orizont 2020 pentru cercetarea directă nenucleară a Centrului Comun de Cercetare reprezintă 2,4% din bugetul total al Orizont 2020. |
Defalcarea orientativă a obiectivelor specifice în cadrul priorităților și suma maximă totală a contribuției la acțiunile directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare sunt prevăzute la anexa II. | Defalcarea obiectivelor specifice în cadrul priorităților și suma maximă totală a contribuției la acțiunile directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare sunt prevăzute la anexa II. |
| Comisia prevede o sumă adecvată de bani destinată a fi alocată licitațiilor în care se primesc mai multe oferte evaluate ca ridicându-se la un standard de excelență mai ridicat decât cel anticipat, pentru a finanța mai mult de un proiect atunci când este cazul. |
(3) Institutul European de Inovare și Tehnologie este finanțat printr-o contribuție maximă de la Orizont 2020 în valoare de 3 194 de milioane EUR, astfel cum este prevăzut în anexa II. O primă alocare de 1 542 de milioane EUR este pusă la dispoziție de Institutul European de Inovare și Tehnologie pentru activitățile prevăzute la titlul XVII din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. A doua alocare de până la 1 652 de milioane EUR este pusă la dispoziție și va face obiectul revizuirii prevăzute la articolul 26 alineatul (1). Această sumă suplimentară este furnizată pe o bază proporțională, astfel cum se indică în anexa II, din suma pentru obiectivul specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” în cadrul priorității privind poziția de lider în sectorul industrial, prevăzute la alineatul (2) litera (b) și din suma pentru prioritatea referitoare la provocările societale, prevăzută la alineatul (2) litera (c). | (3) Institutul European de Inovare și Tehnologie este finanțat printr-o contribuție maximă de la Orizont 2020 în valoare de 3,3 % din bugetul total, astfel cum este prevăzut în anexa II. |
Această finanțare sub formă de două alocări multianuale acoperă: |
|
(a) pentru prima alocare, evoluțiile în curs ale actualelor comunități ale cunoașterii și inovării (denumite în continuare „CCI”) și fondurile inițiale pentru lansarea celui de-al doilea val de trei noi CCI; |
|
(b) pentru a doua alocare, evoluțiile actuale ale CCI-urilor lansate deja și fondurile inițiale pentru lansarea celui de al treilea val de trei noi CCI. |
|
A doua alocare este pusă la dispoziție în urma evaluării prevăzute la articolul 26 alineatul (1), ținând seama în special de: |
|
(a) calendarul convenit pentru lansarea celui de al treilea val de CCI-uri; |
|
(b) nevoile financiare programate ale CCI-urilor existente în funcție de dezvoltarea specifică a acestora. |
|
(c) contribuția Institutului European de Inovare și Tehnologie și a CCI-urilor sale la obiectivele Orizont 2020. |
|
(4) Pachetul financiar al Orizont 2020 poate acoperi cheltuieli legate de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea Orizont 2020 și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special studii și reuniuni ale experților, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele Orizont 2020, cheltuieli legate de rețelele informatice specializate pe prelucrarea și schimbul de informații, împreună cu toate celelalte cheltuieli de asistență tehnică și administrativă efectuate de Comisie pentru gestionarea Orizont 2020. | (4) Pachetul financiar al Orizont 2020 poate acoperi cheltuieli legate de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea Orizont 2020 și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special studii și reuniuni ale experților, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele Orizont 2020, cheltuieli legate de rețelele informatice specializate pe prelucrarea și schimbul de informații, împreună cu toate celelalte cheltuieli de asistență tehnică efectuate de Comisie pentru gestionarea Orizont 2020. |
În cazul în care este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după 2020 pentru a acoperi cheltuieli de asistență tehnică și administrativă, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2020. | Prezentul regulament nu finanțează cheltuielile administrative ale Comisiei pentru executarea Orizont 2020 și nici construirea sau funcționarea marilor proiecte europene de infrastructură, precum Galileo, GMES sau ITER. |
(5) Pentru a reacționa la situații neprevăzute sau la noile evoluții și nevoi, precum și pentru a lua în considerare dispozițiile alineatului (3), Comisia poate, în urma evaluării intermediare a Orizont 2020, astfel cum este prevăzută la articolul 26 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, în cadrul procedurii bugetare anuale, să revizuiască sumele stabilite pentru prioritățile menționate la alineatul (2) și defalcarea orientativă pe obiective specifice în cadrul priorităților sus-menționate, stabilită la anexa II, precum și transferurile de credite între prioritățile și obiectivele specifice în valoare de până la 10 % din suma totală alocată inițial pentru fiecare prioritate și până la 10 % din defalcarea orientativă inițială a fiecărui obiectiv specific. Prezenta dispoziție nu se referă la suma pentru acțiunile directe ale Centrului Comun de Cercetare prevăzută la alineatul (2) sau la contribuția acordată Institutului European de Inovare și Tehnologie prevăzută la alineatul (3). | (5) Pentru a răspunde caracterului evolutiv al științei, al tehnologiei și al inovării și pentru a adapta, atunci când este cazul, programul Orizont 2020 la noile evoluții și necesități, Comisia poate, fără a aduce atingere procedurii bugetare anuale, în urma revizuirii menționate la articolul 26 alineatul (1) litera (b), adopta acte delegate în conformitate cu articolul 26a pentru a modifica defalcarea stabilită la anexa II cu până la 15% din suma totală alocată inițial pentru fiecare prioritate și obiectiv specific și, atunci când este cazul, obiectivele și activitățile specifice menționate în anexa I. |
| La modificarea anexei I și anexei II, Comisia ține seama în special de: |
| (a) contribuția diferitelor părți ale Orizont 2020 la îndeplinirea obiectivelor sale; |
| (b) dezvoltarea de indicatori-cheie pentru evaluarea rezultatelor și impactului diferitelor părți ale Orizont 2020, astfel cum se menționează în anexa II a programului specific menționat la articolul 8 din prezentul regulament; |
| (c) viitoarele nevoi financiare preconizate pentru diferitele etape și instrumente ale Orizont 2020. |
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Asocierea țărilor terțe | Asocierea țărilor terțe |
(1) Se pot asocia la Orizont 2020: | (1) Se pot asocia la Orizont 2020: |
(a) țările în curs de aderare, țările candidate și potențiale țări candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru corespunzătoare și în deciziile consiliilor de asociere sau în acorduri similare; | (a) țările în curs de aderare, țările candidate și potențiale țări candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru corespunzătoare și în deciziile consiliilor de asociere sau în acorduri similare; |
(b) anumite țări terțe care îndeplinesc integral următoarele criterii: | (b) anumite țări terțe care îndeplinesc următoarele criterii: |
(i) dispun de o bună capacitate în domeniile științei, tehnologiei și inovării; | (i) dispun de o bună capacitate în domeniile științei, tehnologiei și inovării; |
(ii) au un bilanț anterior pozitiv de participare la programele de cercetare și inovare ale Uniunii; | (ii) au un bilanț anterior pozitiv de participare la programele de cercetare și inovare ale Uniunii; |
(iii) au legături economice și geografice strânse cu Uniunea și | (iii) au legături economice și geografice strânse cu Uniunea sau au legături istorice și culturale speciale cu state membre; |
(iv) sunt membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) sau sunt țări sau teritorii enumerate în anexa la Regulamentul (UE) nr. XX/2012 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a instrumentului european de vecinătate. | (iv) sunt membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) sau sunt țări sau teritorii enumerate în anexa la Regulamentul (UE) nr. XX/2012 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a instrumentului european de vecinătate. Condițiile privind participarea statelor AELS care fac parte din Acordul SEE sunt în conformitate cu dispozițiile respectivului acord. |
| Orizont 2020 este deschis participării țărilor și teritoriilor de peste mări menționate în Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)1, sub rezerva condițiilor specifice menționate în respectiva decizie. |
Termenii și condițiile specifice de participare a țărilor asociate la Orizont 2020, inclusiv contribuția financiară, pe baza produsului intern brut al țării asociate, sunt stabilite prin acorduri internaționale între Uniune și țările asociate. | Termenii și condițiile specifice de participare a țărilor asociate la Orizont 2020, inclusiv contribuția financiară, pe baza produsului intern brut al țării asociate, sunt stabilite prin acorduri internaționale între Uniune și țările asociate. |
| ______________ |
| 1 JO L 314, 30.11.2001, p. 1. |
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Se asigură o coordonare eficientă între cei trei piloni principali ai Programului-cadru Orizont 2020. |
Justificare
Pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în program, este necesară cooperarea între cei trei piloni ai programului Orizont 2020.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Orizont 2020 sprijină acțiunile indirecte prin intermediul uneia sau mai multor forme de finanțare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. XX/2012 [noul Regulament financiar], în special granturi, premii, achiziții și instrumente financiare. | (1) Orizont 2020 sprijină acțiunile indirecte prin intermediul uneia sau mai multor forme de finanțare prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, în special granturi, premii, achiziții și instrumente financiare. Acestea din urmă reprezintă forma predominantă a finanțării pentru activități apropiate de piață, sprijinite în cadrul Orizont 2020. |
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 11 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 11a |
| Consiliere și coordonare strategică |
| Se urmărește o consiliere și o coordonare strategică a cercetării și inovării, vizând atingerea obiectivelor comune, care necesită sinergii în cadrul Orizont 2020. |
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Consultanță externă și angajament societal | Consultanță externă și angajament societal |
(1) În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, instituite de Comisie; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; activități orientate spre viitor; consultări publice specifice și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile. | (1) În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, instituite de Comisie, dintr-o gamă largă de sectoare, discipline și proveniențe, care includ contribuții ale organizațiilor societății civile; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; forward looking activities; activități orientate spre viitor; consultări publice și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile prin intermediul unui set de măsuri raționalizate care evită duplicarea și suprapunerea structurilor de finanțare. |
| (1a) La elaborarea programelor de lucru prevăzute la articolul 5 din Decizia nr. XX/XX/UE a Consiliului [Programul specific Orizont 2020], Comisia ține seama într-o măsură cât mai mare de opiniile și contribuțiile părților interesate, ale statele membre, ale Parlamentului European și ale Consiliului. Comisia responsabilă din Parlamentul European poate invita reprezentanți ai Comisiei pentru a-i prezenta proiectele de programe de lucru. |
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) De asemenea, se va ține cont și de aspectele relevante ale agendelor de cercetare și inovare stabilite de platformele tehnologice europene, de inițiativele de programare în comun și de parteneriatele europene pentru inovare. | (2) De asemenea, se ține cont și de aspectele relevante ale agendelor de cercetare și inovare stabilite de IET și CCI, de platformele tehnologice europene, de inițiativele de programare în comun, de parteneriatele europene pentru inovare și de organizațiile europene internaționale de cercetare, cu condiția ca acestea să fi fost întocmite în consultare cu o gamă largă de experți și actori. |
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Acțiuni transversale | Acțiuni transversale |
(1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. | (1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, trecerii de la descoperire la introducerea pe piață, cercetării și inovării multidisciplinare, transdisciplinare și interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, schimbărilor climatice și dezvoltării sustenabile, promovării funcționării și realizării ERA, extinderii participării în Uniune și eliminării separării între cercetare și inovare în Europa, creșterii participării sectorului privat, implicării IMM-urilor, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv integrării perspectivei de gen în proiecte, unei guvernanțe mai incluzive a cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. |
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 14
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al piețelor și al societății | Caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al piețelor și al societății |
Orizont 2020 este pus în aplicare într-un mod care să garanteze că prioritățile și acțiunile finanțate sunt relevante pentru nevoile în schimbare și au în vedere caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al piețelor și al societății, incluzând în inovație aspecte industriale, organizaționale și sociale. | Orizont 2020 este pus în aplicare într-un mod care să garanteze că prioritățile și acțiunile finanțate sunt relevante pentru nevoile în schimbare și au în vedere caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al economiei și al societății într-o lume globalizată, incluzând în inovație aspecte industriale, organizaționale, sociale și de mediu, precum și transferarea rezultatelor științifice la toate nivelurile educației și formării. |
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Egalitatea de gen | Egalitatea de gen |
Orizont 2020 asigură promovarea eficientă a egalității de gen și dimensiunea de gen în activitățile de cercetare și inovare. | Orizont 2020 asigură promovarea eficientă a egalității de gen și dimensiunea de gen în activitățile de cercetare și inovare. Se acordă o atenție specială asigurării echilibrului de gen în organisme, cum ar fi comisiile de selecție, grupurile consultative, comitetele și grupurile de experți. |
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Orizont 2020 garantează că dimensiunea de gen este integrată în mod corespunzător în conținutul activităților de cercetare și inovare în toate etapele procesului, de la stabilirea priorităților, definirea solicitărilor și a propunerilor, evaluarea și monitorizarea programelor și proiectelor, la negocieri și acorduri. |
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Pentru promovarea egalității de gen, se pun în aplicare măsuri specifice pentru a-i sprijini pe cei care revin la lucru în urma unei întreruperi a carierei. |
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 15 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 15 a |
| Nediscriminare |
| Orizont 2020 asigură promovarea eficientă a egalității de șanse și a nediscriminării și integrarea acestui aspect în mod corespunzător în conținutul activităților de cercetare și inovare în toate etapele procesului. |
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 15 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 15 b |
| Carierele cercetătorilor |
| Promovarea resurselor umane pentru știința, tehnologia și inovarea din întreaga Europă reprezintă o prioritate în cadrul Orizont 2020. Programul Orizont 2020 este pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. xxxx/2013 [Reguli de participare], care contribuie la consolidarea unei piețe unice pentru cercetători și la atractivitatea carierei cercetătorilor în UE în contextul ERA, ținând seama de caracterul transnațional al acțiunilor susținute în cadrul programului. |
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 15 c (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 15 c |
| Accesul liber |
| (1) În cazul în care se adoptă o decizie de publicare, este obligatoriu accesul deschis la publicațiile apărute în urma cercetării finanțate din fonduri publice prin programul Orizont 2020. |
| (2) Se promovează accesul liber la datele științifice obținute în urma cercetărilor finanțate din fonduri publice în cadrul Programului Orizont 2020, ținându-se seama de constrângerile legate de protejarea vieții private, securitatea națională sau drepturile de proprietate intelectuală. |
| (3) Comisia evaluează, înainte de sfârșitul perioadei de finanțare a Programului Orizont 2020, impactul pe care practica accesului liber la date îl are asupra circulației cunoștințelor științifice și a accelerării inovării. Evaluarea are drept scop să definească noua politică privind accesul liber și punerea sa în aplicare în următorul program-cadru de cercetare al Uniunii.
|
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Toate activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont 2020 sunt în conformitate cu principiile etice și cu legislația relevantă la nivel național și internațional și la nivelul Uniunii, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană privind drepturile omului și protocoalele adiționale. | (1) Toate activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont 2020 sunt în conformitate cu principiile etice și cu legislația relevantă la nivel național și internațional și la nivelul Uniunii, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană privind drepturile omului și protocoalele adiționale. Se iau în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. |
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatele 3 și 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Sunt excluse de la finanțare următoarele domenii de cercetare: | (3) Sunt excluse de la finanțare următoarele domenii de cercetare: |
(a) activitatea de cercetare care urmărește clonarea umană în scop de reproducere; | (a) activitatea de cercetare care urmărește clonarea umană în scop de reproducere; |
(b) activitatea de cercetare care urmărește modificarea moștenirii genetice a ființelor umane și care poate duce la transformarea acestor modificări în caracteristici ereditare; | (b) activitatea de cercetare care urmărește modificarea moștenirii genetice a ființelor umane și care poate duce la transformarea acestor modificări în caracteristici ereditare; |
(c) activități de cercetare destinate creării de embrioni umani numai în scopul cercetării sau al procurării de celule sușă, inclusiv prin intermediul transferului de nuclee de celule somatice. | (c) activități destinate creării de embrioni umani numai în scopul cercetării sau al procurării de celule sușă, inclusiv prin intermediul transferului de nuclee de celule somatice. |
(4) Cercetarea asupra celulelor sușă umane, atât adulte, cât și embrionare, poate fi finanțată în funcție de conținutul propunerii științifice și de cadrul legal al statelor membre implicate. Nu se acordă finanțare activităților de cercetare interzise în toate statele membre. Nu se finanțează nicio activitate în cadrul unui stat membru în care activitatea respectivă este interzisă. | (4) Cercetarea asupra celulelor sușă umane, atât adulte, cât și embrionare, poate fi finanțată în funcție de conținutul propunerii științifice și de cadrul legal al statelor membre implicate. Nu se acordă finanțare activităților de cercetare interzise în toate statele membre. Nu se finanțează nicio activitate în cadrul unui stat membru în care activitatea respectivă este interzisă. |
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 17
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Complementaritatea cu alte programe ale Uniunii | Complementaritatea cu alte programe ale Uniunii |
Orizont 2020 este pus în aplicare în mod complementar în raport cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv fondurile structurale. | Orizont 2020 este pus în aplicare în mod complementar în raport cu alte programe de finanțare ale Uniunii. |
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 17 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 17 a |
| Sinergii cu fondurile structurale |
| Programul Orizont 2020 contribuie la eliminarea decalajelor în ceea ce privește cercetarea și inovarea în Uniune prin introducerea unor sinergii cu fondurile structurale, în sprijinul cercetării și inovării, prin intermediul implementării coordonate a unor măsuri complementare. Atunci când este posibil, se va promova interoperabilitatea dintre Orizont 2020 și fondurile structurale și se va încuraja finanțarea cumulativă sau combinată. |
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) În cadrul Orizont 2020, se acordă o atenție deosebită asigurării unei participări adecvate a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și impactului inovării asupra acestora. Evaluările cantitative și calitative ale participării IMM-urilor sunt efectuate în cadrul acordurilor de evaluare și monitorizare. | (1) Pe tot parcursul punerii în aplicare a Programului Orizont 2020, se acordă o atenție deosebită asigurării unei participări sporite a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și impactului cercetării și inovării asupra acestora. Evaluările cantitative și calitative ale participării IMM-urilor sunt efectuate în cadrul acordurilor de evaluare și monitorizare. |
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Se întreprind acțiuni specifice în cadrul obiectivului specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” prevăzut la punctul 1 din anexa I partea II și în cadrul fiecăruia dintre obiectivele specifice din cadrul priorității „Provocări societale” prevăzute la punctele 1-6 din anexa I partea III. Aceste acțiuni specifice iau forma unui instrument specific pentru IMM-uri care vizează toate tipurile de IMM-uri cu potențial de inovare și sunt puse în aplicare în mod consecvent și sunt adaptate nevoilor IMM-urilor, astfel cum se prevede în cadrul obiectivului specific „Inovarea în cadrul IMM-urilor” menționat la punctul 3.3 litera (a) din anexa I partea II. | (2) Se întreprind acțiuni specifice pentru a se asigura integrarea IMM-urilor în lanțul valoric complet și accesul acestora la toate posibilitățile disponibile în cadrul Programului Orizont 2020. Printre astfel de acțiuni figurează cele expuse la anexa I partea II punctul 3.3. |
| Se creează, în cadrul unui organism unic gestionare, un instrument specific pentru IMM-uri care vizează toate tipurile de IMM-uri cu potențial de inovare și este pus în aplicare în special prin intermediul abordării ascendente, astfel cum se prevede în cadrul obiectivului specific „Inovarea în cadrul IMM-urilor”, menționat la punctul 3.3 litera (a) din anexa I partea II. Acest instrument se raportează tematic la obiectivului specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” prevăzut la punctul 1 din anexa I partea II și în cadrul fiecăruia dintre obiectivele specifice din cadrul priorității „Provocări societale” prevăzute la punctele 1-7 din anexa I partea III. |
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Abordarea integrată prevăzută la alineatele (1) și (2) trebuie să conducă la aproximativ 15 % din bugetul total combinat pentru obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și prioritatea „Provocări societale”, în favoarea IMM-urilor. | (3) Abordarea integrată prevăzută la alineatele (1) și (2) și simplificarea procedurilor de solicitare a finanțărilor ar trebui să permită ca o proporție de cel puțin 20 % din bugetul total combinat pentru obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și prioritatea „Provocări societale” să fie destinată IMM-urilor. |
| (3a) În conformitate cu alineatele (1) și (3), Comisia realizează evaluări și prezintă rata participării IMM-urilor la programele de cercetare. Dacă obiectivul de 20% nu este atins, Comisia analizează cauzele acestei situații și propune fără întârziere noi măsuri pentru atingerea obiectivului. |
| (3b) Se acordă, de asemenea, o atenție deosebită participării și reprezentării adecvate a IMM-urilor în cadrul structurilor de guvernare ale ERA și, în special, în parteneriatele de tip public-privat. |
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 18 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 18 a |
| Cale rapidă spre inovare |
| (1) În scopul de a accelera comercializarea și diseminarea inovațiilor, o proporție importantă din finanțarea Uniunii în cadrul obiectivului specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și în cadrul fiecăreia dintre „Provocările societale” din partea III a anexei I se rezervă pentru „Calea rapidă spre inovare”. |
| (2) „Calea rapidă spre inovare” este un instrument care se înscrie într-o abordare de tip ascendent care va accelera semnificativ procesul de tranziție de la stadiul de concept la introducerea pe piață și care va crește participarea industriei la Orizont 2020, precum și participarea IMM-urilor și a noilor solicitanți din sectorul cercetării publice și fără scop lucrativ. Astfel, acest instrument stimulează investițiile din sectorul privat în cercetare, dezvoltare și inovare, promovează cercetarea și inovarea cu un accent pe crearea de valoare și pe accelerarea maturizării noilor tehnologii în produse inovatoare pentru care există cerere, care vor susține întreprinderile și creșterea economică din viitor. |
| (3) Activitățile acoperă întregul ciclu al inovării, dar ar se concentrează pe activitățile legate de inovare, dezvoltarea experimentală precomercială, cuprinzând etapele de dezvoltare de la demonstrația tehnologică la preluarea pe piață, inclusiv testarea, demonstrația, bancurile de testare, cercetarea prenormativă și stabilirea standardelor, precum și introducerea pe piață a inovațiilor. |
| (4) „Calea rapidă spre inovare” este implementată ca instrument vizibil de finanțare care oferă o intrare simplă și rapidă în cercetarea colaborativă aplicată în urma unui proces special de selecție conform dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. xxxx/2012 [Regulile de participare și diseminare]. |
| (5) Deși se iau în considerare sinergiile dintre „Calea rapidă spre inovare” și instrumentul consacrat IMM-urilor, cele două instrumente sunt puse în aplicare în paralel și sunt tratate drept proceduri separate, ținându-se seama în mod corespunzător de respectivele grupuri de participanți-țintă, fără să fie afectat bugetul garantat pentru instrumentul consacrat IMM-urilor. |
Justificare
Ținând seama în mod corespunzător de intenția de a-l orienta spre inovare, programul „Orizont 2020” trebuie să dispună de cel puțin un instrument care să permită sistematic evaluarea și finanțarea ideilor inovatoare în orice moment, printr-o procedură rapidă, standardizată și fiabilă. Un instrument bazat pe considerarea deschisă a cererilor și de tip ascendent, cu un termen garantat de șase luni pentru acordarea granturilor, va evita riscul ca ideile inovatoare să ajungă desuete în momentul în care proiectul poate începe. Aceasta va permite, de asemenea, o participare mai mare a industriei.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 19
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Parteneriatele public-privat | Parteneriatele public-privat |
(1) Orizont 2020 poate fi pus în aplicare prin parteneriate public-privat, în cadrul cărora toți partenerii în cauză se angajează să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a activităților de cercetare și inovare de importanță strategică pentru competitivitatea și poziția de lider industrial a Uniunii sau să abordeze provocări societale specifice. | (1) Orizont 2020 poate fi pus în aplicare prin parteneriate de tip public-privat, în cadrul cărora toți partenerii în cauză se angajează să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a activităților preconcurențiale de cercetare și inovare de importanță strategică pentru competitivitatea și poziția de lider industrial a Uniunii sau să abordeze provocări societale specifice. Excelența este principalul criteriu de selecție a participanților. |
(2) Implicarea Uniunii în aceste parteneriate poate lua una dintre următoarele forme: | (2) Implicarea Uniunii în aceste parteneriate poate lua una dintre următoarele forme: |
(a) contribuții financiare din partea Uniunii pentru întreprinderi comune, instituite în conformitate cu articolul 187 din TFUE, în temeiul celui de-al șaptelea program-cadru, sub rezerva modificării actele lor de bază; pentru noi parteneriate public-privat instituite în temeiul articolului 187 din TFUE; și pentru alte organisme de finanțare menționate la articolul [55 alineatul (1) litera (b) punctele (v) și (vii)] din Regulamentul (UE) nr. XX/2012 [noul Regulament financiar]. Acest tip de parteneriate este pus în aplicare doar în cazul în care domeniul de aplicare al obiectivelor urmărite și nivelul resurselor necesare justifică acest lucru; | (a) contribuții financiare din partea Uniunii pentru întreprinderi comune, instituite în conformitate cu articolul 187 din TFUE, în temeiul celui de-al șaptelea program-cadru, sub rezerva modificării actele lor de bază, luând pe deplin în considerare rezultatele analizei cost-beneficiu, care va fi realizată în cadrul evaluării impactului prevăzute pentru acest instrument; pentru noi parteneriate public-privat instituite în temeiul articolului 187 din TFUE; și pentru alte organisme de finanțare menționate la articolul [55 alineatul (1) litera (b) punctele (v) sau (vii)] din Regulamentul (UE, Euratom) nr.966/2012. Acest tip de parteneriate este pus în aplicare doar în cazul în care domeniul de aplicare al obiectivelor urmărite, coerența cu obiectivele actuale ale politicilor UE și nivelul resurselor necesare justifică acest lucru și dacă alte forme de parteneriat nu vor îndeplini obiectivele sau nu vor genera efectul de levier necesar. |
(b) încheierea unui acord contractual între partenerii menționați la alineatul (1), care precizează obiectivele parteneriatului, angajamentele corespunzătoare ale partenerilor, indicatorii-cheie de performanță și rezultatele care trebuie obținute, inclusiv identificarea activităților de cercetare și inovare care necesită sprijin din partea programului-cadru Orizont 2020. | (b) încheierea unui acord contractual între partenerii menționați la alineatul (1), care precizează obiectivele parteneriatului, angajamentele corespunzătoare ale partenerilor, indicatorii-cheie de performanță și rezultatele care trebuie obținute, inclusiv identificarea activităților de cercetare și inovare care necesită sprijin din partea programului-cadru Orizont 2020. |
(3) Parteneriatele public-privat sunt identificate în mod deschis și transparent pe baza tuturor criteriilor următoare: | (3) Parteneriatele public-privat sunt identificate și puse în aplicare pe baza criteriilor de deschidere, transparență, eficacitate și eficiență, precum și cu îndeplinirea criteriului prevăzut la articolul X din Regulamentul (UE) nr. xxx/2012 [Normele privind participarea]. |
(a) valoarea adăugată a acțiunii la nivelul Uniunii; |
|
(b) amploarea impactului asupra competitivității industriale, creșterii economice durabile și aspectelor socioeconomice; |
|
(c) angajamentul pe termen lung al tuturor partenerilor, bazat pe o viziune comună și obiective clar definite; |
|
(d) nivelul resurselor necesare și capacitatea de a atrage investiții suplimentare în domeniul cercetării și inovării; |
|
(e) o definire clară a rolurilor fiecăruia dintre parteneri și indicatorii-cheie de performanță conveniți pentru perioada aleasă. |
|
| (3a) Prioritățile de cercetare care fac obiectul parteneriatelor public-privat sunt finanțate, de asemenea, prin intermediul programelor de lucru din cadrul unor cereri de propuneri lansate în mod regulat. |
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 20
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Parteneriatele public-public | Parteneriatele public-public |
(1) Orizont 2020 contribuie la consolidarea parteneriatelor public-public, în cadrul cărora acțiunile la nivel regional, național sau internațional sunt puse în aplicare în comun în cadrul Uniunii. | (1) Orizont 2020 contribuie la consolidarea parteneriatelor public-public, în cadrul cărora acțiunile la nivel regional, național sau internațional sunt puse în aplicare în comun în cadrul Uniunii. |
Se acordă o atenție deosebită inițiativelor de programare în comun între statele membre. | Se acordă o atenție deosebită inițiativelor de programare în comun între statele membre, iar astfel de inițiative pot cuprinde regiuni și orașe, dacă este cazul. Contribuția financiară a Uniunii are un caracter limitat și este întotdeauna condiționată de demonstrarea transparenței, a participării ample a statelor membre, a existenței unei valori adăugate a Uniunii și a adiționalității resurselor. Finanțarea complementară va fi acordată exclusiv inițiativelor care sunt deschise permanent participării tuturor statelor membre. |
(2) Parteneriatele public-public pot fi finanțate în cadrul sau prin intermediul priorităților menționate la articolul 5 alineatul (2), în special prin: | (2) Parteneriatele public-public pot fi finanțate în cadrul sau prin intermediul priorităților menționate la articolul 5 alineatul (2), în special prin: |
(a) un instrument ERA-NET care folosește granturi pentru a sprijini pregătirea parteneriatelor public-public, crearea de structuri de relaționare, proiectarea, punerea în aplicare și coordonarea activităților comune, precum și finanțarea complementară a cererilor comune specifice și a acțiunilor de natură transnațională. | (a) un instrument ERA-NET care folosește granturi pentru a sprijini pregătirea parteneriatelor public-public, crearea de structuri de relaționare, proiectarea, punerea în aplicare și coordonarea activităților comune, precum și finanțarea complementară a cererilor comune specifice și a acțiunilor de natură transnațională. |
(b) participarea Uniunii la programele desfășurate de mai multe state membre în temeiul articolului 185 din TFUE. | (b) participarea Uniunii la programele desfășurate de mai multe state membre în temeiul articolului 185 din TFUE, cu participarea autorităților regionale, atunci când este cazul. |
În sensul literei (a), finanțarea complementară depinde de existența unui nivel semnificativ de angajamente financiare anterioare ale entităților participante la cererile și acțiunile comune. Instrumentul ERA-NET poate include un obiectiv de armonizare a normelor și modalităților de punere în aplicare a cererilor și acțiunilor comune. De asemenea, instrumentul poate fi folosit pentru a pregăti o inițiativă în temeiul articolului 185 din TFUE. |
|
În sensul literei (b), astfel de inițiative sunt propuse numai în cazurile în care este nevoie de o structură specifică de punere în aplicare și în cazul în care există un nivel ridicat de angajament din partea țărilor participante la integrarea științifică, administrativă și financiară. În plus, propunerile de inițiative prevăzute la litera (b) sunt identificate pe baza tuturor criteriilor următoare: |
|
(a) o definiție clară a obiectivului urmărit și relevanța acestuia în raport cu obiectivele Orizont 2020, precum și obiectivele mai ample de politică ale Uniunii; |
|
(b) angajamente financiare clare ale țărilor participante, inclusiv angajamente anterioare punere în comun a investițiilor naționale și/sau regionale pentru domeniul cercetării și inovării transnaționale; |
|
(c) valoarea adăugată a acțiunii la nivelul Uniunii; |
|
(d) masa critică, în raport cu dimensiunea și numărul programelor implicate, similitudinea activităților și ponderea cercetării relevante pe care o reglementează; |
|
(e) eficacitatea articolului 185 din TFUE ca cea mai adecvată modalitate de îndeplinire a obiectivelor. |
|
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 1 – partea introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Entitățile stabilite în țări terțe și organizațiile internaționale sunt eligibile pentru participarea la acțiunile indirecte ale Orizont 2020 în condițiile stabilite în Regulamentul (UE) XX/XX [reguli de participare]. Cooperarea internațională cu țări terțe și organizații internaționale este promovată în cadrul și prin intermediul Orizont 2020 pentru a îndeplini, în special, următoarele obiective: | (1) Entitățile stabilite în țări terțe și organizațiile internaționale sunt eligibile pentru participarea la acțiunile indirecte ale Orizont 2020 în condițiile stabilite în Regulamentul (UE) XX/XX [reguli de participare]. Cooperarea internațională cu țări terțe și organizații internaționale este promovată și integrată în Orizont 2020 pentru a îndeplini, în special, următoarele obiective: |
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 1 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, care completează programele externe și de dezvoltare. | (c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, care completează programele externe și de dezvoltare și angajamentele asumate la nivel internațional, precum realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. |
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 1 – litera c a (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ca) sprijinirea înființării unor centre de excelență competitive la nivel mondial care să transforme Uniunea Europeană într-un centru global de cercetare și inovare de vârf. |
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Se pun în aplicare acțiuni specifice, cu obiectivul de a promova cooperarea cu anumite țări terțe sau grupuri de țări terțe, pe baza interesului comun și al avantajului reciproc, ținându-se seama de capacitățile științifice și tehnologice și de oportunitățile de piață, precum și de impactul preconizat. | (2) Se pun în aplicare acțiuni specifice, cu obiectivul de a promova cooperarea cu anumite țări terțe sau grupuri de țări terțe, în special cu partenerii strategici ai Uniunii, pe baza interesului comun și al avantajului reciproc. Aceste acțiuni includ, în special, consolidarea capacității de cercetare în țările în curs de dezvoltare și proiecte de cooperare concentrate asupra nevoilor specifice ale acestor țări. În cadrul acestor activități de cooperare, se ține seama de capacitatea științifică și tehnologică a regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și a țărilor și teritoriilor de peste mări asociate Uniunii. |
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Este necesar să se încurajeze accesul reciproc la programele derulate în țări terțe. Pentru a valorifica la maximum impactul, se promovează coordonarea și sinergiile cu inițiative întreprinse de statele membre și de țările asociate. | Este necesar să se încurajeze și să se monitorizeze periodic accesul reciproc la programele derulate în țări terțe. Pentru a valorifica la maximum impactul, se promovează coordonarea și sinergiile cu inițiative întreprinse de statele membre și de țările asociate. |
Justificare
Monitorizarea periodică a programelor țărilor terțe este necesară pentru a asigura reciprocitatea accesului garantat de Uniune la Orizont 2020. Această monitorizare va identifica modificările survenite în practicile țărilor terțe care ar putea submina acest obiectiv de acces reciproc.
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 2 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Prioritățile de cooperare iau în considerare evoluțiile politicii Uniunii și posibilitățile de cooperare cu țări terțe, precum și posibilele carențe ale sistemelor de proprietate intelectuală din țările terțe. | Prioritățile de cooperare iau în considerare evoluțiile politicii Uniunii, inclusiv politica externă și politica de dezvoltare. |
Justificare
Singura bază posibilă pentru activitățile de cooperare internațională este principiul interesului comun și al beneficiilor reciproce. Includerea anumitor criterii restrictive la nivelul întregului program de lucru nu poate fi decât contraproductiv. Definiția acțiunilor specifice propuse aici este, prin urmare, aceeași ca cea de la anexa I al celui de-al șaptelea program cadru. Este în conformitate cu alegerea sectoarelor pentru care UE a decis să acorde ajutoare directe pentru dezvoltare.
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 2 – paragraful 3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Se instituie o coordonare corespunzătoare cu politicile în materie de migrație, azil și dezvoltare, pentru a se evita un „exod de inteligență” din țările în curs de dezvoltare. |
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) În plus, activitățile orizontale și intersectoriale vizând promovarea dezvoltării strategice a cooperării internaționale sunt puse în aplicare în cadrul Orizont 2020 în conformitate cu obiectivul specific intitulat „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure” prevăzut la punctul 6.3.2 litera (d) din anexa I partea III. | (3) În plus, activitățile orizontale și intersectoriale vizând promovarea dezvoltării strategice a cooperării internaționale sunt puse în aplicare în cadrul Orizont 2020 în conformitate cu obiectivul specific intitulat „Înțelegerea Europei într-o lume în schimbare - societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive”, prevăzut la punctul 6.3.2 litera (d) din anexa I partea III. |
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (3a) Pentru a reduce povara administrativă pentru participanți, Comisia acceptă practicile contabile naționale ale beneficiarilor. |
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 3 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (3b) Beneficiarii care și-au realizat auditul în mod satisfăcător timp de trei ani la rând fac obiectul unui proceduri de audit mai ușoare pentru a stimula o abordare bazată pe o mai mare încredere. |
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Comisia Europeană pune în aplicare acțiunile de informare și comunicare referitoare la Orizont 2020, inclusiv măsurile de comunicare cu privire la proiectele finanțate și rezultatele acestora. Bugetul alocat comunicării în cadrul Orizont 2020 contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament. | Comisia pune în aplicare acțiunile de informare și comunicare referitoare la Orizont 2020, inclusiv măsurile de comunicare cu privire la proiectele finanțate și rezultatele acestora. Bugetul alocat comunicării în cadrul Orizont 2020 contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament. În mod special, Comisia furnizează statelor membre informații detaliate și în timp util. |
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile de diseminare a informațiilor și activitățile de comunicare reprezintă o sarcină integrată a tuturor acțiunilor sprijinite de Orizont 2020. | Activitățile de diseminare a informațiilor și activitățile de comunicare reprezintă o sarcină integrată a tuturor acțiunilor sprijinite de Orizont 2020. Toate activitățile de informare și comunicare referitoare la Orizont 2020, inclusiv măsurile de comunicare cu privire la proiectele sprijinite, sunt puse la dispoziția tuturor cetățenilor, cărora li se oferă acces la ele, și se fac publice în format digital. |
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Pentru a simplifica accesul la informații și a dezvolta un instrument dotat cu toate informațiile solicitate de comunitatea de cercetare și, ținând seama de nevoia de transparență, Cordis, ca instrument digital, este revizuit și reformat într-un mod mai clar și mai flexibil. Noul Cordis este finalizat până la 31 mai 2013. |
Justificare
În prezent, CORDIS reprezintă unul dintre cele mai dificile programe de abordat. Dacă dorim să înlesnim accesul societății, al cercetătorilor și al întreprinderilor la informații, este necesară revizuirea programului și extinderea informațiilor, precum și simplificarea accesului la toate propunerile și granturile.
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 3 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) inițiativele care vizează sporirea sensibilizării și facilitarea accesului la finanțare în cadrul Orizont 2020, în special pentru acele regiuni sau tipuri de participanți care sunt insuficient reprezentați; | (a) inițiativele care vizează sporirea sensibilizării și facilitarea accesului la finanțare în cadrul Orizont 2020, în special pentru acele regiuni, țări și teritorii de peste mări asociate Uniunii sau tipuri de participanți care sunt insuficient reprezentați, inclusiv cercetătorii și participanții cu dizabilități; |
Justificare
Trebuie pus accentul pe persoanele cu handicap și pe nevoile lor de accesibilitate la activitățile programului Orizont 2020 legate de informare, comunicare și diseminare. În plus, este nevoie de consolidarea capacității, întrucât persoanele cu handicap și organizațiile care îi reprezintă sunt insuficient reprezentate în programele de cercetare și inovare, precum și în dialogul și consultările cu publicul.
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 3 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) asistența specifică acordată proiectelor și consorțiilor pentru a le oferi acestora accesul la competențele necesare în vederea optimizării comunicării și diseminării rezultatelor; | (b) asistența specifică acordată proiectelor și consorțiilor pentru a le oferi acestora acces adecvat la competențele necesare în vederea optimizării comunicării și diseminării rezultatelor; |
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 3 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) acțiunile care regrupează rezultate dintr-o serie de proiecte, inclusiv cele care pot fi finanțate din alte surse, pentru a pune la dispoziție baze de date ușor de utilizat și rapoarte care rezumă constatările esențiale; | (c) acțiunile care regrupează și evaluează rezultate dintr-o serie de proiecte, inclusiv cele care pot fi finanțate din alte surse, pentru a pune la dispoziție baze de date digitale ușor de utilizat și accesibile și a elabora rapoarte care rezumă constatările esențiale și, după caz, comunicarea și diseminarea către comunitatea științifică, industrie și publicul larg; |
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 3 – litera e
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(e) inițiativele de promovare a dialogului și a dezbaterii cu publicul referitoare la aspecte științifice, tehnologice și de inovare, precum și de valorificare a mijloacelor de comunicare sociale și a altor tehnologii și metodologii inovatoare. | (e) inițiativele de promovare a dialogului și a dezbaterii cu publicul referitoare la aspecte științifice, tehnologice și de inovare, realizate prin implicarea comunității academice, precum și de valorificare a mijloacelor de comunicare sociale și a altor tehnologii și metodologii inovatoare, mai ales pentru a contribui la sensibilizarea publicului cu privire la beneficiile cercetării și inovării în domeniul provocărilor societale; |
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 3 – litera e a (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ea) inițiative care urmăresc să includă și să promoveze participarea societății civile și a organizațiilor și instituțiilor sale la chestiuni legate de procesul de cercetare și inovare și să încurajeze dezbaterile libere, bazate pe argumente științifice, cu privire la problemele societale majore. |
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Sistemul de control stabilit pentru punerea în aplicare a prezentului regulament este conceput pentru a oferi o garanție rezonabilă de realizare a bunei gestionări a riscurilor legate de eficacitatea și eficiența operațiunilor, precum și de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor aferente, luând în considerare caracterul multianual al programelor, precum și natura plăților în cauză. | (1) Sistemul de control stabilit pentru punerea în aplicare a prezentului regulament este conceput pentru a oferi o garanție rezonabilă de realizare a unei reduceri suficiente și a bunei gestionări a riscurilor legate de eficacitatea și eficiența operațiunilor, precum și de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor aferente, luând în considerare caracterul multianual al programelor, precum și natura plăților în cauză. |
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Este necesar ca sistemul de control să asigure un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de controalele administrative și de alte costuri ale controalelor la toate nivelurile, astfel încât să poate fi îndeplinite obiectivele Programului-cadru Orizont 2020 și să fie atrași în programul-cadru cei mai competenți cercetători și cele mai inovatoare întreprinderi. | (2) Este necesar ca sistemul de control să asigure un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de controalele administrative și de alte costuri ale controalelor la toate nivelurile, inclusiv la nivelul beneficiarilor, astfel încât să poate fi îndeplinite obiectivele Programului-cadru Orizont 2020 și să fie atrași în programul-cadru cei mai competenți cercetători și cele mai inovatoare întreprinderi. |
Justificare
Trebuie recunoscute și luate în considerare costurile administrative pe care le pot suporta beneficiarii în vederea îndeplinirii cerințelor de control.
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) Se numește un mediator ad-hoc, cu responsabilitatea de a asigura interpretarea uniformă a regulilor. În cazul unui conflict în legătură cu interpretarea regulilor sau procedurilor, bazat de exemplu pe un reaudit independent realizat de una dintre părțile interesate, Comisia poate soluționa conflictul printr-un compromis cu sfatul mediatorului ad-hoc. |
Justificare
Pe parcursul programelor-cadru 6 și 7, au existat numeroase conflicte cu beneficiarii în legătura cu interpretarea regulilor și a reieșit clar din proces și din rezultatele auditului realizat de Comisie că ar fi utilă stabilirea unei proceduri de mediere pentru a evita litigiile în instanță. În același scop, trebuie pusă în aplicare o procedură de compromis pentru soluționarea rapidă a conflictelor.
Amendamentul 102
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Fără a aduce atingere alineatului (3), controalele realizate de Comisie pot fi efectuate în termen de patru ani de la plata finală. | Fără a aduce atingere alineatului (3), controalele realizate de Comisie pot fi efectuate în termen de doi ani de la finalizarea proiectului. |
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie. Această monitorizare include informații cu privire la subiecte transversale, cum ar fi durabilitatea și schimbările climatice, inclusiv informații privind volumul cheltuielilor legate de schimbările climatice. | (1) Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a Programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific și a activităților IET, precum și punerea în aplicare și finanțarea parteneriatelor public-privat și public-public. Această monitorizare include informații și indicatori cu privire la subiecte transversale, cum ar fi egalitatea de gen, cercetarea și inovarea responsabilă, durabilitatea și schimbările climatice, inclusiv informații privind volumul cheltuielilor legate de schimbările climatice, participarea sectorului privat și, în special, participarea IMM-urilor și impactul real al măsurilor creșterea participării. |
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) Pentru a asigura existența, pe viitor, în Uniune, a unui mediu care să asigure o creștere reală a prosperității și a calității vieții, echilibrul dintre aspectele economice, sociale și de mediu va trebui monitorizat în mod regulat și eficient în timpul punerii în aplicare a programului Orizont 2020. În acest scop, Comisia instituie în avans un mecanism clar și transparent pentru acest tip de monitorizare. |
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Comisia raportează și diseminează rezultatele acestei monitorizări. | (2) Comisia raportează și diseminează rezultatele monitorizării menționate la alineatele (1) și (1a), utilizând, după caz, o serie de indicatori-cheie comuni, comparabili în cadrul diverselor instrumente. Rezultatele sunt transmise în particular Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. |
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Articolul 26 – titlu
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Evaluare | Revizuirea la jumătatea perioadei |
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – partea introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Evaluările sunt efectuate suficient de devreme pentru a putea fi avute în vedere în procesul de luare a deciziilor. | (1) Revizuirile și evaluările sunt efectuate suficient de devreme pentru a putea fi avute în vedere în procesul de luare a deciziilor. |
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) Nu mai târziu de sfârșitul anului 2017, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, o evaluare a Institutului European de Inovare și Tehnologie. Astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (3), a doua alocare a fondurilor destinate Institutului European de Inovare și Tehnologie este pusă la dispoziție în urma acestei evaluări. Evaluarea analizează progresele realizate de Institutul European de Inovare și Tehnologie în raport cu: | eliminat |
(i) nivelul de utilizare a primei alocări de fonduri prevăzute la articolul 6 alineatul (3), diferențiind între fondurile utilizate pentru lansarea primului val de CCI-uri și efectul fondurilor inițiale asupra celei de a doua faze, precum și capacitatea Institutului European de Inovare și Tehnologie de a atrage fonduri de la partenerii din cadrul comunităților cunoașterii și inovării și din sectorul privat, astfel cum se prevede în Regulamentul XX/2012 [Regulamentul IET revizuit]; |
|
(ii) calendarul convenit pentru lansarea celui de al treilea val de comunități ale cunoașterii și inovării și nevoile financiare programate ale comunităților existente în funcție de dezvoltarea specifică a acestora și |
|
(iii) contribuția Institutului European de Inovare și Tehnologie și a comunităților cunoașterii și inovării la prioritatea privind provocările societale și la obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” ale programului Orizont 2020. |
|
Justificare
Următoarea generație de CCI va fi lansată în 2014, iar bugetul va fi introdus treptat, în funcție de performanțele anuale ale acestora. Întrucât condițiile specifice diferă de la un sector la altul, ar fi mai indicat ca deciziile bugetare să se ia în funcție de meritele fiecărei CCI, nu să se decidă asupra noilor CCI în funcție de performanțele altor CCI.
Amendamentul 109
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) Nu mai târziu de sfârșitul anului 2017 și luând în considerare evaluarea ex-post a celui de al șaptelea program-cadru care trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2015 și evaluarea Institutului European de Inovare și Tehnologie, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, o evaluare intermediară a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific, inclusiv a Consiliului European pentru Cercetare, și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie, pe baza îndeplinirii (la nivelul rezultatelor și al progreselor înregistrate în vederea obținerii impacturilor) obiectivelor Orizont 2020 și a menținerii relevanței tuturor măsurilor, a eficienței și utilizării resurselor, a posibilităților de simplificare suplimentară și a valorii adăugate a Uniunii. Această evaluare ia, de asemenea, în considerare aspecte legate de accesul la oportunități de finanțare pentru participanții din toate regiunile, pentru IMM-uri și pentru promovarea echilibrului de gen. De asemenea, evaluarea ia în calcul contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii referitoare la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și influența asupra impactului pe termen lung al măsurilor precedente. | (b) Nu mai târziu de sfârșitul anului 2017 și luând în considerare evaluarea ex-post a celui de al șaptelea program-cadru care trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2015, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, o evaluare intermediară a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific, inclusiv a Consiliului European pentru Cercetare, și a activităților EIT. |
| Ca parte integrantă a revizuirii intermediare, atât parteneriatele public-privat existente, cât și cele noi, inclusiv inițiativele tehnologice comune, sunt supuse unei evaluări aprofundate, prin care să se urmărească a se analiza valoarea europeană adăugată pe care o prezintă acestea, iar Comisia prezintă propuneri, dacă este necesar, referitoare la îmbunătățirea guvernanței și funcționării lor, cu scopul de a asigura un impact mai eficace și eficient, funcționarea într-un climat de deschidere și transparență și evitarea conflictelor de interese. Comisia prezintă rezultatele acestei evaluări Parlamentului European și Consiliului. |
| Dacă evaluarea aprofundată arată că criteriul valorii adăugate europene nu este respectat în mod satisfăcător, Parlamentul European și Consiliul pot decide să nu mai acorde finanțare acestor parteneriate de tip public-privat. |
| Revizuirea la jumătatea perioadei ia în considerare aspecte legate de diseminarea și exploatarea rezultatelor cercetării. Revizuirea la jumătatea perioadei analizează progresele realizate de diferitele componente ale Orizont 2020, pe baza: |
| (i) îndeplinirii (la nivelul rezultatelor și al progreselor înregistrate în vederea obținerii impacturilor, pe baza indicatorilor evidențiați în anexa II la programul specific) obiectivelor Orizont 2020 și a menținerii relevanței tuturor măsurilor; |
| (ii) eficienței și utilizării resurselor, cu accent special pe acțiunile transversale și alte elemente prevăzute la articolul 13 alineatul (1); și |
| (iii) a valorii adăugate a Uniunii. |
| Revizuirea la jumătatea perioadei ia, de asemenea, în considerare posibilitățile de simplificare suplimentară și aspecte legate de accesul la oportunități de finanțare pentru participanții din toate regiunile, pentru IMM-uri și pentru promovarea echilibrului de gen. De asemenea, evaluarea ia în calcul contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii referitoare la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și influența asupra impactului pe termen lung al măsurilor precedente. Programul Orizont 2020 se derulează în asociere cu statele membre pentru a garanta că politicile de cercetare și inovare puse în aplicare de statele membre și de autoritățile locale sunt complementare și oferă o valoare adăugată a Uniunii. |
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) Ca parte integrantă a revizuirii la jumătatea perioadei, menționată la alineatul 1 litera (b), Comisia furnizează dovezi concrete, dacă sunt disponibile, ale complementarității și sinergiilor realizate între bugetul Uniunii și bugetele statelor membre pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în materie de cercetare și dezvoltare, precum și indicatorul principal în materie de inovare al Strategiei Europa 2020. |
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1b) Cel târziu până în 2016 și, ulterior, din doi în doi ani, Comisia revizuiește accesul reciproc al organizațiilor din Uniune și al organizațiilor din țări terțe la programele de cercetare. Revizuirea se realizează pentru fiecare țară în parte și include o comparație între fondurile primite de organizațiile din țări terțe prin Programul Orizont 2020 și cele primite de organizațiile din Uniune prin programele de cercetare ale țărilor terțe. |
Justificare
Pentru a asigura reciprocitatea reală pentru accesul organizațiilor din țări terțe la Orizont 2020, ar trebui revizuit periodic accesul la program și ar trebui monitorizată alocarea de fonduri Orizont 2020 pentru organizațiile din țări terțe.
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Articolul 26 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 26a |
| Exercitarea delegării de competențe |
| (1) Competența de a adopta actele delegate este conferită Comisiei în condițiile stabilite în prezentul articol. |
| (2) Competența de a adopta actele delegate, menționată la articolul 6, se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la [XX]. Comisia elaborează un raport privind competențele delegate cel târziu cu șase luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea competenței se reînnoiește tacit pentru perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul își exprimă opoziția față de o astfel de reînnoire cu cel puțin trei luni înainte de expirarea fiecărei perioade. |
| (3) Delegarea competenței menționate la articolul 6 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Aceasta nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare. |
| (4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului. |
| (5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 6 intră în vigoare doar dacă nu a fost exprimată nicio obiecție de către Parlamentul European sau de către Consiliu în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European sau Consiliului sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecții. Termenul în cauză se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. |
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Anexa I – Linii generale ale obiectivelor specifice și ale activităților – paragrafele 1 - 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul general al Orizont 2020 este construirea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în întreaga Uniune, contribuind totodată la dezvoltarea durabilă. Orizont 2020 va sprijini Strategia Europa 2020 și alte politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare. | Obiectivul general al Orizont 2020 este construirea unei economii de prim rang la nivel mondial și a unei societăți bazate pe cunoaștere și inovare în întreaga Uniune, contribuind totodată la dezvoltarea durabilă. Orizont 2020 va sprijini Strategia Europa 2020 și alte politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare. |
Indicatorii de performanță pentru evaluarea progresului în raport cu acest obiectiv general sunt: | Indicatorii de performanță pentru evaluarea progresului în raport cu acest obiectiv general sunt: |
- obiectivul cercetării și dezvoltării din cadrul Strategiei Europa 2020 (3 % din PIB); | - obiectivul cercetării și dezvoltării din cadrul Strategiei Europa 2020 (3 % din PIB); |
- indicatorul principal de inovare al Strategiei Europa 2020. | - indicatorul principal de inovare al Strategiei Europa 2020; |
| - următorii indicatori de resurse umane: modificarea procentului de cercetători (echivalent normă întreagă) din populația activă; modificarea procentului de femei din numărul total al cercetătorilor; modificările la nivelul atragerii cercetătorilor din străinătate și al exodului de inteligență în domeniul cercetării. |
| Se apelează la toți indicatorii de performanță pentru a se scoate în evidență modificările, pentru a se conferi vizibilitate progreselor realizate în ceea ce privește dezechilibrele existente la nivelul Uniunii în legătură cu participarea la cercetare și pentru a permite efectuarea de comparații la nivel internațional. |
Acest obiectiv general este urmărit prin intermediul a trei priorități distincte, dar complementare, și fiecare dintre acestea cuprinde o serie de obiective specifice. Prioritățile vor fi puse în aplicare fără sincope pentru a favoriza interacțiunea între diferitele obiective specifice, pentru a evita suprapunerea eforturilor și a consolida efectul lor combinat. | Acest obiectiv general este urmărit prin intermediul a trei priorități distincte, dar complementare, și fiecare dintre acestea cuprinde o serie de obiective specifice. Prioritățile vor fi puse în aplicare fără sincope pentru a favoriza interacțiunea între diferitele obiective specifice, pentru a evita suprapunerea eforturilor și a consolida efectul lor combinat. |
| Toate cele trei priorități integrează o dimensiune internațională. Cooperarea internațională și tehnologică este un aspect de o importanță determinantă pentru Uniune și este esențială în special pentru cercetarea de frontieră și cercetarea fundamentală, pentru a valorifica avantajele pe care le prezintă posibilitățile oferite de știința și tehnologia emergente. Drept urmare, procentul alocat activităților de cooperare internațională descrise la articolul 21 alineatele (2) și (3) este menținut cel puțin la nivelul prevăzut de programul-cadru anterior. În special, Orizont 2020 va sprijini trei dimensiuni principale ale cooperării internaționale: |
| - promovarea cooperării științifice și tehnologice (C+T) cu cele mai avansate centre ale cunoașterii din lume, pentru atingerea și partajarea celor mai avansate standarde de excelență și pentru a face față concurenței la cel mai înalt nivel; |
| - promovarea cooperării științifice și tehnologice internaționale pentru consolidarea capacităților, ajutând încă de la început instituțiile din Uniune să contribuie la expansiunea mondială rapidă a capacităților de cercetare și dezvoltare și a resurselor umane și să împartă beneficiile acesteia; |
| - promovarea cooperării științifice și tehnologice pentru pace și stabilitate la nivel mondial, recunoașterea rolului fundamental pe care îl pot juca valorile umane și societale ale științei și cercetării în consolidarea societăților fragile și în aplanarea conflictelor internaționale. |
Centrul Comun de Cercetare contribuie la obiectivul general și la prioritățile din cadrul Orizont 2020 prin obiectivul specific de a furniza sprijin științific și tehnic adaptat nevoilor clienților instituționali pentru elaborarea politicilor Uniunii. | Centrul Comun de Cercetare contribuie la obiectivul general și la prioritățile din cadrul Orizont 2020 prin obiectivul specific de a furniza sprijin științific și tehnic adaptat nevoilor clienților instituționali pentru elaborarea politicilor Uniunii. Valoarea adăugată a Uniunii pe care o prezintă Centrul Comun de Cercetare este evaluată, între altele, prin prisma următorilor indicatori: |
| - numărul de cazuri în care s-a înregistrat un impact specific concret asupra politicilor europene ca urmare a sprijinului științific și tehnic pentru politici furnizat de Centrul Comun de Cercetare; |
| - numărul de publicații evaluate inter pares. |
Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) contribuie la obiectivul general și la prioritățile Orizont 2020 prin obiectivul specific de integrare a triunghiului cunoașterii format din cercetare, inovare și educație. Indicatorii de evaluare a nivelului de performanță a IET sunt: | Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) contribuie la obiectivul general și la prioritățile Orizont 2020 prin obiectivul specific de integrare a triunghiului cunoașterii format din cercetare, inovare și învățământ superior. Indicatorii de evaluare a nivelului de performanță a IET sunt: |
- organizațiile provenind din rândul universităților, întreprinderilor și cercetării integrate în comunitățile cunoașterii și inovării; | - organizațiile provenind din rândul universităților, întreprinderilor și cercetării integrate în comunitățile cunoașterii și inovării; |
- colaborarea în interiorul triunghiului cunoașterii care duce la dezvoltarea de produse și procese inovatoare. | colaborarea în interiorul triunghiului cunoașterii care duce la dezvoltarea de produse, servicii și procese inovatoare. |
Prezenta anexă stabilește liniile generale ale obiectivelor și activităților specifice prevăzute la articolul 5 alineatele (2), (3) și (4). | Prezenta anexă stabilește liniile generale ale obiectivelor și activităților specifice prevăzute la articolul 5 alineatele (2), (3) și (4). |
| Pentru a asigura un echilibru corespunzător între cercetarea, dezvoltarea și inovarea bazate pe consens și cele disruptive, se încurajează utilizarea apelurilor deschise - conform unei logici vertical ascendente - cu proceduri accelerate, pentru a asigura realizarea rapidă a proiectelor inovatoare. În plus, se stabilește un echilibru adecvat în cadrul provocărilor societale și al tehnologiilor generice și industriale între proiectele mai mici și proiectele mai mari, ținând cont de structura specifică a sectorului, tipul de activitate și de contextul tehnologic și al cercetării. |
| Pentru a compensa decalajul în materie de cercetare și inovare dintre zonele, regiunile și statele membre europene, urmează să fie dezvoltată complementaritatea și sinergia strânsă cu fondurile structurale, atât în amonte (edificarea capacității în statele membre, pentru ca acestea să-și pregătească mai bine participarea la Orizont 2020), cât și în aval (punerea în valoare și difuzarea rezultatelor cercetării și inovării obținute în cadrul Programului Orizont 2020). Interoperabilitatea celor două instrumente va fi promovată atunci când acest lucru este posibil. Va fi încurajată finanțarea cumulativă sau combinată. Sinergiile vor fi vizate în special în cadrul activităților prevăzute la obiectivul „Extinderea excelenței și extinderea participării”, al instalațiilor pentru parteneri regionali în ceea ce privește infrastructura de cercetare de interes european și al activităților efectuate prin intermediul IET și al CCI aferente. |
Amendamentul 114
Propunere de regulament
Anexa I – Linii generale ale obiectivelor specifice și ale activităților – Partea I
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Această parte vizează consolidarea și dezvoltarea nivelului de excelență al bazei de cunoștințe științifice a Uniunii Europene și consolidarea Spațiului european de cercetare, în vederea creșterii competitivității sistemului de cercetare și inovare al Uniunii la nivel mondial. Cuprinde patru obiective specifice: | Această parte vizează consolidarea și dezvoltarea nivelului de excelență al bazei de cunoștințe științifice a Uniunii Europene și consolidarea Spațiului european de cercetare, în vederea creșterii competitivității sistemului de cercetare și inovare al Uniunii la nivel mondial. Cuprinde cinci obiective specifice: |
(a) Consiliul European pentru Cercetare (ERC) pune la dispoziție finanțări atractive și flexibile care să permită cercetătorilor talentați și creativi și echipelor acestora să exploreze cele mai promițătoare căi la frontierele științei, pe baza concurenței în cadrul Uniunii. | (a) Consiliul European pentru Cercetare (ERC) pune la dispoziție finanțări atractive și flexibile care să permită cercetătorilor talentați și creativi și echipelor acestora să exploreze cele mai promițătoare căi la frontierele științei, pe baza concurenței în cadrul Uniunii. |
(b) Tehnologiile viitoare și emergente sprijină cercetările comune în vederea extinderii capacității Europei de inovare avansată și de schimbare a paradigmelor tradiționale. Se promovează colaborarea științifică interdisciplinară cu privire la idei complet noi, care prezintă un grad ridicat de risc și se accelerează dezvoltarea celor mai promițătoare domenii emergente în materie de știință și tehnologie, precum și structurarea în cadrul Uniunii a comunităților științifice corespunzătoare. | (b) Științele și tehnologiile viitoare și emergente sprijină cercetările comune în vederea extinderii capacității Europei de inovare avansată și de schimbare a paradigmelor tradiționale. Se promovează colaborarea științifică interdisciplinară cu privire la idei complet noi, care prezintă un grad ridicat de risc și se accelerează dezvoltarea celor mai promițătoare domenii emergente în materie de știință și tehnologie, precum și structurarea în cadrul Uniunii a comunităților științifice corespunzătoare. |
(c) Acțiunile Marie Curie oferă formare excelentă și inovatoare în domeniul cercetării, precum și oportunități atractive de carieră și schimburi de cunoștințe prin intermediul mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor, pentru ca aceștia să fie perfect pregătiți să facă față provocărilor societale prezente și viitoare. | (c) Acțiunile Marie Skłodowska-Curie oferă formare excelentă și inovatoare în domeniul cercetării, precum și oportunități atractive de carieră și schimburi de cunoștințe prin intermediul mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor din universități, organizații de cercetare și întreprinderi, inclusiv IMM-uri, pentru ca aceștia să fie perfect pregătiți să facă față provocărilor societale prezente și viitoare. |
(d) Infrastructura de cercetare dezvoltă infrastructuri europene de cercetare în perspectiva anului 2020 și ulterior, promovează potențialul de inovare și capitalul uman al acestora și completează acest cadru prin politica Uniunii și cooperarea internațională în domeniu. | (d) Infrastructurile de cercetare dezvoltă și sprijină excelentele infrastructuri europene de cercetare existente și noi și le asistă să funcționeze în sensul SEC prin promovarea potențialului lor de inovare, atrăgând cercetători de nivel mondial, formând capitalul uman și completându-l cu politica Uniunii în materie de cooperare internațională. |
| (da) Răspândirea excelenței și extinderea participării deblochează potențialul rezervei de talente a Europei, sprijinind oportunitățile de formare, de învățare a politicilor și de creare de rețele; |
Este confirmat faptul că fiecare dintre aceste obiective are o valoare adăugată europeană ridicată. Împreună, obiectivele formează un ansamblu puternic și echilibrat de activități care, împreună cu activitățile de la nivel național și regional, acoperă integralitatea nevoilor Europei în materie de știință și tehnologii avansate. Regruparea lor într-un singur program le permite să funcționeze mai coerent, în mod raționalizat, simplificat și mai clar orientat, păstrându-se totodată continuitatea, care este esențială pentru susținerea eficacității lor. | Este confirmat faptul că fiecare dintre aceste obiective are o valoare adăugată europeană ridicată. Împreună, obiectivele formează un ansamblu puternic și echilibrat de activități care, împreună cu activitățile de la nivel național, regional și local, acoperă integralitatea nevoilor Europei în materie de știință și tehnologii avansate. Regruparea lor într-un singur program le permite să funcționeze mai coerent, în mod raționalizat, simplificat și mai clar orientat, păstrându-se totodată continuitatea, care este esențială pentru susținerea eficacității lor. |
Activitățile sunt inerent anticipative, permit dezvoltarea pe termen lung a competențelor, se concentrează pe noile științe, tehnologii și inovații, pe viitoarea generație de cercetători și susțin noile talente din întreaga Uniune și țările asociate, precum și din întreaga lume. Fiind prin natura sa orientată către știință și beneficiind de acorduri de finanțare de la bază spre vârf, în funcție de inițiativele cercetătorilor, comunitatea științifică europeană va juca un rol important în stabilirea direcțiilor de cercetare urmate în cadrul programului. | Activitățile sunt inerent anticipative, permit dezvoltarea pe termen lung a competențelor, se concentrează pe noile științe, tehnologii și inovații, pe viitoarea generație de cercetători și susțin noile talente din întreaga Uniune și țările asociate, precum și din întreaga lume. Fiind prin natura sa orientată către știință și beneficiind de acorduri de finanțare de la bază spre vârf, în funcție de inițiativele cercetătorilor, comunitatea științifică europeană va juca un rol important în stabilirea direcțiilor de cercetare urmate în cadrul programului. |
Amendamentul 115
Propunere de regulament
Anexa I – Linii generale ale obiectivelor specifice și ale activităților – Partea II
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Această parte are ca obiectiv accelerarea dezvoltării tehnologiilor și a inovațiilor care vor susține întreprinderile de mâine și vor sprijini IMM-urile inovatoare europene să devină actori majori pe piața mondială. Cuprinde trei obiective specifice: | Această parte are ca obiectiv accelerarea dezvoltării tehnologiilor și a inovațiilor care vor susține întreprinderile de mâine și vor sprijini IMM-urile inovatoare europene să devină actori majori pe piața mondială, valorificând totodată potențialul creării de condiții propice pentru noile IMM-uri. O atenție specială este acordată promovării „consumului de inovare”, adică transferului de cunoștințe și tehnologie de la centrele de cercetare publice către întreprinderi, dar și de la o întreprindere la alta. Această parte cuprinde trei obiective specifice: |
(a) Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale oferă sprijin specific pentru cercetare, dezvoltare și activități demonstrative în domeniile TIC, nanotehnologie, materiale avansate, biotehnologie, fabricarea și prelucrarea avansate și spațiul. Se va acorda o atenție specială interacțiunilor și convergenței în cadrul diferitelor tehnologii și între acestea. | (a) Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale oferă sprijin specific pentru cercetare, standardizare, certificare, dezvoltare și activități demonstrative în domeniile tehnologice generice esențiale, cum sunt TIC, nanotehnologie, materiale avansate, biotehnologie, fabricarea și prelucrarea avansate, spațiul. Se va acorda o atenție specială interacțiunilor și convergenței în cadrul diferitelor tehnologii și între acestea, precum și în relațiile lor cu provocările societale. În toate aceste domenii, nevoile utilizatorilor sunt luate în considerare în mod corespunzător. |
(b) Accesul la finanțarea de risc vizează depășirea dificultăților de acces la finanțare prin împrumut și capitaluri proprii cu care se confruntă societățile de cercetare și dezvoltare și cele orientate către inovare și proiectele în toate etapele evoluției lor. Împreună cu instrumentul de capitaluri proprii din cadrul programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor, obiectivul sprijină dezvoltarea capitalului de risc la nivelul Uniunii. | (b) Accesul la finanțarea de risc vizează depășirea dificultăților de acces la finanțare prin împrumut și capitaluri proprii cu care se confruntă societățile de cercetare și dezvoltare și cele orientate către inovare și proiectele în toate etapele evoluției lor. Împreună cu instrumentul de capitaluri proprii din cadrul programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor, obiectivul sprijină dezvoltarea finanțării timpurii și a capitalului de risc la nivelul Uniunii. |
(c) Inovarea la nivelul IMM-urilor impulsionează toate formele de inovare la nivelul IMM-urilor, vizându-le pe cele cu potențial de creștere și internaționalizare în cadrul pieței unice și în afara acesteia. | (c) „Inovarea la nivelul IMM-urilor” furnizează ajutor personalizat IMM-urilor pentru toate formele de inovare la nivelul IMM-urilor, prin intermediul unui ansamblu de programe și instrumente specializate și personalizate, incluzând: accesul la finanțare inițială, granturi, accesul la finanțare prin platformele de capital propriu și platformele de datorii, serviciile de mentorat și consiliere profesională, accesul la rețelele și polurile de cercetare și dezvoltare. |
Activitățile urmăresc o agendă orientată către întreprinderi. Bugetele pentru obiectivele specifice „Accesul la finanțarea de risc” și „Inovarea la nivelul IMM-urilor” vor urmări o logică axată pe cerere, de la bază spre vârf, fără priorități prestabilite. Aceste bugete sunt completate prin utilizarea instrumentelor financiare și a unui instrument specific pentru IMM-uri, în baza unei logici orientate către politici în cadrul părții referitoare la „Provocări societale” și al obiectivului specific „Rolul de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale”. | Activitățile urmăresc o agendă orientată către întreprinderi. Executarea bugetelor pentru obiectivele specifice „Accesul la finanțarea de risc” și „Inovarea la nivelul IMM-urilor” va urmări, în principal, o logică axată pe cerere, de la bază spre vârf. Instrumentul pentru IMM-uri este implementat în cadrul domeniilor tematice prioritare stabilite în conformitate cu prioritățile„Provocări societale” și „Poziția de lider în tehnologiile generice și industriale”. Aceste bugete sunt completate prin posibila utilizare de sus în jos a instrumentului pentru IMM-uri ca parte a activităților de achiziții precomerciale sau novatoare, în cazul în care se poate demonstra comasarea la nivelul Uniunii a necesităților autorităților publice contractante din statele membre. |
Orizont 2020 va avea o abordare integrată cu privire la participarea IMM-urilor, care ar putea duce la alocarea a aproximativ 15% din bugetele totale combinate ale tuturor obiectivelor specifice privind provocările societale și ale obiectivului specific „Rolul de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” pentru IMM-uri. | Orizont 2020 va avea o abordare integrată cu privire la participarea IMM-urilor, luând în considerare necesităților de cunoaștere și de transfer tehnologic ale acestora. Sprijinul ar trebui să conducă la alocarea a peste 20 % din bugetele totale combinate ale tuturor obiectivelor specifice privind provocările societale și ale obiectivului specific „Rolul de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” pentru IMM-uri. |
Obiectivul specific „Rolul de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” urmărește o abordare bazată pe tehnologie pentru a dezvolta tehnologii generice care pot fi utilizate în mai multe domenii, sectoare industriale și servicii. Aplicațiile acestor tehnologii de a răspunde provocărilor societale sunt susținute, împreună cu provocările societale. | Obiectivul specific „Rolul de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” urmărește o abordare bazată pe tehnologie pentru a dezvolta tehnologii generice care pot fi utilizate în mai multe domenii, sectoare industriale și servicii. Aplicațiile acestor tehnologii de a răspunde provocărilor societale sunt susținute, împreună cu provocările societale. |
Amendamentul 116
Propunere de regulament
Anexa I – Linii generale ale obiectivelor specifice și ale activităților – Partea III
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Această parte răspunde direct priorităților de politică și provocărilor societale identificate de Strategia Europa 2020 și vizează stimularea masei critice a eforturilor de cercetare și inovare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii. Finanțarea se concentrează asupra următoarelor obiective specifice: | Această parte răspunde direct priorităților de politică și provocărilor societale identificate de Strategia Europa 2020 și vizează stimularea masei critice a eforturilor de cercetare și inovare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de politică ale Uniunii. Finanțarea se concentrează asupra următoarelor obiective specifice: |
(a) sănătate, schimbări demografice și bunăstare; | (a) sănătate, schimbări demografice și bunăstare; |
(b) securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină și maritimă și bioeconomie; | (b) calitatea alimentelor, siguranța și securitatea alimentară, agricultura și silvicultura durabile, cercetarea marină și maritimă și bioindustriile; |
(c) surse de energie sigure, ecologice și eficiente; | (c) surse de energie sigure, ecologice și eficiente; |
(d) mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate; | (d) mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate, precum și mobilitate; |
(e) combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și materiile prime; | (e) combaterea schimbărilor climatice, mediul, utilizarea eficientă a resurselor și utilizarea durabilă a materiilor prime; |
(f) societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure. | (f) înțelegerea Europei într-o lume în schimbare – o societate favorabilă incluziunii, inovatoare și reflexivă; |
| (fa) societăți sigure - protejarea libertății și a securității Europei și a cetățenilor săi. |
| De asemenea, se asigură finanțare și pentru o provocare transversală: știința împreună cu societatea și în favoarea acesteia. |
Toate activitățile presupun o abordare bazată pe provocări, se concentrează pe prioritățile politicilor fără stabilirea, în prealabil, a tehnologiilor sau soluțiilor care ar trebui dezvoltate. Se pune accentul pe mobilizarea unei mase critice de resurse și cunoștințe în diferite domenii, tehnologii și discipline științifice, pentru a face față provocărilor. Activitățile acoperă întregul proces, de la cercetare la piață, cu o nouă perspectivă asupra activităților legate de inovare, cum sunt testarea, demonstrația, bancurile de testare, sprijinul pentru achizițiile publice, conceperea, inovarea axată pe utilizatorul final, inovarea socială și preluarea pe piață a inovațiilor. | Toate activitățile presupun o abordare bazată pe provocări, în cadrul căreia știința fundamentală, cercetarea aplicată, transferul de cunoștințe și inovarea sunt componente la fel de importante și interconectate, se concentrează pe prioritățile politicilor fără stabilirea, în prealabil, a tehnologiilor sau soluțiilor care ar trebui dezvoltate. În plus față de soluțiile cu resort tehnologic, se va acorda atenție și inovării din cadrul sistemelor netehnologice, organizaționale și inovării din sectorul public. Se pune accentul pe mobilizarea unei mase critice de resurse și cunoștințe în diferite domenii, tehnologii și discipline științifice și infrastructurile de cercetare, pentru a face față provocărilor. Activitățile acoperă întregul proces, de la cercetare fundamentală la piață, inclusiv activitățile legate de inovare, cum sunt testarea, demonstrația, bancurile de testare, sprijinul pentru achizițiile publice, conceperea, inovarea axată pe utilizatorul final, inovarea socială și preluarea pe piață a transferului de cunoștințe și a inovațiilor, inclusiv standardizarea în toate etapele. Pentru atingerea obiectivelor Programului Orizont 2020, va fi necesară angajarea unei mari diversități de părți interesate în proiectele ce implică o colaborare, de la instituțiile de cercetare și întreprinderi până la utilizatorii din sectoarele public și privat. |
| Pentru a aplica abordarea bazată pe provocări, este necesară o planificare strategică coordonată a activităților din domeniul cercetării și inovării. Coordonarea poate rezolva problema fragmentării și poate îmbunătăți utilizarea resurselor tehnologice și de infrastructură la nivelul întregii comunități de cercetare implicate în fiecare provocare. |
| Acțiunile strategice și conducerea științifică pot asigura încă de la început implicarea experților în formularea politicilor, pot stimula inovarea și competitivitatea prin înțelegerea complexității ciclului de inovare și pot încuraja participarea mai multor cercetători din țări diferite. |
| În funcție de necesități și de cerere, cercetarea strategică și coordonarea inovării în privința fiecărei provocări sunt stabilite prin intermediul comitetelor științifice strategice compuse din experți independenți de înalt nivel din mediul academic, industrie, din cadrul utilizatorilor finali și al societății civile, selectați printr-un proces deschis și transparent, care contribuie la definirea programelor de cercetare și inovare bazându-se pe conducerea optimă și furnizează impulsul și instrumentele necesare promovării interacțiunii și sinergiilor la o scară mai largă. Rolul acestor comitete ar fi de a furniza consultanță strategică permanentă cu privire la acțiunile desfășurate și programate în cadrul Orizont 2020 și al domeniilor de politici înrudite ale Uniunii. |
Științele sociale și umaniste formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național și regional. Având în vedere natura globală a multora dintre provocări, cooperarea strategică cu țări terțe reprezintă o parte integrantă a fiecărei provocări. În plus, se prevede acordarea de sprijin transversal cooperării internaționale în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. | Științele sociale și umaniste sunt o dimensiune orizontală și formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. Acestea trebuie să fie reprezentate în cadrul comitetelor și grupurile de experți ale programului însărcinate să evalueze proiectul și programul în toate privințele și prin anunțarea unor cereri de propuneri orientate spre științele sociale. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Înțelegerea Europei într-o lume în schimbare - Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive”. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național, regional și local. Având în vedere natura globală a multora dintre provocări, cooperarea strategică cu țări terțe reprezintă o parte integrantă a fiecărei provocări, acordându-se o atenție specială sprijinirii eforturilor la nivel mondial care reclamă o masă critică pentru participarea Europei și unde Europa ar putea prelua rolul conducător. |
Obiectivul specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure” cuprinde, de asemenea, o activitate privind reducerea decalajului dintre cercetare și inovare prin măsuri specifice de deblocare a excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii. |
|
Activitățile Centrului Comun de Cercetare formează parte integrantă din inițiativa Orizont 2020, în scopul furnizării unui suport solid, bazat pe date științifice pentru politicile Uniunii. Acest sprijin este adaptat nevoilor clienților instituționali și, totodată, este completat prin activități de natură prospectivă. | Activitățile Centrului Comun de Cercetare formează parte integrantă din inițiativa Orizont 2020, în scopul furnizării unui suport solid, bazat pe date științifice pentru politicile Uniunii. Acest sprijin este adaptat nevoilor clienților instituționali și, totodată, este completat prin activități de natură prospectivă. |
IET joacă un rol esențial prin regruparea excelenței în materie de cercetare, educație și inovare, asigurând astfel integrarea triunghiului cunoașterii. IET realizează acest lucru în principal prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării (CCI). În plus, IET se asigură că experiențele sunt împărtășite în afara CCI prin măsuri de diseminare selectivă și schimburi de cunoștințe, promovându-se astfel o introducere accelerată a modelelor de inovare în cadrul Uniunii. | IET joacă un rol esențial prin regruparea excelenței în materie de cercetare, educație și inovare, asigurând astfel integrarea triunghiului cunoașterii. IET realizează acest lucru în principal prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării (CCI). În plus, IET se asigură că experiențele sunt împărtășite între și în afara CCI prin măsuri de diseminare selectivă și schimburi de cunoștințe, promovându-se astfel o introducere accelerată a modelelor de inovare în cadrul Uniunii. |
Amendamentul 117
Propunere de regulament
Anexa I – Partea I – punctul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
1. Consiliul European pentru Cercetare (ERC) | 1. Consiliul European pentru Cercetare (ERC) |
1.1 Obiectiv specific | 1.1 Obiectiv specific |
Obiectivul specific este consolidarea excelenței, dinamismului și creativității cercetării europene. | Obiectivul specific este consolidarea excelenței, dinamismului și creativității cercetării europene. |
Europa și-a stabilit obiectivul ambițios de a aborda un nou model economic bazat pe creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Acest tip de transformare va avea nevoie nu numai de îmbunătățiri progresive ale tehnologiilor actuale. Va necesita o capacitate mult mai mare de inovare fundamentată științific, ce funcționează pe bază de noi cunoștințe revoluționare, care să permită Europei să își asume rolul de lider în crearea unor schimbări ale paradigmelor tehnologice care vor fi motoarele principale ale creșterii productivității, competitivității, bogăției și progresului social în viitor. Astfel de schimbări de paradigmă provin, în general, din baza științifică a sectorului public și, ulterior, constituie fundamentul pentru crearea de noi industrii și sectoare. | Europa și-a stabilit obiectivul ambițios de a aborda un nou model economic bazat pe creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Acest tip de transformare va avea nevoie nu numai de îmbunătățiri progresive ale tehnologiilor și cunoștințelor actuale. Va necesita o capacitate mult mai mare de inovare în domeniul științei fundamentale și fundamentată științific, ce funcționează pe bază de noi cunoștințe revoluționare, care să permită Europei să își asume rolul de lider în crearea unor schimbări ale paradigmelor științifice și tehnologice care vor fi motoarele principale ale creșterii productivității, competitivității, bogăției și progresului social în viitor. Astfel de schimbări de paradigmă provin, în general, din sectorul public și, ulterior, constituie fundamentul pentru crearea de noi industrii și sectoare. |
Inovarea de vârf la nivel mondial este strâns legată de excelența științifică. Lider necontestat cândva, Europa a rămas în urmă în cursa realizării excelenței în știința de vârf și a jucat un rol secundar în raport cu Statele Unite ale Americii în ceea ce privește progresele tehnologice majore de după Al Doilea Război Mondial. Deși Uniunea Europeană rămâne cel mai mare producător de publicații științifice din lume, Statele Unite ale Americii produc de două ori mai multe dintre cele mai influente lucrări (primele 1% dintre cele mai citate lucrări). De asemenea, clasamentele internaționale ale universităților arată că universitățile americane domină primele locuri. Totodată, 70 % dintre laureații premiului Nobel din lume sunt stabiliți în SUA. | Inovarea de vârf la nivel mondial este strâns legată de excelența științifică. Lider necontestat cândva, Europa a rămas în urmă în cursa realizării excelenței în știința de vârf și a jucat un rol secundar în raport cu Statele Unite ale Americii în ceea ce privește progresele tehnologice majore de după Al Doilea Război Mondial. Deși Uniunea Europeană rămâne cel mai mare producător de publicații științifice din lume, Statele Unite ale Americii produc de două ori mai multe dintre cele mai influente lucrări (primele 1% dintre cele mai citate lucrări). De asemenea, clasamentele internaționale ale universităților arată că universitățile americane domină primele locuri. Totodată, 70 % dintre laureații premiului Nobel din lume sunt stabiliți în SUA. |
Un aspect al problemei este că, în timp ce Europa și Statele Unite ale Americii investesc sume similare în bazele lor științifice ale sectorului public, Uniunea are aproape de trei ori mai mulți cercetători în sectorul public, ceea ce a condus la niveluri scăzute ale investițiilor la nivel de cercetător. În plus, finanțarea în SUA este mai selectivă în privința alocării de resurse cercetătorilor principali. Această situație poate explica motivul pentru care, în Uniune, cercetătorii din sectorul public sunt, în medie, mai puțin productivi și, în ansamblu, au un impact mai redus pe plan științific decât omologii lor americani, care sunt mai puțin numeroși. | Un aspect al problemei este că, în timp ce Europa și Statele Unite ale Americii investesc sume similare în bazele lor științifice ale sectorului public, Uniunea are aproape de trei ori mai mulți cercetători în sectorul public, ceea ce a condus la niveluri scăzute ale investițiilor la nivel de cercetător. În plus, finanțarea în SUA este mai selectivă în privința alocării de resurse cercetătorilor principali. Această situație poate explica motivul pentru care, în Uniune, cercetătorii din sectorul public sunt, în medie, mai puțin productivi și, în ansamblu, au un impact mai redus pe plan științific decât omologii lor americani, care sunt mai puțin numeroși. |
Un alt aspect important al problemei este faptul că în multe țări europene sectorul public nu oferă încă celor mai buni cercetători suficiente condiții atractive de carieră. Pot trece mulți ani până când cercetătorii tineri și talentați să poată deveni oameni de știință cu adevărat independenți. Această situație conduce la o pierdere semnificativă a potențialului de cercetare al Europei, care se manifestă prin întârzierea apariției următoarei generații de cercetători, care să aducă idei noi și vitalitate, precum și prin încurajarea cercetătorilor de nivel excelent care sunt la început de carieră să își caute posibilități de evoluție în altă parte. | O altă componentă importantă a problemei o constituie faptul că în multe țări europene sectorul public și privat nu oferă încă celor mai buni cercetători suficiente condiții atractive de carieră. Pot trece mulți ani până când cercetătorii tineri și talentați să poată deveni oameni de știință cu adevărat independenți. Această situație conduce la o pierdere semnificativă a potențialului de cercetare al Europei, care se manifestă prin întârzierea apariției următoarei generații de cercetători, care să aducă idei noi și vitalitate, precum și prin încurajarea cercetătorilor de nivel excelent care sunt la început de carieră să își caute posibilități de evoluție în altă parte. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită femeilor de știință, care reprezintă doar 18% din cercetătorii de categorie A, față de 27% în SUA, deși 60% dintre absolvenții europeni de studii universitare sunt femei. |
În plus, acești factori accentuează relativa lipsă de atractivitate a Europei în cadrul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice. Capacitatea sistemului american de a oferi mai multe resurse la nivel de cercetător și perspective mai bune de carieră explică modul în care acest sistem continuă să atragă cei mai buni cercetători din întreaga lume, inclusiv zeci de mii de cercetători din Uniune. | În plus, acești factori accentuează relativa lipsă de atractivitate a Europei în cadrul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice. Capacitatea sistemului american de a oferi mai multe resurse la nivel de cercetător, o mai bună mobilitate transsectorială și legături cu sectorul privat și perspective mai bune de carieră explică modul în care acest sistem continuă să atragă cei mai buni cercetători din întreaga lume, inclusiv zeci de mii de cercetători din Uniune. |
1.2 Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune | 1.2 Justificarea și valoarea adăugată a Uniunii |
ERC a fost înființat pentru a asigura celor mai buni cercetători și cercetătoare din Europa resursele necesare care să le permită să concureze mai eficient la nivel mondial, prin finanțarea anumitor echipe pe baza concurenței paneuropene. ERC funcționează în mod autonom: un consiliu științific independent, format din oameni de știință, ingineri și savanți cu renume și competență de cel mai înalt nivel, stabilește strategia științifică globală și are autoritate deplină asupra deciziilor privind tipul de cercetare căreia i se acordă finanțare. Acestea sunt caracteristici esențiale ale ERC care garantează eficacitatea programului său științific, calitatea operațiunilor sale și procesul de evaluare inter pares, precum și credibilitatea sa în cadrul comunității științifice. | ERC a fost înființat pentru a asigura celor mai buni cercetători și cercetătoare din Europa resursele necesare care să le permită să concureze mai eficient la nivel mondial, prin finanțarea anumitor echipe pe baza concurenței paneuropene. ERC funcționează în mod autonom: un consiliu științific independent, format din oameni de știință, ingineri și savanți cu renume și competență de cel mai înalt nivel, femei și bărbați din diferite grupuri de vârstă, stabilește strategia științifică globală și are autoritate deplină asupra deciziilor privind tipul de cercetare căreia i se acordă finanțare. Acestea sunt caracteristici esențiale ale ERC care garantează eficacitatea programului său științific, calitatea operațiunilor sale și procesul de evaluare inter pares, precum și credibilitatea sa în cadrul comunității științifice. |
În calitate de organism de finanțare competitivă la nivel european, ERC poată să mobilizeze o rezervă mai mare de talente și idei decât ar putea mobiliza orice structură națională. Cei mai buni cercetători și cele mai bune idei concurează unele cu altele. Candidații știu că trebuie să facă dovada unui randament de cel mai înalt nivel, recompensa fiind finanțarea flexibilă în condiții de egalitate, indiferent care sunt blocajele la nivel local sau disponibilitatea fondurilor naționale. | În calitate de organism de finanțare competitivă la nivel european, ERC poată să mobilizeze o rezervă mai mare de talente și idei decât ar putea mobiliza orice structură națională. Cei mai buni cercetători și cele mai bune idei concurează unele cu altele. Candidații știu că trebuie să facă dovada unui randament de cel mai înalt nivel, recompensa fiind finanțarea flexibilă în condiții de egalitate, indiferent care sunt blocajele la nivel local sau disponibilitatea fondurilor naționale. |
Prin urmare, se preconizează ca cercetarea de frontieră finanțată de ERC să aibă un impact direct semnificativ sub forma progreselor la frontierele cunoașterii, deschizând calea către rezultate științifice și tehnologice noi și adesea neprevăzute și către domenii noi de cercetare care, în ultimă instanță, să poată genera idei complet noi care vor impulsiona în mod radical inovarea și inventivitatea la nivelul întreprinderilor și vor soluționa provocările societale. Această combinație între oamenii de știință de nivel excelent și ideile inovatoare susține fiecare etapă a lanțului inovării. | Prin urmare, se preconizează ca cercetarea de frontieră finanțată de ERC să aibă un impact direct semnificativ sub forma progreselor la frontierele cunoașterii, deschizând calea către rezultate științifice și tehnologice noi și adesea neprevăzute și către domenii noi de cercetare care, în ultimă instanță, să poată genera idei complet noi care vor impulsiona în mod radical inovarea și inventivitatea la nivelul întreprinderilor și vor soluționa provocările societale. La acordarea granturilor ERC, accentul principal cade pe ideile care revoluționează domeniul respectiv. Această combinație între oamenii de știință de nivel excelent și ideile inovatoare susține fiecare etapă a lanțului inovării. |
De asemenea, ERC are un impact structural semnificativ, generând un puternic stimulent în vederea sporirii calității sistemului european de cercetare în ansamblu, în plus față de finanțarea directă acordată de ERC cercetătorilor și proiectelor. Proiectele și cercetătorii finanțați de ERC stabilesc un obiectiv clar care reprezintă o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră în Europa, sporindu-i vizibilitatea și atractivitatea pentru cei mai buni cercetători la nivel mondial. Prestigiul de a găzdui deținători ai granturilor acordate de ERC și „sigiliul de excelență” corespunzător intensifică concurența între universitățile din Europa și alte organizații de cercetare în vederea oferirii celor mai atractive condiții cercetătorilor de vârf. De asemenea, capacitatea sistemelor naționale și a instituțiilor de cercetare individuale de a atrage și a găzdui câștigători ai granturilor acordate de ERC reprezintă un nivel de referință care le permite să își evalueze punctele pozitive și negative relative și să își reformeze, în mod corespunzător, politicile și practicile. Prin urmare, finanțarea din partea ERC se adaugă eforturilor depuse în prezent la nivelul Uniunii, cât și la nivel național și regional de a reforma, de a crea capacități și de a debloca întregul potențial și atractivitatea sistemului european de cercetare. | De asemenea, ERC are un impact structural semnificativ, generând un puternic stimulent în vederea sporirii calității sistemului european de cercetare în ansamblu, în plus față de finanțarea directă acordată de ERC cercetătorilor și proiectelor. Proiectele și cercetătorii finanțați de ERC stabilesc un obiectiv clar care reprezintă o sursă de inspirație pentru cercetarea de frontieră în Europa, sporindu-i vizibilitatea și atractivitatea pentru cei mai buni cercetători la nivel mondial. Prestigiul de a găzdui deținători ai granturilor acordate de ERC și „sigiliul de excelență” corespunzător intensifică concurența între universitățile din Europa și alte organizații de cercetare în vederea oferirii celor mai atractive condiții cercetătorilor de vârf. De asemenea, capacitatea sistemelor naționale și a instituțiilor de cercetare individuale de a atrage și a găzdui câștigători ai granturilor acordate de ERC reprezintă un nivel de referință care le permite să își evalueze punctele pozitive și negative relative și să își reformeze, în mod corespunzător, politicile și practicile. Prin urmare, finanțarea din partea ERC se adaugă eforturilor depuse în prezent la nivelul Uniunii, cât și la nivel național și regional de a reforma, de a crea capacități și de a debloca întregul potențial și atractivitatea sistemului european de cercetare. |
1.3 Linii generale ale activităților | 1.3 Linii generale ale activităților |
Activitatea fundamentală a ERC este furnizarea de finanțare atractivă pe termen lung în vederea sprijinirii cercetătorilor de nivel excelent și a echipelor acestora de cercetare să continue cercetarea novatoare, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad mare de risc. | Activitatea fundamentală a ERC este furnizarea de finanțare atractivă pe termen lung în vederea sprijinirii cercetătorilor de nivel excelent și a echipelor acestora de cercetare să continue cercetarea novatoare, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad mare de risc. |
Finanțarea din partea ERC se acordă în conformitate cu următoarele principii bine consacrate. Excelența științifică este unicul criteriu pe baza căruia ERC acordă granturile. ERC funcționează pe baza unei abordări de jos în sus, fără priorități prestabilite. Granturile din partea ERC se adresează tuturor echipelor individuale de cercetători de toate vârstele și din orice țară din lume, care lucrează în Europa. De asemenea, ERC vizează promovarea concurenței corecte în Europa. | Finanțarea din partea ERC se acordă în conformitate cu următoarele principii bine consacrate. Excelența științifică este unicul criteriu pe baza căruia ERC acordă granturile. ERC funcționează pe baza unei abordări de jos în sus, fără priorități prestabilite. Granturile din partea ERC se adresează tuturor echipelor individuale de cercetători de toate vârstele și din orice țară din lume, care lucrează în Europa. ERC vizează promovarea concurenței corecte în Europa și va urmări să elimine în mod adecvat dezechilibrul inconștient legat de gen în cadrul procedurilor de evaluare. |
ERC acordă o prioritate specială sprijinirii cercetătorilor de nivel excelent care sunt la început de carieră să realizeze tranziția către statutul independent, oferindu-le sprijin adecvat în stadiul critic, când își creează sau își consolidează propria echipă sau propriul program de cercetare. | ERC acordă o prioritate specială sprijinirii cercetătorilor de nivel excelent care sunt la început de carieră să realizeze tranziția către statutul independent, oferindu-le sprijin adecvat în stadiul critic, când își creează sau își consolidează propria echipă sau propriul program de cercetare. Pot fi sprijinite, de asemenea, revenirea și reintegrarea cercetătorilor la finalul unei perioade de finanțare ERC, în special în combinație cu sistemul „catedrelor ERA”. |
ERC asigură, de asemenea, sprijin, dacă este cazul, noilor metode de lucru din lumea științifică care pot produce rezultate inovatoare și facilitează explorarea potențialului de inovare pe plan comercial și social al cercetării pe care o finanțează. | ERC asigură, de asemenea, sprijin, dacă este cazul, noilor metode de lucru din lumea științifică care pot produce rezultate inovatoare și facilitează explorarea potențialului de inovare pe plan comercial și social al cercetării pe care o finanțează. |
Prin urmare, până în 2020, ERC vizează să demonstreze că cei mai buni cercetători participă la concursurile organizate de ERC, că finanțarea acordată de ERC a avut o influență directă asupra apariției de publicații științifice de cea mai înaltă calitate și asupra comercializării și aplicării de tehnologii și idei inovatoare și că ERC a contribuit semnificativ la transformarea Europei într-un mediu mai atractiv pentru cei mai buni oameni de știință din întreaga lume. În special, ERC vizează o îmbunătățire cuantificabilă a prezenței Uniunii în cadrul primelor 1% din cele mai citate publicații din lume. În plus, ERC vizează să mărească în mod substanțial numărul de cercetători de nivel excelent din afara Europei pe care îi finanțează și să realizeze îmbunătățiri specifice ale practicilor instituționale și ale politicilor naționale de sprijinire a celor mai buni cercetători. | Prin urmare, până în 2020, ERC vizează să demonstreze: că la concursurile organizate de ERC participă cei mai buni cercetători, că finanțarea acordată de ERC a avut o influență directă asupra apariției de publicații științifice de cea mai înaltă calitate și asupra rezultatelor cercetării cu impact societal și economic ridicat, precum și asupra comercializării și aplicării de tehnologii și idei inovatoare și că ERC a contribuit semnificativ la transformarea Europei într-un mediu mai atractiv pentru cei mai buni oameni de știință din întreaga lume. În special, ERC vizează o îmbunătățire cuantificabilă a prezenței Uniunii în cadrul primelor 1 % din cele mai citate publicații din lume. În plus, ERC vizează să mărească numărul de cercetători de nivel excelent din afara Europei pe care îi finanțează, inclusiv prin creșterea numărului de cercetătoare de prim rang și să realizeze îmbunătățiri specifice ale practicilor instituționale și ale politicilor naționale de sprijinire a celor mai buni cercetători. Amendamentul ERC realizează un schimb de experiență și bune practici cu agențiile regionale și naționale de finanțare a cercetării, pentru a promova sprijinul acordat cercetătorilor de nivel excelent. Mai mult, ERC mărește și mai mult vizibilitatea programelor sale, pentru atragerea unor cercetători de nivel excelent. |
Consiliul științific al ERC monitorizează permanent operațiunile realizate de ERC și examinează modalitatea optimă de realizare a obiectivelor sale prin sisteme de subvenționare care pun accentul pe claritate, stabilitate și simplitate, atât pentru solicitanți, cât și pentru punerea în aplicare și gestionare și încearcă să găsească, după caz, modalitatea cea mai potrivită de a răspunde noilor nevoi. ERC depune toate eforturile să susțină și să perfecționeze în continuare sistemul de evaluare inter pares al ERC la nivel internațional, care se bazează pe tratamentul transparent, echitabil și imparțial al propunerilor, astfel încât să poată identifica excelența științifică inovatoare și talentele, indiferent de sex, naționalitate sau vârsta cercetătorului. În ultimul rând, ERC continuă să desfășoare propriile studii strategice în vederea pregătirii și sprijinirii activităților sale, menține contacte strânse cu comunitatea științifică și cu alte părți interesate și asigură complementaritatea activităților sale cu cercetarea întreprinsă la alte niveluri. | Consiliul științific al ERC monitorizează permanent operațiunile realizate de ERC și procedurile de evaluare și examinează modalitatea optimă de realizare a obiectivelor sale prin sisteme de subvenționare care pun accentul pe eficacitate, claritate, stabilitate și simplitate, atât pentru solicitanți, cât și pentru punerea în aplicare și gestionare și încearcă să găsească, după caz, modalitatea cea mai potrivită de a răspunde noilor nevoi. ERC depune toate eforturile să susțină și să perfecționeze în continuare sistemul de evaluare inter pares al ERC la nivel internațional, asigurând tratamentul transparent, echitabil și imparțial al propunerilor, astfel încât să poată identifica excelența științifică inovatoare, ideile și talentele revoluționare, indiferent de sexul, naționalitatea, instituția de origine sau vârsta cercetătorului. ERC continuă să desfășoare propriile studii strategice în vederea pregătirii și sprijinirii activităților sale, menține contacte strânse cu comunitatea științifică și cu alte părți interesate și asigură complementaritatea activităților sale cu cercetarea întreprinsă la alte niveluri prin evitarea suprapunerii cu alte activități de cercetare. |
| ERC va asigura transparența în comunicarea activităților și rezultatelor către comunitatea științifică și publicul general și menține actualitatea datelor provenind de la proiectele finanțate. |
Amendamentul 118
Propunere de regulament
Anexa I – Partea I – punctul 2 – titlu – subpunctul 2.1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
2. Tehnologii viitoare și emergente (FET): | 2. Tehnologii și științe viitoare și emergente (FEST): |
Obiectivul specific este promovarea tehnologiilor complet noi prin explorarea ideilor noi cu grad ridicat de risc care au fundamente științifice. Prin asigurarea de asistență flexibilă, la diferite niveluri, pentru cercetarea colaborativă axată pe obiective și interdisciplinară și prin adoptarea unor practici de cercetare inovatoare, se urmărește identificarea și valorificarea oportunităților care oferă avantaje pe termen lung pentru cetățeni, economie și societate. | Obiectivul specific este promovarea cercetării de frontieră, inclusiv a tehnologiilor complet noi și a ideilor cu grad ridicat de risc, care prezintă potențialul de deschidere a unor noi domenii de cercetare pentru știința și tehnologia europene. Prin asigurarea de asistență flexibilă, la diferite niveluri, pentru cercetarea colaborativă axată pe obiective și interdisciplinară și prin adoptarea unor practici de cercetare inovatoare, se urmărește identificarea și valorificarea oportunităților care oferă avantaje pe termen lung pentru cetățeni, economie și societate. Platformele pentru specializare inteligentă au un rol determinant de jucat în acest sens, în special în ceea ce privește crearea de politici de cercetare și inovare și cooperarea în rețea, schimbul de informații, programele de înfrățire și susținerea lor. |
| FEST va promova excelența prin proiecte de colaborare axate pe cercetarea de frontieră în viitor și pe oportunitățile științifice și tehnologice emergente. Acoperind întregul domeniu al cercetării colaborative de avangardă, de la știința de avangardă fundamentală și până la dezvoltările tehnologice de avangardă, promovând colaborarea transfrontalieră încă din primele etape ale cercetării și ulterior, FEST va genera o valoare adăugată a Uniunii la avangarda cercetării moderne și va contribui la formarea masei critice în ceea ce privește colaborarea pentru excelența în cercetare la nivel european. |
FET promovează cercetarea dincolo de ceea ce este cunoscut, acceptat sau adoptat pe scară largă și stimulează gândirea inovatoare și vizionară care să deschidă căi promițătoare către tehnologii puternice și noi, dintre care unele ar putea deveni paradigme tehnologice și intelectuale pentru deceniile următoare. FET promovează continuarea eforturilor de cercetare la scară mică în toate domeniile, inclusiv temele emergente și marile provocări științifice și tehnologice care necesită unificarea și colaborarea între programe în Europa și dincolo de granițele acesteia. Această abordare se bazează pe excelență și se extinde la explorarea ideilor preconcurențiale în vederea configurării viitorului tehnologiei, permițând societății să beneficieze de colaborarea în cadrul cercetării multidisciplinare care trebuie să fie angajată la nivel european, creând legătura între cercetarea orientată către știință și cercetarea orientată către provocările societale sau competitivitatea industrială. | FEST promovează cercetarea dincolo de ceea ce este cunoscut, acceptat sau adoptat pe scară largă și stimulează gândirea inovatoare și vizionară care să deschidă căi promițătoare către tehnologii puternice și noi, dintre care unele ar putea deveni paradigme tehnologice și intelectuale pentru deceniile următoare. FEST promovează continuarea eforturilor de cercetare la scară mică în toate domeniile, inclusiv temele emergente și marile provocări științifice și tehnologice care necesită unificarea și colaborarea între programe în Europa și dincolo de granițele acesteia. Această abordare se bazează pe excelență și se extinde la explorarea ideilor preconcurențiale în vederea configurării viitorului tehnologiei, permițând societății să beneficieze de colaborarea în cadrul cercetării multidisciplinare care trebuie să fie angajată la nivel european, creând legătura între cercetarea orientată către știință și cercetarea orientată către obiectivele și provocările societale sau competitivitatea industrială. |
Amendamentul 119
Propunere de regulament
Anexa I – Partea I – punctul 2 – subpunctul 2.2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Progresele radicale cu impact transformațional se bazează tot mai mult pe o colaborare intensă între diverse discipline științifice și tehnologice (de exemplu, informații și comunicare, biologie, chimie, științele sistemului terestru, științele materialelor, neuroștiințele și științele cognitive, științele sociale sau economice), precum și discipline artistice și științe umaniste. Această colaborare necesită nu doar excelența în știință și tehnologie, dar și atitudini și interacțiuni noi între o gamă largă de protagoniști din domeniul cercetării. | Progresele radicale cu impact transformațional se bazează tot mai mult pe o colaborare intensă între diverse discipline științifice și tehnologice (de exemplu, informații și comunicare, biologie, bioinginerie și robotică, chimie, fizică, matematică, modelizare medicală, științele sistemului terestru, științele materialelor, neuroștiințele și științele cognitive, științele sociale sau economice), precum și discipline artistice și științe umaniste. Această colaborare necesită nu doar excelența în știință și tehnologie, dar și atitudini și interacțiuni noi între o gamă largă de protagoniști din domeniul cercetării. |
În timp ce unele idei pot fi dezvoltate la scară redusă, altele pot fi atât de greu de pus în practică, încât presupun un amplu efort unificat pe o perioadă de timp destul de lungă. Marile economii ale lumii au recunoscut acest fapt și există o concurență mondială tot mai acerbă pentru a identifica și urmări oportunitățile tehnologice emergente la frontiera științei care pot genera un impact considerabil asupra inovării și avantajelor pentru societate. Pentru a fi eficace, aceste tipuri de activități trebuie să fie puse în aplicare rapid pe scară largă, prin unificarea programelor la nivel european, național și regional în jurul obiectivelor comune, în vederea formării unei mase critice, încurajării sinergiilor și obținerii efectelor de pârghie optime. | În timp ce unele idei pot fi dezvoltate la scară redusă, altele pot fi atât de greu de pus în practică, încât presupun un amplu efort unificat pe o perioadă de timp destul de lungă. Marile economii ale lumii au recunoscut acest fapt și există o concurență mondială tot mai acerbă pentru a identifica și urmări oportunitățile tehnologice emergente la frontiera științei care pot genera un impact considerabil asupra inovării și avantajelor pentru societate. Pentru a fi eficace, aceste tipuri de activități trebuie să fie gestionate cu extremă pricepere și puse în aplicare rapid pe scară largă, prin unificarea programelor la nivel european, național și regional în jurul obiectivelor comune, în vederea formării unei mase critice, încurajării sinergiilor și obținerii efectelor de pârghie optime. |
Programul FET abordează întregul spectru al inovării orientate către știință: de la explorări de tip bottom-up și timpurii la scară mică ale unor idei în stare fragilă și embrionară până la construirea de noi comunități ale cercetării și inovării în jurul domeniilor de cercetare emergente transformaționale și al inițiativelor mari de cercetare unificate și construite în jurul unei agende de cercetare care vizează atingerea unor obiective ambițioase și vizionare. Aceste trei niveluri de angajare au fiecare propria valoare, fiind totodată complementare și sinergetice. De exemplu, explorarea nevoilor la scară mică poate scoate la iveală nevoia dezvoltării de noi teme care pot duce la o acțiune pe scară largă bazată pe foi de parcurs. Nivelurile de angajare implică o gamă largă de protagoniști din domeniul cercetării, inclusiv tineri cercetători și IMM-uri cu preocupare intensă pentru cercetare, precum și comunități de părți interesate (societatea civilă, factorii de decizie politică, industria și cercetătorii din sectorul public), grupate în jurul unor agende de cercetare, pe măsură ce acestea prind contur, ajung la un stadiu de maturitate și se diversifică. | Programul FEST abordează întregul spectru al inovării orientate către știință: de la explorări de tip bottom-up și timpurii la scară mică ale unor idei în stare fragilă și embrionară până la construirea de noi comunități ale cercetării și inovării în jurul domeniilor de cercetare emergente transformaționale și al inițiativelor mari de cercetare unificate și construite în jurul unei agende de cercetare care vizează atingerea unor obiective ambițioase și vizionare. Aceste trei niveluri de angajare au fiecare propria valoare, fiind totodată complementare și sinergetice. De exemplu, explorarea nevoilor la scară mică poate scoate la iveală nevoia dezvoltării de noi teme care pot duce la o acțiune pe scară largă bazată pe foi de parcurs. Nivelurile de angajare implică o gamă largă de protagoniști din domeniul cercetării, inclusiv tineri cercetători și IMM-uri cu preocupare intensă pentru cercetare, precum și comunități de părți interesate (societatea civilă, factorii de decizie politică, industria și cercetătorii din sectorul public), grupate în jurul unor agende de cercetare ce se profilează, pe măsură ce acestea prind contur, ajung la un stadiu de maturitate și se diversifică. |
Amendamentul 120
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 2 – subpunctul 2.3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În timp ce programul FET își propune să fie vizionar, transformațional și neconvențional, activitățile sale urmează o logică diferită, de la o deschidere totală până la grade diferite de structurare a temelor, a comunităților și a finanțării. | În timp ce programul FEST își propune să fie vizionar, transformațional și neconvențional, activitățile sale urmează o logică diferită, de la o deschidere totală până la grade diferite de structurare a temelor, a comunităților și a finanțării. |
Activitățile dau o formă mai concretă diferitelor logici de intervenție, pe o scară corespunzătoare, identificând și valorificând oportunitățile avantajelor pe termen lung pentru cetățeni, economie și societate: |
|
(a) Prin promovarea ideilor inovatoare („FET Open”), FET sprijină cercetarea științifică și tehnologică embrionară, care explorează fundamente noi ale tehnologiilor complet noi ale viitorului, interpelând paradigmele actuale și lansându-se în zone necunoscute. Un proces de selecție ascendent, larg deschis către orice idei de cercetare, acumulează un portofoliu variat de proiecte specifice. Va fi esențială depistarea timpurie a noilor domenii, evoluții și tendințe promițătoare, împreună cu atragerea unor noi protagoniști cu potențial ridicat din domeniul cercetării și inovării. | (a) Prin promovarea ideilor inovatoare („FEST Open”), FET sprijină cercetarea științifică și tehnologică embrionară, care explorează fundamente noi ale tehnologiilor complet noi ale viitorului, interpelând paradigmele actuale și lansându-se în zone necunoscute. Un proces de selecție ascendent, larg deschis către orice idei de cercetare, acumulează un portofoliu variat de proiecte specifice. Va fi esențială depistarea timpurie a noilor domenii, evoluții și tendințe promițătoare, împreună cu atragerea unor noi protagoniști cu potențial ridicat din domeniul cercetării și inovării. |
(b) Sprijinind temele și comunitățile emergente („FET Proactive”), FET abordează o serie de teme de cercetare exploratorie promițătoare, care au potențialul de a genera o masă critică de proiecte interdependente care, împreună, permit o explorare amplă și multidimensională a temelor și formează o bază europeană de cunoștințe. | (b) Sprijinind temele și comunitățile emergente („FEST Proactive”) în strânsă asociere cu provocările societale și temele tehnologice industriale, FEST abordează o serie de teme de cercetare exploratorie promițătoare, care au potențialul de a genera o masă critică de proiecte interdependente care, împreună, permit o explorare amplă și multidimensională a temelor și formează o bază europeană de cunoștințe. |
(c) Abordând marile provocări interdisciplinare ale științei și tehnicii („FET Flagships”), FET sprijină cercetarea ambițioasă de mare anvergură și bazată pe știință, vizând realizarea unui progres științific. Aceste activități vor beneficia de alinierea agendelor europene și naționale. Progresul științific ar trebui să furnizeze o bază solidă și amplă pentru viitoarele inovații tehnologice și aplicații în economie în diverse domenii, la care se adaugă noile avantaje pentru societate. | (c) Abordând marile provocări interdisciplinare ale științei și tehnicii („FEST Flagships”), FET sprijină cercetarea ambițioasă de mare anvergură și bazată pe știință, vizând realizarea unui progres științific și tehnologic. Aceste activități vor beneficia de alinierea agendelor europene, naționale și regionale. Progresul științific ar trebui să furnizeze o bază solidă și amplă pentru viitoarele inovații tehnologice și aplicații în economie în diverse domenii, la care se adaugă noile avantaje pentru societate. |
Combinația adecvată de deschidere și diversitate a gradelor de structurare a temelor, a comunităților și a finanțării este definită pentru fiecare activitate, în vederea abordării optime a obiectivelor urmărite. |
|
| Peste jumătate din resursele FEST vor fi dedicate cercetării colaborative ascendente de frontieră în toate domeniile. |
| Evaluarea tuturor proiectelor FEST se va baza exclusiv pe criterii stricte de excelență științifică și tehnologică. |
Amendamentul 121
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – titlu – subpunctul 3.1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
3. Acțiunile Marie Curie | 3. Acțiunile Marie Skłodowska-Curie |
3.1. Obiectiv specific | 3.1. Obiectiv specific |
Obiectivul specific este asigurarea dezvoltării optime și a utilizării dinamice a capitalului intelectual al Europei, pentru a genera noi competențe și inovare și, astfel, pentru a-și valorifica întregul potențial în toate sectoarele și regiunile. | Obiectivul specific este asigurarea dezvoltării optime și a utilizării dinamice a resurselor umane din cercetare și inovare ale Europei, pentru a dezvolta și a transfera noi competențe și a genera noi cunoștințe și inovare și, astfel, pentru a-și valorifica întregul potențial în toate sectoarele și regiunile. |
Cercetătorii bine pregătiți, dinamici și creativi reprezintă elementul fundamental pentru atingerea unor niveluri superioare ale calității științifice și pentru cea mai productivă inovare bazată pe cercetare. | Cercetătorii bine pregătiți, dinamici și creativi reprezintă elementul fundamental pentru atingerea unor niveluri superioare ale calității științifice și pentru cea mai productivă inovare bazată pe cercetare. |
Deși Europa găzduiește o rezervă amplă și diversificată de resurse umane calificate în domeniul cercetării și inovării, această rezervă trebuie alimentată, îmbunătățită și adaptată în mod constant la nevoile pieței forței de muncă, care evoluează rapid. În prezent, numai 46% din această rezervă lucrează în întreprinderi, ceea ce reprezintă un nivel mult mai scăzut decât al principalilor concurenți economici ai Europei, și anume 69% în China, 73% în Japonia și 80% în Statele Unite ale Americii. Totodată, ca urmare a factorilor demografici, un număr disproporționat de cercetători vor atinge vârsta de pensionare în următorii câțiva ani. Combinată cu cererea tot mai mare de posturi de înaltă calificare, ca rezultat al intensificării cercetării în economia europeană, această situație va reprezenta una dintre principalele provocări cu care se vor confrunta sistemele europene de educație, cercetare și inovare în următorii ani. | Deși Europa găzduiește o rezervă amplă și diversificată de resurse umane calificate în domeniul cercetării și inovării, această rezervă trebuie alimentată, îmbunătățită și adaptată în mod constant la nevoile pieței forței de muncă, care evoluează rapid. În prezent, numai 46% din această rezervă lucrează în întreprinderi, ceea ce reprezintă un nivel mult mai scăzut decât al principalilor concurenți economici ai Europei, și anume 69% în China, 73% în Japonia și 80% în Statele Unite ale Americii. Totodată, ca urmare a factorilor demografici, un număr disproporționat de cercetători vor atinge vârsta de pensionare în următorii câțiva ani. Combinată cu cererea tot mai mare de posturi de înaltă calificare, ca rezultat al intensificării cercetării în economia europeană, această situație va reprezenta una dintre principalele provocări cu care se vor confrunta sistemele europene de educație, cercetare și inovare în următorii ani. |
Reforma necesară trebuie să înceapă în primele etape ale carierei cercetătorilor, în timpul studiilor doctorale sau al instruirii post-universitare echivalente. Europa trebuie să dezvolte programe de formare inovatoare de ultimă generație, care să răspundă gradului ridicat de competitivitate și nivelului sporit de interdisciplinaritate al cerințelor de cercetare și inovare. Va fi necesară implicarea puternică a întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor și a altor actori socioeconomici, pentru a-i dota pe cercetători cu competențele de inovare pe care le solicită locurile de muncă de mâine. Va fi important, de asemenea, să sporească mobilitatea acestor cercetători, deoarece în prezent se situează la un nivel prea modest: în 2008, doar 7% din doctoranzii europeni au fost formați în alt stat membru, în timp ce obiectivul este 20% până în 2030. | Reforma necesară trebuie să înceapă în primele etape ale carierei cercetătorilor, în timpul studiilor doctorale sau al instruirii post-universitare echivalente. O atenție specială trebuie acordată programelor de mentorat care să stimuleze transferul de cunoștințe și experiență și crearea de rețele. Europa trebuie să dezvolte programe de formare inovatoare de ultimă generație, care să răspundă gradului ridicat de competitivitate și nivelului sporit de interdisciplinaritate al cerințelor de cercetare și inovare. Va fi necesară implicarea puternică a întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor și a altor actori socioeconomici, pentru a-i dota pe cercetători cu competențele transversale în materie de inovare și antreprenoriat pe care le solicită locurile de muncă de mâine și a-i încuraja să analizeze posibilitatea unei cariere în industrie sau în întreprinderile cele mai inovatoare. Va fi important, de asemenea, să sporească mobilitatea acestor cercetători, deoarece în prezent se situează la un nivel prea modest: în 2008, doar 7% din doctoranzii europeni au fost formați în alt stat membru, în timp ce obiectivul este 20% până în 2030. |
| Sporirea mobilității cercetătorilor și consolidarea resurselor instituțiilor care atrag cercetători din alte state membre va încuraja centrele de excelență din întreaga Uniune. |
Această reformă trebuie să continue pentru fiecare etapă a carierei cercetătorilor. Este esențială creșterea mobilității cercetătorilor la toate nivelurile, inclusiv mobilitatea cercetătorilor aflați la mijlocul carierei, nu numai între țări, dar și între sectorul public și cel privat. Această mobilitate creează un stimulent puternic pentru învățarea și dezvoltarea de noi competențe. De asemenea, ea reprezintă un factor esențial al cooperării transfrontaliere între universități, centre de cercetare și întreprinderi. Factorul uman este coloana vertebrală a cooperării durabile care este vectorul principal al unei Europe inovatoare și creative, capabile să se confrunte cu provocările societății, și este esențială pentru depășirea fragmentării politicilor naționale. Colaborarea și schimbul de cunoștințe prin mobilitate individuală, în toate etapele carierei și prin schimburi de personal cu înaltă calificare din domeniul cercetării și inovării, sunt esențiale pentru ca Europa să reia calea creșterii durabile. | Această reformă trebuie să continue pentru fiecare etapă a carierei cercetătorilor. Este esențială creșterea mobilității cercetătorilor la toate nivelurile, inclusiv mobilitatea cercetătorilor aflați la mijlocul carierei, nu numai între țări, dar și între sectorul public și cel privat. Această mobilitate creează un stimulent puternic pentru învățarea și dezvoltarea de noi competențe. De asemenea, ea reprezintă un factor esențial al cooperării transfrontaliere între universități, centre de cercetare și întreprinderi. Factorul uman este coloana vertebrală a cooperării durabile care este vectorul principal al unei Europe inovatoare și creative, capabile să se confrunte cu provocările societății, și este esențială pentru depășirea fragmentării politicilor naționale. Accesul la rezultatele cercetării și colaborarea și schimbul de cunoștințe prin mobilitate individuală, în toate etapele carierei și prin schimburi de personal cu înaltă calificare din domeniul cercetării și inovării, sunt esențiale pentru ca Europa să atenueze diferențele interne existente în ceea ce privește capacitățile de cercetare și inovare, să reia calea creșterii durabile și să facă față provocărilor societale. |
| În acest context, Programul Orizont 2020 ar trebui, de asemenea, să încurajeze colaborarea dintre cercetătorii europeni prin introducerea unui sistem de bonuri valorice pentru cercetare cu bani pentru cercetare care să urmeze cercetătorii ce se deplasează în universități din toate statele membre, contribuind la centrele de excelență, la universitățile independente și la o mobilitate mai mare în rândul cercetătorilor. |
| Programele de mobilitate vor asigura cu adevărat șanse egale pentru bărbați și femei și vor include măsuri specifice pentru înlăturarea obstacolelor din calea mobilității cercetătoarelor. |
Dacă dorește să se situeze la nivelul competitorilor săi în materie de cercetare și inovare, Europa trebuie să atragă mai mulți tineri și tinere să îmbrățișeze cariere de cercetare și să asigure oportunități și medii foarte atractive pentru cercetare și inovare. Persoanele cele mai talentate din Europa și de pretutindeni ar trebui să considere Europa o destinație profesională de prim plan. Egalitatea de gen, condițiile de angajare și de muncă de înaltă calitate și fiabile, la care se adaugă recunoașterea, sunt aspecte esențiale care trebuie garantate cu consecvență în întreaga Europă. | Dacă dorește să se situeze la nivelul competitorilor săi în materie de cercetare și inovare, Europa trebuie să atragă mai mulți tineri și tinere să îmbrățișeze cariere de cercetare și să asigure oportunități și medii foarte atractive pentru cercetare și inovare. Persoanele cele mai talentate din Europa și de pretutindeni ar trebui să considere Europa o destinație profesională de prim plan. Egalitatea de gen, condițiile de angajare și de muncă de înaltă calitate și fiabile, la care se adaugă recunoașterea, sunt aspecte esențiale care trebuie garantate cu consecvență în întreaga Europă. |
Amendamentul 122
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
3.2 Justificare și valoarea adăugată a Uniunii | 3.2 Justificarea și valoarea adăugată a Uniunii |
Nici finanțarea numai din partea Uniunii, nici statele membre în mod individual nu vor fi în măsură să abordeze această provocare. Deși statele membre au introdus reforme în vederea îmbunătățirii instituțiilor de învățământ superior și a modernizării sistemelor de formare, progresele înregistrate sunt încă inegale în Europa, cu diferențe mari între țări. În general, cooperarea științifică și tehnologică dintre sectorul public și cel privat rămâne, în general, redusă în Europa. Același lucru este valabil și pentru egalitatea de gen și eforturile de a atrage studenți și cercetători din afara Spațiului european de cercetare. În prezent, aproximativ 20% dintre doctoranzii din Uniune sunt cetățeni ai țărilor terțe, în timp ce aproximativ 35% dintre doctoranzii din Statele Unite ale Americii provin din străinătate. Pentru a accelera această schimbare, este necesară o abordare strategică la nivelul Uniunii, care să depășească granițele naționale. Finanțarea din partea Uniunii este esențială pentru a stimula și a încuraja reformele structurale indispensabile. | Nici finanțarea numai din partea Uniunii, nici statele membre în mod individual nu vor fi în măsură să abordeze această provocare. Deși statele membre au introdus reforme în vederea îmbunătățirii instituțiilor de învățământ superior și a modernizării sistemelor de formare, progresele înregistrate sunt încă inegale în Europa, cu diferențe mari între țări. În general, cooperarea științifică și tehnologică dintre sectorul public și cel privat rămâne, în general, redusă în Europa. Același lucru este valabil și pentru egalitatea de gen și eforturile de a atrage studenți și cercetători din afara Spațiului european de cercetare. În prezent, aproximativ 20% dintre doctoranzii din Uniune sunt cetățeni ai țărilor terțe, în timp ce aproximativ 35% dintre doctoranzii din Statele Unite ale Americii provin din străinătate. Pentru a accelera această schimbare, este necesară o abordare strategică la nivelul Uniunii, care să depășească granițele naționale. Finanțarea din partea Uniunii este esențială pentru a stimula și a încuraja reformele structurale indispensabile. |
Acțiunile europene Marie Curie au făcut progrese remarcabile pentru a promova mobilitatea, atât transnațională, cât și intersectorială și pentru a oferi cariere de cercetare, la nivel european și internațional, însoțite de condiții excelente de angajare și de muncă, în temeiul Cartei europene a cercetătorilor și al Codului. Nu există echivalent al acestor acțiuni în statele membre în ceea ce privește amploarea și domeniul de activitate, finanțarea, caracterul internațional, producerea și transferul de cunoștințe. Acțiunile au consolidat resursele instituțiilor capabile să atragă cercetători pe plan internațional și, prin urmare, au încurajat răspândirea centrelor de excelență în cadrul Uniunii. Au servit drept model demn de urmat, cu un efect pronunțat de structurare, prin răspândirea celor mai bune practici la nivel național. Abordarea de la bază spre vârf a acțiunilor Marie Curie a permis, de asemenea, unei mari majorități a instituțiilor menționate anterior să formeze și să actualizeze competențele unei noi generații de cercetători, capabili să facă față provocărilor societale. | Acțiunile europene Marie Skłodowska-Curie au făcut progrese remarcabile pentru a promova mobilitatea, atât transnațională, cât și intersectorială și pentru a oferi cariere de cercetare, la nivel european și internațional, însoțite de condiții excelente de angajare și de muncă, în temeiul Cartei europene a cercetătorilor și al Codului. Nu există echivalent al acestor acțiuni în statele membre în ceea ce privește amploarea și domeniul de activitate, finanțarea, caracterul internațional, producerea și transferul de cunoștințe. Acțiunile au consolidat resursele instituțiilor capabile să atragă cercetători pe plan internațional și, prin urmare, au încurajat răspândirea centrelor de excelență în cadrul Uniunii. Au servit drept model demn de urmat, cu un efect pronunțat de structurare, prin răspândirea celor mai bune practici la nivel național. Abordarea de la bază spre vârf a acțiunilor Marie Skłodowska-Curie a permis, de asemenea, unei mari majorități a instituțiilor menționate anterior să formeze și să actualizeze competențele unei noi generații de cercetători, capabili să facă față provocărilor societale. |
Dezvoltarea în continuare a acțiunilor „Marie Curie” va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea Spațiului de cercetare european. Prin structura lor de finanțare competitivă la nivel european, acțiunile Marie Curie vor încuraja tipuri noi, creative și inovatoare de formare, cum ar fi doctoratele industriale, cu participarea operatorilor din domeniile educației, cercetării și inovării, care vor trebui să concureze la nivel mondial pentru dobândirea unei reputații de excelență. Acordând finanțare din partea Uniunii celor mai bune programe de cercetare și formare, conform principiilor formării doctorale inovatoare în Europa, aceste acțiuni vor promova, de asemenea, diseminarea mai amplă și adoptarea acestor principii, orientându-se către o formare doctorală mai structurată. | Dezvoltarea în continuare a acțiunilor Marie Skłodowska-Curie va aduce o contribuție importantă la dezvoltarea Spațiului european de cercetare. Prin structura lor de finanțare competitivă la nivel european, acțiunile Marie Skłodowska-Curie vor încuraja tipuri noi, creative și inovatoare de formare, cum ar fi doctoratele în cotutelă sau în mai multe domenii, doctoratele industriale, cu participarea operatorilor din domeniile educației, cercetării și inovării, care vor trebui să concureze la nivel mondial pentru dobândirea unei reputații de excelență. Acordând finanțare din partea Uniunii celor mai bune programe de cercetare și formare, conform principiilor formării doctorale inovatoare în Europa, aceste acțiuni vor promova, de asemenea, diseminarea mai amplă și adoptarea acestor principii, orientându-se către o formare doctorală mai structurată. |
Granturile Marie Curie vor include, de asemenea, mobilitatea temporară a cercetătorilor și a inginerilor cu experiență din instituțiile publice către sectorul privat sau invers, încurajând și sprijinind astfel universitățile, centrele de cercetare și întreprinderile să colaboreze la nivel european și internațional. Cu ajutorul sistemului lor de evaluare bine definit, transparent și echitabil, acțiunile Marie Curie vor identifica talentele de nivel excelent în domeniul cercetării și inovării în cadrul unei concurențe internaționale care asigură prestigiu și, prin urmare, îi motivează pe cercetători să își dezvolte cariera în Europa. | Granturile Marie Skłodowska-Curie vor include, de asemenea, mobilitatea temporară a cercetătorilor începători și cu experiență, precum și a inginerilor din instituțiile publice către sectorul privat sau invers, încurajând și sprijinind astfel universitățile, centrele de cercetare și întreprinderile să colaboreze la nivel european și internațional. Cu ajutorul sistemului lor de evaluare bine definit, transparent și echitabil, acțiunile Marie Skłodowska-Curie vor identifica talentele de nivel excelent în domeniul cercetării și inovării în cadrul unei concurențe internaționale care asigură prestigiu și, prin urmare, îi motivează pe cercetători să își dezvolte cariera în Europa. |
Provocările societale pe care trebuie să le abordeze cercetătorii cu înaltă calificare și personalul din domeniul inovării nu sunt o problemă exclusiv europeană. Este vorba de provocări internaționale de o mare complexitate și amploare. Cei mai buni cercetători din Europa și din lume trebuie să deruleze colaborări internaționale, intersectoriale și interdisciplinare. Acțiunile Marie Curie vor juca un rol esențial în acest sens, prin sprijinirea schimburilor de personal, care va stimula gândirea prin colaborare, în baza schimbului de cunoștințe internațional și intersectorial care este atât de indispensabil pentru inovarea deschisă. | Provocările societale pe care trebuie să le abordeze cercetătorii cu înaltă calificare și personalul din domeniul inovării nu sunt o problemă exclusiv europeană. Este vorba de provocări internaționale de o mare complexitate și amploare. Cei mai buni cercetători din Europa și din lume trebuie să deruleze colaborări internaționale, intersectoriale și interdisciplinare. Acțiunile Marie Skłodowska-Curie vor juca un rol esențial în acest sens, prin sprijinirea schimburilor de personal, care vor stimula gândirea colaborativă, în baza schimbului de cunoștințe internațional și intersectorial care este atât de indispensabil pentru inovarea deschisă. |
Extinderea mecanismului de cofinanțare al acțiunilor Marie Curie va fi fundamentală pentru mărirea rezervei de talente a Europei. Impactul numeric și structural al acțiunilor Uniunii va crește prin mobilizarea de finanțare regională, națională, internațională și privată, în vederea creării de noi programe și deschiderii programelor existente către formarea, mobilitatea și dezvoltarea carierei internaționale și intersectoriale. Un astfel de mecanism va crea legături mai strânse între eforturile din domeniile învățământului și cercetării la nivel național și la nivelul Uniunii. | Extinderea mecanismului de cofinanțare al acțiunilor Marie Skłodowska-Curie va fi fundamentală pentru mărirea rezervei de talente a Europei. Impactul numeric și structural al acțiunilor Uniunii va crește prin mobilizarea de finanțare regională, națională, internațională, publică și privată, în vederea creării de noi programe cu obiective similare și complementare și deschiderii programelor existente către formarea, mobilitatea și dezvoltarea carierei internaționale și intersectoriale. Un astfel de mecanism va crea legături mai strânse între eforturile din domeniile învățământului și cercetării la nivel național și la nivelul Uniunii. |
Toate activitățile înscrise în cadrul acestei provocări vor contribui la crearea unui nou mod de gândire în Europa, care este esențial pentru creativitate și inovare. Măsurile de finanțare Marie Curie vor consolida punerea în comun a resurselor în Europa și, astfel, vor conduce la îmbunătățirea coordonării și gestionării formării, mobilității și dezvoltării carierei cercetătorilor. Aceste măsuri vor contribui la realizarea obiectivelor de politică menționate în „O Uniune a inovării”, „Tineretul în mișcare” și „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” și vor fi esențiale pentru transformarea în realitate a Spațiului european de cercetare. | Toate activitățile înscrise în cadrul acestei provocări vor contribui la crearea unui nou mod de gândire în Europa, care este esențial pentru creativitate și inovare. Măsurile de finanțare Marie Skłodowska-Curie vor consolida punerea în comun a resurselor în Europa și, astfel, vor conduce la îmbunătățirea coordonării și gestionării formării, mobilității și dezvoltării carierei cercetătorilor. Aceste măsuri vor contribui la realizarea obiectivelor de politică menționate în „O Uniune a inovării”, „Tineretul în mișcare” și „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” și vor fi esențiale pentru transformarea în realitate a Spațiului european de cercetare. |
Amendamentul 123
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
3.3. Linii generale ale activităților | 3.3. Linii generale ale activităților |
(a) Stimularea de noi competențe prin formarea inițială de nivel excelent a cercetătorilor | (a) Stimularea de noi competențe prin formarea inițială de nivel excelent a cercetătorilor |
Obiectivul este formarea unei noi generații de cercetători creativi și inovatori, capabili să transforme cunoștințele științifice și ideile în produse și servicii în beneficiul economic și social al Uniunii. | Obiectivul este formarea unei noi generații de cercetători creativi și inovatori, capabili să transforme cunoștințele științifice și ideile în produse și servicii în beneficiul economic și social al Uniunii. |
Activitățile esențiale sunt asigurarea formării inovatoare de nivel excelent a cercetătorilor aflați la început de carieră, la nivel postuniversitar, prin intermediul proiectelor interdisciplinare sau al programelor de doctorat în care să fie implicate universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice din diferite țări. În acest mod se vor îmbunătăți perspectivele de carieră ale tinerilor cercetători absolvenți de studii post-universitare, atât în sectorul public, cât și în cel privat. | Activitățile esențiale sunt asigurarea formării inovatoare de nivel excelent a cercetătorilor aflați la început de carieră, la nivel postuniversitar, prin intermediul proiectelor interdisciplinare, al programelor de mentorat pentru schimburi de cunoștințe și de experiență între cercetători sau al programelor de doctorat care să le permită cercetătorilor să își dezvolte programul de cercetare și în care să fie implicate universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice din diferite țări. În acest mod se vor dezvolta și se vor îmbunătăți perspectivele de carieră ale tinerilor cercetători absolvenți de studii post-universitare, atât în sectorul public, cât și în cel privat. |
(b) Cultivarea excelenței prin intermediul mobilității transfrontaliere și intersectoriale | (b) Cultivarea excelenței prin intermediul mobilității transfrontaliere și intersectoriale |
Obiectivul este sporirea potențialului creator și inovator al cercetătorilor cu experiență la toate nivelurile de carieră, prin crearea de oportunități pentru mobilitatea transfrontalieră și intersectorială. | Obiectivul este sporirea potențialului creator și inovator al cercetătorilor cu experiență la toate nivelurile de carieră, prin crearea de oportunități pentru mobilitatea transfrontalieră și intersectorială. |
Activitățile esențiale sunt încurajarea cercetătorilor cu experiență să își extindă sau să își aprofundeze competențele prin intermediul mobilității, oferindu-le oportunități de carieră atractive în universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice în Europa și dincolo de granițele acesteia. Sunt sprijinite totodată oportunitățile de redemarare a carierei de cercetare în urma unei întreruperi. | Activitățile esențiale sunt încurajarea cercetătorilor cu experiență să își extindă sau să își aprofundeze competențele prin intermediul mobilității, oferindu-le oportunități de carieră atractive în universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice în Europa și dincolo de granițele acesteia, oferind cercetătorilor oportunitatea de a fi formați și de a-și spori cunoștințele într-o instituție de cercetare de nivel înalt dintr-o țară terță și salutând revenirea lor în Europa în cazul în care aleg să se întoarcă. Sunt sprijinite totodată oportunitățile de redemarare a carierei de cercetare în urma unei întreruperi. Pentru a spori capacitatea de inovare în sectorul privat, se acordă atenție și mobilității transsectoriale. |
(c) Stimularea inovării prin intermediul schimburilor transversale de cunoștințe | (c) Stimularea inovării prin intermediul schimburilor transversale de cunoștințe |
Obiectivul este consolidarea colaborării transfrontaliere și intersectoriale internaționale în domeniul cercetării și inovării, prin intermediul schimburilor de personal din domeniul cercetării și inovării, pentru a putea face față mai bine provocărilor mondiale. | Obiectivul este consolidarea colaborării transfrontaliere și intersectoriale internaționale în domeniul cercetării și inovării, prin intermediul schimburilor de personal din domeniul cercetării și inovării, pentru a putea face față mai bine provocărilor mondiale. |
Activitățile esențiale sunt sprijinirea schimburilor pe termen scurt de personal din domeniul cercetării și inovării între un parteneriat de universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice, atât în Europa, cât și la nivel mondial. Se va include promovarea cooperării cu țările terțe. | Activitățile esențiale sunt sprijinirea schimburilor de personal din domeniul cercetării și inovării între un parteneriat de universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice, atât în Europa, cât și la nivel mondial. Se va include promovarea cooperării cu țările terțe. |
(d) Creșterea impactului structural prin cofinanțarea activităților | (d) Creșterea impactului structural prin cofinanțarea activităților |
Obiectivul este, prin mobilizarea fondurilor suplimentare, sporirea impactului numeric și structural al acțiunilor Marie Curie și promovarea excelenței la nivel național în cadrul formării, mobilității și dezvoltării carierei cercetătorilor. | Obiectivul este, prin mobilizarea fondurilor suplimentare, sporirea impactului numeric și structural al acțiunilor Marie Skłodowska-Curie și promovarea excelenței la nivel național în cadrul formării, mobilității și dezvoltării carierei cercetătorilor. |
Activitățile esențiale sunt de încurajare, prin intermediul unui mecanism de cofinanțare, a organizațiilor regionale, naționale și internaționale să creeze noi programe și să le deschidă pe cele existente către formarea, mobilitatea și dezvoltarea carierei atât în context internațional, cât și intersectorial. În acest mod se va favoriza creșterea calității activităților de formare în domeniul cercetării în Europa pentru toate etapele carierei, inclusiv la nivel de doctorat, se va încuraja libera circulație a cercetătorilor și a cunoștințelor științifice în Europa, se vor promova carierele atractive în domeniul cercetării prin asigurarea recrutării deschise și a unor condiții de lucru atractive și se va sprijini cooperarea în domeniul cercetării și al inovării între universități, instituții de cercetare și întreprinderi, precum și cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale. | Activitățile esențiale sunt de încurajare, prin intermediul unui mecanism de cofinanțare, a organizațiilor regionale, naționale și internaționale să creeze noi programe și să le adapteze pe cele existente către formarea, mobilitatea și dezvoltarea carierei atât în context internațional, cât și intersectorial. În acest mod se va favoriza creșterea calității activităților de formare în domeniul cercetării în Europa pentru toate etapele carierei, inclusiv la nivel de doctorat, se va încuraja libera circulație a cercetătorilor și a cunoștințelor științifice în Europa, se vor promova carierele atractive în domeniul cercetării prin asigurarea recrutării deschise și a unor condiții de lucru atractive și se va sprijini cooperarea în domeniul cercetării și al inovării între universități, instituții de cercetare și întreprinderi, precum și cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale. Ar trebui să se acorde atenție excelenței și egalității. |
(e) Sprijin specific și acțiuni de politică | (e) Sprijin specific și acțiuni de politică |
Obiectivele sunt monitorizarea progreselor înregistrate, identificarea lacunelor în acțiunile Marie Curie și sporirea impactului acestora. În acest context, se vor dezvolta indicatori și se vor analiza datele referitoare la mobilitatea, competențele și carierele cercetătorilor, încercându-se realizarea de sinergii și a unei coordonări strânse cu acțiunile de sprijinire a politicilor referitoare la cercetători, angajatorii și finanțatorii acestora, desfășurate în cadrul obiectivului specific „Societățile favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Activitatea vizează în continuare sensibilizarea în privința importanței și atractivității unei cariere în domeniul cercetării și diseminarea rezultatelor cercetării și inovării înregistrate de activitățile finanțate în cadrul acțiunilor Marie Curie. | Obiectivele sunt monitorizarea progreselor înregistrate, identificarea lacunelor și barierelor în acțiunile Marie Skłodowska-Curie și sporirea impactului acestora. În acest context, se vor dezvolta indicatori și se vor analiza datele referitoare la mobilitatea, competențele, carierele și egalitatea de gen ale cercetătorilor, încercându-se realizarea de sinergii și a unei coordonări strânse cu acțiunile de sprijinire a politicilor referitoare la cercetători, angajatorii și finanțatorii acestora desfășurate în cadrul provocării transversale „Știința în folosul societății și cu participarea ei”. Activitatea vizează în continuare sensibilizarea în privința importanței și atractivității unei cariere în domeniul cercetării și diseminarea rezultatelor cercetării și inovării înregistrate de activitățile finanțate în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie. Sunt incluse și măsuri specifice menite să elimine barierele care împiedică dezvoltarea carierei, inclusiv în cazul celor care și-au întrerupt cariera. |
Amendamentul 124
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
4. Infrastructurile de cercetare | 4. Infrastructurile de cercetare |
4.1 Obiectiv specific | 4.1 Obiectiv specific |
Obiectivul specific este înzestrarea Europei cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială, care să fie accesibile tuturor cercetătorilor din Europa și din lume și care să valorifice pe deplin potențialul progreselor științifice și al inovației. | Obiectivul specific este înzestrarea Europei cu infrastructuri de cercetare de anvergură mondială, care să fie accesibile tuturor cercetătorilor din Europa și din lume și care să valorifice pe deplin potențialul progreselor științifice și al inovației. |
Infrastructurile de cercetare sunt principalii factori determinanți ai competitivității Europei în toate domeniile științifice și sunt esențiale pentru inovarea axată pe știință. În multe domenii, cercetarea nu este posibilă fără a avea acces la supercalculatoare, surse de radiație pentru materiale noi, camere curate pentru nanotehnologii, baze de date pentru genomică și științele sociale, observatoare pentru științele Pământului, rețele în bandă largă pentru transferul de date etc. Infrastructurile de cercetare sunt necesare pentru desfășurarea activității de cercetare necesare în vederea soluționării marilor provocări societale – energie, schimbări climatice, bioeconomie, precum și sănătatea și bunăstarea de-a lungul vieții pentru toți. Aceste infrastructuri propulsează colaborarea transfrontalieră și interdisciplinară și creează un spațiu european deschis și coerent al cercetării on-line. Infrastructurile de cercetare promovează mobilitatea persoanelor și a ideilor, reunesc cei mai buni oameni de știință din Europa și din lume și consolidează educația științifică. Favorizează excelența în comunitățile europene ale cercetării și inovării și pot fi instrumente extraordinare de promovare a științei pentru societate în general. | Infrastructurile de cercetare sunt principalii factori determinanți ai competitivității Europei în toate domeniile științifice și sunt esențiale pentru inovarea axată pe știință. În multe domenii, cercetarea nu este posibilă fără a avea acces la supercalculatoare, echipamente de analiză, surse de radiație pentru materiale noi, camere curate și metrologie avansată pentru nanotehnologii, laboratoare dotate special pentru cercetări biologice și medicale, baze de date pentru genomică și științele sociale, observatoare și senzori pentru științele Pământului și mediu, rețele în bandă largă de mare viteză pentru transferul de date etc. Infrastructurile de cercetare sunt necesare pentru desfășurarea activității de cercetare necesare în vederea soluționării marilor provocări societale – energie, schimbări climatice, bioeconomie, precum și sănătatea și bunăstarea de-a lungul vieții pentru toți, printre altele. Aceste infrastructuri propulsează colaborarea transfrontalieră și interdisciplinară și creează un spațiu european deschis și coerent al cercetării on-line. Infrastructurile de cercetare promovează mobilitatea persoanelor și a ideilor, reunesc cei mai buni oameni de știință din Europa și din lume și consolidează educația științifică. Construirea acestora obligă cercetătorii și întreprinderile inovatoare să dezvolte tehnologii de vârf. În felul acesta, ei consolidează industria inovatoare în domeniul tehnologiilor de vârf din Europa. Favorizează excelența în comunitățile europene ale cercetării și inovării și pot fi instrumente extraordinare de promovare a științei pentru societate în general. |
Dacă dorește ca cercetarea sa să rămână de nivel mondial, Europa trebuie să stabilească o bază stabilă și adecvată pentru construirea, întreținerea și exploatarea infrastructurilor de cercetare. Acest lucru necesită o cooperare amplă și eficientă între Uniune și finanțatorii naționali și regionali, precum și crearea de legături puternice cu politica de coeziune în vederea asigurării sinergiilor și a unei abordări coerente. | Dacă dorește ca cercetarea sa să rămână de nivel mondial, Europa trebuie să stabilească o bază stabilă și adecvată pentru construirea, întreținerea și exploatarea infrastructurilor de cercetare și să le selecteze și să le clasifice pe baza criteriilor în materie de valoare adăugată a UE, relevanță și calitate. Acest lucru necesită o cooperare amplă și eficientă între Uniune și finanțatorii naționali și regionali, precum și crearea de legături puternice cu politica de coeziune în vederea asigurării sinergiilor și a unei abordări coerente. |
Acest obiectiv specific abordează un angajament de bază al inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”, care evidențiază rolul crucial jucat de infrastructurile de cercetare de nivel mondial pentru a face posibile cercetarea și inovarea revoluționare. Inițiativa subliniază nevoia de a pune în comun resursele din întreaga Europă și, în anumite cazuri, de la nivel mondial, în vederea construirii și exploatării infrastructurilor de cercetare. De asemenea, inițiativa emblematică O Agendă digitală pentru Europa subliniază necesitatea consolidării infrastructurilor electronice ale Europei și importanța dezvoltării unor centre de inovare, pentru realizarea atuului Europei în materie de inovare. | Acest obiectiv specific abordează un angajament de bază al inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”, care evidențiază rolul crucial jucat de infrastructurile de cercetare de nivel mondial pentru a face posibile cercetarea și inovarea revoluționare. Inițiativa subliniază nevoia de a pune în comun resursele din întreaga Europă și, în anumite cazuri, de la nivel mondial, în vederea construirii și exploatării acestor infrastructuri de cercetare. De asemenea, inițiativa emblematică O Agendă digitală pentru Europa subliniază necesitatea consolidării infrastructurilor electronice ale Europei și importanța dezvoltării unor centre de inovare, pentru realizarea atuului Europei în materie de inovare. |
4.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii | 4.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii |
Infrastructurile de cercetare performante devin tot mai complexe și mai costisitoare, necesitând adesea integrarea diferitelor echipamente, servicii și surse de date, precum și o amplă colaborare transnațională. Nicio țară nu dispune de suficiente resurse pentru a finanța toate infrastructurile de cercetare de care are nevoie. Abordarea europeană cu privire la infrastructurile de cercetare a înregistrat progrese remarcabile în ultimii ani prin punerea în aplicare a foii de parcurs a ESFRI privind infrastructurile, prin integrarea și deschiderea instalațiilor de cercetare naționale și prin dezvoltarea infrastructurilor electronice care stau la baza Spațiului european de cercetare digital. Rețelele de infrastructuri de cercetare din Europa își consolidează baza de capital uman, oferind formare de nivel mondial unei noi generații de cercetători și ingineri și promovând colaborarea interdisciplinară. | Infrastructurile de cercetare performante devin tot mai complexe și mai costisitoare, necesitând adesea integrarea diferitelor echipamente, servicii și surse de date, precum și o amplă colaborare transnațională. Nicio țară nu dispune de suficiente resurse pentru a finanța toate infrastructurile de cercetare de care are nevoie. Abordarea europeană cu privire la infrastructurile de cercetare a înregistrat progrese remarcabile în ultimii ani prin punerea în aplicare a foii de parcurs a ESFRI privind infrastructurile, prin integrarea și deschiderea instalațiilor de cercetare naționale și prin dezvoltarea infrastructurilor electronice care stau la baza unui Spațiu european de cercetare deschis și conectat la nivel digital. Rețelele de infrastructuri de cercetare din Europa își consolidează baza de capital uman, oferind formare de nivel mondial unei noi generații de cercetători și ingineri și promovând colaborarea interdisciplinară. |
Dezvoltarea în continuare și utilizarea pe scară mai largă a infrastructurilor de cercetare la nivelul Uniunii va avea o contribuție semnificativă la dezvoltarea Spațiului european de cercetare. În timp ce rolul statelor membre rămâne central în dezvoltarea și finanțarea infrastructurilor de cercetare, Uniunea deține un rol important în sprijinirea infrastructurii la nivelul Uniunii, promovând dezvoltarea de noi instalații, permițând accesul larg la infrastructurile naționale și europene și garantând faptul că politicile regionale, naționale, europene și internaționale sunt coerente și eficiente. Este necesar nu numai să se evite suprapunerea eforturilor, precum și coordonarea și raționalizarea utilizării infrastructurilor, dar și să se pună în comun resursele, astfel încât Uniunea să poată totodată dobândi și exploata infrastructuri de cercetare la nivel mondial. | Dezvoltarea în continuare și utilizarea pe scară mai largă a celor mai bune infrastructuri de cercetare de la nivel european va avea o contribuție semnificativă la dezvoltarea Spațiului european de cercetare. În timp ce rolul statelor membre rămâne central în dezvoltarea și finanțarea infrastructurilor de cercetare, Uniunea deține un rol important în sprijinirea infrastructurii la nivel european, încurajând, de exemplu, coordonarea infrastructurilor de cercetare europene răspândite, promovând dezvoltarea de noi instalații integrate, permițând și sprijinind accesul larg la infrastructurile naționale și europene și garantând faptul că politicile regionale, naționale, europene și internaționale sunt coerente și eficiente. Este necesar să se evite suprapunerea și fragmentarea eforturilor, să se stimuleze utilizarea coordonată și eficace a infrastructurilor și, atunci când este cazul, să se pună în comun resursele, astfel încât Uniunea să poată totodată dobândi și exploata infrastructuri de cercetare la nivel mondial. |
| TIC transformă domeniul științific, permițând colaborarea la distanță, prelucrarea masivă a datelor, experimentele in silico și accesul la resurse aflate la distanță. În consecință, cercetarea devine într-o măsură din ce în ce mai mare transnațională și interdisciplinară, ceea ce necesită utilizarea unor infrastructuri TIC care să fie supranaționale, ca și știința însăși. Este deci oportun ca un procentaj semnificativ din bugetul alocat acestui obiectiv specific să fie destinat pentru cercetarea și inovarea în domeniul infrastructurilor electronice. |
Creșterile eficienței de scară și de gamă realizate de o abordare europeană pentru construcția, exploatarea și administrarea infrastructurilor de cercetare, inclusiv a infrastructurilor electronic, vor contribui în mod semnificativ la promovarea potențialului de cercetare și inovare al Europei. | Creșterile eficienței de scară și de gamă realizate de o abordare europeană pentru construcția, exploatarea și administrarea infrastructurilor de cercetare, inclusiv a infrastructurilor electronice, vor contribui în mod semnificativ la promovarea potențialului de cercetare și inovare al Europei și vor spori competitivitatea Uniunii la nivel internațional. |
4.3. Linii generale ale activităților | 4.3. Linii generale ale activităților |
Activitățile au ca obiectiv dezvoltarea infrastructurilor europene de cercetare în perspectiva anului 2020 și ulterior, promovarea potențialului lor de inovare și a capitalului uman și consolidarea politicii europene a infrastructurilor de cercetare. | Activitățile au ca obiectiv dezvoltarea infrastructurilor europene de cercetare în perspectiva anului 2020 și ulterior, promovarea potențialului lor de inovare și a resurselor umane și consolidarea politicii europene a infrastructurilor de cercetare. |
(a ) Dezvoltarea infrastructurilor europene de cercetare în perspectiva anului 2020 și ulterior | (a ) Dezvoltarea infrastructurilor europene de cercetare în perspectiva anului 2020 și ulterior |
Obiectivele sunt asigurarea punerii în aplicare și funcționarea ESFRI și a altor infrastructuri de cercetare de nivel mondial, inclusiv dezvoltarea instalațiilor pentru parteneri regionali; integrarea și accesul la infrastructurile naționale de cercetare și dezvoltarea, punerea în aplicare și exploatarea infrastructurilor electronice. | Obiectivele sunt asigurarea punerii în aplicare și funcționarea ESFRI și a altor infrastructuri de cercetare de nivel mondial și asigurarea accesului transnațional la acestea, inclusiv dezvoltarea unor instalații excelente de interes european pentru partenerii regionali, precum și accesul transnațional la infrastructuri europene de cercetare de nivel mondial; integrarea și accesul transnațional la infrastructurile naționale de cercetare și dezvoltarea, punerea în aplicare și exploatarea infrastructurilor electronice, pentru a asigura calitatea de lider mondial în domeniul rețelelor, al tehnologiilor de calcul electronic și al datelor științifice. |
(b) Promovarea potențialului de inovare și a capitalului uman al infrastructurilor de cercetare | (b) Promovarea potențialului de inovare și a capitalului uman al infrastructurilor de cercetare |
Obiectivele sunt încurajarea infrastructurilor de cercetare să aibă rol de pionierat în privința adoptării tehnologiei, să promoveze parteneriatele cu întreprinderile în domeniul cercetării și dezvoltării, pentru a facilita utilizarea industrială a infrastructurilor de cercetare și pentru a stimula crearea de centre de inovare. Această activitate sprijină, de asemenea, formarea și/sau schimburile de personal care gestionează și exploatează infrastructurile de cercetare. | Obiectivele sunt încurajarea infrastructurilor de cercetare să își asume un rol de pionierat în privința adoptării sau dezvoltării tehnologiei de vârf, să promoveze parteneriatele cu întreprinderile în domeniul cercetării și dezvoltării, pentru a facilita utilizarea industrială a infrastructurilor de cercetare și pentru a stimula crearea de centre de inovare. Această activitate sprijină, de asemenea, educația și formarea și/sau schimburile de personal care utilizează, gestionează și exploatează infrastructurile de cercetare, inclusiv un sistem de detașare pentru personalul de conducere și managerii de proiecte. |
(c) Consolidarea politicii europene privind infrastructura de cercetare și a cooperării internaționale | (c) Consolidarea politicii europene privind infrastructura de cercetare și a cooperării internaționale |
Obiectivul este sprijinirea parteneriatelor între responsabilii politici și organismele de finanțare relevante, inventarierea și monitorizarea instrumentelor de luare a deciziilor și, de asemenea, a activităților de cooperare internațională. | Obiectivul este sprijinirea parteneriatelor între responsabilii politici și organismele de finanțare relevante, inventarierea și monitorizarea instrumentelor de luare a deciziilor și, de asemenea, a activităților de cooperare internațională. Infrastructurile europene de cercetare sunt sprijinite în activitățile lor de colaborare internațională și sunt consultate în procesul elaborării strategiei europene de cooperare internațională în domeniul cercetării. |
A doua și a treia activitate sunt derulate în cadrul unei acțiuni specifice și, dacă este cazul, în cadrul primei activități. | A doua și a treia activitate sunt derulate în cadrul unei acțiuni specifice și, dacă este cazul, în cadrul primei activități. |
Amendamentul 125
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 4 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| 4a. RĂSPÂNDIREA EXCELENȚEI ȘI EXTINDEREA PARTICIPĂRII |
| 4a.1. Obiectiv specific |
| Obiectivul specific constă în valorificarea deplină a potențialului rezervei de talente a Europei și în asigurarea maximizării și a distribuirii echitabile a beneficiilor unei economii bazate pe inovare în întreaga Uniune în conformitate cu principiul excelenței. |
| Referindu-se la obiectivele politicii de cercetare și dezvoltare tehnologică a Uniunii, la articolul 179 alineatul (2) din TFUE se menționează clar că Uniunea „încurajează în întreaga Uniune întreprinderile, inclusiv cele mici și mijlocii, centrele de cercetare și universitățile în eforturile lor de cercetare și dezvoltare tehnologică de înaltă calitate”. |
| Într-adevăr, asigurarea răspândirii ample a activităților din domeniul cercetării și inovării constituie de mult timp un obiectiv politic important al Uniunii. Cu toate acestea, în pofida tendinței recente de convergență a performanțelor țărilor în materie de inovare, încă se observă diferențe accentuate între țările UE-27, după cum arată tabloul de bord al Uniunii inovării 2011. Totodată, impunând restricții bugetare la nivel național, actuala criză financiară amenință să mărească discrepanța dintre „liderii în domeniul inovării” și „inovatorii modești”. |
| 4a.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii |
| Pentru a evolua în direcția unei societăți sustenabile, inteligente și favorabile incluziunii, Europa trebuie să utilizeze în mod optim inteligența disponibilă în Uniune și să deblocheze potențialul nevalorificat de cercetare și inovare. Aceasta este o adevărată provocare europeană, decisivă pentru competitivitatea noastră internațională, care nu poate fi soluționată exclusiv de statele membre. |
| Prin stimularea și conectarea rezervelor de excelență, activitățile propuse vor contribui la consolidarea Spațiului european de cercetare. |
| 4a.3. Linii generale ale activităților |
| Pentru a asigura eficiența finanțării pentru cercetare și inovare, Programul Orizont 2020 trebuie să fie deschis unei game largi de participanți, inclusiv celor noi, și să se asigure că excelența prevalează în toate cazurile, oferind cercetătorilor și inovatorilor din toată Europa posibilitatea de a beneficia de instrumentele, rețelele și finanțarea aferente Programului Orizont 2020, inclusiv de activitățile EIT și ale comunităților sale de cunoaștere și inovare. |
| În acest context, măsurile vor avea ca scop exploatarea la maximum a rezervei de talente a Europei și optimizarea, în acest mod, a impactului economic și social al cercetării și al inovării, fiind diferite, dar complementare în ceea ce privește politicile și acțiunile fondurilor politicii de coeziune. |
| Aceste măsuri includ: |
| Măsuri de înfrățire și de creare de rețele |
| (a) realizarea de legături între centrele de excelență emergente din statele membre și regiunile cu performanțe inferioare în domeniul inovării și liderii internaționali în acest domeniu din restul Europei; |
| (b) lansarea unei competiții pentru înființarea de centre de cercetare competitive pe plan internațional în regiunile cu performanțe inferioare în domeniul inovării pe baza priorităților identificate în strategiilor lor regionale de specializare inteligentă: la această competiție ar trebui să participe echipe în cadrul cărora să fie reprezentate o regiune inovatoare, dar totuși cu performanțe inferioare în acest domeniu, și un centru de excelență recunoscut pe plan internațional din restul Europei; |
| (c) instituirea „catedrelor SEC” pentru a atrage cadre universitare renumite către instituții având un potențial clar pentru excelență în cercetare, cu scopul de a ajuta instituțiile respective să valorifice pe deplin acest potențial și a crea astfel condiții de egalitate pentru cercetare și inovare în Spațiul european de cercetare; |
| (d) acordarea de „granturi de revenire” cercetătorilor de nivel excelent care lucrează actualmente în afara Europei și doresc să lucreze în Europa sau cercetătorilor care lucrează deja în Europa și doresc să se mute într-o regiune mai puțin dezvoltată; |
| (e) sprijinirea acordurilor complementare semnate de organizațiile care beneficiază de proiectele de cercetare colaborativă cu alte entități și organizații înființate îndeosebi în alte țări decât cele implicate direct în proiect, având ca obiectiv specific facilitarea posibilităților de formare, și anume posturi la nivel de doctorat și postdoctorat; |
| (f) consolidarea rețelelor de succes menite să creeze rețele instituționale de înaltă calitate în domeniul cercetării și inovării. Se va acorda o atenție deosebită cadrului COST în vederea promovării activităților de identificare și conectare a zonelor de excelență (comunități științifice de înaltă calitate și tineri cercetători) din întreaga Europă; |
| (g) dezvoltarea de mecanisme specifice de formare privind participarea la Programul Orizont 2020, prin valorificarea deplină a rețelelor existente, precum punctele de contact naționale; |
| (h) crearea unui spațiu comercial virtual pentru promovarea proprietății intelectuale, în vederea reunirii proprietarilor și utilizatorilor drepturilor de proprietate intelectuală. |
| Creare de sinergii cu fondurile structurale |
| (a) acordarea unui „calificativ de excelență” propunerilor de proiecte SEC, Marie Sklodowska-Curie sau propunerilor de proiecte în colaborare evaluate pozitiv care nu au reușit să obțină finanțare din cauza limitărilor bugetare, precum și proiectelor finalizate, pentru a facilita finanțarea acțiunilor ulterioare din surse naționale, regionale sau private; |
| (b) sprijinirea elaborării de strategii de specializare inteligentă și a monitorizării lor. Va fi elaborat un mecanism de sprijin al politicilor, iar învățarea politicilor la nivel regional va fi facilitată prin evaluarea internațională inter pares și schimbul de bune practici. |
Amendamentul 126
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – paragrafele 1 - 20
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
1. Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale | 1. Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale |
Obiectivul specific este de a menține și consolida poziția de lider la nivel mondial în domeniul tehnologiilor generice și cercetarea și inovarea în domeniul spațial, care susțin competitivitatea industrială într-o serie de industrii și sectoare noi și emergente. | Obiectivul specific este de a menține și consolida poziția de lider la nivel mondial, prin cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor generice și în domeniul spațial, care susțin competitivitatea industrială într-o serie de industrii și sectoare noi și emergente. |
Mediul de afaceri la nivel mondial se schimbă rapid, iar obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ridică provocări și oferă oportunități industriei europene. Europa trebuie să accelereze inovarea, transformarea cunoștințelor generate pentru a susține și a îmbunătăți produsele, serviciile și piețele existente, precum și pentru a crea altele noi. Inovarea ar trebui exploatată în sensul cel mai larg, mergând dincolo de tehnologie, pentru a include aspectele antreprenoriale, organizaționale și sociale. | Mediul de afaceri la nivel mondial se schimbă rapid, iar obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ridică provocări și oferă oportunități industriei europene. Europa trebuie să accelereze inovarea, transformând cunoștințelor generate pentru a susține și a îmbunătăți calitatea și sustenabilitatea produselor, serviciilor și piețelor existente, precum și pentru a crea altele noi. Inovarea ar trebui exploatată în sensul cel mai larg, mergând dincolo de tehnologie, pentru a include aspectele antreprenoriale, organizaționale, sociale și de securitate. |
Pentru a se afla în fruntea concurenței la nivel mondial cu o bază tehnologică și capacități industriale puternice, este necesară creșterea investițiilor strategice în cercetare, dezvoltare, validare și testare în domeniile tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), nanotehnologiilor, materialelor avansate, biotechnologiei, fabricării și prelucrării avansate și în domeniul spațial. | Pentru a se afla în fruntea concurenței la nivel mondial cu o bază tehnologică și capacități industriale puternice, este necesară creșterea investițiilor strategice în cercetare, dezvoltare, validare și testare în domeniile tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), nanotehnologiilor, materialelor avansate, biotechnologiei, fabricării și prelucrării avansate și în domeniul spațial. |
Deținerea și utilizarea cu succes a tehnologiilor generice de către industria europeană reprezintă un factor cheie în consolidarea productivității și a capacității de inovare ale Europei și în a se asigura că Europa dispune de o economie avansată, durabilă și competitivă, că deține poziția de lider în sectoarele aplicării tehnologiilor înalte și că are capacitatea de a dezvolta soluții eficace pentru provocările societale. Caracteristica de a se propaga rapid a unor astfel de activități poate stimula progresul în continuare prin invenții și aplicații complementare, asigurându-se astfel un randament mai sporit al investițiilor în tehnologiile respective decât în oricare alt domeniu. | Deținerea și utilizarea cu succes a tehnologiilor generice de către industria europeană reprezintă un factor-cheie în consolidarea productivității și a capacității de inovare ale Europei și în a se asigura că Europa dispune de o economie avansată, durabilă și competitivă, că deține poziția de lider în sectoarele aplicării tehnologiilor înalte și că are capacitatea de a dezvolta soluții eficace și sustenabile pentru provocările societale. Caracteristica de a se propaga rapid a unor astfel de activități poate stimula progresul în continuare prin invenții și aplicații complementare, asigurându-se astfel un randament mai sporit al investițiilor în tehnologiile respective decât în oricare alt domeniu. Dezvoltarea unor întreprinderi provenind din proiecte de cercetare este sprijinită prin instrumente flexibile, precum cererile deschise de propuneri. |
Aceste activități vor contribui la îndeplinirea obiectivelor inițiativelor emblematice ale Strategiei „Europa 2020” privind o Uniune a inovării, o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, o politică industrială adaptată erei globalizării și o agendă digitală pentru Europa, precum și la îndeplinirea obiectivelor politicii în domeniul spațial a Uniunii. | Aceste activități vor contribui la îndeplinirea obiectivelor inițiativelor emblematice ale Strategiei „Europa 2020” privind o Uniune a inovării, o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, o politică industrială adaptată erei globalizării și o agendă digitală pentru Europa precum și la îndeplinirea obiectivelor Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene și ale politicii în domeniul spațial a Uniunii. |
Complementaritatea cu alte activități în cadrul programului Orizont 2020 | Complementaritatea cu alte activități în cadrul programului Orizont 2020 |
Activitățile din cadrul componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” se vor baza în primul rând pe agenda privind cercetarea și inovarea definite de sectorul industrial și mediul de afaceri împreună cu comunitatea de cercetare și se concentrează în mare măsură pe stimularea investițiilor în sectorul privat. | Activitățile din cadrul componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” se vor baza în primul rând pe agenda privind cercetarea și inovarea definite de sectorul industrial, de mediul de afaceri și de IMM-uri împreună cu comunitatea de cercetare. Activitățile vor avea ca scop nu numai tratarea nevoilor și preocupărilor comune dintr-un anumit sector, ci și sprijinirea realizării obiectivelor de politică din sectoarele specifice în cauză. Activitățile se vor concentra în mare măsură pe stimularea investițiilor în sectorul privat și a inovării. |
Integrarea tehnologiilor generice în soluții pentru provocările societale va fi sprijinită împreună cu provocările relevante. Aplicațiile tehnologiilor generice care nu intră în sfera provocărilor societale, dar care sunt importante pentru consolidarea competitivității industriei europene, vor fi sprijinite în cadrul componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale”. | Integrarea tehnologiilor generice în soluții pentru provocările societale va fi sprijinită împreună cu provocările relevante. Aplicațiile tehnologiilor generice care nu intră în sfera provocărilor societale, dar care sunt importante pentru consolidarea competitivității industriei europene vor fi sprijinite în cadrul componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale”. |
O abordare comună | O abordare comună |
Abordarea va include atât activitățile incluse în agendă, cât și domenii mai deschise pentru promovarea proiectelor și soluțiilor revoluționare. Se va pune accentul pe cercetare și dezvoltare, pe programe pilot de anvergură și pe activități demonstrative, pe bancuri de testare și laboratoare vii (living labs) și pe crearea de prototipuri și validarea de produse în liniile pilot. Activitățile vor fi concepute pentru a crește competitivitatea industrială, stimulând sectorul industrial, și în special IMM-urile, să facă mai multe investiții în cercetare și inovare. | Abordarea va include atât activitățile incluse în agendă, cât și domenii mai deschise pentru promovarea proiectelor și soluțiilor revoluționare. Se va pune accentul pe cercetare și dezvoltare și pe activități de inovare în stadiile precomercial și precompetitiv, printre care activități demonstrative, bancuri de testare și laboratoare vii (living labs), crearea de prototipuri și validarea de produse în liniile-pilot. Activitățile vor fi concepute pentru a crește competitivitatea industrială, stimulând sectorul industrial să sporească investițiile în cercetare și inovare. Activitățile vor sprijini în special IMM-urile să investească și să aibă un acces mai bun la activitățile de cercetare și inovare. Se va pune accent pe proiectele la scară mică și medie. Activitățile ulterioare imediate aferente proiectelor precum lansarea de proiecte-pilot, demonstrarea și adoptarea vor fi sprijinite prin instrumente flexibile, cum ar fi cererile deschise de propuneri. |
Un element major al componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” îl reprezintă tehnologiile generice esențiale (TGE), și anume micro- și nanoelectronica, fotonica, nanotehnologiile, biotehnologiile, materialele avansate și sistemele de producție avansate. Aceste tehnologii multidisciplinare care necesită cunoștințe avansate și investiții masive de capital privesc diverse sectoare, oferind premisele unui avantaj concurențial semnificativ pentru industria europeană. O abordare integrată care promovează combinarea, convergența și efectul de multiplicare pe orizontală a TGE în diferite cicluri de inovare și lanțuri valorice, poate produce rezultate de cercetare promițătoare și deschide calea unor noi tehnologii, produse, servicii și aplicații noi industriale (de exemplu, în domeniul spațial, transport, mediu, sănătate etc. Numeroasele interacțiuni ale TGE și ale tehnologiilor generice vor fi exploatate, prin urmare, într-o manieră flexibilă, ca o sursă importantă de inovare. Aceasta va completa sprijinul acordat cercetării și inovării în materie de TGE care ar putea fi furnizat de autoritățile naționale sau regionale prin fondurile pentru politica de coeziune în cadrul unor strategii de specializare inteligentă. | Un element major al componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” îl reprezintă tehnologiile generice esențiale (TGE), și anume micro- și nanoelectronica, fotonica, nanotehnologiile, biotehnologiile, materialele avansate și sistemele de producție avansate. Aceste tehnologii multidisciplinare care necesită cunoștințe avansate și investiții masive de capital privesc diverse sectoare, oferind premisele unui avantaj concurențial semnificativ pentru industria europeană și pentru crearea de noi locuri de muncă. O abordare integrată care promovează combinarea, convergența și efectul de multiplicare pe orizontală a TGE în diferite cicluri de inovare și lanțuri valorice, poate produce rezultate de cercetare promițătoare și deschide calea unor noi tehnologii, produse și servicii industriale, precum și aplicații noi și soluții sustenabile (de exemplu, în domeniul spațial, transport, mediu, sănătate, agricultură etc.). Numeroasele interacțiuni ale TGE și ale tehnologiilor generice vor fi exploatate, prin urmare, într-o manieră flexibilă, ca o sursă importantă de inovare. Aceasta va completa sprijinul acordat cercetării și inovării în materie de TGE care ar putea fi furnizat de autoritățile naționale sau regionale prin fondurile pentru politica de coeziune în cadrul unor strategii de specializare inteligentă. |
Pentru toate tehnologiile generice și industriale, inclusiv TGE, un obiectiv major îl va reprezenta promovarea interacțiunilor între tehnologii, precum și cu aplicațiile în domeniul provocărilor societale. De acest lucru se va ține seama pe deplin în elaborarea și implementarea a agendelor și priorităților. Acest lucru necesită implicarea totală a părților interesate care reprezintă diversele perspective în stabilirea priorităților și în implementare. În anumite cazuri, acest lucru va necesita, de asemenea, acțiuni finanțate în comun în cadrul componentei tehnologii generice și industriale și a componentei provocări societale, și va include finanțare comună pentru parteneriatele public-privat care urmăresc dezvoltarea de tehnologii și aplicarea acestora în vederea abordării provocărilor societale. | Pentru toate tehnologiile generice și industriale, inclusiv TGE, un obiectiv major îl va reprezenta promovarea interacțiunilor între tehnologii, precum și cu aplicațiile în domeniul provocărilor societale. De acest lucru se va ține seama pe deplin în elaborarea și implementarea a agendelor și priorităților. Acest lucru necesită implicarea totală a tuturor părților interesate care reprezintă diversele perspective în stabilirea priorităților și în implementare. În anumite cazuri, acest lucru va necesita, de asemenea, acțiuni finanțate în comun în cadrul componentei tehnologii generice și industriale și a componentei provocări societale, și va include finanțare comună pentru parteneriatele public-privat care urmăresc dezvoltarea de tehnologii și inovații și aplicarea acestora în vederea abordării provocărilor societale. |
TIC joacă un rol important deoarece includ unele dintre TGE și oferă infrastructurile, tehnologiile și sisteme esențiale și de bază pentru procesele economice și sociale vitale și pentru noi produse și servicii publice și private. Industria europeană trebuie să se mențină în avangarda dezvoltărilor tehnologice în domeniul TIC, unde numeroase tehnologii intră într-o fază nouă de schimbări profunde, ce deschide noi oportunități. | TIC joacă un rol important deoarece includ unele dintre TGE și oferă infrastructurile, tehnologiile și sisteme esențiale și de bază pentru procesele economice și sociale vitale și pentru noi produse și servicii publice și private. Industria europeană trebuie să se mențină în avangarda dezvoltărilor tehnologice în domeniul TIC, unde numeroase tehnologii intră într-o fază nouă de schimbări profunde, ce deschide noi oportunități. |
Spațiul reprezintă un sector care se dezvoltă rapid și oferă informații vitale pentru multe domenii ale societății moderne, care abordează probleme științifice universale și asigură Uniunii statutul său de actor important pe scena internațională. Cercetarea în domeniul spațial cuprinde toate activitățile desfășurate în spațiu, dar în mod curent este fragmentată în programe naționale derulate de anumit număr de state membre ale Uniunii. Coordonarea și investițiile la nivelul Uniunii în cercetarea în domeniul spațial sunt necesare (cf. articolul 189 din TFUE) pentru a menține avantajul concurențial, pentru a proteja infrastructura spațială a Uniunii, cum ar fi Galileo și pentru a susține rolul viitor al Uniunii în domeniul spațial. În plus, serviciile și aplicațiile inovatoare din aval care folosesc informațiile furnizate de sectorul spațial reprezintă o sursă importantă de creștere economică și de creare de locuri de muncă. | Spațiul reprezintă un sector care se dezvoltă rapid și oferă informații vitale pentru multe domenii ale societății moderne, care abordează probleme științifice universale și asigură Uniunii statutul său de actor important pe scena internațională. Cercetarea în domeniul spațial cuprinde toate activitățile desfășurate în spațiu. Coordonarea și investițiile la nivelul Uniunii în cercetarea în domeniul spațial sunt necesare (cf. articolul 189 din TFUE) pentru a menține avantajul concurențial, pentru a proteja infrastructura spațială a Uniunii, cum ar fi Galileo și pentru a susține rolul viitor al Uniunii în domeniul spațial. Acest lucru se va realiza în strânsă cooperare cu Agenția Spațială Europeană și cu agențiile spațiale naționale. În plus, serviciile și aplicațiile inovatoare din aval care folosesc informațiile furnizate de sectorul spațial reprezintă o sursă importantă de creștere economică și de creare de locuri de muncă, iar dezvoltarea lor reprezintă o șansă importantă pentru Uniune. |
Europa poate atinge masa critică prin crearea de parteneriate, clustere și rețele, prin standardizare, promovarea cooperării între diferite discipline științifice și tehnologice și sectoare cu nevoi similare de cercetare și dezvoltare, fapt ce conduce la descoperiri, tehnologii noi și soluții inovatoare. | Europa poate atinge masa critică prin crearea de parteneriate, clustere și rețele, prin standardizare, promovarea cooperării între diferite discipline științifice și tehnologice și sectoare cu nevoi similare de cercetare și dezvoltare, fapt ce conduce la descoperiri, tehnologii noi și soluții inovatoare. |
Elaborarea și implementarea agendelor de cercetare și inovare prin parteneriate public-privat, crearea de legături efective între industrie și mediul academic, efectul de levier al investițiilor suplimentare, accesul la finanțare de risc, standardizarea și sprijinirea achizițiilor înainte de comercializare, precum și a achiziționării de produse și servicii inovatoare sunt toate aspecte esențiale în abordarea competitivității. | Elaborarea și implementarea agendelor de cercetare și inovare prin platforme tehnologice europene, parteneriate public-privat, crearea de legături efective între industrie și mediul academic, efectul de levier al investițiilor suplimentare, accesul la finanțare de risc, standardizarea și sprijinirea achizițiilor înainte de comercializare, precum și a achiziționării de produse și servicii inovatoare sunt toate aspecte esențiale în abordarea competitivității. |
În această privință, sunt, de asemenea, necesare legături puternice cu EIT pentru a promova talentele de vârf în domeniul antreprenorial și pentru a accelera inovarea, reunind cetățeni din diferite țări, discipline și organizații. | În această privință, sunt, de asemenea, necesare legături puternice cu EIT pentru a promova talentele de vârf în domeniul antreprenorial și pentru a accelera inovarea, reunind cetățeni din diferite țări, discipline și organizații. |
Colaborarea la nivelul Uniunii Europene poate sprijini, de asemenea, oportunități comerciale, prin dezvoltarea unor standarde europene sau internaționale pentru produsele, serviciile și tehnologiile noi care apar. Se vor promova activități în sprijinul standardizării și interoperabilității, al siguranței și al activităților de prereglementare. | Colaborarea la nivelul Uniunii Europene va sprijini, de asemenea, oportunități comerciale, prin dezvoltarea unor standarde europene sau internaționale pentru produsele, serviciile și tehnologiile noi care apar. Dezvoltarea unor astfel de standarde, după consultarea actorilor relevanți din domeniul științific și industrial, poate avea un impact pozitiv. Se vor promova activități în sprijinul standardizării și interoperabilității, al siguranței și al activităților de prereglementare. |
Amendamentul 127
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
1.1. Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) | 1.1. Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) |
1.1.1. Obiectivul specific al TIC | 1.1.1. Obiectivul specific al TIC |
În conformitate cu documentul „O agendă digitală pentru Europa”, obiectivul specific al cercetării și inovării (C&I în domeniul TIC este de a permite Europei să dezvolte și să exploateze oportunitățile oferite de progresele TIC în beneficiul cetățenilor săi, al întreprinderilor și al comunităților științifice. | În conformitate cu documentul „O agendă digitală pentru Europa”, obiectivul specific al cercetării și inovării (C&I în domeniul TIC este de a permite Europei să dezvolte și să exploateze oportunitățile oferite de progresele TIC în beneficiul cetățenilor săi, al întreprinderilor și al comunităților științifice. „TIC” cuprinde toate domeniile TIC, inclusiv, printre altele, rețelele fixe, rețelele fără fir, rețelele de fibră optică și rețelele satelitare, suporturile electronice conectate în rețea, sistemele inteligente computerizate și programele integrate, precum și domeniile extinse ale fotonicii, electronicii moleculare, magnetoelectronicii, roboticii, nanoelectronicii și bioelectronicii. |
Fiind cea mai importantă economie mondială, cu cea mai mare cotă din piața TIC mondială, de peste 2 600 de miliarde EUR în prezent, Europa este îndreptățită să nutrească ambiția ca întreprinderile sale, precum și sectorul public, centrele de cercetare și dezvoltare și universitățile sale să se afle în fruntea evoluțiilor din domeniul TIC, să dezvolte noi activități și să investească mai mult în inovările din acest sector. | Fiind cea mai importantă economie mondială, cu cea mai mare cotă din piața TIC mondială, de peste 2 600 de miliarde EUR în prezent, Europa este îndreptățită să nutrească ambiția ca întreprinderile sale, precum și sectorul public, centrele de cercetare și dezvoltare și universitățile sale să se afle în fruntea evoluțiilor din domeniul TIC, să dezvolte noi activități și să investească mai mult în inovările din acest sector. |
Până în 2020, sectorul european al TIC ar trebui să furnizeze cel puțin echivalentul cotei sale deținute pe piața mondială a TIC, care este în prezent de aproximativ o treime. Europa ar trebui, de asemenea, să dezvolte întreprinderile inovatoare în domeniul TIC astfel încât o treime din toate cheltuielile întreprinderilor din domeniul TIC, în prezent de peste 35 de miliarde EUR anual, să fie investite de întreprinderi create în ultimele două decenii. Aceasta ar necesita o creștere considerabilă a investițiilor publice în cercetare și dezvoltare din domeniul TIC într-un mod care să atragă investițiile private, în vederea atingerii obiectivului de dublare a investițiilor în următorul deceniu și de creare a unui număr semnificativ de poli europeni de excelență de nivel mondial în domeniul TIC. | Până în 2020, sectorul european al TIC ar trebui să furnizeze cel puțin echivalentul cotei sale deținute pe piața mondială a TIC, care este în prezent de aproximativ o treime. Europa ar trebui, de asemenea, să dezvolte întreprinderile inovatoare în domeniul TIC astfel încât o treime din toate cheltuielile întreprinderilor din domeniul TIC, în prezent de peste 35 de miliarde EUR anual, să fie investite de întreprinderi create în ultimele două decenii. Aceasta ar necesita o creștere considerabilă a investițiilor publice în cercetare și dezvoltare din domeniul TIC într-un mod care să atragă investițiile private, în vederea atingerii obiectivului de dublare a investițiilor în următorul deceniu și de creare a unui număr semnificativ de poli europeni de excelență de nivel mondial în domeniul TIC. |
Având în vedere caracterul din ce în ce mai complex și pluridisciplinar al tehnologiei și al lanțurilor economice în domeniul TIC, sunt necesare crearea de parteneriate, partajarea riscurilor și mobilizarea masei critice în întreaga Uniune. Acțiunile la nivelul Uniunii sprijină sectorul industrial în dezvoltarea unei viziuni la nivelul pieței unice și în obținerea de economii de scară și în raționalizarea sarcinilor acestuia. Colaborarea în jurul unor platforme tehnologice comune și deschise cu efecte de externalizare și de levier permite unei serii diverse de părți interesate să beneficieze de noile progrese și să aplice inovațiile ulterioare. Unificarea și crearea de parteneriate la nivelul Uniunii facilitează, de asemenea, consensul, stabilesc un punct de contact vizibil pentru partenerii internaționali și conduc la dezvoltarea unor standarde și soluții interoperabile la nivelul Uniunii și la nivel mondial. | Având în vedere caracterul din ce în ce mai complex și pluridisciplinar al tehnologiei și al lanțurilor economice în domeniul TIC, sunt necesare crearea de parteneriate, partajarea riscurilor și mobilizarea masei critice în întreaga Uniune. Acțiunile la nivelul Uniunii sprijină sectorul industrial în dezvoltarea unei viziuni la nivelul pieței unice și în obținerea de economii de scară și în raționalizarea sarcinilor acestuia. Colaborarea în jurul unor platforme tehnologice comune și deschise cu efecte de externalizare și de levier permite unei serii diverse de părți interesate să beneficieze de noile progrese și să aplice inovațiile ulterioare. Unificarea și crearea de parteneriate la nivelul Uniunii facilitează, de asemenea, consensul, stabilesc un punct de contact vizibil pentru partenerii internaționali și conduc la dezvoltarea unor standarde și soluții interoperabile la nivelul Uniunii și la nivel mondial. |
1.1.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii | 1.1.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii |
TIC stă la baza inovației și competitivității într-o serie largă de piețe și sectoare publice și private, facilitând progresul științific în toate disciplinele. În următorul deceniu, impactul transformativ al tehnologiilor digitale, al componentelor TIC, al infrastructurilor și serviciilor vor fi din ce în ce mai vizibil în toate domeniile vieții. Fiecare cetățean va dispune de resurse nelimitate informatice, de comunicare și de stocare a datelor pe glob. Cantități însemnate de informații și date vor fi generate de senzori, mașini și produse care conțin informații. Acest lucru va face ca acțiunea la distanță să devină un lucru banal, va facilita implementarea la nivel global a proceselor operaționale și a siturilor de producție durabile și va conduce la dezvoltarea unei game largi de servicii și aplicații. Numeroase servicii publice și comerciale critice și toate procesele cheie ale producerii de cunoaștere din domeniul științei, precum și serviciile de formare și din sectorul public și de afaceri vor fi furnizate prin intermediul TIC. TIC va asigura infrastructura critică pentru procesele de producție și operaționale, pentru comunicare și tranzacții. Contribuția TIC va fi, de asemenea, indispensabilă în abordarea provocărilor societale majore, precum și a proceselor societale, cum ar fi constituirea comunităților, comportamentul consumatorilor și guvernanța publică, de exemplu prin intermediul unor rețele sociale de comunicare. | TIC stă la baza inovației și competitivității într-o serie largă de piețe și sectoare publice și private, facilitând progresul științific în toate disciplinele. În următorul deceniu, impactul transformativ al tehnologiilor digitale, al componentelor TIC, al infrastructurilor și serviciilor vor fi din ce în ce mai vizibil în toate domeniile vieții. Resursele informatice, de comunicare și de stocare a datelor se vor răspândi în continuare în următorii ani. Cantități însemnate de informații și date în timp real vor fi generate de senzori, mașini și produse care conțin informații. Acest lucru va face ca acțiunea la distanță să devină un lucru banal, va facilita implementarea la nivel global a proceselor operaționale și a siturilor de producție durabile și va conduce la dezvoltarea unei game largi de servicii și aplicații. Numeroase servicii publice și comerciale critice și toate procesele-cheie ale producerii de cunoaștere din domeniul științei, precum și serviciile de formare și din sectorul public și de afaceri vor fi furnizate prin intermediul TIC, devenind, astfel, mai accesibile. TIC va asigura infrastructura critică pentru procesele de producție și operaționale, pentru comunicare și tranzacții. Contribuția TIC va fi, de asemenea, indispensabilă în abordarea provocărilor societale majore, precum și a proceselor societale, cum ar fi constituirea comunităților, comportamentul consumatorilor, participarea politică și guvernanța publică, de exemplu prin intermediul unor rețele sociale de comunicare și al unor instrumente și platforme de sensibilizare colectivă. Este esențial să se sprijine și să se integreze cercetarea asupra standardelor, tehnologiilor și sistemelor dintr-o perspectivă axată pe utilizator, pentru a elabora soluții competitive. |
Sprijinul Uniunii pentru cercetarea și inovarea în domeniul TIC constituie o componentă semnificativă pentru pregătirea următoarei generații de tehnologii și aplicații, deoarece reprezintă o mare parte din cheltuielile totale în materie de cercetare și inovare colaborativă de risc mediu către înalt din Europa. Investițiile publice în cercetarea și inovarea din domeniul TIC la nivelul Uniunii au fost și rămân esențiale pentru mobilizarea masei critice care să conducă la progrese și la o preluare pe scară mai largă și la o utilizare mai bună a soluțiilor, produselor și serviciilor inovatoare. Acestea continuă să joace un rol central în dezvoltarea de platforme deschise și de tehnologii aplicabile pe teritoriul Uniunii, în testarea și experimentarea inovațiilor în condiții paneuropene reale, precum și în optimizarea resurselor în vederea consolidării competitivității Uniunii și abordării provocărilor societale comune. Sprijinul Uniunii pentru cercetarea și inovarea din domeniul TIC oferă totodată IMM-urilor de înaltă tehnologie posibilitatea de a se dezvolta și de a profita de dimensiunea piețelor Uniunii. Acest sprijin consolidează colaborarea și excelența între oamenii de știință și inginerii Uniunii, precum și sinergiile cu și între bugetele naționale și servește drept punct central pentru colaborarea cu parteneri din afara Europei. | Sprijinul Uniunii pentru cercetarea și inovarea în domeniul TIC constituie o componentă semnificativă pentru pregătirea următoarei generații de tehnologii și aplicații, deoarece reprezintă o mare parte din cheltuielile totale în materie de cercetare și inovare colaborativă de risc mediu către înalt din Europa. Investițiile publice în cercetarea și inovarea din domeniul TIC la nivelul Uniunii au fost și rămân esențiale pentru mobilizarea masei critice care să conducă la progrese și la o preluare pe scară mai largă și la o utilizare mai bună a soluțiilor, produselor și serviciilor inovatoare. Acestea continuă să joace un rol central în dezvoltarea de platforme deschise și de tehnologii aplicabile pe teritoriul Uniunii, în testarea și experimentarea inovațiilor în condiții paneuropene reale, precum și în optimizarea resurselor în vederea consolidării competitivității Uniunii și abordării provocărilor societale comune. Sprijinul Uniunii pentru cercetarea și inovarea din domeniul TIC oferă totodată IMM-urilor de înaltă tehnologie posibilitatea de a se dezvolta și de a profita de dimensiunea piețelor Uniunii. Acest sprijin consolidează colaborarea și excelența între oamenii de știință și inginerii Uniunii, precum și sinergiile cu și între bugetele naționale și servește drept punct central pentru colaborarea cu parteneri din afara Europei. |
Evaluările succesive ale activităților TIC din programul-cadru al Uniunii pentru cercetare și inovare au arătat că investițiile centrate pe cercetarea și inovarea din sectorul TIC realizate la nivelul Uniunii au avut un rol esențial în consolidarea poziției de lider în sectorul industrial în domenii precum comunicațiile mobile, sistemele TIC cu implicații critice pentru siguranță și în abordarea unor probleme precum eficiența energetică sau schimbările demografice. Investițiile Uniunii în infrastructuri de cercetare TIC au pus la dispoziția cercetătorilor europeni cele mai bune rețele de cercetare și facilități de calcul electronic. | Evaluările succesive ale activităților TIC din programul-cadru al Uniunii pentru cercetare și inovare au arătat că investițiile centrate pe cercetarea și inovarea din sectorul TIC realizate la nivelul Uniunii au avut un rol esențial în consolidarea poziției de lider în sectorul industrial în domenii precum comunicațiile mobile, sistemele TIC cu implicații critice pentru siguranță și în abordarea unor probleme precum eficiența energetică sau schimbările demografice și o mai bună funcționare a sistemelor de sănătate. Investițiile Uniunii în infrastructuri de cercetare TIC au pus la dispoziția cercetătorilor europeni cele mai bune rețele de cercetare și facilități de calcul electronic. |
1.1.3. Linii generale ale activităților | 1.1.3. Linii generale ale activităților |
O serie de linii de activitate vor viza problemele legate de poziția de lider în sectorul industrial și tehnologic în domeniul TIC și vor acoperi strategii generale în materie de cercetare și inovare în acest domeniu, inclusiv în special: | O serie de linii de activitate vor viza problemele legate de poziția de lider în sectorul industrial și tehnologic în domeniul TIC și vor acoperi strategii generale în materie de cercetare și inovare în acest domeniu, inclusiv în special: |
(a) O nouă generație de componente și sisteme: ingineria unor componente și sisteme integrate inteligente și avansate; | (a) O nouă generație de componente și sisteme: ingineria unor componente și componente sistemice integrate avansate, sigure și inteligente; |
(b) Următoarea generație de sisteme și tehnologii de calcul electronic: sisteme și tehnologii de calcul electronic avansate; | (b) Următoarea generație de sisteme și tehnologii de calcul electronic: sisteme și tehnologii de calcul electronic avansate și sigure; |
(c) Internetul viitorului: infrastructuri, tehnologii și servicii; | (c) Internetul viitorului: software, hardware, infrastructuri, tehnologii și servicii; |
(d) Tehnologiile conținutului digital și gestionarea informațiilor: TIC pentru conținut digital și creativitate; | (d) Tehnologiile conținutului digital și gestionarea informațiilor: TIC pentru conținut digital, industrii culturale și creativitate; |
(e) Interfețe avansate și roboți: robotică și spații inteligente; | (e) Interfețe avansate și roboți: robotică și spații inteligente; |
(f) Microelectronică și nanoelectronică și fotonică: tehnologii generice esențiale legate de micro și nanoelectronică și fotonică. | (f) Microelectronică și nanoelectronică și fotonică. |
| (fa) Tehnologiile cuantice: următoarea generație de dispozitive TIC prin combinarea fizicii cuantice și a informaticii. |
Se preconizează că aceste cinci linii majore de activitate vor acoperi întreaga gamă de nevoi. Acestea ar include poziția de lider în sectorul industrial în ceea ce privește soluțiile, produsele și serviciile generice bazate pe TIC necesare pentru a aborda provocările societale majore, precum și agenda de cercetare și inovare în domeniul TIC axată pe aplicații care vor fi sprijinite împreună cu provocările societale relevante. | Se preconizează că aceste șapte linii majore de activitate vor acoperi întreaga gamă de nevoi. Acestea ar include poziția de lider în sectorul industrial în ceea ce privește soluțiile, produsele și serviciile generice bazate pe TIC necesare pentru a aborda provocările societale majore, precum și agenda de cercetare și inovare în domeniul TIC axată pe aplicații care vor fi sprijinite împreună cu provocările societale relevante. O atenție specială se acordă selectării soluțiilor TIC de cel mai înalt nivel pentru proiectele finanțate în cadrul priorității „Provocări societale”. Se va acorda un sprijin sporit cercetării și dezvoltării de sisteme deschise și sisteme distributive. Pentru a beneficia pe deplin de potențialul TIC, diversitatea domeniilor și a ciclurilor de cercetare caracteristice cercetării TIC este garantată prin norme de participare, făcând posibile proiectele de cercetare pe scară largă, cu costuri mari și pe termen lung, precum și activitățile bazate pe sesizarea rapidă a oportunităților identificate de piață. |
Aceste șase linii de activitate vor include, de asemenea, infrastructuri TIC de cercetare specifice, cum ar fi laboratoarele vii pentru experimentarea pe scară largă și infrastructuri de bază pentru tehnologiile generice esențiale și integrarea lor în produse avansate și sisteme inteligente inovatoare, inclusiv echipamente, instrumente, servicii de sprijin, camere curate și acces la turnătorii pentru crearea de prototipuri. | Aceste șapte linii de activitate vor include, de asemenea, infrastructuri TIC de cercetare specifice, cum ar fi laboratoarele vii pentru experimentarea pe scară largă și infrastructuri de bază pentru tehnologiile generice esențiale și integrarea lor în produse avansate și sisteme inteligente inovatoare, inclusiv echipamente, instrumente, servicii de sprijin, camere curate și acces la turnătorii pentru crearea de prototipuri. Amendamentul Finanțarea din partea Uniunii va fi acordată în beneficiul instalațiilor comune și al infrastructurilor deschise mai multor actori, inclusiv, în special, întreprinderilor mici și mijlocii. |
| Drepturile și libertățile fundamentale ale persanelor fizice, în special dreptul lor la viață privată sunt esențiale în UE. Programul Orizont 2020 sprijină cercetarea și dezvoltarea sistemelor care le pot oferi cetățenilor europeni controlul deplin asupra comunicațiilor lor. |
Amendamentul 128
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
1.2. Nanotehnologiile | 1.2. Nanotehnologiile |
1.2.1. Obiectivul specific pentru nanotehnologii | 1.2.1. Obiectivul specific pentru nanotehnologii |
Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul nanotehnologiilor este asigurarea unei poziții de lider a Uniunii pe această piață mondială caracterizată printr-o creștere puternică, prin stimularea investițiilor în nanotehnologii și preluarea acestora în produse și servicii cu o valoare adăugată mare, competitive, într-o serie de aplicații și sectoare. | Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul nanotehnologiilor este asigurarea unei poziții de lider a Uniunii pe această piață mondială caracterizată printr-o creștere puternică, prin stimularea investițiilor în nanotehnologii și preluarea acestora în produse și servicii cu o valoare adăugată mare, competitive, într-o serie de aplicații și sectoare. |
Până în 2020, utilizarea nanotehnologiilor va fi generalizată, aceasta însemnând integrarea lor în majoritatea tehnologiilor și aplicațiilor, urmărindu-se beneficiile consumatorilor, calitatea vieții, dezvoltarea durabilă și un potențial industrial puternic în vederea obținerii unor soluții, nedisponibile înainte, pentru productivitate și eficiență din punctul de vedere al utilizării resurselor. | Până în 2020, utilizarea nanotehnologiilor va fi generalizată, aceasta însemnând integrarea lor în majoritatea tehnologiilor și aplicațiilor, urmărindu-se beneficiile consumatorilor, calitatea vieții, dezvoltarea durabilă și un potențial industrial puternic în vederea obținerii unor soluții, nedisponibile înainte, pentru productivitate și eficiență din punctul de vedere al utilizării resurselor. Până în 2015, Comisia va examina toate actele legislative pertinente pentru a asigura aplicarea tuturor nanomaterialelor în condiții de siguranță în produsele care pot avea, de-a lungul ciclului lor de viață, efecte negative asupra sănătății, a mediului sau în ceea ce privește siguranța. |
Europa trebuie, de asemenea, să stabilească nivelul global de referință privind o diseminare și guvernanță sigure și responsabile ale nanotehnologiilor care să asigure beneficii mari atât la nivelul societății, cât și al sectorului industrial. | Europa trebuie, de asemenea, să stabilească nivelul global de referință privind o diseminare și guvernanță sigure și responsabile ale nanotehnologiilor care să asigure beneficii mari atât la nivelul societății, cât și al sectorului industrial. |
Produsele care utilizează nanotehnologiile reprezintă o piață mondială pe care Europa nu își poate permite să o ignore. Estimările pe piață a valorii produselor care încorporează nanotehnologia ca o componentă-cheie se ridică la 700 de miliarde EUR până în 2015 și la 2 000 de miliarde EUR până în 2020, ceea ce corespunde unui număr de 2 și, respectiv, 6 milioane de locuri de muncă. Societățile europene în domeniul nanotehnologiei ar trebui să exploateze această creștere de piață de două cifre și să fie capabile să obțină/ atingă o cotă de piață cel puțin egală cu cota Europei în ceea ce privește finanțarea cercetării la nivel mondial (și anume, un sfert) până în 2020. | Produsele care utilizează nanotehnologiile reprezintă o piață mondială pe care Europa nu își poate permite să o ignore. Estimările pe piață a valorii produselor care încorporează nanotehnologia ca o componentă-cheie se ridică la 700 de miliarde EUR până în 2015 și la 2 000 de miliarde EUR până în 2020, ceea ce corespunde unui număr de 2 și, respectiv, 6 milioane de locuri de muncă. Societățile europene în domeniul nanotehnologiei ar trebui să exploateze această creștere de piață de două cifre și să fie capabile să obțină/ atingă o cotă de piață cel puțin egală cu cota Europei în ceea ce privește finanțarea cercetării la nivel mondial (și anume, un sfert) până în 2020. |
1.2.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii | 1.2.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii |
Nanotehnologiile constau într-o serie de evoluții tehnologice cu potențial dovedit, având un impact revoluționar, de exemplu în domeniul materialelor, al TIC, al științelor vieții și al asistenței medicale și bunurilor de consum, odată ce rezultatele cercetării sunt transpuse în produse și procese de producție revoluționare. | Nanotehnologiile constau într-o serie de evoluții tehnologice cu potențial dovedit, având un impact revoluționar, de exemplu în domeniul materialelor, al TIC, al producției, al științelor vieții și al asistenței medicale și bunurilor de consum, odată ce rezultatele cercetării sunt transpuse în produse și procese de producție revoluționare, sustenabile și competitive. |
Nanotehnologiile au un rol esențial în abordarea provocărilor identificate de Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Implementarea cu succes a acestor tehnologii generice esențiale va contribui la competitivitatea industriei Uniunii prin facilitarea creării unor produse noi și îmbunătățite sau a unor procese mai eficiente și va oferi soluții la provocările viitoare. | Nanotehnologiile au un rol esențial în abordarea provocărilor identificate de Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Implementarea cu succes a acestor tehnologii generice esențiale va contribui la competitivitatea industriei Uniunii prin facilitarea creării unor produse noi și îmbunătățite sau a unor procese mai eficiente și va oferi soluții la provocările viitoare. |
Finanțarea pentru cercetarea la nivel mondial în domeniul nanotehnologiilor s-a dublat, de la aproximativ 6,5 miliarde EUR în 2004 la aproximativ 12,5 miliarde EUR în 2008, în Uniune reprezentând aproximativ un sfert din acest total. Uniunea se bucură de o poziție de lider recunoscută în domeniul nanoștiințelor și nanotehnologiilor, preconizându-se că, până în 2015, în Uniune, vor exista aproximativ 4 000 de societăți. | Finanțarea pentru cercetarea la nivel mondial în domeniul nanotehnologiilor s-a dublat, de la aproximativ 6,5 miliarde EUR în 2004 la aproximativ 12,5 miliarde EUR în 2008, în Uniune reprezentând aproximativ un sfert din acest total. Uniunea se bucură de o poziție de lider recunoscută în domeniul nanoștiințelor și nanotehnologiilor, preconizându-se că, până în 2015, în Uniune, vor exista aproximativ 4 000 de societăți. |
Europa are nevoie acum să își asigure și să își consolideze poziția pe piața mondială prin promovarea cooperării pe scară largă în cadrul a numeroase lanțuri valorice, cât și între diferite sectoare industriale pentru a putea converti aceste tehnologii în produse comerciale viabile. Aspectele legate de evaluarea și gestionarea riscurilor, precum și guvernanța responsabilă devin factori determinanți pentru impactul viitor al nanotehnologiilor asupra societății și economiei. | Europa are nevoie acum să își asigure și să își consolideze poziția pe piața mondială prin promovarea cooperării pe scară largă în cadrul a numeroase lanțuri valorice, cât și între diferite sectoare industriale pentru a putea converti aceste tehnologii în produse comerciale sigure, sustenabile și viabile. Aspectele legate de evaluarea și gestionarea riscurilor, precum și guvernanța responsabilă devin factori determinanți pentru impactul viitor al nanotehnologiilor asupra societății și economiei. |
Astfel, activitățile se vor concentra pe răspândirea largă și aplicarea responsabilă a nanotehnologiilor în economie, pentru a permite beneficii cu impact societal și industrial puternic. Pentru a asigura oportunitățile potențiale, inclusiv înființarea de noi societăți și generarea de noi locuri de muncă, cercetarea ar trebui să furnizeze instrumentele necesare unei aplicări corecte a proceselor de standardizare și reglementare. | Astfel, activitățile se vor concentra pe aplicarea responsabilă și sustenabilă a nanotehnologiilor în economie, pentru a permite beneficii cu impact societal și industrial puternic. Pentru a asigura oportunitățile potențiale, inclusiv înființarea de noi societăți și generarea de noi locuri de muncă, cercetarea ar trebui să furnizeze instrumentele necesare unei aplicări corecte a proceselor de standardizare și reglementare. |
1.2.3. Linii generale ale activităților | 1.2.3. Linii generale ale activităților |
(a) Dezvoltarea de noi generații de nanomateriale, nanodispozitive și nanosisteme | (a) Dezvoltarea de noi generații de nanomateriale, nanodispozitive și nanosisteme |
Se urmărește crearea de produse fundamental noi care să faciliteze găsirea unor soluții durabile într-o serie largă de sectoare. | Se urmărește crearea de produse fundamental noi care să faciliteze găsirea unor soluții durabile într-o serie largă de sectoare, ținând seama de principiul precauției. |
(b) Asigurarea dezvoltării și aplicării în condiții de siguranță a nanotehnologiilor | (b) Asigurarea dezvoltării și aplicării în condiții de siguranță și securitate a nanotehnologiilor |
Promovarea cunoștințelor științifice privind impactul potențial al nanotehnologiilor și nanosistemelor asupra sănătății sau asupra mediului, precum și punerea la dispoziție a unor instrumente pentru evaluarea și gestionarea riscurilor de-a lungul întregului ciclu de viață. | Promovarea cunoștințelor științifice privind impactul potențial al nanotehnologiilor și nanosistemelor asupra sănătății sau asupra mediului, precum și a unor instrumente pentru evaluarea și gestionarea riscurilor de-a lungul întregului ciclu de viață. |
| (ba) Dezvoltarea de noi instrumente pentru proiectarea, simularea, caracterizarea și manipularea nanomaterialelor, componentelor și sistemelor. |
| Studierea, reprezentarea și controlarea noilor nanomateriale și sisteme la scară nanometrică. |
(c) Dezvoltarea dimensiunii societale a nanotehnologiei | (c) Dezvoltarea dimensiunii societale a nanotehnologiei |
Axarea pe guvernanța nanotehnologiei în beneficiul societății. | Axarea pe guvernanța nanotehnologiei în beneficiul societății și evaluarea acceptabilității și relevanței sociale a aplicațiilor specifice. |
(d) Sinteza și producția eficientă a nanomaterialelor, a componentelor și a sistemelor | (d) Sinteza și producția eficientă a nanomaterialelor, a componentelor și a sistemelor |
Axarea pe operațiuni noi, pe integrarea inteligentă a proceselor noi și a celor existente, precum și pe aplicarea lor pe scară largă pentru a se ajunge la o producție de masă și la unități de producție polivalente care asigură transferul eficient al cunoștințelor în inovarea industrială. | Axarea pe operațiuni noi, pe integrarea inteligentă a proceselor noi și a celor existente, precum și pe aplicarea lor pe scară largă pentru a se ajunge la o producție de masă și la unități de producție flexibile care asigură transferul eficient al cunoștințelor în inovarea industrială. |
(e) Dezvoltarea unor tehnici de consolidare a capacității, a unor metode și echipamente de măsurare | (e) Dezvoltarea unor tehnici de consolidare a capacității, a unor metode și echipamente de măsurare |
Axarea pe tehnologiile de bază care sprijină dezvoltarea și introducerea pe piață a nanomaterialelor și a nanosistemelor complexe. | Axarea pe tehnologiile de bază care sprijină dezvoltarea și introducerea pe piață a nanomaterialelor și a nanosistemelor complexe. |
Amendamentul 129
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
1.3. Materialele avansate | 1.3. Materialele avansate |
1.3.1. Obiectivul specific pentru materialele avansate | 1.3.1. Obiectivul specific pentru materialele avansate |
Obiectivul specific pentru cercetarea și inovarea în domeniul materialelor avansate îl reprezintă dezvoltarea unor materiale cu funcționalități noi și performanțe îmbunătățite de funcționare, în vederea unor produse mai competitive care reduc la minimum impactul asupra mediului și asupra consumului de resurse. | Obiectivul specific pentru cercetarea și inovarea în domeniul materialelor avansate îl reprezintă dezvoltarea unor materiale cu funcționalități noi și performanțe îmbunătățite de funcționare, în vederea unor produse mai competitive care să fie mai accesibile pentru consumatori și să reducă la minimum impactul asupra mediului și asupra consumului de resurse și să îmbunătățească siguranța și securitatea. |
Materialele se află în centrul inovării în sectorul industrial și reprezintă elemente esențiale. Materialele avansate care înglobează cunoștințe într-o măsură mai mare, care au funcționalități noi și performanțe mai bune sunt indispensabile pentru competitivitatea industrială și dezvoltarea durabilă într-o serie de aplicații și sectoare. | Materialele se află în centrul inovării în sectorul industrial și reprezintă elemente esențiale. Materialele avansate care înglobează cunoștințe într-o măsură mai mare, care au funcționalități noi și performanțe mai bune sunt indispensabile pentru competitivitatea industrială și dezvoltarea durabilă într-o serie de aplicații și sectoare. |
1.3.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii | 1.3.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii |
Sunt necesare materiale noi, avansate pentru dezvoltarea unor produse și procese mai performante și mai durabile. Aceste materiale reprezintă o parte a soluției la provocările industriale și societale cu care ne confruntăm prin faptul că sunt mai performante, consumă mai puține resurse și energie și răspund cerințelor legate de durabilitate pentru produsele scoase din uz. | Sunt necesare materiale noi, avansate pentru dezvoltarea unor produse și procese mai performante și mai durabile și pentru înlocuirea resurselor deficitare. Aceste materiale reprezintă o parte a soluției la provocările industriale și societale cu care ne confruntăm prin faptul că sunt mai performante, consumă mai puține resurse și energie și răspund cerințelor legate de durabilitate pentru produsele scoase din uz. |
Dezvoltarea axată pe aplicații presupune de cele mai multe ori conceperea unor materiale complet noi capabile să ofere în exploatare performanțele scontate. Aceste materiale constituie un element important în lanțul de aprovizionare pentru producția de înaltă valoare. Ele reprezintă, de asemenea, baza pentru realizarea de progrese în domeniile tehnologiilor transversale (de exemplu bioștiințe, electronică și fotonică), și, potențial, în toate sectoarele pieței. Materialele în sine reprezintă un pas important în creșterea valorii produselor și a performanțelor acestora. Valoarea estimată și impactul materialelor avansate sunt semnificative, înregistrându-se o rată anuală de creștere de aproximativ 6 %, iar dimensiunea estimată a pieței fiind de ordinul a 100 de miliarde EUR până în 2015. | Dezvoltarea axată pe aplicații presupune de cele mai multe ori conceperea unor materiale complet noi capabile să ofere în exploatare performanțele scontate. Aceste materiale constituie un element important în lanțul de aprovizionare pentru producția de înaltă valoare. Ele reprezintă, de asemenea, baza pentru realizarea de progrese în domeniile tehnologiilor transversale (de exemplu bioștiințe, electronică și fotonică), și, potențial, în toate sectoarele pieței. Materialele în sine reprezintă un pas important în creșterea valorii produselor și a performanțelor acestora. Valoarea estimată și impactul materialelor avansate sunt semnificative, înregistrându-se o rată anuală de creștere de aproximativ 6 %, iar dimensiunea estimată a pieței fiind de ordinul a 100 de miliarde EUR până în 2015. |
Materialele vor fi concepute conform unei abordări ce are în vedere ciclul de viață complet, de la furnizarea de materiale disponibile până la sfârșitul duratei lor de viață (principiul circuitului în natură), cu abordări inovatoare în vederea reducerii la minimum a resurselor necesare transformării lor. Utilizarea continuă, reciclarea sau utilizarea secundară după sfârșitul duratei de viață vor fi, de asemenea, acoperite, precum și inovarea societală aferentă. | Materialele vor fi concepute conform unei abordări ce are în vedere ciclul de viață complet, de la furnizarea de materiale disponibile până la sfârșitul duratei lor de viață (principiul circuitului în natură), cu abordări inovatoare în vederea reducerii la minimum a resurselor necesare transformării lor. Utilizarea continuă, reciclarea sau utilizarea secundară după sfârșitul duratei de viață vor fi, de asemenea, acoperite, precum și inovarea societală aferentă. |
Pentru a accelera progresele, va fi promovată o abordare multidisciplinară și convergentă care va include domeniile chimiei, fizicii, științelor inginerești, modelării teoretice și computaționale, științelor biologice și o proiectare industrială din ce în ce mai creativă. | Pentru a accelera progresele, va fi promovată o abordare multidisciplinară și convergentă ce va beneficia de o infrastructură de cercetare europeană de avangardă la nivel mondial care va include domeniile chimiei, fizicii, științelor inginerești, modelării teoretice și computaționale, științelor biologice și o proiectare industrială din ce în ce mai creativă. |
Se vor promova alianțele și simbiozele industriale noi privind inovarea ecologică care să le permită întreprinderilor să își diversifice producția, să își extindă modelele de afaceri, să își reutilizeze deșeurile ca bază pentru producții noi, de exemplu CO2 ca bază de carbon pentru substanțe chimice fine și combustibili alternativi. | Se vor promova alianțele și simbiozele industriale noi privind inovarea ecologică care să le permită întreprinderilor să își diversifice producția, să își extindă modelele de afaceri și să își reutilizeze deșeurile ca bază pentru producții noi. |
1.3.3. Linii generale ale activităților | 1.3.3. Linii generale ale activităților |
(a) Tehnologiile materialelor transversale și generice | (a) Tehnologiile materialelor transversale și generice |
Cercetarea în domeniul materialelor funcționale, multifuncționale și structurale pentru inovare în toate sectoarele industriale. | Cercetarea în domeniul materialelor funcționale, multifuncționale și structurale pentru inovare în toate sectoarele industriale. |
(b) Dezvoltarea și transformarea materialelor | (b) Dezvoltarea și transformarea materialelor |
Cercetare și dezvoltare pentru a asigura o valorizare eficientă și durabilă pentru a permite fabricarea la scară industrială a produselor viitoare | Cercetare și dezvoltare pentru a asigura o valorizare eficientă și durabilă pentru a permite fabricarea la scară industrială a produselor inteligente viitoare |
(c) Gestionarea substanțelor care intră în compoziția materialelor | (c) Gestionarea substanțelor care intră în compoziția materialelor |
Cercetarea și dezvoltarea unor tehnici și sisteme noi și inovatoare. | Cercetarea și dezvoltarea unor tehnici de producție noi și inovatoare pentru materiale, componente și sisteme. |
(d) Materiale pentru o industrie cu emisii reduse de dioxid de carbon durabilă | (d) Materiale pentru o industrie cu emisii reduse de dioxid de carbon durabilă |
Dezvoltarea de noi produse și aplicații, precum și instaurarea unor obiceiuri de consum care contribuie la reducerea cererii de energie, precum și la facilitarea unei producții cu emisii scăzute de dioxid de carbon. | Dezvoltarea de noi materiale, componente, modele de afaceri și obiceiuri de consum responsabile, produse și aplicații care contribuie la reducerea cererii de energie și la facilitarea unei producții cu emisii scăzute de dioxid de carbon. |
| (da) Noi materii prime pentru industria chimică și utilizarea dioxidului de carbon |
| Activitățile se vor axa pe dezvoltarea unei baze de materii prime alternative pentru industria chimică pentru a asigura înlocuitori ecologici ai petrolului ca sursă de carbon pe termen mediu și lung, precum și pe dezvoltarea de sisteme și tehnologii de captare și utilizare a dioxidului de carbon pentru a-l transforma în produse. |
(e) Materiale pentru industriile creative | (e) Materiale pentru industriile creative |
Aplicarea design-ului și dezvoltării de tehnologii convergente pentru a crea noi oportunități de afaceri, inclusiv conservarea materialelor cu valoare istorică sau culturală. | Aplicarea design-ului și dezvoltării de tehnologii convergente pentru a crea noi oportunități de afaceri, inclusiv conservarea și restaurarea materialelor cu valoare istorică sau culturală, precum și materiale noi. |
(f) Metrologie, caracterizare, standardizare și controlul calității | (f) Metrologie, caracterizare, standardizare, certificare și controlul calității |
Promovarea unor tehnologii precum caracterizarea, evaluarea nedistructivă și modelarea predictibilă a performanțelor în vederea obținerii de progrese în domeniul științei și ingineriei materialelor. | Promovarea unor tehnologii precum caracterizarea, evaluarea nedistructivă, evaluarea și monitorizarea continuă și modelarea predictibilă a performanțelor în vederea obținerii de progrese în domeniul științei și ingineriei materialelor. |
(g) Optimizarea utilizării materialelor | (g) Optimizarea utilizării materialelor |
Cercetare și dezvoltare în vederea explorării unor alternative la utilizarea anumitor materiale și a unor abordări inovatoare ale modelelor de afaceri. | Cercetare și dezvoltare în vederea explorării înlocuirii și a unor alternative la utilizarea anumitor materiale și a unor abordări inovatoare ale modelelor de afaceri, precum și în vederea identificării resurselor critice. |
Amendamentul 130
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
1.4. Biotehnologiile | 1.4. Biotehnologiile |
1.4.1. Obiectivul specific pentru biotehnologii | 1.4.1. Obiectivul specific pentru biotehnologii |
Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul biotehnologiilor este de a dezvolta produse și procese competitive, durabile și inovatoare și de a contribui, în calitate de vector al inovării, într-o serie de sectoare europene precum agricultura, produsele alimentare, chimice și sănătatea. | Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul biotehnologiilor este de a dezvolta produse și procese competitive, durabile, sigure și inovatoare și de a contribui, în calitate de vector al inovării, într-o serie de sectoare europene precum sănătatea, produsele chimice, energia, agricultura, silvicultura și produsele alimentare. |
O bază științifică, tehnologică și de inovare solidă în domeniul biotehnologiilor va sprijini industria europeană asigurându-i o poziție de lider în sectorul acestei tehnologii generice cheie. Această poziție va fi consolidată în continuare prin integrarea aspectelor legate de evaluare a siguranței și de gestionare, ale riscurilor globale în utilizarea biotehnologiei. | O bază științifică, tehnologică și de inovare solidă în domeniul biotehnologiilor va sprijini această tehnologie. Această poziție va fi consolidată prin integrarea sănătății și a aspectelor legate de evaluarea siguranței, a impactului economic și asupra mediului al utilizării tehnologiei, precum și a aspectelor de gestionare a riscurilor globale și specifice în utilizarea biotehnologiei. |
1.4.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii | 1.4.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii |
Biotehnologiile, care au dobândit o poziție puternică datorită extinderii cunoașterii în domeniul sistemelor vii, sunt menite să furnizeze o serie de aplicații noi și să consolideze baza industrială a Uniunii și capacitatea acesteia de inovare. Importanța din ce în ce mai mare a biotehnologiilor rezidă în aplicațiile industriale care includ substanțele biochimice, a căror cotă de piață se estimează că va crește cu până la 12 % - 20 % din producția de substanțe chimice până în 2015. Biotehnologiile abordează, de asemenea, o serie dintre așa-numitele douăsprezece norme ale chimiei verzi, grație selectivității și eficienței biosistemelor. Posibilele sarcini economice pentru întreprinderile Uniunii pot fi reduse prin exploatarea potențialului proceselor biotehnologice și al produsele ecologice pentru reducerea emisiilor de CO2, despre care se estimează că variază de la 1 la 2,5 miliarde de tone echivalent CO2 anual până în 2030. În sectorul biofarmaceutic din Europa, deja aproximativ 20 % din medicamentele actuale se obțin prin biotehnologii, 50 % dintre acestea fiind medicamente noi. Biotehnologiile oferă, de asemenea, noi oportunități pentru exploatarea potențialului enorm al resurselor marine, în vederea producerii unor aplicații inovatoare în sectorul industrial, al sănătății și al mediului. Se preconizează că sectorul emergent al biotehnologiilor marine (albastre) va crește cu 10 % pe an. | Biotehnologiile, care au dobândit o poziție puternică datorită extinderii cunoașterii în domeniul sistemelor vii, sunt menite să furnizeze o serie de aplicații noi și să consolideze baza industrială a Uniunii și capacitatea acesteia de inovare. Importanța din ce în ce mai mare a biotehnologiilor rezidă în aplicațiile industriale și agricole care includ producerea de produse biofarmaceutice, de alimente și de hrană pentru animale și substanțele biochimice, a căror cotă de piață se estimează că va crește cu până la 12 % - 20 % din producția de substanțe chimice până în 2015. Biotehnologiile abordează, de asemenea, o serie dintre așa-numitele douăsprezece norme ale chimiei verzi, grație selectivității și eficienței biosistemelor. Posibilele sarcini economice pentru întreprinderile Uniunii pot fi reduse prin exploatarea potențialului proceselor biotehnologice și al bioproduselor pentru reducerea emisiilor de CO2, despre care se estimează că variază între 1 și 2,5 miliarde de tone echivalent CO2 anual până în 2030. În sectorul biofarmaceutic din Europa, deja aproximativ 20 % din medicamentele actuale se obțin prin biotehnologii, 50 % dintre acestea fiind medicamente noi. Biotehnologiile oferă, de asemenea, noi oportunități pentru exploatarea potențialului resurselor marine, în vederea producerii unor aplicații inovatoare în sectorul industrial, al sănătății, al energiei, al produselor chimice și al mediului. Se preconizează că sectorul emergent al biotehnologiilor marine (albastre) va crește cu 10 % pe an. |
Alte surse principale de inovare se află la granița dintre biotehnologii și alte tehnologii generice convergente, în special, nanotehnologiile și TIC, cu aplicații precum detectarea și diagnosticarea. | Alte surse principale de inovare se află la granița dintre biotehnologii și alte tehnologii generice convergente, în special, nanotehnologiile și TIC, cu aplicații precum detectarea și diagnosticarea. |
1.4.3. Linii generale ale activităților | 1.4.3. Linii generale ale activităților |
(a) Promovarea rolului biotehnologiilor transversale de catalizatori ai inovării viitoare | (a) Promovarea rolului biotehnologiilor sustenabile de ultimă generație de catalizatori ai inovării viitoare |
Dezvoltarea noilor domenii tehnologice, cum ar fi biologia sintetică, bioinformatica și biologia sistemelor, care au un potențial considerabil pentru aplicații complet noi. | Dezvoltarea noilor domenii tehnologice, cum ar fi sistemele biologice, biologia bioinformatică și sintetică și biologia sistemelor, care au un potențial considerabil pentru produse, aplicații și tehnologii complet noi, ținând cont de principiul precauției. |
(b) Procese industriale bazate pe biotehnologii | (b) Produse și procese industriale bazate pe biotehnologii |
Dezvoltarea biotehnologiei industriale pentru produse și procese industriale competitive (de exemplu, în industria chimică, sănătate, minerit, energie, celuloză și hârtie, materiale textile, amidon, prelucrarea alimentelor) și dimensiunea sa ecologică. | Dezvoltarea biotehnologiei industriale pentru materiale, produse și procese industriale sustenabile competitive (de exemplu, în industria chimică, sănătate, minerit, energie, celuloză și hârtie, produse pe bază de fibre și lemn, materiale textile, amidon, prelucrarea alimentelor) și dimensiunea sa ecologică și legată de sănătate. |
(c) Tehnologii-platformă inovatoare și competitive | (c) Tehnologii-platformă inovatoare și competitive |
Dezvoltarea de tehnologii-platformă (de exemplu, genomică, metagenomică, proteomică, instrumente moleculare) pentru a consolida poziția de lider și avantajul competitiv într-un număr mare de sectoare economice. | Dezvoltarea de tehnologii-platformă (de exemplu, biologia sistemelor, genomică, metagenomică, proteomică, fenomică, instrumente moleculare și platforme bazate pe celule) pentru a consolida poziția de lider și avantajul competitiv într-un număr mare de sectoare cu impact economic. Această abordare poate crește semnificativ potențialul noilor IMM-uri. |
| (ca) Aspecte societale, etice și de mediu |
| Elaborarea unor procese de evaluare care să includă consultarea largă a părților interesate pentru a ține cont de aspectele societale, etice și de mediu legate de anumite tipuri de tehnologii. |
Amendamentul 131
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
1.5. Sisteme de producție și prelucrare avansate | 1.5. Sisteme de producție și prelucrare avansate |
1.5.1. Obiectiv specific | 1.5.1. Obiectiv specific |
Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul sistemelor de producție și prelucrare avansate este de a transforma formele actuale de producție industrială în vederea creării unor tehnologii de producție și prelucrare bazate într-o mai mare măsură pe cunoaștere, durabile și transsectoriale, care să conducă la mai multe produse, procese și servicii inovatoare. | Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul sistemelor de producție și prelucrare avansate este de a transforma întreprinderile, sistemele și procesele actuale de producție prin imprimarea unui efect de pârghie în cazul tehnologiilor generice esențiale, în vederea creării unor tehnologii de producție și prelucrare bazate într-o mai mare măsură pe cunoaștere, durabile, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și a energiei și transsectoriale, care să conducă la mai multe produse, procese și servicii inovatoare și sigure. |
1.5.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii | 1.5.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii |
Sectorul de producție este de mare importanță pentru economia europeană, contribuind cu aproximativ 17 % din PIB și reprezentând aproximativ 22 de milioane de locuri de muncă în Uniune în 2007. Odată cu reducerea barierelor economice în calea comerțului și cu efectul de catalizator al tehnologiei comunicațiilor, producția cunoaște o concurență puternică și are tendința de a se deplasa în țările în care costurile globale sunt cele mai reduse. Având în vedere salariile mari, abordarea europeană cu privire la producție trebuie, prin urmare, să se schimbe radical pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, iar programul Orizont 2020 poate contribui la reunirea tuturor părților interesate pentru înfăptuirea acestui obiectiv. | Sectorul de producție este de mare importanță pentru economia europeană, contribuind cu aproximativ 17 % din PIB și reprezentând aproximativ 22 de milioane de locuri de muncă în Uniune în 2007. Odată cu reducerea barierelor economice în calea comerțului și cu efectul de catalizator al tehnologiei comunicațiilor, producția cunoaște o concurență puternică și are tendința de a se deplasa în țările în care costurile globale sunt cele mai reduse. Abordarea europeană cu privire la producție trebuie, prin urmare, să se schimbe radical pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, iar programul Orizont 2020 poate contribui la reunirea tuturor părților interesate pentru înfăptuirea acestui obiectiv. |
Europa trebuie să continue să investească la nivelul Uniunii pentru a-și menține poziția de lider și competențele în domeniul tehnologiilor de producție și pentru a face tranziția către bunuri de mare valoare, care înglobează cunoaștere într-o mai mare măsură, prin crearea condițiilor și exploatarea atuurilor care permit o producție durabilă și furnizarea de servicii pe întreaga durată de viață a unui produs fabricat. Este necesar ca industriile producției și prelucrării mari consumatoare de resurse să mobilizeze în continuare resurse și cunoaștere la nivelul Uniunii și să continue să investească în cercetare, dezvoltare și inovare pentru a permite obținerea de progrese în continuare către o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a respecta nivelurile, convenite la nivelul Uniunii, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 pentru sectoarele industriale. | Europa trebuie să continue să investească la nivelul Uniunii pentru a-și menține poziția de lider și competențele în domeniul tehnologiilor de producție și pentru a face tranziția către bunuri de mare valoare, care înglobează cunoaștere într-o mai mare măsură, prin crearea condițiilor și exploatarea atuurilor care permit o producție durabilă și furnizarea de servicii pe întreaga durată de viață a unui produs fabricat. Este necesar ca industriile producției și prelucrării mari consumatoare de resurse să mobilizeze în continuare resurse și cunoaștere la nivelul Uniunii și să continue să investească în cercetare, dezvoltare și inovare pentru a permite obținerea de progrese în continuare către o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și pentru a respecta nivelurile, convenite la nivelul Uniunii, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 pentru sectoarele industriale. |
Prin politici ambițioase la nivelul Uniunii, Europa ar putea asigura creșterea industriilor sale existente și ar favoriza industriile emergente ale viitorului. Valoarea estimată și impactul sectorului sistemelor avansate de producție este semnificativ, cu o dimensiune a pieței estimată la aproximativ 150 de miliarde EUR până în 2015 și cu o rată compusă anuală de creștere de aproximativ 5 %. | Prin politici ambițioase la nivelul Uniunii, Europa ar putea asigura creșterea industriilor sale existente și ar favoriza industriile emergente ale viitorului. Valoarea estimată și impactul sectorului sistemelor avansate de producție este semnificativ, cu o dimensiune a pieței estimată la aproximativ 150 de miliarde EUR până în 2015 și cu o rată compusă anuală de creștere de aproximativ 5 %. |
Este esențială prezervarea nivelului de cunoaștere și a competențelor în vederea menținerii capacității de producție și de prelucrare din Europa. Activitățile de cercetare și inovare se vor concentra asupra producției și prelucrării durabile, prin introducerea inovărilor tehnice necesare și a unei abordări axate pe client, pentru a crea produse și servicii care înglobează într-o mare măsură cunoaștere, cu un consum redus de materii prime și de energie. Europa are nevoie, de asemenea, să transfere aceste tehnologii generice și cunoștințe la alte sectoare productive, cum ar fi construcțiile, care constituie o sursă majoră de gaze cu efect de seră (GES), activitățile de construcții reprezentând aproximativ 40 % din totalul consumului de energie în Europa și generând 36 % din emisiile de CO2. Sectorul construcțiilor, care generează 10 % din PIB și asigură aproximativ 16 milioane de locuri de muncă în Europa în 3 milioane de întreprinderi, din care 95 % sunt IMM-uri, trebuie să utilizeze materiale și abordări inovatoare de producție, pentru a atenua impactul său asupra mediului. | Este esențială prezervarea nivelului de cunoaștere și a competențelor în vederea menținerii capacității de producție și de prelucrare din Europa. Activitățile de cercetare și inovare se vor concentra asupra producției și prelucrării durabile, prin introducerea inovărilor tehnice necesare și a unei abordări axate pe client, pentru a crea produse și servicii care înglobează într-o mare măsură cunoaștere, cu un consum redus de materii prime și de energie. Europa are nevoie, de asemenea, să transfere aceste tehnologii generice și cunoștințe la alte sectoare productive, cum ar fi construcțiile, care constituie o sursă majoră de gaze cu efect de seră (GES), activitățile de construcții reprezentând aproximativ 40 % din totalul consumului de energie în Europa și generând 36 % din emisiile de CO2. Sectorul construcțiilor, care generează 10 % din PIB și asigură aproximativ 16 milioane de locuri de muncă în Europa în 3 milioane de întreprinderi, din care 95 % sunt IMM-uri, trebuie să utilizeze materiale și abordări inovatoare de producție, pentru a atenua impactul său asupra mediului. |
1.5.3. Linii generale ale activităților | 1.5.3. Linii generale ale activităților |
(a) Tehnologii pentru fabricile viitorului | (a) Tehnologii pentru fabricile viitorului |
Promovarea creșterii industriale durabile prin facilitarea unei schimbări strategice în Europa de la producția ce are în vedere costurile la o abordare ce urmărește crearea de valoare adăugată ridicată. | Promovarea creșterii industriale durabile prin facilitarea unei schimbări strategice în Europa de la producția ce are în vedere costurile la o abordare ce urmărește crearea de valoare adăugată ridicată și utilizarea eficientă a resurselor. |
(b) Tehnologii care facilitează construcția de clădiri eficiente din punct de vedere energetic | (b) Tehnologii care facilitează construcția de clădiri eficiente din punct de vedere energetic, cu un impact redus asupra mediului |
Reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2 prin dezvoltarea și aplicarea unor tehnologii de construcție durabile. | Reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2 prin cercetarea, dezvoltarea și aplicarea unor tehnologii durabile de construcție, de automatizare și de control care să vizeze întregul lanț valoric, precum și reducerea impactului global al clădirilor asupra mediului. |
(c) Tehnologii durabile cu emisii reduse de dioxid de carbon în industriile de prelucrare mari consumatoare de energie | (c) Tehnologii durabile, cu un impact redus asupra mediului și cu emisii reduse de carbon în industriile de prelucrare mari consumatoare de energie și de resurse |
Creșterea competitivității industriilor de prelucrare prin ameliorarea considerabilă a eficienței utilizării resurselor și a eficienței energetice și prin reducerea impactului asupra mediului al acestor activități industriale de-a lungul întregului lanț valoric, prin promovarea adoptării unor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. | Creșterea competitivității industriilor de prelucrare prin ameliorarea considerabilă a eficienței utilizării resurselor și a eficienței energetice și prin reducerea impactului asupra mediului al acestor activități industriale de-a lungul întregului lanț valoric, prin promovarea adoptării unor tehnologii cu emisii reduse de carbon, inclusiv integrarea surselor de energie regenerabile și a sistemelor și tehnologiilor inteligente avansate de control, precum și adoptarea unor procese industriale alternative mai sustenabile. |
(d) Noi modele de afaceri durabile | (d) Noi modele de afaceri durabile |
Derivarea de concepte și metodologii pentru modele de afaceri adaptabile, bazate pe cunoaștere în cadrul unor abordări personalizate. | Derivarea de concepte și metodologii pentru modele de afaceri adaptabile, bazate pe cunoaștere în cadrul unor abordări personalizate. Sprijinirea elaborării unor noi modele de afaceri bazate pe ecoinovare și a unor abordări productive bazate pe resurse alternative. |
Amendamentul 132
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
1.6. Spațiul | 1.6. Spațiul |
1.6.1. Obiectivul specific pentru spațiu | 1.6.1. Obiectivul specific pentru spațiu |
Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul spațial este de a promova o industrie spațială competitivă și inovatoare și de a încuraja comunitatea de cercetare să dezvolte și să exploateze infrastructura spațială, pentru a răspunde politicilor și nevoilor societale viitoare ale Uniunii. | Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul spațial este de a promova o industrie spațială competitivă și inovatoare și de a încuraja comunitatea de cercetare să exploateze infrastructura, aplicațiile și serviciile spațiale pentru a răspunde politicilor și nevoilor societale viitoare ale Uniunii. |
Consolidarea sectorului spațial european prin stimularea cercetării și inovării în domeniul spațial este vitală pentru menținerea și protejarea capacității Europei de acces și de derulare de operațiuni în spațiu, în sprijinul politicilor Uniunii, al intereselor strategice internaționale și al competitivității dintre națiunile care călătoresc în spațiu și care au o experiență îndelungată sau care se află la începutul acestui drum. | Consolidarea sectorului spațial european public și privat prin stimularea cercetării și inovării în domeniul spațial, a observării pământului, a navigației, a științei și a explorării, este vitală pentru menținerea și protejarea capacității Europei de acces și de derulare de operațiuni în spațiu, în sprijinul politicilor Uniunii, al intereselor strategice internaționale și al competitivității dintre națiunile și companiile care călătoresc în spațiu și care au o experiență îndelungată sau care se află la începutul acestui drum. Activitățile se vor elabora și realiza în mod complementar, cu participarea Uniunii, a Agenției Spațiale Europene (ESA) și a statelor membre. |
1.6.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii | 1.6.2. Justificare și valoarea adăugată a Uniunii |
Spațiul reprezintă un element important, dar adesea invizibil în crearea unor servicii și produse diverse, cruciale pentru societatea modernă de astăzi, cum ar fi echipamentele de navigație, de comunicare, prognozele meteorologice, și informațiile geografice. Elaborarea și punerea în aplicare a politicilor la nivel european, național și regional depind din ce în ce mai mult de informații care provin din activități desfășurate în spațiu. Sectorul spațial mondial crește și se extinde cu rapiditate în regiuni noi (de exemplu, China, America de Sud). Industria europeană este, în prezent, un exportator important de sateliți de primă clasă în scopuri comerciale și științifice. Concurența din ce în ce mai mare la nivel mondial reprezintă o provocare pentru poziția Europei în acest domeniu. Astfel, Europa este interesată să se asigure că industria sa continuă să facă eforturi pe această piață extrem de competitive extraordinară. În plus, datele provenind de la sateliți științifici europeni au contribuit la unele dintre cele mai importante descoperiri științifice din ultimele decenii în științele pământului și astronomie. Prin această capacitate unică, sectorul spațial european are un rol esențial de jucat în abordarea provocărilor identificate în Strategia Europa 2020. | Spațiul reprezintă un element important, dar adesea invizibil în crearea unor servicii și produse diverse, cruciale pentru societatea modernă de astăzi, cum ar fi echipamentele de navigație și de comunicare, precum și prognozele meteorologice și informațiile geografice obținute din observarea pământului cu ajutorul sateliților. Elaborarea și punerea în aplicare a politicilor la nivel european, național și regional depind din ce în ce mai mult de informații care provin din activități desfășurate în spațiu. Sectorul spațial mondial crește și se extinde cu rapiditate în regiuni noi (de exemplu, China, America de Sud și Africa). Industria europeană este, în prezent, un exportator important de sateliți de primă clasă în scopuri comerciale și științifice. Concurența din ce în ce mai mare la nivel mondial reprezintă o provocare pentru poziția Europei în acest domeniu. Astfel, Europa este interesată să se asigure că industria sa continuă să facă eforturi pe această piață extrem de competitivă. În plus, datele provenind de la sateliți științifici europeni au contribuit la unele dintre cele mai importante descoperiri științifice din ultimele decenii în științele pământului, fizica fundamentală și astronomie. Prin această capacitate unică, sectorul spațial european are un rol esențial de jucat în abordarea provocărilor identificate în Strategia Europa 2020. |
Cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea sprijină capacitățile în domeniul spațial care sunt vitale pentru societatea europeană. În timp ce Statele Unite ale Americii cheltuiesc aproximativ 25 % din bugetul alocat domeniului spațial pentru cercetare și dezvoltare, cheltuielile Uniunii se situează sub 10 %. În plus, cercetarea spațială în Uniune este fragmentată în programele naționale ale câtorva state membre. Pentru a menține avantajul tehnologic și competitiv sunt necesare acțiuni la nivelul Uniunii, care să coordoneze cercetarea spațială, să promoveze participarea cercetătorilor din toate statele membre, precum și să reducă obstacolele în calea proiectelor transnaționale de colaborare în domeniul cercetării spațiale. Acest lucru trebuie realizat prin coordonare cu Agenția Spațială Europeană care a gestionat cu succes dezvoltarea sateliților industriali și misiuni spațiale exhaustive la nivel interguvernamental cu o serie de state membre, începând din 1975. În plus, informațiile furnizate de sateliții europeni vor oferi un potențial din ce în ce mai mare pentru dezvoltarea în continuare a serviciilor prin satelit, inovatoare, din aval. Acestea reprezintă un sector tipic de activitate pentru IMM-uri și ar trebui să fie sprijinite prin măsuri care vizează cercetarea și inovarea, pentru a se beneficia pe deplin de această oportunitate și în special de investițiile considerabile alocate celor două inițiative emblematice ale Uniunii, Galileo și GMES. | Cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea sprijină capacitățile în domeniul spațial care sunt vitale pentru societatea europeană. În timp ce Statele Unite ale Americii cheltuiesc aproximativ 25 % din bugetul alocat domeniului spațial pentru cercetare și dezvoltare, cheltuielile Uniunii se situează sub 10 %. În plus, cercetarea spațială în Uniune este cuprinsă în programele naționale ale statelor membre și în programele ESA. Pentru a menține avantajul tehnologic și competitiv sunt necesare acțiuni la nivelul Uniunii, care să coordoneze cercetarea spațială, să promoveze participarea cercetătorilor din toate statele membre, precum și să reducă obstacolele în calea proiectelor transnaționale de colaborare în domeniul cercetării spațiale. Acest lucru trebuie realizat prin coordonare cu Agenția Spațială Europeană care a gestionat cu succes dezvoltarea sateliților industriali și misiuni spațiale exhaustive la nivel interguvernamental cu o serie de state membre, începând din 1975. În plus, informațiile furnizate de sateliții europeni vor oferi un potențial din ce în ce mai mare pentru dezvoltarea în continuare a serviciilor prin satelit, inovatoare, din aval. Acestea reprezintă un sector tipic de activitate pentru IMM-uri și ar trebui să fie sprijinite prin măsuri care vizează cercetarea și inovarea, pentru a se beneficia pe deplin de această oportunitate și în special de investițiile considerabile alocate celor două inițiative emblematice ale Uniunii, Galileo și GMES, dar și sectorului comunicațiilor electronice, care contribuie la realizarea obiectivelor Agendei digitale a Uniunii. |
Spațiul transcende în mod natural granițele terestre, oferind o perspectivă unică de dimensiune globală, fapt ce permite inițierea unor proiecte de anvergură [de exemplu, „International Space Station” (Stația spațială internațională), „Space Situational Awareness” (Cunoașterea situației spațiale)] derulate prin cooperare internațională. O politică spațială comună și derularea de activități de cercetare și inovare la nivel european sunt indispensabile în vederea deținerii unui rol important în cadrul acestor acțiuni spațiale internaționale în următoarele decenii. | Spațiul transcende în mod natural granițele terestre, oferind o perspectivă unică de dimensiune globală, fapt ce permite inițierea unor proiecte de anvergură [de exemplu, „International Space Station” (Stația spațială internațională), „Space Situational Awareness” (Cunoașterea situației spațiale)] derulate prin cooperare internațională. O politică spațială comună și derularea de activități de cercetare și inovare la nivel european sunt indispensabile în vederea deținerii unui rol important în cadrul acestor acțiuni spațiale internaționale în următoarele decenii. |
Cercetarea și inovarea în domeniul spațial prevăzută în programul-cadru Orizont 2020 este aliniată priorităților politicii spațiale a Uniunii, așa cum sunt definite în continuare de consiliile privind domeniul spațial ale acesteia și de Comisia Europeană. | Cercetarea și inovarea în domeniul spațial prevăzută în programul-cadru Orizont 2020 este aliniată priorităților politicii spațiale a Uniunii și necesităților programelor operaționale europene, așa cum sunt definite în continuare de consiliile privind domeniul spațial ale Uniunii și de Comisia Europeană. |
1.6.3. Linii generale ale activităților | 1.6.3. Linii generale ale activităților |
(a) Facilitarea competitivității europene, autonomiei și inovării în sectorul spațial european | (a) Facilitarea competitivității europene, autonomiei și inovării în sectorul spațial european |
Aceasta presupune menținerea și dezvoltarea unei industrii spațiale competitive și întreprinzătoare alături de o comunitate de cercetare de clasă mondială în domeniul spațial pentru a menține poziția de lider a Europei și autonomia în ceea ce privește tehnologia spațială, pentru a promova inovarea în sectorul spațial și pentru a facilita inovațiile terestre bazate pe rezultate ale unei activității în spațiu, de exemplu prin utilizarea teledetecției și a datelor de navigație. | Aceasta presupune menținerea și dezvoltarea în continuare a unei industrii spațiale competitive, sustenabile și întreprinzătoare alături de o comunitate de cercetare de clasă mondială în domeniul spațial pentru a menține și a consolida poziția de lider a Europei, asigurând disponibilitatea tehnologiilor necesare – într-un stadiu de maturitate adecvat, la nivelul cerut de autonomie și în condiții de competitivitate – și pentru a menține și a consolida autonomia în subsectoarele strategice, cum este accesul la spațiu sau la tehnologiile critice, inclusiv la soluții ecologice, pentru a promova inovarea în sectorul spațial și pentru a facilita inovațiile terestre bazate pe rezultate ale unei activități în spațiu, de exemplu prin utilizarea teledetecției și a datelor de navigație. |
(b) Facilitarea progreselor în domeniul tehnologiilor spațiale | (b) Facilitarea progreselor în domeniul tehnologiilor spațiale |
Aceasta urmărește dezvoltarea unor tehnologii și concepte operaționale spațiale avansate, de la idee până la testarea în spațiu, inclusiv navigație și teledetecție, precum și protejarea echipamentelor spațiale de amenințări precum deșeurile cosmice și exploziile solare. Dezvoltarea și aplicarea unor tehnologii spațiale avansate necesită educația și formarea continuă a inginerilor și cercetătorilor cu înaltă calificare. | Aceasta urmărește dezvoltarea unor tehnologii și concepte operaționale spațiale avansate și generice, de la idee până la testarea în spațiu. Sunt incluse tehnologii pentru protejarea echipamentelor spațiale de amenințări precum deșeurile cosmice și exploziile solare, precum și pentru telecomunicațiile satelitare, navigație, comunicațiile sau telecomunicațiile electronice și misiunile de teledetecție. Dezvoltarea și aplicarea unor tehnologii spațiale avansate necesită educația și formarea continuă a inginerilor și cercetătorilor cu înaltă calificare, precum și contacte strânse între aceștia și utilizatorii aplicațiilor spațiale. |
(c) Facilitarea exploatării datelor spațiale | (c) Facilitarea exploatării datelor spațiale |
O exploatare sporită în mod considerabil a datelor provenite de la sateliți europeni se poate obține doar printr-un efort concertat de coordonare și organizare a prelucrării, validării și standardizării datelor spațiale. Inovațiile în gestionarea și diseminarea datelor pot, de asemenea, să asigure un randament sporit al investițiilor în infrastructură spațială și contribuie la abordarea provocărilor societale, în special în cazul în care sunt coordonate în cadrul unei inițiative la nivel mondial cum ar fi, de exemplu, Sistemul de sisteme globale de observare a pământului, Programul european de navigare prin satelit Galileo sau IPCC pentru problemele legate de schimbările climatice. | O exploatare sporită în mod considerabil a datelor provenite de la sateliți europeni se poate obține doar printr-un efort concertat de coordonare și organizare a prelucrării, validării, standardizării și disponibilității sustenabile a datelor spațiale, precum și de sprijinire a dezvoltării unor noi produse și servicii informatice pe baza datelor respective. Inovațiile în gestionarea, diseminarea și interoperabilitatea datelor, în special promovarea liberului acces la datele și metadatele din domeniul științei pământului și schimburile de aceste date și metadate pot, de asemenea, să asigure un randament sporit al investițiilor în infrastructură spațială și contribuie la abordarea provocărilor societale, în special în cazul în care sunt coordonate în cadrul unei inițiative la nivel mondial cum ar fi, de exemplu, Sistemul de sisteme globale de observare a pământului (GEOSS), și anume prin exploatarea deplină a programului GMES, care reprezintă contribuția europeană principală la GEOSS, Programul european de navigare prin satelit Galileo sau IPCC pentru problemele legate de schimbările climatice și de monitorizarea oceanului. Va fi susținută introducerea rapidă a acestor inovații în aplicația relevantă. Aceasta include, totodată, exploatarea datelor pentru investigații științifice suplimentare. |
(d) Facilitarea cercetării europene în sprijinul parteneriatelor internaționale în domeniul spațial | (d) Facilitarea cercetării europene în sprijinul parteneriatelor internaționale în domeniul spațial |
Inițiativele în domeniul spațial au un caracter global fundamental. Acest lucru este deosebit de evident pentru activități cum ar fi cunoașterea situației spațiale (SSA) și numeroase proiecte în domeniul științelor spațiale și de explorare. Dezvoltarea tehnologiei spațiale de vârf se realizează din ce în ce mai mult în cadrul unor astfel de parteneriate internaționale. Asigurarea accesului la acestea constituie un factor important de succes pentru cercetătorii și industria europeană. | Inițiativele în domeniul spațial au un caracter global fundamental. Acest lucru este deosebit de evident pentru activități cum ar fi cunoașterea situației spațiale (SSA) și numeroase proiecte în domeniul științelor spațiale și de explorare. Dezvoltarea tehnologiei spațiale de vârf se realizează din ce în ce mai mult în cadrul unor astfel de parteneriate internaționale. Asigurarea accesului la acestea constituie un factor important de succes pentru cercetătorii și industria europeană. |
| (da) Asigurarea rentabilității investițiilor în Galileo și EGNOS și a poziției de lider a Europei în cazul aplicațiilor din aval |
| Sistemele europene de navigație satelitară, EGNOS și Galileo, sunt investiții strategice ale Europei, iar dezvoltarea unor aplicații inovatoare în aval este necesară pentru obținerea avantajelor socioeconomice pe care acestea le oferă. Aplicațiile profesionale, cum sunt agricultura de precizie, geodezia, stabilirea timpului și sincronizarea trebuie să creeze un efect de pârghie în ceea ce privește EGNOS și Galileo, în sinergie cu serviciile de observare a pământului, pentru a asigura poziția de lider industrial a Europei. |
Amendamentul 133
Propunere de regulament
Anexa I – Partea II – punctul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
2. Accesul la finanțarea de risc | 2. Accesul la finanțarea de risc |
2.1. Obiectiv specific | 2.1. Obiectiv specific |
Obiectivul specific este de a contribui la remedierea deficiențelor pieței în ceea ce privește accesul la finanțare de risc pentru cercetare și inovare. | Obiectivul specific este de a contribui la remedierea deficiențelor pieței în ceea ce privește accesul la finanțare de risc pentru cercetare și inovare. |
Situația investițiilor în domeniul cercetării și inovării este dezastruoasă, în special pentru IMM-urile inovatoare și întreprinderile de dimensiune intermediară (mid-caps) cu un potențial ridicat de creștere. Există o serie de lacune grave pe piață în ceea ce privește furnizarea de finanțare, întrucât inovațiile necesare pentru atingerea obiectivelor de politică se dovedesc prea riscante pentru piață, în general, ca să le suporte. | Situația investițiilor în domeniul cercetării și inovării este dezastruoasă, în special pentru IMM-urile inovatoare și întreprinderile de dimensiune intermediară (mid-caps) cu un potențial ridicat de creștere. Există o serie de lacune grave pe piață în ceea ce privește furnizarea de finanțare, întrucât inovațiile necesare pentru atingerea obiectivelor de politică se dovedesc prea riscante pentru piață, în general, ca să le suporte. |
Un mecanism de împrumut și un mecanism de capitaluri proprii vor contribui la depășirea unor astfel de probleme prin îmbunătățirea finanțării și a profilurilor de risc ale activităților de cercetare și inovare respective. Acest lucru, în schimb, va facilita accesul întreprinderilor și al altor beneficiari la împrumuturi, garanții și alte forme de finanțare de risc, va promova investițiile inițiale și dezvoltarea de noi fonduri de capital de risc, va îmbunătăți transferul de cunoștințe și piața în domeniul proprietății intelectuale, va atrage fonduri pentru piața de capital de risc și, în ansamblu, va contribui la accelerarea tranziției de la conceperea, dezvoltarea și demonstrarea de noi produse și servicii la comercializarea lor. | Un mecanism de împrumut și un mecanism de capitaluri proprii vor contribui la depășirea unor astfel de probleme prin îmbunătățirea finanțării și a profilurilor de risc ale activităților de cercetare și inovare respective. Acest lucru, în schimb, va facilita accesul întreprinderilor și al altor beneficiari la împrumuturi, garanții și alte forme de finanțare de risc, va promova investițiile inițiale și dezvoltarea de noi fonduri de capital de risc; va îmbunătăți transferul de cunoștințe și piața în domeniul proprietății intelectuale, va atrage fonduri pentru piața de capital de risc și, în ansamblu, va contribui la accelerarea tranziției de la conceperea, dezvoltarea și demonstrarea de noi produse și servicii la comercializarea lor. |
Efectul general va consta în creșterea disponibilității sectorului privat de a investi în cercetare și inovare și de a contribui astfel la atingerea unui obiectiv-cheie al Strategiei Europa 2020: 3 % din PIB-ul Uniunii investit în cercetare și dezvoltare până la sfârșitul acestui deceniu. Utilizarea unor instrumente financiare va contribui, de asemenea, la atingerea obiectivelor privind cercetarea și inovarea ale tuturor sectoarelor și domeniilor de politică esențiale pentru abordarea provocărilor societale (precum schimbările climatice, energia și utilizarea eficientă a resurselor, securitatea alimentară la nivel global, furnizarea asistenței medicale și îmbătrânirea populației), pentru creșterea competitivității și pentru sprijinirea unei creșteri durabile, favorabile incluziunii și pentru furnizarea de bunuri ecologice și publice de altă natură. | Efectul general va consta în creșterea disponibilității sectorului privat de a investi în cercetare și inovare și de a contribui astfel la atingerea unui obiectiv-cheie al Strategiei Europa 2020: 3 % din PIB-ul Uniunii investit în cercetare și dezvoltare până la sfârșitul acestui deceniu. Utilizarea unor instrumente financiare va contribui, de asemenea, la atingerea obiectivelor privind cercetarea și inovarea ale tuturor sectoarelor și domeniilor de politică esențiale pentru abordarea provocărilor societale (precum schimbările climatice, energia și utilizarea eficientă a resurselor, securitatea alimentară la nivel global, furnizarea asistenței medicale și îmbătrânirea populației), pentru creșterea competitivității și pentru sprijinirea unei creșteri durabile, favorabile incluziunii și pentru furnizarea de bunuri ecologice și publice de altă natură. |
2.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune | 2.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
Este necesar un mecanism de împrumut la nivelul Uniunii pentru cercetare și inovare, pentru a crește șansele contractării de credite și garanții și ale atingerii obiectivelor politicii de cercetare și inovare. Este foarte probabil ca deficitul actual de pe piață între cererea și oferta de credite și de garanții pentru investiții în cercetare și inovare cu risc ridicat, pe care își propune să îl soluționeze actualul mecanism de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR), să persiste în condițiile în care băncile comerciale sunt, în cea mai mare parte, absente pe piața creditelor cu risc ridicat. Cererea de finanțare de credite prin MFPR a fost mare, de la lansarea mecanismului la jumătatea anului 2007: în prima fază (2007-2010), utilizarea acesteia a întrecut estimările inițiale cu peste 50 % în ceea ce privește aprobările de credite active (7,6 miliarde EUR față de 5 miliarde EUR, cât se previzionase). | Este necesar un mecanism de împrumut la nivelul Uniunii pentru cercetare și inovare, pentru a crește șansele contractării de credite și garanții și ale atingerii obiectivelor politicii de cercetare și inovare. Este foarte probabil ca deficitul actual de pe piață între cererea și oferta de credite și de garanții pentru investiții în cercetare și inovare cu risc ridicat, pe care își propune să îl soluționeze actualul mecanism de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR), să persiste în condițiile în care băncile comerciale sunt, în cea mai mare parte, absente pe piața creditelor cu risc ridicat. Cererea de finanțare de credite prin MFPR a fost mare, de la lansarea mecanismului la jumătatea anului 2007: în prima fază (2007-2010), utilizarea acesteia a întrecut estimările inițiale cu peste 50 % în ceea ce privește aprobările de credite active (7,6 miliarde EUR față de 5 miliarde EUR, cât se previzionase). |
Mai mult, în general, băncile nu sunt în măsură să aprecieze valoarea activelor cunoașterii, cum ar fi proprietatea intelectuală și, prin urmare, sunt adesea reticente la ideea de a investi în întreprinderile bazate pe cunoaștere. Consecința este că numeroase întreprinderi inovatoare bine poziționate – atât mari, cât și mici – nu pot obține împrumuturi pentru activități de cercetare și inovare cu risc ridicat. | Mai mult, în general, băncile nu sunt în măsură să aprecieze valoarea activelor cunoașterii, cum ar fi proprietatea intelectuală și, prin urmare, sunt adesea reticente la ideea de a investi în întreprinderile bazate pe cunoaștere. Consecința este că numeroase întreprinderi inovatoare bine poziționate – atât mari, cât și mici – nu pot obține împrumuturi pentru activități de cercetare și inovare cu risc ridicat. Banca Europeană de Investiții, care administrează facilitatea pentru împrumuturi în numele Comisiei, va fi abilitată să acorde împrumuturi proiectelor cu un risc tehnologic ridicat, nu numai împrumuturi cu dobândă sub nivelul pieței proiectelor cu risc tehnologic redus. Acest mandat va fi, însă, condiționat de o supraveghere și de criterii stricte de gestionare a portofoliului și a riscului proiectului, adaptate la obiectivele urmărite. |
| Vor fi disponibile și finanțări sub forma împrumuturilor negarantate. |
Aceste deficite pe piață au drept cauze profunde incertitudinile, asimetriile de informare și costurile ridicate pe care le implică încercările de a soluționa aceste probleme: întreprinderile înființate recent dispun de un istoric al activității prea scurt ca să satisfacă creditorii potențiali și chiar și întreprinderi bine poziționate nu pot furniza adesea informații suficiente, iar la începutul unei investiții în cercetare și inovare nu este deloc sigur dacă eforturile întreprinse vor conduce la o inovare de succes. | Aceste deficite pe piață au drept cauze profunde incertitudinile, asimetriile de informare și costurile ridicate pe care le implică încercările de a soluționa aceste probleme: întreprinderile înființate recent dispun de un istoric al activității prea scurt ca să satisfacă creditorii potențiali și chiar și întreprinderi bine poziționate nu pot furniza adesea informații suficiente, iar la începutul unei investiții în cercetare și inovare nu este deloc sigur dacă eforturile întreprinse vor conduce la o inovare de succes. |
| Această problematică afectează în special procesele de transfer de cunoștințe și tehnologie între mediul public de cercetare reprezentat de universități și centre de cercetare, pe de o parte și întreprinderi, pe de altă parte, procese în cadrul cărora sunt necesare validarea conceptului și confirmarea potențialului de inovare pe care îl oferă pieței cunoștințele și tehnologia ce fac obiectul transferului. |
În plus, întreprinderile aflate în stadiul de dezvoltare a conceptului sau care își desfășoară activitatea în domenii emergente nu dispun, de regulă, de suficiente garanții. Un alt factor de descurajare este că, chiar și în cazul în care activitățile de cercetare și inovare duc la apariția unui produs sau a unui proces comercial, nu este deloc sigur că întreprinderea care a depus eforturile își va putea însuși în mod exclusiv beneficiile care derivă din acesta. | În plus, întreprinderile aflate în stadiul de dezvoltare a conceptului sau care își desfășoară activitatea în domenii emergente nu dispun, de regulă, de suficiente garanții. Un alt factor de descurajare este că, chiar și în cazul în care activitățile de cercetare și inovare duc la apariția unui produs sau a unui proces comercial, nu este deloc sigur că întreprinderea care a depus eforturile își va putea însuși în mod exclusiv beneficiile care derivă din acesta. |
În ceea ce privește valoarea adăugată pentru Uniune, mecanismul de împrumut va contribui la remedierea deficiențelor pieței, care împiedică sectorul privat să investească în cercetare și inovare la un nivel optim. Implementarea sa va permite punerea în comun a unei mase critice de resurse de la bugetul Uniunii și, în baza unei partajări a riscurilor, de la instituția (instituțiile) financiară (e) căreia (cărora) i (li) s-a încredințat implementarea mecanismului. Acest lucru va stimula întreprinderile să investească mai mult din propriile fonduri în cercetare și inovare decât ar fi făcut-o în alte condiții. În plus, o facilitate de credit va ajuta organizațiile, atât publice, cât și private, să reducă riscurile inițierii achiziționării înainte de comercializare sau ale achiziționării produselor și serviciilor inovatoare. | În ceea ce privește valoarea adăugată pentru Uniune, mecanismul de împrumut va contribui la remedierea deficiențelor pieței, care împiedică sectorul privat să investească în cercetare și inovare la un nivel optim. Implementarea sa va permite punerea în comun a unei mase critice de resurse de la bugetul Uniunii și, în baza unei partajări a riscurilor, de la instituția (instituțiile) financiară (e) căreia (cărora) i (li) s-a încredințat implementarea mecanismului. Acest lucru va stimula întreprinderile să investească mai mult din propriile fonduri în cercetare și inovare decât ar fi făcut-o în alte condiții. În plus, o facilitate de credit va ajuta organizațiile, atât publice, cât și private, să reducă riscurile inițierii achiziționării înainte de comercializare sau ale achiziționării produselor și serviciilor inovatoare. |
Este necesar un mecanism de capitaluri proprii la nivelul Uniunii pentru cercetare și inovare pentru a contribui la îmbunătățirea disponibilității finanțării de capital propriu pentru investițiile aflate într-un stadiu de început sau avansat și pentru a impulsiona dezvoltarea pieței de capital de risc din Uniune. În cursul fazei de transfer tehnologic și de pornire, noile întreprinderi intră într-o „vale a morții”, în care nu mai pot să beneficieze de granturi publice pentru cercetare și nici să atragă finanțare privată. Ajutoarele publice care permit mobilizarea fondurilor private de înființare și de pornire pentru acoperirea acestei lacune sunt, în prezent, prea fragmentate și intermitente sau gestionarii lor nu dispun de expertiza necesară. Mai mult, în Europa, majoritatea fondurilor de capital de risc sunt insuficiente pentru a finanța creșterea întreprinderilor inovatoare și nu au masa critică necesară pentru a se specializa și a funcționa la nivel transnațional. | Este necesar un mecanism de capitaluri proprii la nivelul Uniunii pentru cercetare și inovare pentru a contribui la îmbunătățirea disponibilității finanțării de capital propriu pentru investițiile aflate într-un stadiu de început sau avansat și pentru a impulsiona dezvoltarea pieței de capital de risc din Uniune. În cursul fazei de transfer tehnologic și de pornire, noile întreprinderi intră într-o „vale a morții”, în care nu mai pot să beneficieze de granturi publice pentru cercetare și nici să atragă finanțare privată. Ajutoarele publice care permit mobilizarea fondurilor private de înființare și de pornire pentru acoperirea acestei lacune sunt, în prezent, prea fragmentate și intermitente sau gestionarii lor nu dispun de expertiza necesară. Mai mult, în Europa, majoritatea fondurilor de capital de risc sunt insuficiente pentru a finanța creșterea întreprinderilor inovatoare și nu au masa critică necesară pentru a se specializa și a funcționa la nivel transnațional. |
Consecințele sunt grave. Înainte de criza financiară, sumele investite în IMM-uri de către fondurile de capital de risc europene au fost de circa 7 miliarde EUR anual, în timp ce cifrele pentru 2009 și 2010 au variat între 3 și 4 miliarde EUR. Reducerea finanțării cu capital de risc a afectat numărul întreprinderilor noi vizate de fondurile de capital de risc: în 2007, aproximativ 3 000 de IMM-uri au primit finanțare cu capital de risc, în comparație cu doar aproximativ 2 500 în 2010. | Consecințele sunt grave. Înainte de criza financiară, sumele investite în IMM-uri de către fondurile de capital de risc europene au fost de circa 7 miliarde EUR anual, în timp ce cifrele pentru 2009 și 2010 au variat între 3 și 4 miliarde EUR. Reducerea finanțării cu capital de risc a afectat numărul întreprinderilor noi vizate de fondurile de capital de risc: în 2007, aproximativ 3 000 de IMM-uri au primit finanțare cu capital de risc, în comparație cu doar aproximativ 2 500 în 2010. |
În ceea ce privește valoarea adăugată pentru Uniune, mecanismul de capitaluri proprii pentru cercetare și inovare va completa sistemele naționale care nu pot alimenta investițiile transnaționale în cercetare și inovare. Înțelegerile în fază incipientă vor avea un efect demonstrativ de care pot beneficia investitorii publici și privați din întreaga Europă. Pentru faza de creștere, doar la nivel european este posibilă atingerea anvergurii necesare și a unei participări puternice a investitorilor privați, care sunt esențiale pentru funcționarea unei piețe de capital de risc care se autoalimentează. | În ceea ce privește valoarea adăugată pentru Uniune, mecanismul de capitaluri proprii pentru cercetare și inovare va completa sistemele naționale care nu pot alimenta investițiile transnaționale în cercetare și inovare. Înțelegerile în fază incipientă vor avea un efect demonstrativ de care pot beneficia investitorii publici și privați din întreaga Europă. Pentru faza de creștere, doar la nivel european este posibilă atingerea anvergurii necesare și a unei participări puternice a investitorilor privați, care sunt esențiale pentru funcționarea unei piețe de capital de risc care se autoalimentează. |
Mecanismele de împrumut și de capitaluri proprii, susținute de un set de măsuri însoțitoare, vor sprijini îndeplinirea obiectivelor de politică ale programului-cadru Orizont 2020. În acest scop, ele vor fi destinate consolidării și creșterii calității bazei științifice a Europei, promovării cercetării și inovării pe baza unei agende orientate către întreprinderi și abordării provocărilor societale, cu accent pe activități precum testare, demonstrație, bancuri de testare și preluarea pe piață. | Mecanismele de împrumut și de capitaluri proprii, susținute de un set de măsuri însoțitoare, vor sprijini îndeplinirea obiectivelor de politică ale programului-cadru Orizont 2020. În acest scop, ele vor fi destinate consolidării și creșterii calității bazei științifice a Europei, promovării cercetării și inovării pe baza unei agende orientate către întreprinderi și abordării provocărilor societale, cu accent pe activități precum testare, demonstrație, bancuri de testare și preluarea pe piață. Ar trebui prevăzute acțiuni de sprijin specifice, cum sunt activitățile de informare și îndrumare pentru IMM-uri. Autoritățile regionale, asociațiile de IMM-uri, camerele de comerț și intermediarii financiari ar trebui implicați în programarea și implementarea acestor acțiuni. |
În plus, acestea vor contribui la abordarea obiectivelor privind cercetarea și inovarea ale altor programe și domenii de politică, precum politica agricolă comună (PAC), combaterea schimbărilor climatice (tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și adaptarea la schimbările climatice) și politica comună în domeniul pescuitului. Vor fi dezvoltate complementarități cu instrumente financiare naționale și regionale în contextul cadrului strategic comun pentru politica de coeziune, în care se prevede un rol mai important pentru mecanismele financiare. | În plus, acestea vor contribui la abordarea obiectivelor privind cercetarea și inovarea ale altor programe și domenii de politică, precum politica agricolă comună (PAC), combaterea schimbărilor climatice (tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și adaptarea la schimbările climatice) și politica comună în domeniul pescuitului. Vor fi dezvoltate complementarități cu instrumente financiare naționale și regionale în contextul cadrului strategic comun pentru politica de coeziune, în care se prevede un rol mai important pentru mecanismele financiare. |
Conceperea lor ține seama de necesitatea de a aborda deficiențele și caracteristicile specifice pieței (cum ar fi gradul de dinamism și rata de înființare de societăți) și de cerințele de finanțare ale acestor domenii și ale altora. Alocările bugetare între instrumente ar putea fi adaptate pe parcursul programului-cadru Orizont 2020, ca răspuns la schimbarea condițiilor economice. | Conceperea lor ține seama de necesitatea de a aborda deficiențele și caracteristicile specifice pieței (cum ar fi gradul de dinamism și rata de înființare de societăți) și de cerințele de finanțare ale acestor domenii și ale altora. Alocările bugetare între instrumente ar putea fi adaptate pe parcursul programului-cadru Orizont 2020, ca răspuns la schimbarea condițiilor economice. |
Mecanismul de capitaluri proprii și componenta pentru IMM-uri a mecanismului de capitaluri proprii vor fi puse în aplicare ca parte a două instrumente financiare ale UE care asigură capitaluri proprii și credite pentru a sprijini cercetarea și inovarea în IMM-uri, precum și creșterea acestora, împreună cu mecanismele de capitaluri proprii și de împrumut ale Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și pentru IMM-uri. | Mecanismul de capitaluri proprii și componenta pentru IMM-uri a mecanismului de capitaluri proprii vor fi puse în aplicare ca parte a două instrumente financiare ale UE care asigură capitaluri proprii și credite pentru a sprijini cercetarea și inovarea în IMM-uri, precum și creșterea acestora, împreună cu mecanismele de capitaluri proprii și de împrumut ale Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și pentru IMM-uri. |
2.3. Linii generale ale activităților | 2.3. Linii generale ale activităților |
(a) Mecanismul de împrumut care asigură finanțarea creditelor pentru cercetare și inovare: „un serviciu al Uniunii de garantare și creditare pentru cercetare și inovare” | (a) Mecanismul de împrumut care asigură finanțarea creditelor pentru cercetare și inovare: „un serviciu al Uniunii de garantare și creditare pentru cercetare și inovare” |
Obiectivul este de a îmbunătăți accesul la finanțare prin îndatorare – credite, garanții, contragaranții și alte forme de titluri de creanță și de finanțare de risc – pentru entitățile publice și private și pentru parteneriatele public-privat angajate în activități de cercetare și inovare care necesită investiții riscante pentru a ajunge la rezultate. Accentul va fi pe sprijinirea cercetării și inovării cu potențial ridicat pentru excelență. | Obiectivul este de a îmbunătăți accesul la finanțare prin îndatorare – credite, garanții, contragaranții și alte forme de titluri de creanță și de finanțare de risc – pentru entitățile publice și private și pentru parteneriatele public-privat angajate în activități de cercetare și inovare care necesită investiții riscante pentru a ajunge la rezultate. Accentul va fi pe sprijinirea cercetării și inovării cu risc ridicat, dar și cu potențial ridicat pentru excelență. Atenția se va concentra mai mult asupra riscului legat de proiect decât asupra riscului asociat companiei, în special pentru IMM-uri. În interesul asigurării masei critice și a unei abordări ținând seama de întregul lanț de inovare, ele se vor axa preferențial asupra activităților rezultate din alte acțiuni finanțate prin Orizont 2020, inclusiv asupra sprijinirii etapei a treia a noului instrument dedicat IMM-urilor. |
| Întrucât unul dintre obiectivele Orizont 2020 este acela de a contribui la reducerea discrepanței existente între cercetare-dezvoltare și inovare, favorizând introducerea pe piață a unor produse și servicii noi sau îmbunătățite, și având în vedere rolul esențial al etapei de validare a conceptului în procesul de transfer al cunoștințelor, se vor introduce mecanisme care să permită finanțarea etapelor de validare a conceptului, necesare pentru confirmarea interesului, relevanței și viitorului impact inovator ale rezultatelor cercetării sau inovației ce fac obiectul transferului. |
Beneficiarii finali vizați vor fi, cel mai probabil, entități juridice de orice dimensiune care pot împrumuta și rambursa bani și, în special, IMM-urile care au potențialul de a efectua inovare și de a se dezvolta rapid, precum și întreprinderi de dimensiune intermediară (mid-caps) și firme mari, universități și institute de cercetare, infrastructuri de cercetare și inovare, parteneriate public-privat și vehicule investiționale sau proiecte specializate. | Beneficiarii finali vizați vor fi, cel mai probabil, entități juridice de orice dimensiune care pot împrumuta și rambursa bani și, în special, IMM-urile care au potențialul de a efectua inovare și de a se dezvolta rapid, precum și întreprinderi de dimensiune intermediară (mid-caps) și firme mari, universități și institute de cercetare, infrastructuri de cercetare și inovare, parteneriate public-privat și vehicule investiționale sau proiecte specializate. |
Finanțarea facilității de credit va avea două componente principale: | Finanțarea facilității de credit va avea două componente principale: |
(1) O componentă care are în vedere cererea, care acordă credite și garanții în baza principiului „primul sosit, primul servit”, cu un sprijin specific pentru beneficiari precum IMM-urile și întreprinderile de dimensiune intermediară (mid-caps). Această componentă trebuie să răspundă creșterii puternice și constante constatate cu privire la volumul finanțării MFPR, care este axată pe cerere. În cadrul componentei pentru IMM-uri, vor fi sprijinite acțiunile care urmăresc îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor sau al altor entități ale căror activități au la bază cercetarea și dezvoltarea și/sau inovarea. | (1) O componentă care are în vedere cererea, care acordă credite și garanții în baza principiului „primul sosit, primul servit”, cu un sprijin specific pentru beneficiari precum IMM-urile și întreprinderile de dimensiune intermediară (mid-caps). Această componentă trebuie să răspundă creșterii puternice și constante constatate cu privire la volumul finanțării MFPR, care este axată pe cerere. În cadrul componentei pentru IMM-uri, vor fi sprijinite acțiunile care urmăresc îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor sau al altor entități ale căror activități au la bază cercetarea și dezvoltarea și/sau inovarea, cum sunt finanțarea susținută de PI sau utilizarea activelor necorporale ca garanție. |
(2) O componentă care are în vedere obiectivele, axată pe politici și sectoare-cheie esențiale pentru abordarea provocărilor societale, îmbunătățirea competitivității, sprijinirea unei creșteri economice durabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și favorabile incluziunii, și care furnizează bunuri ecologice și publice de altă natură. Această componentă va ajuta Uniunea să abordeze aspectele legate de cercetare și inovare ale obiectivelor de politică sectorială. | (2) O componentă care are în vedere obiectivele, axată pe politici și sectoare-cheie esențiale pentru abordarea provocărilor societale, îmbunătățirea competitivității, sprijinirea unei creșteri economice durabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și favorabile incluziunii, și care furnizează bunuri ecologice și publice de altă natură. Această componentă va ajuta Uniunea să abordeze aspectele legate de cercetare și inovare ale obiectivelor de politică sectorială. |
(b) Mecanismul de capitaluri proprii care oferă finanțare de capitaluri proprii pentru cercetare și inovare: „Instrumente de capitaluri proprii ale Uniunii pentru cercetare și inovare” | (b) Mecanismul de capitaluri proprii care oferă finanțare de capitaluri proprii pentru cercetare și inovare: „Instrumente de capitaluri proprii ale Uniunii pentru cercetare și inovare” |
Scopul este de a contribui la depășirea deficiențelor pieței europene de capital de risc și de a furniza capital propriu și cvasicapital propriu pentru acoperirea nevoilor de dezvoltare și de finanțare ale întreprinderilor inovatoare, din faza inițială până la cea de creștere și extindere. Accentul este pus pe sprijinirea obiectivelor stabilite de Orizont 2020 și de politicile conexe. | Scopul este de a contribui la depășirea deficiențelor pieței europene de capital de risc și de a furniza capital propriu și cvasicapital propriu pentru acoperirea nevoilor de dezvoltare și de finanțare ale întreprinderilor inovatoare, din faza inițială până la cea de creștere și extindere. Accentul este pus pe sprijinirea obiectivelor stabilite de Orizont 2020 și de politicile conexe. |
Beneficiarii țintă finali sunt, potențial, întreprinderi de toate dimensiunile care inițiază sau participă la activități în domeniul inovării, cu un accent special pe IMM-urile și întreprinderilor de dimensiune intermediară (mid-caps) inovatoare. | Beneficiarii țintă finali sunt, potențial, întreprinderi de toate dimensiunile care inițiază sau participă la activități în domeniul inovării, cu un accent special pe IMM-urile și întreprinderilor de dimensiune intermediară (mid-caps) inovatoare. |
Mecanismul de capitaluri proprii se va axa pe fonduri de capital de risc pentru faza de început care furnizează capital de risc și cvasicapital (inclusiv capital de tip mezanin) întreprinderilor individuale. Mecanismul va avea, de asemenea, posibilitatea de a realiza investiții pentru extindere și în faza de creștere împreună cu mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere din cadrul Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor, pentru a asigura un sprijin continuu în faza de lansare și de dezvoltare a întreprinderilor. | Mecanismul de capitaluri proprii se va axa pe fonduri de capital de risc care furnizează capital de risc și cvasicapital (inclusiv capital de tip mezanin) întreprinderilor individuale aflate în faza de început. Mecanismul va avea, de asemenea, posibilitatea de a realiza investiții pentru extindere și în faza de creștere împreună cu mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere din cadrul Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor, pentru a asigura un sprijin continuu în faza de lansare și de dezvoltare a întreprinderilor. |
Mecanismul de capitaluri proprii, care va fi în principal determinată de cerere, va utiliza o abordare la nivel de portofoliu, în care fondurile de capital de risc și alți intermediari comparabili selectează întreprinderile în care urmează să se investească. | Mecanismul de capitaluri proprii, care va fi în principal determinată de cerere, va utiliza o abordare la nivel de portofoliu, în care fondurile de capital de risc și alți intermediari comparabili selectează întreprinderile în care urmează să se investească. |
S-ar putea aplica un sistem de alocări pentru atingerea unor obiective de politică specifice, pornind de la experiența pozitivă a programului-cadru pentru inovație și competitivitate în care au fost făcute alocări pentru ecoinovare. | Se aplică un sistem de alocări pentru atingerea unor obiective de politică specifice, pornind de la experiența pozitivă a programului-cadru pentru inovație și competitivitate în care au fost făcute alocări pentru ecoinovare, în special pentru atingerea obiectivelor legate de identificarea provocărilor societale. |
| Componenta pentru validarea conceptului va sprijini procesele de transfer de cunoștințe și tehnologie în etapele premergătoare fazei de industrializare, pentru a verifica și, după caz, a accentua impactul inovator al acestui transfer la nivelul pieței, reducând, totodată, incertitudinea și riscurile inerente introducerii în producție a rezultatelor cercetării și invențiilor generate în sfera cercetării publice. Amendamentul |
Componenta pentru lansare, care sprijină fazele de inițiere și de început, va permite investiții de capitaluri proprii, printre altele, în organizații de transfer de cunoștințe, fonduri de capital de inițiere, fonduri de inițiere de activități transfrontaliere, vehicule co-investiționale providențiale, active care încorporează proprietate intelectuală, platforme pentru schimbul și comercializarea de drepturi de proprietate intelectuală, precum și fonduri de capital de risc pentru fazele de început. | Componenta pentru lansare, care sprijină fazele de inițiere și de început, va permite investiții de capitaluri proprii, printre altele, în organizații de transfer de cunoștințe, fonduri de capital de inițiere, fonduri de inițiere și de început de activități transfrontaliere, vehicule co-investiționale providențiale, active care încorporează proprietate intelectuală, platforme pentru schimbul și comercializarea de drepturi de proprietate intelectuală, fonduri de capital de risc pentru fazele de început și fonduri de fonduri de lansare pentru activitățile transfrontaliere, eventual combinate cu Mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere (EGF) a Programului pentru competitivitate și IMM-uri. |
Componenta pentru creștere care va realiza investiții în fazele de extindere și creștere, împreună cu facilitatea de capitaluri proprii pentru creștere din cadrul Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor, inclusiv investiții în operațiuni transfrontaliere de tip fonduri de fonduri și investiții în fonduri de capital de risc, majoritatea acestora fiind axate pe o tematică ce sprijină obiectivele Strategiei Europa 2020. | Componenta pentru creștere care va realiza investiții în fazele de extindere și creștere, împreună cu EFG, inclusiv investiții private și publice în operațiuni transfrontaliere de tip fonduri de fonduri din sectorul privat și public și investiții în fonduri de capital de risc, majoritatea acestora fiind axate pe o tematică ce sprijină obiectivele Strategiei Europa 2020. |
Amendamentul 134
Propunere de regulament
Anexa I – Partea II – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera b – paragraful 7 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| În contextul situației extrem de dificile de pe piața de capital de risc europeană și dată fiind urgența care se manifestă, ar trebui să existe posibilitatea de a institui un fond de fonduri de capital de risc, pe bază de pilot, până la începutul următoarei perioade bugetare 2014-2020. |
Justificare
Capitalul de risc este o sursă vitală de finanțare pentru mii de societăți nou constituite novatoare și IMM-uri cu potențial de creștere rapidă, care constată că este foarte dificil să obțină finanțare de la bănci din cauză că modelul lor de afaceri, deși promițător, nu este verificat practic. Instituirea unui fond de fonduri de capital de risc pe o bază pilot, maximalizând astfel efectul de pârghie al bugetului UE, ar ajuta la combaterea crizei.
Amendamentul 135
Propunere de regulament
Anexa I – Partea II – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera b – paragraful 7 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Mecanismul de capitaluri proprii care furnizează finanțare prin împrumut funcționează împreună cu Mecanismul de capitaluri proprii pentru creștere (Equity Facility for Growth – EFG), ca instrument UE integrat, unic, pentru a furniza întreprinderilor finanțare din capitaluri de risc pentru inovare și creștere, din faza inițială până în faza de creștere. |
Justificare
În practică, cele două mecanisme pentru sprijinire cu capitaluri de risc, din cadrul programelor Orizont 2020 și COSME, ar trebui să constituie un instrument de finanțare unic, integrat, astfel încât să funcționeze eficient și să satisfacă nevoile pieței.
Amendamentul 136
Propunere de regulament
Anexa I – Partea II – punctul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
3. Inovarea în întreprinderile mici și mijlocii | 3. Inovarea în întreprinderile mici și mijlocii |
3,1 Obiectiv specific | 3,1 Obiectiv specific |
Obiectivul specific este stimularea creșterii economice prin creșterea nivelurilor de inovare în IMM-uri, acoperindu-se nevoile lor diverse în materie de inovare pe parcursul întregului ciclu de inovare, pentru toate tipurile de inovare, conducând astfel la IMM-uri cu creștere mai rapidă, active pe plan internațional. | Obiectivul specific este stimularea creșterii economice prin creșterea sustenabilă din punct de vedere economic a nivelurilor de inovare în IMM-uri, acoperindu-se nevoile lor diverse în materie de inovare pe parcursul întregului ciclu de inovare, pentru toate tipurile de inovare, conducând astfel la IMM-uri cu creștere mai rapidă, active pe plan internațional. |
Având în vedere rolul central al IMM-urilor în economia Europei, cercetarea și inovarea în sectorul IMM-urilor vor juca un rol esențial în creșterea competitivității, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă și, astfel, în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și, în special, a inițiativei sale emblematice „O Uniune a inovării”. | Având în vedere rolul central al IMM-urilor în economia Europei, cercetarea și inovarea în sectorul IMM-urilor vor juca un rol esențial în creșterea competitivității, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă și, astfel, în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și, în special, a inițiativei sale emblematice „O Uniune a inovării”. |
Cu toate acestea, IMM-urile au – în pofida ponderii lor importante economice și în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, precum și a potențialului de inovare semnificativ – probleme legate de dimensiune pentru a putea deveni mai inovatoare și mai competitive. Deși Europa produce un număr similar de întreprinderi nou-înființate cu cel al Statelor Unite ale Americii, în cazul IMM-urilor europene, transformarea în întreprinderi mari este mai dificilă decât în cazul întreprinderilor omoloage americane. Mediul de afaceri internaționalizat în care lanțurile valorice sunt din ce în ce mai interconectate exercită o presiune și mai mare asupra lor. IMM-urile trebuie să își îmbunătățească capacitatea de inovare. Acestea trebuie să genereze, să preia și să comercializeze cunoștințe și idei de afaceri noi mai rapid și într-o măsură mai mare, pentru a concura cu succes pe piețele mondiale care evoluează cu rapiditate. Provocarea constă în a încuraja realizarea de mai multă inovare în cadrul IMM-urilor, sporindu-le astfel competitivitatea și accelerându-le creșterea. | Cu toate acestea, IMM-urile au – în pofida ponderii lor importante economice și în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, precum și a potențialului de inovare semnificativ – mai multe tipuri de probleme pentru a putea deveni mai inovatoare și mai competitive, printre care insuficiența resurselor financiare și a accesului la finanțare, carențele în ceea ce privește managementul inovării, slăbiciunile în ceea ce privește organizarea de rețele și cooperarea cu părțile externe și utilizarea insuficientă a achizițiilor publice pentru sprijinirea inovării în IMM-uri. Deși Europa produce un număr similar de întreprinderi nou-înființate cu cel al Statelor Unite ale Americii, în cazul IMM-urilor europene, transformarea în întreprinderi mari este mai dificilă decât în cazul întreprinderilor omoloage americane. Mediul de afaceri internaționalizat în care lanțurile valorice sunt din ce în ce mai interconectate exercită o presiune și mai mare asupra lor. IMM-urile trebuie să își îmbunătățească capacitatea de cercetare și inovare. Acestea trebuie să genereze, să preia și să comercializeze cunoștințe și idei de afaceri noi mai rapid și într-o măsură mai mare, pentru a concura cu succes pe piețele mondiale care evoluează cu rapiditate. Provocarea constă în a încuraja realizarea de mai multă inovare în cadrul IMM-urilor, sporindu-le astfel competitivitatea și sustenabilitatea. |
Acțiunile propuse urmăresc completarea politicilor și programelor naționale și regionale de inovare în întreprinderi, pentru a încuraja cooperarea între IMM-uri și alți actori relevanți în domeniul inovării, pentru a elimina decalajul dintre cercetare/dezvoltare și preluarea cu succes pe piață a acestora, pentru a asigura un mediu mai favorabil inovării în întreprinderi, prin măsuri ce au în vedere cererea, precum și prin acordarea de sprijin ținându-se seama de natura schimbătoare a proceselor de inovare, a noilor tehnologii, a piețelor și modelelor de afaceri. | Acțiunile propuse urmăresc completarea politicilor și programelor naționale și regionale de inovare în întreprinderi, pentru a încuraja cooperarea între IMM-uri și alți actori relevanți în domeniul inovării, pentru a elimina decalajul dintre cercetare/dezvoltare și preluarea cu succes pe piață a acestora, pentru a asigura un mediu mai favorabil inovării în întreprinderi, prin măsuri ce au în vedere cererea și prin alte măsuri ce vizează stimularea transferului de cunoștințe în sectorul public, precum și prin acordarea de sprijin ținându-se seama de natura schimbătoare a proceselor de inovare, a noilor tehnologii, a piețelor și modelelor de afaceri. Amendamentul |
Se vor stabili legături strânse cu politicile specifice ale Uniunii în sectorul industrial, în special cu Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor și cu fondurile politicii de coeziune, pentru a se asigura sinergii și o abordare coerentă. | Se vor stabili legături strânse cu politicile specifice ale Uniunii în sectorul industrial, în special cu Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor și cu fondurile politicii de coeziune, pentru a se asigura sinergii și o abordare coerentă. |
3.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune | 3.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
IMM-urile sunt principalele motoare ale inovării prin capacitatea lor de a transforma rapid și eficient ideile noi în activități economice de succes. IMM-urile servesc drept intermediari importanți pentru externalizarea cunoștințelor, aducând rezultatele cercetării pe piață. Ultimii douăzeci de ani au demonstrat că sectoare întregi au fost reînnoite și au fost create noi industrii grație IMM-urilor inovatoare. Întreprinderile cu creștere rapidă sunt esențiale pentru dezvoltarea industriilor emergente și pentru accelerarea schimbărilor structurale de care are nevoie Europa pentru a deveni o economie bazată pe cunoaștere și cu emisii reduse de dioxid de carbon, caracterizată printr-o creștere economică susținută și cu locuri de muncă de înaltă calitate. | IMM-urile sunt principalele motoare ale inovării prin capacitatea lor de a transforma rapid și eficient ideile noi în activități economice de succes. IMM-urile servesc drept intermediari importanți pentru externalizarea cunoștințelor, aducând rezultatele cercetării pe piață. Ultimii douăzeci de ani au demonstrat că sectoare întregi au fost reînnoite și au fost create noi industrii grație IMM-urilor inovatoare. Întreprinderile cu creștere rapidă sunt esențiale pentru dezvoltarea industriilor emergente și pentru accelerarea schimbărilor structurale de care are nevoie Europa pentru a deveni o economie bazată pe cunoaștere și cu emisii reduse de dioxid de carbon, caracterizată printr-o creștere economică susținută și cu locuri de muncă de înaltă calitate. |
IMM-urile pot fi găsite în toate sectoarele economiei. Ele formează o parte a economiei europene, mai importantă decât în cazul altor regiuni, cum ar fi Statele Unite ale Americii. Toate tipurile de IMM-urile pot să inoveze. Acestea trebuie încurajate și sprijinite să investească în cercetare și inovare. În acest sens, ele ar trebui să poată să valorifice întregul potențial de inovare al pieței interne și al SEC, pentru a crea noi oportunități de afaceri în Europa și dincolo de granițele acesteia și pentru a contribui la găsirea unor soluții la provocările societale esențiale. | IMM-urile pot fi găsite în toate sectoarele economiei. Ele formează o parte a economiei europene, mai importantă decât în cazul altor regiuni, cum ar fi Statele Unite ale Americii. Toate tipurile de IMM-urile pot să inoveze. Acestea trebuie sprijinite să investească în cercetare și inovare și, de asemenea, să-și consolideze capacitatea de a administra procesele de inovare. În acest sens, ele ar trebui să poată să valorifice întregul potențial de inovare al pieței interne și al SEC, pentru a crea noi oportunități de afaceri în Europa și dincolo de granițele acesteia și pentru a contribui la găsirea unor soluții la provocările societale esențiale. |
Participarea la cercetare și inovare în Uniune consolidează capacitatea de cercetare și dezvoltare, precum și capacitate tehnologică a IMM-urilor, sporește capacitatea lor de a genera, absorbi și de a utiliza noi cunoștințe, intensifică exploatarea economică a soluțiilor noi, stimulează inovarea în produse, servicii și modele de afaceri, promovează activitățile comerciale pe piețe mai mari și internaționalizează rețelele IMM-urilor în domeniul cunoașterii. IMM-urile care dispun de o bună gestionare a inovării, drept rezultat, bazându-se adesea pe competențe și expertiză externă , se situează pe poziții superioare. | Participarea la cercetare și inovare în Uniune consolidează capacitatea de cercetare și dezvoltare, precum și capacitate tehnologică a IMM-urilor, sporește capacitatea lor de a genera, absorbi și de a utiliza noi cunoștințe, intensifică exploatarea economică a soluțiilor noi, stimulează inovarea în produse, servicii și modele de afaceri, promovează activitățile comerciale pe piețe mai mari și internaționalizează rețelele IMM-urilor în domeniul cunoașterii. IMM-urile care dispun de o bună gestionare a inovării, drept rezultat, bazându-se adesea pe competențe și expertiză externă , se situează pe poziții superioare. IMM-urile au, de asemenea, un rol esențial ca beneficiari ai proceselor de transfer de tehnologie și cunoștințe, contribuind la transferul de piață al inovațiilor generate de cercetarea desfășurată în universități, organismele publice de cercetare și IMM-urile cu activități de cercetare. |
Colaborările transfrontaliere sunt un element important al strategiei de inovare a IMM-urilor pentru a rezolva unele dintre probleme legate de dimensiunea acestora, cum ar fi accesul la competențe tehnologice și științifice și la noi piețe. Acestea contribuie la transformarea ideilor în profit și creștere pentru întreprindere și, în sens invers, la creșterea investițiilor private în cercetare și inovare. | Colaborările transfrontaliere sunt un element important al strategiei de inovare a IMM-urilor pentru a rezolva unele dintre probleme legate de dimensiunea acestora, cum ar fi accesul la competențe tehnologice și științifice și la noi piețe. Acestea contribuie la transformarea ideilor în profit și creștere pentru întreprindere și, în sens invers, la creșterea investițiilor private în cercetare și inovare. Formarea și transferul de tehnologie către IMM-uri pot fi componente esențiale ale potențialului de creștere a competitivității și a potențialului de inovare. |
Programele naționale și regionale de cercetare și inovare, susținute adesea prin politica europeană de coeziune, joacă un rol esențial în promovarea IMM-urilor. În special, fondurile pentru politica de coeziune joacă un rol cheie prin consolidarea capacităților și asigurarea unei orientări spre excelență pentru IMM-uri în scopul dezvoltării de proiecte de excelență care pot concura pentru finanțare în cadrul programului-cadru Orizont 2020. Cu toate acestea, numai câteva programe naționale și regionale oferă finanțare pentru activități transnaționale de cercetare și inovare desfășurate de către IMM-uri, pentru diseminarea la nivelul Uniunii și pentru preluarea de soluții inovatoare sau pentru servicii transfrontaliere de sprijin pentru inovare. Provocarea constă în a oferi IMM-urilor sprijin deschis din punct de vedere tematic pentru a se realiza proiecte internaționale în conformitate cu strategiile în domeniul inovării ale întreprinderilor. Sunt necesare, prin urmare, acțiuni la nivelul Uniunii care să completeze activitățile întreprinse la nivel național și regional, în vederea creșterii impactului acestora și pentru a deschide calea spre sistemele de sprijin pentru cercetare și inovare. | Programele naționale și regionale de cercetare și inovare, susținute adesea prin politica europeană de coeziune, joacă un rol esențial în promovarea IMM-urilor. În special, fondurile pentru politica de coeziune joacă un rol cheie prin consolidarea capacităților și asigurarea unei orientări spre excelență pentru IMM-uri în scopul dezvoltării de proiecte de excelență care pot concura pentru finanțare în cadrul programului-cadru Orizont 2020. Cu toate acestea, numai câteva programe naționale și regionale oferă finanțare pentru activități transnaționale de cercetare și inovare desfășurate de către IMM-uri, pentru diseminarea la nivelul Uniunii și pentru preluarea de soluții inovatoare sau pentru servicii transfrontaliere de sprijin pentru inovare. Provocarea constă în a oferi IMM-urilor sprijin deschis din punct de vedere tematic pentru a se realiza proiecte internaționale în conformitate cu strategiile în domeniul inovării ale întreprinderilor. Sunt necesare, prin urmare, acțiuni la nivelul Uniunii care să completeze activitățile întreprinse la nivel național și regional, în vederea creșterii impactului acestora și pentru a deschide calea spre sistemele de sprijin pentru cercetare și inovare. |
3.3. Linii generale ale activităților | 3.3. Linii generale ale activităților |
(a) Integrarea sprijinului pentru IMM-uri | (a) Sprijinirea IMM-urilor printr-un instrument pentru IMM-uri |
IMM-urile vor fi sprijinite în întregul program-cadrul Orizont 2020. În acest scop un instrument specific pentru IMM-uri va furniza sprijin neîntrerupt, în etape care să acopere întregul ciclu de inovare. Instrumentul pentru IMM-uri se va adresa tuturor tipurilor de IMM-uri inovatoare care demonstrează o ambiție puternică de a se dezvolta, crește și internaționaliza. Acesta va fi furnizat pentru toate tipurile de inovare, inclusiv inovații la nivelul serviciilor, netehnologice, și la nivel social. Scopul este de a dezvolta și capitaliza potențialul de inovare al IMM-urilor pentru a acoperi deficitul de finanțare pentru activitățile de cercetare și inovare în stadiu de început cu risc ridicat, stimulând inovațiile și crescând comercializarea în sectorul privat a rezultatelor cercetării. | În plus, un instrument specific pentru IMM-uri va furniza sprijin neîntrerupt, în etape care să acopere întregul ciclu de inovare. Instrumentul pentru IMM-uri se va adresa tuturor tipurilor de inovații în IMM-uri, care demonstrează o ambiție puternică de a se dezvolta și de a inova, cu o orientare în special asupra societăților nou constituite, a spin-off-urilor și asupra IMM-urilor în curs de creștere rapidă. IMM-urile vor fi principalul solicitant, însă vor fi încurajate să coopereze cu institutele de cercetare și cu alte companii. Acesta va fi furnizat pentru toate tipurile de inovare, inclusiv inovații la nivelul serviciilor, netehnologice, și la nivel social, cu condiția ca fiecare activitate să prezinte o valoare adăugată clară pentru Uniune. Scopul este de a dezvolta și capitaliza potențialul de inovare al IMM-urilor pentru a acoperi deficitul de finanțare pentru activitățile de cercetare și inovare în stadiu de început cu risc ridicat, stimulând inovațiile și crescând comercializarea în sectorul privat a rezultatelor cercetării. Acest instrument va oferi o etichetă de calitate IMM-urilor de succes, în vederea participării acestora la procedurile de achiziții publice. |
| Instrumentul urmează să funcționeze în cadrul unei structuri de management unice, cu regim administrativ moderat și ghișeu unic. Instrumentul va fi implementat într-o logică de jos în sus cu chemări deschise. |
| Vor fi implementate servicii specifice de sprijinirea a inovațiilor pentru IMM-urile care participă la Instrumentul pentru IMM-uri, pe baza structurilor existente, cum sunt Rețeaua întreprinderilor europene și alți furnizori de servicii de inovare și mecanisme de mentorat/îndrumare. |
Pentru toate obiectivele specifice privind provocările societale și poziția de lider în ceea ce privește tehnologiile industriale se va aplica instrumentul specific pentru IMM-uri și se vor aloca fonduri în această direcție. | Pentru toate obiectivele specifice privind provocările societale și poziția de lider în ceea ce privește tehnologiile industriale se va aplica instrumentul specific pentru IMM-uri. Instrumentul creează flexibilitatea necesară pentru a permite integrarea în proiectele de cercetare a IMM-urilor pe durata de desfășurare a proiectului și pe intervale de timp limitate, mai scurte decât proiectul. |
| Instrumentul pentru IMM-uri poate folosi și ca instrument pentru achizițiile publice înainte de comercializare sau pentru achizițiile publice de soluții inovatoare, |
(b) Sprijin pentru IMM-urile care efectuează cercetare în mod intensiv | (b) Sprijin pentru IMM-urile care efectuează cercetare în mod intensiv |
Scopul este de a promova inovarea orientată către piață a IMM-urilor care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare. O acțiune specifică va viza IMM-urile care efectuează cercetare în mod intensiv în sectoare de înaltă tehnologie, care demonstrează capacitatea de a exploata din punct de vedere comercial rezultatele proiectului. | Scopul este de a promova inovarea orientată către piață a IMM-urilor care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare. O acțiune specifică va viza IMM-urile care efectuează cercetare în mod intensiv în sectoare de înaltă tehnologie, care demonstrează capacitatea de a exploata din punct de vedere comercial rezultatele proiectului. |
(c) Consolidarea capacității de inovare a IMM-urilor | (c) Integrarea sprijinului pentru IMM-uri și consolidarea capacității de inovare a IMM-urilor |
Vor fi sprijinite activități de asistență în implementare și de completare a măsurilor specifice în favoarea IMM-urilor din întregul program-cadru Orizont 2020, în special pentru consolidarea capacității de inovare a IMM-urilor. | IMM-urile vor fi sprijinite de la începutul până la sfârșitul Programului Orizont 2020. În acest scop, vor fi sprijinite activități de asistență în implementare și de completare a măsurilor specifice în favoarea IMM-urilor din întregul program-cadru Orizont 2020, care creează condiții mai bune pentru IMM-uri, în special pentru consolidarea capacității de inovare a IMM-urilor, inclusiv prin furnizarea unor finanțări pentru institutele europene de cercetare aplicată, pentru a lucra în cadrul unor proiecte convenite individual cu IMM-urile. |
(d) Sprijinirea inovării orientate către piață | (d) Sprijinirea inovării orientate către piață |
Sprijinirea inovării orientate către piață pentru a îmbunătăți condițiile cadru pentru inovare și pentru a aborda obstacolele specifice care împiedică, în special, creșterea IMM-urilor inovatoare. | Sprijinirea inovării orientate către piață pentru a îmbunătăți condițiile cadru pentru inovare, pentru a soluționa obstacolele specifice care împiedică, în special, creșterea IMM-urilor inovatoare și introducerea unei clauze referitoare la inovare care permite selectarea IMM-urilor care propun produse inovatoare. |
| (da) Sprijinirea transferului cunoștințelor și tehnologiilor din mediul public de cercetare pe piață |
| Sprijinirea proceselor de transfer între domeniul cercetării publice și IMM-urile inovatoare, ca mecanism eficace pentru transferul de piață al rezultatelor cercetării și al invențiilor generate în universități, centre de cercetare și IMM-urile care desfășoară activități de cercetare. |
Amendamentul 137
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul -1 (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| -1. Știința cu și pentru societate; O provocare intersectorială |
| -1.1. Obiectiv specific |
| Obiectivul specific este acela de a edifica o cooperare efectivă între știință și societate, de a recruta talente noi pentru știință și de a asocia excelența științifică cu conștientizarea și responsabilitatea socială. |
| Progresele rapide ale cercetării și inovării științifice contemporane au condus la accentuarea problemelor etice, juridice și sociale importante, care impun o relație și un angajament consolidat între știință și societate. |
| Pentru a găsi răspunsurile corecte la provocările cu care se confruntă Europa, în procesul de cercetare și inovare trebuie să se implice o diversitate cât mai mare de factori. În mod tradițional, interacțiunea dintre știință și societate s-a limitat la un transfer de cunoștințe unidirecțional, descendent, de la experți către cetățeni. Înaintarea către o societate deschisă, eficientă, democratică și bazată pe cunoaștere impune o modificare în sensul unui dialog cu un mai pronunțat caracter bidirecțional și al unei cooperări mai active, dincolo de educația științifică tradițională sau de concepția actuală care consideră cetățenii drept simpli consumatori ai descoperirilor cercetării. Această relație dialogică și cooperare activă va permite, fără îndoială, științei și inovării să devină mai responsabile. |
| Uniunea are nevoie de toate talentele sale pentru a-și majora marja de competitivitate într-o economie mondializată. Pentru atingerea numărului net de 1 milion de cercetători în plus de care este nevoie în Europa până în anul 2020, pentru îndeplinirea obiectivului de intensitate a cercetării și dezvoltării de 3 % din PIB, Uniunea are nevoie ca tineretul său să urmeze o carieră științifică și are nevoie de o forță de muncă diversificată și echilibrată din punctul de vedere al genului. |
| Cu toate acestea, atragerea unui procent mai ridicat din tineri în domeniul științei și tehnologiei s-a dovedit a fi din ce în ce mai dificilă, iar Europa este tot mai preocupată de faptul că mulți tineri talentați nu optează pentru o carieră în aceste domenii. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru ca persoanele implicate într-o carieră științifică sau tehnologică să își păstreze entuziasmul și motivația și să aibă șansa la dezvoltare personală, fără a trebui să renunțe la domeniul lor de competență. |
| Totodată, domeniul științific prezintă un dezechilibru clar din punctul de vedere al reprezentării bărbaților și femeilor. Dacă Europa dorește să se asigure că finanțează un program eficace și eficient de cercetare și inovare, este necesar să se acorde o atenție specială subreprezentării femeilor în știință și faptului că diferențele de gen din domeniul cercetării și inovării nu sunt luate în considerare. |
| -1.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
| Îmbunătățirea cooperării dintre știință și societate pentru a permite o mărire a sprijinului social și politic acordat științei și tehnologiei în toate statele membre devine din ce în ce mai mult o chestiune esențială, pe care actuala criză economică a exacerbat-o în mare măsură: în societățile democratice, prioritizarea investițiilor publice în știință necesită existența unei vaste sfere sociale și politice care să împărtășească valorile științei, să fie instruită cu privire la procesele acesteia și să îi poată recunoaște contribuțiile în beneficiul cunoașterii, societății și progresului economic. |
| Acest lucru nu poate fi realizat decât prin dezvoltarea unui dialog fructuos și bogat și a unei cooperări active între știință și societate, pentru asigurarea unei științe mai responsabile și pentru a permite elaborarea unor politici mai relevante pentru cetățeni. |
| Mai mult, promovarea în Europa, într-un mod atât de interactiv, a unei culturi științifice va consolida valorile democratice și umaniste și va contribui la creșterea interesului pentru știință și tehnologie. Caracterul robust al sistemului științific și tehnologic european depinde de capacitatea acestuia de a pune în valoare talentul și ideile, de oriunde există ele. |
| -1.3. Linii generale ale activităților |
| Măsurile ar trebui să vizeze atragerea de noi talente în studiul științei și tehnologiei în societățile europene și eliminarea diferențelor între femei și bărbați la nivelul resurselor umane ocupate în domeniul cercetării în Uniune. Vor fi sprijinite, de asemenea, creșterea capacității de integrare a cunoștințelor și metodelor științifice și tehnologice în procesele decizionale, dezvoltarea de mecanisme care să permită extinderea și aprofundarea evaluării sociale a opțiunilor științifice și asigurarea adoptării valorilor etice și sociale pe parcursul întregului proces al inovării. |
| Activitățile vor pune accentul pe: |
| (a) conferirea, în cazul carierelor științifice și tehnologice, a unui caracter atractiv pentru tinerii studioși și promovarea unei interacțiuni sustenabile între școli, instituții de cercetare, industrie și organizațiile societății civile; |
| (b) promovarea egalității de gen în ambele direcții prin sprijinirea de schimbări în: (i) organizarea instituțiilor de cercetare și (ii) conceperea programelor de cercetare. Aceasta cuprinde diferitele sale aspecte privind, în special: asigurarea egalității în cadrul carierelor desfășurate în cercetare, în procesul decizional și includerea dimensiunii de gen în conținutul cercetării și inovării; |
| (c) integrarea societății în problematica științei și inovării, pentru a integra preocupările și valorile cetățenilor și pentru a mări calitatea, relevanța, acceptabilitatea și sustenabilitatea rezultatelor cercetării și inovării; |
| (d) încurajarea cetățenilor pentru a se implica în știință prin educație științifică formală și informală și promovarea difuzării activităților cu baze științifice, mai ales a centrelor științifice și a altor canale relevante; |
| (e) stimularea accesului liber la rezultate și date științifice, în vederea accentuării excelenței științifice și a competitivității economice; |
| (f) dezvoltarea guvernanței pentru dezvoltarea unei cercetări și inovări responsabile de către toți factorii implicați (cercetători, autorități publice, sectoare economice și organizații ale societății civile), o guvernanță care să fie sensibilă la nevoile și exigențele societății; promovarea unui cadru etic pentru cercetare și inovare |
| (g) îmbunătățirea cunoștințelor privind comunicarea științifică, în vederea îmbunătățirii calității și eficienței interacțiunii dintre oamenii de știință, mass-media și public. Amendamentul |
Amendamentul 138
Propunere de regulament
Anexa I – Partea III – punctul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
1. Sănătate, schimbări demografice și bunăstare | 1. Sănătate, schimbări demografice și bunăstare |
1.1. Obiectiv specific | 1.1. Obiectiv specific |
Obiectivul specific este îmbunătățirea sănătății și bunăstării pe tot parcursul vieții, pentru toți | Obiectivul specific este îmbunătățirea sănătății și bunăstării pe tot parcursul vieții, pentru toți |
Sănătatea și bunăstarea de-a lungul vieții pentru toți, sistemele de sănătate de înaltă calitate și sustenabile din punct de vedere economic, precum și oportunitățile pentru noi locuri de muncă și pentru creștere economică reprezintă obiectivele sprijinirii cercetării și inovării, ca răspuns la această provocare, și vor reprezenta o contribuție majoră la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. | Sănătatea și bunăstarea de-a lungul vieții pentru toți, sistemele de sănătate de înaltă calitate și sustenabile din punct de vedere economic și sigure, care asigură bunăstarea socială, soluții pentru autonomia unei populații în curs de îmbătrânire, precum și oportunitățile pentru noi locuri de muncă și pentru creștere economică reprezintă obiectivele sprijinirii cercetării și inovării, ca răspuns la această provocare, și vor reprezenta o contribuție majoră la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. |
Cheltuielile sistemelor de sănătate și de asistență socială ale Uniunii cresc în condițiile unor măsuri de prevenție la toate vârstele din ce în ce mai scumpe, ale creșterii numărului europenilor cu vârste de peste 65 ani, care se preconizează că aproape se va dubla, de la 85 de milioane EUR în 2008 la 151 de milioane de persoane până în 2060, și al creșterii numărului persoanelor cu vârste de peste 80 de ani, care se preconizează că va crește de la 22 la 61 de milioane în aceeași perioadă. Reducerea sau limitarea unor astfel de cheltuieli, pentru a nu deveni nesustenabile economic, depinde parțial de asigurarea sănătății și bunăstării pe tot parcursul vieții pentru toți și, deci, de prevenirea, tratarea și gestionarea eficientă a bolilor și a invalidității. | Eliminarea inegalităților din sănătate reprezintă o preocupare majoră în Europa deoarece acestea sunt din ce în ce mai multe iar cheltuielile sistemelor de sănătate și de asistență socială ale Uniunii cresc în condițiile unor măsuri de prevenție la toate vârstele din ce în ce mai scumpe, ale creșterii numărului europenilor cu vârste de peste 65 ani, care se preconizează că aproape se va dubla, de la 85 de milioane în 2008 la 151 de milioane de persoane până în 2060, și al creșterii numărului persoanelor cu vârste de peste 80 de ani, care se preconizează că va crește de la 22 la 61 de milioane în aceeași perioadă. Costuri ar putea rezulta, de asemenea, din discriminarea pe motive legate de dizabilități și din crearea unor medii fizice și sociale care sunt inaccesibile persoanelor cu dizabilități. Reducerea sau limitarea unor astfel de cheltuieli, pentru a nu deveni nesustenabile economic, depinde parțial de o mai bună informare a cetățenilor și de încurajarea alegerilor responsabile în materie de sănătate, astfel încât să se optimizeze sănătatea și bunăstarea pe toată durata vieții pentru toți și, deci, de prevenirea, tratarea și gestionarea eficientă a bolilor și a invalidității. Dezvoltarea progresivă, bazată exclusiv pe cunoștințele actuale, nu va satisface aceste nevoi; trebuie încurajate și puse în aplicare idei și cunoștințe noi și radicale. Pentru a putea răspunde provocărilor va fi nevoie de o colaborare strânsă între mediul academic, industrie, furnizorii de asistență medicală și agențiile de reglementare. |
Afecțiunile cronice, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, tulburările neurologice și ale sănătății mintale, excesul de greutate și obezitatea și diverse limitări funcționale reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii și morții premature și presupun costuri sociale și economice considerabile. | Afecțiunile cronice, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, bolile respiratorii, reumatice și musculoscheletale, bolile neurodegenerative și ale sistemului imunitar, tulburările neurologice și ale sănătății mintale, excesul de greutate și obezitatea și diverse limitări funcționale reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii și morții premature și presupun costuri sociale și economice considerabile. În cazul altor condiții, în special al bolilor neurodegenerative, dacă se dorește eficacitatea strategiilor de prevenție trebuie impulsionată major cercetarea etiologice și vor trebui dezvoltate diagnosticarea timpurie și opțiuni mai bune de tratament. |
La nivelul Uniunii, bolile cardiovasculare reprezintă anual cauza a peste 2 milioane de decese și implică costuri economice de peste 192 de miliarde EUR, iar cancerul cauzează un sfert din totalul deceselor și este prima cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 45-64 de ani. La nivelul Uniunii, peste 27 de milioane de persoane suferă de diabet, iar costul total determinat de afecțiunile creierului (care includ, dar fără a se limita la acestea, tulburările care afectează sănătatea mintală) a fost estimat la 800 de miliarde EUR. Factorii de mediu, stilul de viață și factorii socioeconomici sunt răspunzători pentru multe din aceste afecțiuni, estimând-se că, la nivel mondial, aproape o treime din boli sunt legate de aceștia. | La nivelul Uniunii, bolile cardiovasculare reprezintă anual cauza a peste 2 milioane de decese și implică costuri economice de peste 192 de miliarde EUR, iar cancerul cauzează un sfert din totalul deceselor și este prima cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 45-64 de ani. La nivelul Uniunii, peste 27 de milioane de persoane suferă de diabet, iar peste 120 de milioane suferă de afecțiuni reumatice și muscoscheletale. Costul total determinat de afecțiunile creierului (care includ, dar fără a se limita la acestea, tulburările care afectează sănătatea mintală) a fost estimat la 800 de miliarde EUR. Această cifră va continua să crească în mod dramatic, în principal ca rezultat al îmbătrânirii populației din Europa și al creșterii conexe a numărului de cazuri de boli neurodegenerative. Factorii de mediu, stilul de viață și factorii socioeconomici sunt răspunzători pentru multe din aceste afecțiuni, estimând-se că, la nivel mondial, aproape o treime din boli sunt legate de aceștia. Se estimează că numai depresia afectează 165 de milioane de persoane în Uniune, cu costuri de 118 000 de milioane EUR. Pentru bolile neurodegenerative, înainte de a putea fi elaborate strategii eficiente de prevenție, va fi necesară o impulsionare considerabilă a cercetărilor care studiază cauzele acestor boli și vor trebui elaborate opțiuni mai bune în materie de diagnosticare timpurie și de tratament, inclusiv terapii avansate personalizate. |
| Bolile rare rămân o provocare majoră, afectând aproximativ 30 de milioane de persoane în Europa. Se pot găsi tratamente eficiente numai dacă statele membre cooperează în acest sens, deoarece numărul de cazuri dintr-un singur stat membru nu este suficient pentru o cercetare care să producă rezultate. |
| Bolile în rândul copiilor, inclusiv la copiii născuți prematur. |
| Sănătatea copiilor este o prioritate de prim ordin a Uniunii Europene. La fel ca în cazul bolilor rare, un tratament și o cercetare eficiente pot fi dezvoltate numai în cadrul unei strategii europene comune. |
Bolile infecțioase (de exemplu, HIV/SIDA, tuberculoza și malaria) reprezintă o preocupare la nivel mondial, fiind cauza a 41 % din cei 1,5 miliarde de ani de viață pierduți prin deces prematur sau trăiți în incapacitate la nivel mondial, procentul pentru Europa fiind de 8 %. Epidemiile noi și amenințarea unei creșteri a rezistenței antimicrobiene trebuie, de asemenea, să fie preîntâmpinate. | Bolile infecțioase (de exemplu, HIV/SIDA, tuberculoza, malaria și bolile neglijate) reprezintă o preocupare la nivel mondial, fiind cauza a 41 % din cei 1,5 miliarde de ani de viață pierduți prin deces prematur sau trăiți în incapacitate la nivel mondial, procentul pentru Europa fiind de 8 %. Epidemiile emergente, bolile infecțioase care reapar și amenințarea unei creșteri a rezistenței antimicrobiene trebuie, de asemenea, să fie preîntâmpinate. O îngrijorare crescândă este generată de bolile legate de apă. |
Între timp, procesele de dezvoltare de medicamente și vaccinuri devin din ce în ce mai costisitoare și mai puțin eficace. Inegalitățile persistente în ceea ce privește sănătatea trebuie să fie abordate, iar accesul la sisteme de sănătate eficace și competente trebuie să fie asigurat pentru toți europenii. | Între timp, procesele de dezvoltare de medicamente și vaccinuri devin din ce în ce mai costisitoare și mai puțin eficace, iar validitatea pentru om a testelor pe animale, care stau la baza acestor procese, este din ce în ce mai contestată. Inegalitățile persistente în ceea ce privește sănătatea trebuie să fie abordate (de exemplu, există o nevoie acută de terapii în bolile rare, bolile neglijate și cele autoimune), iar accesul la sisteme de sănătate eficace și competente trebuie să fie asigurat pentru toți europenii, indiferent de vârstă sau de mediu. |
| Cercetarea ar trebui să permită terapiile avansate și terapiile celulare care să se concentreze asupra tratamentului bolilor cronice și degenerative. |
1.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune | 1.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
Frontierele naționale nu împiedică propagarea bolilor și invalidității. Un răspuns adecvat oferit de cercetarea și inovarea la nivel european poate și ar trebui să aducă o contribuție esențială la soluționarea acestor provocări, să asigure o sănătate mai bună și bunăstare pentru toți și să situeze Europa pe poziția de lider în ceea ce privește extinderea rapidă a piețelor inovațiilor pentru sănătate și bunăstare la nivel mondial. | Frontierele naționale nu împiedică propagarea bolilor și invalidității. Un răspuns adecvat oferit de cercetarea și inovarea la nivel european în parteneriat cu țările terțe poate și ar trebui să aducă o contribuție esențială la soluționarea acestor provocări globale, acționând astfel în vederea realizării Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, să asigure o sănătate mai bună și bunăstare pentru toți¸prevenind pandemiile globale și să situeze Europa pe poziția de lider în ceea ce privește extinderea rapidă a piețelor inovațiilor pentru sănătate și bunăstare la nivel mondial. |
Răspunsul depinde de excelența în domeniul cercetării pentru îmbunătățirea înțelegerii noastre fundamentale a sănătății, bolilor, invalidității, dezvoltării și îmbătrânirii (inclusiv speranța de viață), precum și de transpunerea pe scară largă și fără discontinuități a cunoștințelor care rezultă și a celor existente în produse, strategii, intervenții și servicii inovatoare, care să se poată extinde și care să fie eficace. Mai mult, pertinența acestor provocări în întreaga Europă și, în multe cazuri, la nivel global, necesită un răspuns caracterizat prin sprijin pe termen lung și coordonat pentru cooperarea între echipe de excelență, multidisciplinare și multisectoriale. | Răspunsul depinde de excelența în domeniul cercetării pentru îmbunătățirea înțelegerii noastre fundamentale a factorilor determinanți ai sănătății, bolilor, invalidității, dezvoltării și îmbătrânirii (inclusiv speranța de viață), precum și de transpunerea pe scară largă și fără discontinuități a cunoștințelor care rezultă și a celor existente în produse, strategii, intervenții și servicii inovatoare, care să se poată extinde și care să fie eficace accesibile și sigure. Mai mult, pertinența acestor provocări în întreaga Europă și, în multe cazuri, la nivel global, necesită un răspuns caracterizat prin sprijin pe termen lung și coordonat pentru cooperarea între echipe de excelență, multidisciplinare și multisectoriale la nivel global, inclusiv capacitatea de cercetare și dezvoltare în zonele cu boli endemice. Este, de asemenea, necesar ca perspectiva științelor sociale și economice și a științelor umaniste să fie aplicată acestei provocări. |
În mod similar, complexitatea provocării și interdependența componentelor sale impune un răspuns la nivel european. Multe metode, instrumente și tehnologii au aplicabilitate în multe domenii de cercetare și inovare care privesc această provocare și sunt cel mai bine sprijinite la nivelul Uniunii. Acestea includ dezvoltarea de cohorte pe termen lung și efectuarea de studii clinice, utilizarea clinică a tehnologiilor „-omica” sau dezvoltarea TIC și a aplicațiilor acestora în practica medicală, în special în e-sănătate. Cerințele unor anumite populații sunt, de asemenea, cel mai bine abordate într-o manieră integrată, de exemplu în dezvoltarea medicinii stratificate și/sau personalizate, în tratamentul bolilor rare, precum și în furnizarea de soluții pentru o viață independentă și de asistență pentru autonomie. | În mod similar, complexitatea provocării și interdependența componentelor sale impune un răspuns la nivel european. Multe metode, instrumente și tehnologii au aplicabilitate în multe domenii de cercetare și inovare care privesc această provocare și sunt cel mai bine sprijinite la nivelul Uniunii. Acestea includ înțelegerea bazei moleculare a bolii, identificarea unor strategii terapeutice inovatoare și a unor sisteme-model noi, aplicarea multidisciplinară a cunoștințelor din domeniul fizicii, chimiei și biologiei sistemelor în controlul sănătății, dezvoltarea de cohorte pe termen lung și efectuarea de studii clinice(care să se concentreze pe dezvoltare și efectele medicamentelor pentru toate categoriile de vârstă), utilizarea clinică a tehnologiilor „-omica” sau dezvoltarea TIC și a aplicațiilor acestora în practica medicală, în special în e-sănătate. Cerințele unor anumite populații sunt, de asemenea, cel mai bine abordate într-o manieră integrată, de exemplu în dezvoltarea medicinii stratificate și/sau personalizate, în tratamentul bolilor asociate sărăciei, al bolilor neglijate și al bolilor rare, precum și în furnizarea de soluții pentru o viață independentă și de asistență pentru autonomie. |
Pentru a spori la maximum impactul acțiunilor la nivelul UE se va acorda sprijin pentru întregul spectru de activități de cercetare și inovare. De la cercetarea fundamentală, trecând prin transpunerea cunoștințelor în acțiuni ample de testare și demonstrație și mobilizarea investițiilor private, până la achiziții publice și premergătoare comercializării pentru noi produse servicii, soluții care să se poată extinde, care sunt, dacă este necesar, interoperabile și sprijinite prin standarde definite și/sau orientări comune. Acest efort coordonat la nivel european va contribui la dezvoltarea în continuare a Spațiului european de cercetare. El va însoți, de asemenea, dacă este cazul, activități dezvoltate în contextul programului Sănătate pentru creștere, al Parteneriatului european al inovării pentru o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate. | Pentru a spori la maximum impactul acțiunilor la nivelul UE se va acorda sprijin pentru întregul spectru de activități de cercetare și inovare. De la cercetarea fundamentală, trecând prin transpunerea cunoștințelor fundamentale privind bolile în terapii noi, în acțiuni ample de testare și demonstrație și mobilizarea investițiilor private, până la achiziții publice și premergătoare comercializării pentru noi produse servicii, soluții care să se poată extinde, care sunt, dacă este necesar, interoperabile și sprijinite prin standarde definite și/sau orientări comune. Pentru a stimula coordonarea strategică a cercetării și inovării în domeniul sănătății în cadrul programului Orizont 2020 și pentru a promova cercetarea medicală transnațională, vor fi înființate comitete directoare științifice sănătate aferente. Această coordonare poate fi extinsă la alte programe și instrumente legate de aceeași provocare. Acest efort coordonat la nivel european va mări capacitățile științifice și umane în cadrul cercetării în materie de sănătate și va contribui la dezvoltarea în continuare a Spațiului european de cercetare. El va însoți, de asemenea, dacă este cazul, activități dezvoltate în contextul programului Sănătate pentru creștere, al Parteneriatului european al inovării pentru o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate. |
1.3. Linii generale ale activităților | 1.3. Linii generale ale activităților |
Promovarea cu eficacitate a sănătății, sprijinită de o bază solidă de date, previne bolile, ameliorează bunăstarea și este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Promovarea sănătății și prevenirea bolilor depinde, de asemenea, de o înțelegere a factorilor determinanți ai sănătății, de instrumente eficiente de prevenire, precum vaccinurile, de supravegherea și pregătirea eficace în materie de sănătate și boli, precum și de programe eficiente de depistare a bolilor. | Promovarea cu eficacitate a sănătății, sprijinită de o bază solidă de date, previne bolile, ameliorează bunăstarea și este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Promovarea sănătății și prevenirea bolilor, inclusiv a bolilor ocupaționale depinde, de asemenea, de o înțelegere a factorilor determinanți ai sănătății, inclusiv a statutului socioeconomic și a genului, de instrumente eficiente de prevenire, (precum vaccinurile și intervenții prin politici care urmăresc factorii sociali determinanți și grupurile de risc), de supravegherea și pregătirea eficace în materie de sănătate și boli, precum și de programe eficiente de depistare a bolilor. |
Eforturile încununate de succes pentru prevenirea, gestionarea, tratarea și vindecarea bolilor, invalidității și funcționalității reduse sunt susținute de o mai bună înțelegere a factorilor determinanți și a cauzelor, a proceselor și a efectelor lor, precum și a factorilor care determină o stare bună de sănătate și bunăstare. Schimbul efectiv de date și legătura acestor date cu studii de cohortă pe scară largă este, de asemenea, esențială, așa cum este și traducerea rezultatelor cercetării în clinică, în special prin efectuarea de teste clinice. | Eforturile încununate de succes pentru prevenirea, gestionarea, tratarea și vindecarea bolilor, invalidității și funcționalității reduse sunt susținute de o mai bună înțelegere a factorilor determinanți și a cauzelor, a proceselor și a efectelor lor, precum și a factorilor care determină o stare bună de sănătate și bunăstare. Schimbul efectiv de date, de analize standardizate a datelor și legătura acestor date cu studii de cohortă pe scară largă este, de asemenea, esențială, așa cum este și traducerea rezultatelor cercetării în clinică, inclusiv prin efectuarea de teste clinice care să țină cont de toate grupele de vârstă pentru a se asigura că medicamentele sunt adaptate acestora. |
| Bolile asociate sărăciei și bolile neglijate reprezintă o preocupare mondială și lacunele în materie de cercetare trebuie să fie abordate prin stimularea inovației orientate către nevoile pacienților. Reapariția în regiunea europeană a unor boli infecțioase din trecut, inclusiv a tuberculozei, prevalența crescută în țările dezvoltate a bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare și problema tot mai mare a rezistenței antimicrobiene sunt realități care subliniază nevoia de abordări cuprinzătoare și de sprijin public crescut pentru activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul acelor boli care ucid milioane de persoane anual. |
| Trebuie dezvoltată medicina personalizată pentru a genera noi strategii preventive și terapeutice care să poată fi adaptate la cerințele pacienților, astfel încât să sporească gradul de prevenire și de depistare precoce a bolilor. Factorii care influențează procesul decizional terapeutic trebuie identificați, precizați și dezvoltați cu ajutorul cercetărilor. |
O creștere a sarcinii bolilor și invalidității în contextul îmbătrânirii populației impune cerințe suplimentare sectoarelor sănătății și îngrijirii medicale. Pentru ca o sănătate și asistență medicală eficiente să fie menținute pentru toate vârstele, sunt necesare eforturi pentru a îmbunătăți procesul decizional în prevenirea și furnizarea de tratament, pentru a identifica și sprijini diseminarea celor mai bune practici în sectorul sănătății și serviciilor de îngrijire și pentru a sprijini îngrijirea integrată și preluarea pe scară largă a inovațiilor tehnologice, organizaționale și sociale care le permit, în special persoanelor în vârstă și celor cu handicap să rămână active și independente. Acest lucru va contribui la sporirea și prelungirea bunăstării lor fizice, sociale și mintale. | O creștere a sarcinii bolilor și invalidității, precum și probleme de mobilitate și accesibilitate, în contextul îmbătrânirii populației impune cerințe suplimentare sectoarelor sănătății și îngrijirii medicale. Pentru ca o sănătate și asistență medicală eficiente să fie menținute pentru toate vârstele, sunt necesare eforturi pentru a îmbunătăți procesul decizional în prevenirea și furnizarea de tratament, pentru a identifica și sprijini diseminarea celor mai bune practici în sectorul sănătății și serviciilor de îngrijire și pentru a sprijini îngrijirea integrată și preluarea pe scară largă a inovațiilor tehnologice, organizaționale și sociale care le permit, în special persoanelor în vârstă, persoanelor cu boli cronice și celor cu handicap să rămână active și independente. Acest lucru va contribui la sporirea și prelungirea bunăstării lor fizice, sociale și mintale. |
Toate aceste activități vor fi desfășurate astfel încât să se ofere sprijin pe parcursul întregului ciclu de cercetare și inovare, consolidând competitivitatea sectoarelor industriale din Europa și dezvoltarea de noi oportunități de piață. | Toate aceste activități vor fi desfășurate astfel încât să se ofere sprijin pentru programele de cercetare pe termen lung care acoperă întregul ciclu de cercetare și inovare, consolidând competitivitatea sectoarelor industriale din Europa și dezvoltarea de noi oportunități de piață. Se acordă, de asemenea, importanță implicării tuturor factorilor interesați din sectorul sănătății, inclusiv a pacienților și a organizațiilor de pacienți, pentru a dezvolta o agendă de cercetare și inovare în care cetățenii să fie implicați activ și care să le reflecte necesitățile și așteptările. |
Activitățile specifice vor include: înțelegerea factorilor determinanți ai sănătății (inclusiv a celor legați de mediu și schimbările climatice), îmbunătățirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, înțelegerea bolii și îmbunătățirea diagnosticării, elaborarea de programe eficace de depistare a bolilor și o mai bună evaluare a predispoziției la boală, îmbunătățirea acțiunilor de supraveghere și pregătire, dezvoltarea unor vaccinuri preventive mai bune, utilizarea medicinii in silico pentru îmbunătățirea gestionării și prognozei bolilor, tratarea bolii, transferul de cunoștințe către practica clinică și acțiuni inovatoare care să se poată extinde, o mai bună utilizare a datelor medicale, îmbătrânirea activă, viață independentă și asistență pentru autonomie, responsabilizarea individuală pentru autogestionarea sănătății, promovarea asistenței integrate, îmbunătățirea instrumentelor și metodelor științifice în vederea sprijinirii elaborării politicilor și nevoilor de reglementare și optimizarea eficienței și eficacității sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților prin luarea deciziilor în baza unor elemente concrete prin diseminarea celor mai bune practici și a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare. | Activitățile specifice vor include: înțelegerea factorilor determinanți ai sănătății (inclusiv a celor legați de genetica alimentelor, a celor patogeni, de mediu, sociali, de gen, a celor corelați cu sărăcia, precum și schimbările climatice), îmbunătățirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, înțelegerea bazei bolii și îmbunătățirea diagnosticării în contexte socioeconomice diferite, elaborarea de programe eficace de depistare a bolilor și o mai bună evaluare a predispoziției la boală, îmbunătățirea acțiunilor de supraveghere a bolilor infecțioase în Uniune, precum și în țările învecinate și în curs de dezvoltare și de pregătire pentru combaterea epidemiilor și a bolilor emergente, dezvoltarea unor vaccinuri și medicamente preventive noi și mai bune; utilizarea medicinii in silico pentru îmbunătățirea gestionării și prognozei bolilor, dezvoltarea unor tratamente adaptate și tratarea bolii; transferul de cunoștințe către practica clinică și acțiuni inovatoare o mai bună colectare și utilizare a datelor medicale, de cohortă și administrative, tehnici standardizate de analiză a datelor; îmbătrânirea sănătoasă și activă, viața independentă și asistența pentru autonomie; îmbunătățirea medicinii paliative, responsabilizarea individuală pentru autogestionarea sănătății, promovarea asistenței integrate¸inclusiv a aspectelor psihosociale, îmbunătățirea instrumentelor și metodelor științifice în vederea sprijinirii elaborării politicilor și nevoilor de reglementare, și optimizarea eficienței și eficacității sistemelor de sănătate, precum și reducerea disparităților din domeniul sănătății și a inegalităților prin luarea deciziilor în baza unor elemente concrete prin diseminarea celor mai bune practici și a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare. Toate aceste activități justifică în mod corespunzător analizele bazate pe criteriul genului și sexului. Aceste activități trebuie să exploateze pe deplin posibilitățile oferite de realizarea unei abordări interdisciplinare și autentice, combinând cunoștințele asociate cu toate cele șapte provocări și cu ceilalți piloni în vederea asigurării unor soluții durabile în domeniu. Trebuie să fie încurajată implicarea activă a furnizorilor de servicii medicale pentru a asigura o adoptare și punere în aplicare rapide a rezultatelor. |
Amendamentul 139
Propunere de regulament
Anexa I – Partea III – punctul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
2. Siguranță alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie | 2. Calitate, siguranță, securitate alimentară, agricultură și silvicultură sustenabile, cercetare marină și maritimă și industriile bio |
2.1 Obiectiv specific | 2.1 Obiectiv specific |
Obiectivul specific este asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure și de înaltă calitate, precum și de alte bioproduse, prin dezvoltarea unor sisteme de producție primară productive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, promovând servicii ecosistemice corespunzătoare, precum și industrii competitive și cu lanțuri de aprovizionare cu emisii reduse de dioxid de carbon. Acest lucru va accelera tranziția către o bioeconomie europeană durabilă. | Obiectivul specific este asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure, sănătoase și de înaltă calitate, precum și de alte bioproduse, prin dezvoltarea unor sisteme de producție primară și de prelucrare a alimentelor productive, sustenabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, promovând servicii ecosistemice corespunzătoare, precum și a unor industrii competitive și cu lanțuri de aprovizionare cu emisii reduse de dioxid de carbon. Acest lucru va accelera tranziția către o bioeconomie europeană durabilă. |
În următoarele decenii, Europa se va confrunta cu o concurență crescută pentru resurse naturale limitate și finite, cu efectele schimbărilor climatice, în special asupra sistemelor de producție primară (agricultură, silvicultură, piscicultură și acvacultură) și cu necesitatea de a asigura o aprovizionare cu alimente durabile și sigure pentru europeni și pentru o populație mondială în creștere. Se estimează că este necesară o creștere cu 70 % a aprovizionării cu alimente la nivel mondial pentru a hrăni o populație de 9 miliarde la nivelul mondial până în 2050. Agricultura generează aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune și deși emisiile provenite din agricultură sunt în scădere în Europa, se estimează că vor crește cu până la 20 % până în 2030. Mai mult, Europa va trebui să asigure o aprovizionare suficientă cu materii prime, energie și produse industriale, în condițiile diminuării resurselor de carbon fosil (se preconizează că producția de petrol și gaz lichid va scădea cu aproximativ 60 % până în 2050), menținându-și în același timp competitivitatea. Deșeurile biologice (estimate la peste 138 de milioane de tone pe an la nivelul Uniunii, din care peste 40 % sunt în depozite de deșeuri) reprezintă o problemă foarte mare și implică costuri uriașe, în pofida valorii sale adăugate potențiale mari. De exemplu, aproximativ 30 % din toate alimentele produse în țările dezvoltate sunt aruncate. Sunt necesare schimbări majore pentru a reduce această cantitate cu 50 % până în 2030 la nivelul Uniunii. În plus, frontierele naționale nu pot împiedica răspândirea dăunătorilor și bolilor plantelor și animalelor, inclusiv a zoonozelor și a agenților patogeni din alimente. Odată cu necesitatea unor măsuri eficace de prevenire la nivel național, acțiunea la nivelul Uniunii este esențială pentru controlul ultim și funcționarea efectivă a pieței unice. Provocarea este complexă, afectează o gamă largă de sectoare interconectate și necesită abordări de mai multe tipuri. | În următoarele decenii, Europa se va confrunta cu o concurență crescută pentru resurse naturale limitate și finite, cu efectele schimbărilor climatice, în special asupra sistemelor de producție primară (agricultură, silvicultură, piscicultură și acvacultură) și cu necesitatea de a asigura o aprovizionare cu alimente durabile și sigure pentru europeni și pentru o populație mondială în creștere. Se estimează că este necesară o creștere cu 70 % a aprovizionării cu alimente la nivel mondial pentru a hrăni o populație de 9 miliarde la nivelul mondial până în 2050. Agricultura generează aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune și deși emisiile provenite din agricultură sunt în scădere în Europa, se estimează că vor crește cu până la 20 % până în 2030. Mai mult, Europa va trebui să asigure o aprovizionare suficientă cu materii prime, resurse de apă curată, energie și produse industriale, în condițiile diminuării resurselor de carbon fosil (se preconizează că producția de petrol și gaz lichid va scădea cu aproximativ 60 % până în 2050), menținându-și în același timp competitivitatea. Deșeurile biologice (estimate la peste 138 de milioane de tone pe an la nivelul Uniunii, din care peste 40 % sunt în depozite de deșeuri) reprezintă o problemă foarte mare și implică costuri uriașe, în pofida valorii sale adăugate potențiale mari. De exemplu, aproximativ 30 % din toate alimentele produse în țările dezvoltate sunt aruncate. Sunt necesare schimbări majore pentru a reduce această cantitate cu 50 % până în 2030 la nivelul Uniunii. În plus, frontierele naționale nu pot împiedica răspândirea dăunătorilor și bolilor plantelor și animalelor, inclusiv a zoonozelor și a agenților patogeni din alimente. Odată cu necesitatea unor măsuri eficace de prevenire la nivel național, acțiunea la nivelul Uniunii este esențială pentru controlul ultim și funcționarea efectivă a pieței unice. Provocarea este complexă, afectează o gamă largă de sectoare interconectate și necesită abordări de mai multe tipuri. |
Sunt necesare din ce în ce mai multe resurse biologice pentru a satisface cererea pieței pentru o aprovizionare cu alimente sigure și sănătoase, cu biomateriale, biocombustibili și bioproduse, de la produse de consum la produse chimice în vrac. Cu toate acestea, capacitățile ecosistemelor terestre și acvatice necesare pentru producerea lor sunt limitate, existând în același timp revendicări concurente pentru utilizarea lor, care adesea nu sunt gestionate în mod optim, așa cum o demonstrează, de exemplu, diminuarea gravă a conținutului de carbon din sol și a fertilității acestuia. Există un domeniu insuficient utilizat pentru promovarea serviciilor adresate ecosistemelor, pentru terenuri agricole, păduri, ape marine și ape dulci, prin integrarea obiectivelor agronomice și de mediu în producția durabilă. | Sunt necesare din ce în ce mai multe resurse biologice pentru a satisface cererea pieței pentru o aprovizionare cu alimente sigure și sănătoase, cu biomateriale, biocombustibili și bioproduse, de la produse de consum la produse chimice în vrac. Cu toate acestea, capacitățile ecosistemelor terestre și acvatice necesare pentru producerea lor sunt limitate, existând în același timp revendicări concurente pentru utilizarea lor, care adesea nu sunt gestionate în mod optim, așa cum o demonstrează, de exemplu, diminuarea gravă a conținutului de carbon din sol și a fertilității acestuia și în reducerea drastică a resurselor piscicole. Există un domeniu insuficient utilizat pentru promovarea serviciilor adresate ecosistemelor, pentru terenuri agricole, păduri, ape marine și ape dulci, prin integrarea obiectivelor agronomice și de mediu în producția durabilă. |
Potențialul resurselor biologice și al ecosistemelor ar putea fi utilizat într-un mod mult mai durabil, mai eficient și mai integrat. De exemplu, potențialul biomasei din păduri și fluxurile de deșeuri provenind din agricultură, acvacultură, industrie și servicii municipale de utilități ar putea fi mai bine folosit. | Potențialul resurselor biologice și al ecosistemelor ar putea fi utilizat într-un mod mult mai durabil, mai eficient și mai integrat. De exemplu, potențialul biomasei din agricultură, păduri și fluxurile de deșeuri provenind din agricultură, acvacultură, industrie și servicii municipale de utilități ar putea fi mai bine folosit. |
În esență, este necesară o tranziție către o utilizare optimă și regenerabilă a resurselor biologice și către sisteme durabile de producție primară și de prelucrare care pot produce mai multe alimente și alte bioproduse cu resurse, impact asupra mediului și emisii de gaze cu efect de seră minime, către servicii îmbunătățite adresate ecosistemelor, către eliminarea deșeurilor și valori societale adecvate. Un efort critic de cercetare și inovare interconectate reprezintă un element-cheie pentru ca acest lucru să devină realitate, în Europa și în afara ei. | În esență, este necesară o tranziție către o utilizare optimă și regenerabilă a resurselor biologice și către sisteme durabile de producție primară și de prelucrare care pot produce mai multe alimente, fibre și alte bioproduse cu resurse, impact asupra mediului și emisii de gaze cu efect de seră minime, către servicii îmbunătățite adresate ecosistemelor, către eliminarea deșeurilor și valori societale adecvate. Obiectivul este instituirea unor sisteme de producție alimentară care, în loc să degradeze resursele naturale de care depind, să întărească, să consolideze și să alimenteze baza de resurse, ceea ce ar permite generarea unei bogății durabile. Trebuie înțelese mai bine și dezvoltate reacțiile la modul în care generăm, distribuim, comercializăm, consumăm și reglementăm produsele alimentare. Un efort critic de cercetare și inovare interconectate reprezintă un element-cheie pentru ca acest lucru să devină realitate, în Europa și în afara ei. |
2.2 Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune | 2.2 Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
Agricultura, silvicultura și pescuitul, împreună cu industriile bazate pe conceptul bio reprezintă sectoarele majore care susțin bioeconomia. Aceasta din urmă reprezintă o piață mare și în continuă creștere, estimată la peste 2 000 de miliarde EUR, care asigură 20 de milioane de locuri de muncă și reprezintă 9 % din totalul locurilor de muncă din Uniune în 2009. Investițiile în cercetare și inovare în cadrul acestei provocări societale vor permite Europei să obțină poziția de lider pe piețele în cauză și va juca un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și ale inițiativelor sale emblematice „O Uniune a inovării” și „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. | Agricultura, silvicultura și pescuitul, împreună cu industriile bazate pe conceptul bio reprezintă sectoarele majore care susțin bioeconomia. Aceasta din urmă reprezintă o piață mare și în continuă creștere, estimată la peste 2 000 de miliarde EUR, care asigură 20 de milioane de locuri de muncă și reprezintă 9 % din totalul locurilor de muncă din Uniune în 2009. Investițiile în cercetare și inovare în cadrul acestei provocări societale vor permite Europei să obțină poziția de lider pe piețele în cauză și va juca un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și ale inițiativelor sale emblematice „O Uniune a inovării” și „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. |
O bioeconomie europeană pe deplin funcțională, care să acopere producția durabilă de resurse regenerabile din mediul terestru și acvatic și conversia acestora în produse alimentare, bioproduse și bioenergie, precum și în bunurile publice aferente, va genera o valoare adăugată europeană mai mare. Gestionat în mod durabil, acest tip de economie poate reduce amprenta asupra mediului a producției primare și a lanțului de aprovizionare în ansamblu. Bioeconomia poate crește competitivitatea acestora și asigura locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru dezvoltarea rurală și a zonelor de coastă. Provocările legate de securitatea alimentară, agricultura durabilă și bioeconomia generală au o dimensiune europeană și mondială. Acțiunile la nivelul Uniunii sunt esențiale pentru a reuni grupurile ca să atingă extinderea și masa critică necesare pentru a completa eforturile depuse de un stat membru singur sau de grupuri de state membre. O abordare care are în vedere toți actorii implicați va asigura interacțiunile necesare benefice la toate nivelurile între cercetători, întreprinderi, agricultori/producători, consultanți și utilizatori finali. Abordarea la nivelul Uniunii este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerența în soluționarea acestor provocări pentru toate sectoarele și în corelare strânsă cu politicile relevante ale Uniunii. Coordonarea cercetării și inovării la nivelul Uniunii va stimula și va contribui la accelerarea schimbărilor necesare în întreaga Uniune. | O bioeconomie europeană pe deplin funcțională, care să acopere producția durabilă de resurse regenerabile din mediile terestre, marine și de apă dulce și conversia acestora în produse alimentare, fibre, bioproduse și bioenergie, precum și în bunurile publice aferente, va genera o valoare adăugată europeană mai mare. În paralel cu funcțiile orientate către piață, bioeconomia susține, de asemenea, o serie largă de bunuri de consum și servicii pentru ecosisteme care ar trebui menținute: peisajele agricole și forestiere, biodiversitatea suprafețelor agricole și forestiere, disponibilitatea și calitatea apei, funcționalitatea solului, stabilitatea climatică, calitatea aerului și rezistența la inundații și incendii. Gestionat în mod durabil, acest tip de economie poate reduce amprenta asupra mediului a producției primare și a lanțului de aprovizionare în ansamblu. Bioeconomia poate crește competitivitatea acestora, poate mări autonomia Europei și poate asigura locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru dezvoltarea rurală și a zonelor de coastă. Provocările legate de securitatea alimentară, agricultura durabilă și bioeconomia generală au o dimensiune europeană și mondială. Acțiunile la nivelul Uniunii sunt esențiale pentru a reuni grupurile ca să atingă extinderea și masa critică necesare pentru a completa eforturile depuse de un stat membru singur sau de grupuri de state membre. O abordare care are în vedere toți actorii implicați va asigura interacțiunile necesare benefice la toate nivelurile între cercetători, întreprinderi, agricultori/producători, consultanți, consumatori și utilizatori finali. Abordarea la nivelul Uniunii este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerența în soluționarea acestor provocări pentru toate sectoarele și în corelare strânsă cu politicile relevante ale Uniunii. Coordonarea cercetării și inovării la nivelul Uniunii va stimula și va contribui la accelerarea schimbărilor necesare în întreaga Uniune. |
Cercetarea și inovarea vor interfera cu un spectru larg de politici și de obiective conexe ale Uniunii, inclusiv cu politica agricolă comună (în special politica de dezvoltare rurală) și cu parteneriatul european pentru inovare, cu productivitatea și dezvoltarea durabilă în agricultură, politica comună în domeniul pescuitului, politica maritimă integrată, Programul european privind schimbările climatice, Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, planul de acțiune în sectorul silvicol, strategia tematică pentru protecția solului, strategia pentru 2020 a Uniunii privind biodiversitatea, planul strategic privind tehnologiile energetice, politicile în materie de inovare și industriale ale Uniunii, politicile privind ajutorul extern și în materie de dezvoltare, strategiile privind sănătatea plantelor, sănătatea și bunăstarea animalelor, cadrele de reglementare pentru a proteja mediul, sănătatea și siguranța, pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și combaterea schimbărilor climatice, și pentru a reduce cantitatea de deșeuri. O mai bună integrare a cercetării și inovării în politicile conexe ale Uniunii va îmbunătăți semnificativ creșterea valorii lor adăugate europene, va asigura efecte de levier, va crește relevanța pentru societate și va contribui la dezvoltarea în continuare a gestionării durabile a terenurilor, mărilor și oceanelor, precum și a piețelor bioeconomiei. | Cercetarea și inovarea vor interfera cu un spectru larg de politici și de obiective conexe ale Uniunii, inclusiv cu politica agricolă comună (în special politica de dezvoltare rurală) și cu parteneriatul european pentru inovare, cu productivitatea și dezvoltarea durabilă în agricultură, parteneriatul european pentru inovare în domeniul apei, politica comună în domeniul pescuitului, politica maritimă integrată, Programul european privind schimbările climatice, Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, planul de acțiune în sectorul silvicol, strategia tematică pentru protecția solului, strategia pentru 2020 a Uniunii privind biodiversitatea, planul strategic privind tehnologiile energetice, politicile în materie de inovare și industriale ale Uniunii, politicile privind ajutorul extern și în materie de dezvoltare, strategiile privind sănătatea plantelor, sănătatea și bunăstarea animalelor, cadrele de reglementare pentru a proteja mediul, sănătatea și siguranța, pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și combaterea schimbărilor climatice, și pentru a reduce cantitatea de deșeuri. O mai bună integrare a întregului ciclu de la cercetarea fundamentală la inovare în politicile conexe ale Uniunii va îmbunătăți semnificativ creșterea valorii lor adăugate europene, va asigura efecte de levier, va crește relevanța pentru societate, va asigura produse alimentare sănătoase și va contribui la dezvoltarea în continuare a gestionării durabile a terenurilor, mărilor și oceanelor, precum și a piețelor bioeconomiei. |
În scopul sprijinirii politicilor Uniunii legate de bioeconomie și pentru a se facilita guvernanța și monitorizarea cercetării și inovării, se vor efectua activități de cercetare socioeconomică și de prospectare în legătură cu strategia în domeniul bioeconomiei, inclusiv elaborarea de indicatori, dezvoltarea de baze de date, de modele, de previziuni și prognoze, de evaluări ale impactului inițiativelor asupra economiei, societății și mediului. | În scopul sprijinirii politicilor Uniunii legate de bioeconomie și pentru a se facilita guvernanța și monitorizarea cercetării și inovării, se vor efectua activități de cercetare socioeconomică și de prospectare în legătură cu strategia în domeniul bioeconomiei, inclusiv elaborarea de indicatori, dezvoltarea de baze de date, de modele, de previziuni și prognoze, de evaluări ale impactului inițiativelor asupra economiei, societății și mediului. |
Vor fi sprijinite acțiuni axate pe provocări, care se concentrează asupra avantajelor economice și sociale și asupra modernizării sectoarelor și piețelor asociate bioeconomiei, prin cercetare multidisciplinară, încurajarea inovării care conduce la dezvoltarea de noi practici, produse și procese. Se va adopta, de asemenea, o abordare deschisă a inovării, de la inovare tehnologică, netehnologică, organizațională și în domeniul economic și social până la, de exemplu, noi modele de afaceri, strategii de marcă și servicii. | Vor fi sprijinite acțiunile axate pe provocări, care se concentrează asupra avantajelor ecologice, economice și sociale și asupra modernizării sectoarelor, actorilor participanți și piețelor asociate bioeconomiei, prin cercetare multidisciplinară, încurajarea inovării care conduce la dezvoltarea de noi practici, produse și procese sustenabile. Se va adopta, de asemenea, o abordare deschisă față de inovare, de la inovare tehnologică, netehnologică, organizațională și în domeniul economic și social până la, de exemplu, noi modele de afaceri, strategii de marcă și servicii. Potențialul agricultorilor și al IMM-urilor de a contribui la procesul de inovare în domeniu trebuie recunoscut pe deplin. Strategia bioeconomiei ia în considerare importanța cunoștințelor la nivel local, care consolidează capacitățile locale, adaptându-se totodată elementelor de diversitate și complexitate. |
2.3 Linii generale ale activităților | 2.3 Linii generale ale activităților |
(a) Agricultură și silvicultură durabile | (a) Agricultură, silvicultură și creșterea animalelor durabile și competitive |
Scopul este de a furniza cantități suficiente de alimente, hrană pentru animale, biomasă și alte materii prime, protejând, în același timp, resursele naturale și consolidând serviciile ecosistemice, inclusiv găsind soluții de răspuns la schimbările climatice și pentru atenuarea lor. Activitățile se vor axa pe sisteme agricole și forestiere mai durabile și mai productive, eficiente din punctul de vedere al resurselor (inclusiv emisiile reduse de dioxid de carbon) și rezistente și, în același timp, pe dezvoltarea de servicii, concepte și politici de dezvoltare a mijloacelor de subzistență în mediul rural. | Scopul este de a furniza cantități suficiente de alimente, hrană pentru animale, biomasă și alte materii prime, protejând, în același timp, baza de resurse naturale și biodiversitatea, într-o perspectivă europeană și mondială, și consolidând serviciile ecosistemice, inclusiv pentru atenuarea schimbărilor climatice. Activitățile se axează pe sisteme agricole, de creștere a animalelor și forestiere mai durabile, mai rezistente și mai productive, eficiente din punctul de vedere al resurselor (inclusiv emisiile reduse de dioxid de carbon, factori externi de producție reduși și agricultura biologică), care protejează resursele naturale, sunt diverse, produc mai puține deșeuri, se pot adapta unui mediu în schimbare și sunt rezistente, conducând la creșterea calității și valorii produselor agricole, și dezvoltând, în același timp, servicii, concepte și politici de dezvoltare pentru sisteme alimentare diversificate și mijloace de subzistență în mediul rural. |
| În special pentru silvicultură, se urmărește producerea sustenabilă de produse ecologice, servicii ecosistemice, acordând atenție cuvenită aspectelor economice, ecologice și sociale ale silviculturii. Activitățile se vor axa pe dezvoltarea în continuare a producției și a durabilității unor sisteme de silvicultură eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, care contribuie la consolidarea rezistenței pădurilor și la protecția biodiversității. |
(b) Sector agroalimentar durabil și competitiv pentru o alimentație sigură și sănătoasă | (b) Sector agroalimentar durabil și competitiv pentru o alimentație sigură, accesibilă și sănătoasă |
Scopul este de a răspunde cererii de alimente sigure, sănătoase și la prețuri accesibile din partea cetățenilor și ca prelucrarea și distribuirea alimentelor și furajelor să devină mai durabile, iar sectorul alimentar mai competitiv. Activitățile vor viza alimente sănătoase și sigure pentru toți, alegeri în cunoștință de cauză din partea consumatorului, precum și metodele competitive de prelucrare a alimentelor care utilizează mai puține resurse și produc mai puține subproduse, deșeuri și gaze cu efect de seră. | Scopul este de a răspunde cererii de alimente sigure, sănătoase și la prețuri accesibile din partea cetățenilor și ca prelucrarea și distribuirea alimentelor și furajelor, precum și consumul de alimente, să devină mai durabile, iar sectorul alimentar mai competitiv. Activitățile vizează o gamă largă de alimente sănătoase, de foarte bună calitate și sigure pentru toți, alegeri în cunoștință de cauză din partea consumatorului, precum și metodele competitive de prelucrare a alimentelor care utilizează mai puține resurse și aditivi și produc mai puține subproduse, deșeuri și gaze cu efect de seră. |
(c) Valorificarea potențialului resurselor biologice acvatice | (c) Valorificarea potențialului pescuitului, acvaculturii și biotehnologiilor marine |
Scopul este de a exploata în mod durabil resursele acvatice vii pentru a spori la maximum beneficiile/avantajele sociale și economice pe care le oferă oceanele și mările Europei. Activitățile vor viza o contribuție optimă la garantarea aprovizionării cu produse alimentare sigure, prin dezvoltarea unui pescuit durabil și ecologic și a unei acvaculturi europene competitive în contextul economiei mondiale, precum și la stimularea inovării în domeniul marin prin biotehnologie pentru o creștere economică albastră inteligentă. | Scopul este de a exploata în mod durabil și de menține resursele acvatice vii pentru a spori la maximum beneficiile/avantajele sociale și economice pe care le oferă oceanele și mările Europei, protejând în același timp biodiversitatea și serviciile ecosistemice. Activitățile vizează o contribuție optimă la garantarea aprovizionării cu produse alimentare sigure, prin dezvoltarea unui pescuit durabil și ecologic și a unei acvaculturi europene competitive în contextul economiei mondiale, precum și stimularea inovării în domeniul marin prin biotehnologie pentru o creștere economică „albastră” inteligentă, cu respectarea cuvenită atât a limitelor, cât și a potențialului mediului marin. |
(d) Industrii bazate pe conceptul bio durabile și competitive | (d) Industrii bio durabile și competitive |
Scopul este promovarea unor industrii bazate pe conceptul bio cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, durabile și competitive. Activitățile se vor axa pe încurajarea bioeconomiei prin transformarea proceselor și produselor industriale convenționale în procese și produse bazate pe resurse ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, pe dezvoltarea de biorafinării integrate care utilizează biomasă din producția primară, deșeuri biologice și subproduse ale industriei bazate pe conceptul bio, precum și pe deschiderea de noi piețe prin sprijinirea activităților de standardizare, reglementare și demonstrative/de testare pe teren, precum și de alt tip, ținând seama, în același timp, de implicațiile bioeconomiei asupra destinației terenurilor și a schimbării acestei destinații. | Scopul este promovarea unor industrii bazate pe conceptul bio cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor (inclusiv eficiente din perspectiva utilizării substanțelor nutritive, a energiei, a carbonului, a apei și a solului), durabile și competitive, exploatând pe deplin potențialul deșeurilor biologice, pentru care este vitală crearea unui circuit închis de elemente nutritive între zonele urbane și rurale. Activitățile se axează pe încurajarea bioeconomiei prin transformarea proceselor și produselor industriale convenționale în procese și produse bazate pe resurse ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, pe dezvoltarea de biorafinării integrate, de a doua și a treia generație, care produc și utilizează biomasă și alte reziduuri din producția agricolă și forestieră primară, din deșeuri biologice și produse derivate ale industriei bazate bio și transformarea deșeurilor biologice din zonele urbane în mijloace de producție pentru agricultură prin curățare eficientă, prin sprijinirea, atunci când este necesar, a activităților de standardizare și a sistemelor de certificare dar și prin activități de reglementare și demonstrative, precum și de alt tip, ținând seama, în același timp, de implicațiile de mediu și socioeconomice ale bioeconomiei asupra destinației terenurilor și a schimbării acestei destinații, precum și de opiniile și preocupările societății civile. |
| (da) Cercetarea marină și maritimă transversală |
| Exploatarea resurselor marine biologice și nebiologice, precum și utilizarea diverselor surse de energie marină, precum și numeroasele modalități în care sunt exploatate mările constituie provocări științifice și tehnologice cu caracter interdisciplinar. |
| Mările și oceanele joacă, de asemenea, un rol determinant în reglarea climei, dar sunt puternic afectate de activitățile umane terestre, costiere și maritime, precum și de schimbările climatice. Obiectivul general este de a dezvolta cunoștințe științifice și tehnologice interdisciplinare (inclusiv prin studiul păsărilor pelagice) în vederea eliberării potențialului creșterii „albastre” în industriile marine și maritime, protejând în același timp mediul maritim și garantând adaptarea la schimbările climatice. Această abordare strategică coordonată pentru cercetările marine și maritime, prevăzută pentru toate provocările și pilonii programului Orizont 2020 sprijină, de asemenea, punerea în aplicare a politicilor relevante ale Uniunii, contribuind la realizarea obiectivelor-cheie de creștere albastră.
|
Amendamentul 140
Propunere de regulament
Anexa I – Partea III – punctul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
3. Surse de energie sigure, ecologice și eficiente | 3. Surse de energie sigure, ecologice și eficiente |
3.1. Obiectiv specific | 3.1. Obiectiv specific |
Obiectivul specific este de a realiza tranziția către un sistem energetic fiabil, durabil și competitiv, în condițiile unor resurse din ce în ce mai puține, ale unor nevoi de energie tot mai mari, precum și ale existenței schimbărilor climatice. | Obiectivul specific este de a realiza tranziția către un sistem energetic fiabil, accesibil, durabil și competitiv, în condițiile unor resurse din ce în ce mai puține, ale unor nevoi de energie tot mai mari, precum și ale existenței schimbărilor climatice. |
Uniunea intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % sub nivelurile din 1990, până în 2020, precum și să aplice o nouă reducere de 80-95 % până în 2050. În plus, sursele regenerabile de energie ar trebui să acopere 20 % din consumul final de energie în 2020 și ar trebui să existe în paralel o țintă de eficiență energetică de 20 %. Atingerea acestor obiective va necesita o revizuire generală a sistemului energetic, în care să se regăsească dezideratele: profil cu emisii reduse de dioxid de carbon, securitate energetică și accesibilitate din punctul de vedere al costurilor, consolidând, în același timp, competitivitatea economică a Europei. În prezent, Europa este departe de acest obiectiv general. 80 % din sistemul energetic european se bazează încă pe combustibili fosili, iar acest sector generează 80 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune. Anual, 2,5 % din produsul intern brut al Uniunii (PIB) este cheltuit pe importuri de energie și este foarte probabil ca acest fenomen să se accentueze. Această tendință ar conduce la o dependență totală de importurile de petrol și de gaze până în 2050. Confruntați cu volatilitatea prețurilor la energie pe piața mondială, alături de preocupările legate de securitatea aprovizionării, industriile europene și consumatorii cheltuiesc o parte din ce în ce mai însemnată din venitul lor pe energie. | Uniunea intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % sub nivelurile din 1990, până în 2020, precum și să aplice o nouă reducere de 80-95 % până în 2050. În plus, sursele regenerabile de energie ar trebui să acopere 20 % din consumul final de energie în 2020 și ar trebui să existe în paralel o țintă de eficiență energetică de 20 %. Toate scenariile referitoare la decarbonizare, menționate în Perspectiva energetică 2050, arată că tehnologiile de energie regenerabilă vor deveni principalele tehnologii de aprovizionare cu energie. Aceste măsuri trebuie însoțite de politici ambițioase vizând eficiența energetică, deoarece este modul cel mai rentabil de atingere a obiectivelor noastre de decarbonizare pe termen lung. Este, prin urmare, adecvat ca 75% din bugetul aferent acestei provocări să fie alocat cercetării și inovării în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice la utilizatorii finali, rețele inteligente, stocare de energie . În plus, încă 15% se alocă Programului Energie inteligentă - Europa. Atingerea acestor obiective va necesita o revizuire generală a sistemului energetic, în care să se regăsească dezideratele: dezvoltarea alternativelor la combustibilii fosili, securitate energetică și accesibilitate din punctul de vedere al costurilor, consolidând, în același timp, competitivitatea economică a Europei. În prezent, Europa este departe de acest obiectiv general. 80 % din sistemul energetic european se bazează încă pe combustibili fosili, iar acest sector generează 80 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune. Anual, 2,5 % din produsul intern brut al Uniunii (PIB) este cheltuit pe importuri de energie și este foarte probabil ca acest fenomen să se accentueze. Această tendință ar conduce la o dependență totală de importurile de petrol și de gaze până în 2050. Confruntați cu volatilitatea prețurilor la energie pe piața mondială, alături de preocupările legate de securitatea aprovizionării, industriile europene și consumatorii cheltuiesc o parte din ce în ce mai însemnată din venitul lor pe energie. |
Foaia de parcurs către o economie competitivă caracterizată prin emisii reduse de dioxid de carbon în 2050 arată că reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră vizate vor trebui să fi respectate într-o mare măsură pe teritoriul Uniunii. Aceasta ar conduce la reducerea emisiilor de CO2 cu peste 90 % până în 2050 în sectorul energiei electrice, cu peste 80 % în industrie, cu cel puțin 60 % în transporturi și cu aproximativ 90 % în sectorul locuințelor și al serviciilor. | Foaia de parcurs către o economie competitivă caracterizată prin emisii reduse de dioxid de carbon în 2050 arată că reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră vizate ar trebui să fie respectate într-o mare măsură pe teritoriul Uniunii. Aceasta ar conduce la reducerea emisiilor de CO2 cu peste 90 % până în 2050 în sectorul energiei electrice, cu peste 80 % în industrie, cu cel puțin 60 % în transporturi și cu aproximativ 90 % în sectorul locuințelor și în servicii. Foaia de parcurs arată, de asemenea, că, printre altele, gazele naturale pot contribui la transformarea sectorului energetic, pe termen scurt și mediu, împreună cu folosirea tehnologiilor CSC . |
Pentru a realiza aceste reduceri, trebuie să se facă investiții semnificative în cercetarea, dezvoltarea, demonstrarea și introducerea pe piață a unor tehnologii și servicii cu emisii reduse de carbon, eficiente, sigure și fiabile. Acestea trebuie să fie însoțite îndeaproape de soluții de natură netehnologică privind atât cererea, cât și oferta. Toate acestea trebuie să facă parte dintr-o politică integrată în materie de emisii reduse de dioxid de carbon, care include tehnologii generice esențiale, în special soluții TIC și procese de fabricare, prelucrare, și materiale avansate. Scopul este de a produce tehnologii și servicii eficiente din punct de vedere energetic care pot fi preluate într-o mare măsură pe piețele europene și internaționale și de a crea un sistem inteligent de gestionare a cererii bazat pe o piața deschisă și transparentă a comerțului cu energie și pe sisteme inteligente de gestionare a eficienței energetice. | Pentru a realiza reducerile, trebuie să se facă investiții semnificative în cercetarea, dezvoltarea, demonstrarea și introducerea pe piață a unor tehnologii și servicii cu emisii reduse de carbon, la prețuri accesibile, eficiente, sigure și fiabile, inclusiv a unor tehnologii de stocare a electricității și introducerea unor sisteme energetic mici și la scară mică . Acestea trebuie să fie însoțite îndeaproape de soluții de natură netehnologică privind atât cererea, cât și oferta. Toate acestea trebuie să facă parte dintr-o politică integrată, sustenabilă în materie de emisii reduse de dioxid de carbon, care include tehnologii generice esențiale, în special soluții TIC și procese de fabricare, prelucrare, și materiale avansate. Scopul este de a produce tehnologii și servicii eficiente din punct de vedere energetic care vor contribui la rezolvarea problemelor energetice, legate în principal de integrarea energiilor regenerabile și care pot fi preluate într-o mare măsură pe piețele europene și internaționale și de a crea un sistem inteligent de gestionare a cererii bazat pe o piața deschisă și transparentă a comerțului cu energie și pe sisteme inteligente și sigure de gestionare a eficienței energetice. |
3.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune | 3.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
Noile tehnologii și soluții trebuie să concureze la nivelul costurilor și fiabilității cu sisteme energetice care dispun de operatori și tehnologii bine puse la punct. Cercetarea și inovația sunt cruciale pentru ca aceste noi surse de energie, mai ecologice, cu emisii reduse de dioxid de carbon și mai eficiente să devină atractive din punct de vedere comercial la scara necesară. Nici industria singură și nici statele membre în mod individual, nu sunt în măsură să suporte costurile și riscurile, în care principalii factori motori (tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, asigurarea unor costuri abordabile și a securității aprovizionării cu energie) se află în afara pieței. | Noile tehnologii și soluții trebuie să concureze în sisteme energetice concepute pentru operatori și tehnologii cu tradiție, care au absorbit marea majoritate a finanțărilor și subvențiilor mondiale și europene pentru cercetare până în prezent. Cercetarea și inovația sunt cruciale pentru ca noile surse de energie, mai ecologice, regenerabile și mai eficiente să devină atractive din punct de vedere comercial la scara necesară. Nici industria singură și nici statele membre în mod individual, nu sunt în măsură să suporte costurile și riscurile, în care principalii factori motori (tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, asigurarea unor costuri abordabile și a securității aprovizionării cu energie) se află în afara pieței. |
Accelerarea acestei evoluții va necesita o abordare strategică la nivelul Uniunii, legând oferta și cererea de energie, precum și utilizarea acesteia în clădiri, servicii, transport de lanțurile valorice industriale. Acest lucru va conduce la alinierea resurselor din întreaga Uniune, inclusiv a fondurilor politicii de coeziune, în special, prin strategii naționale și regionale de specializare inteligentă, prin sisteme de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), prin achiziții publice și alte mecanisme de finanțare. Aceasta va necesita, de asemenea, politici de reglementare, de aplicare a surselor regenerabile de energie și de eficiență energetică, precum și asistență tehnică specifică și dezvoltarea capacităților în vederea eliminării barierelor netehnologice. | Accelerarea acestei evoluții va necesita o abordare strategică la nivelul Uniunii, legând oferta și cererea de energie, precum și utilizarea acesteia în clădiri, servicii, transport de lanțurile valorice industriale. Acest lucru va conduce la alinierea resurselor din întreaga Uniune, inclusiv a fondurilor politicii de coeziune, în special, prin strategii naționale și regionale de specializare inteligentă, prin sisteme de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), prin achiziții publice și alte mecanisme de finanțare. Aceasta va necesita, de asemenea, politici de reglementare, de aplicare a surselor regenerabile de energie, de eficiență energetică, precum și asistență tehnică specifică și dezvoltarea capacităților în vederea eliminării barierelor netehnologice. |
Planul strategic pentru tehnologiile energetice (planul SET) oferă o astfel de abordare strategică. Acesta prevede o agendă pe termen lung pentru a aborda obstacolele-cheie în calea inovării cu care tehnologiile în domeniul energiei se confruntă în cercetarea de frontieră și în etapele de cercetare-dezvoltare/de confirmare a fiabilității conceptului, precum și în etapa de demonstrație, atunci când întreprinderile caută capital pentru finanțarea unor proiecte mari, de pionierat, și pentru a lansa procesul de introducere pe piață. | Planul strategic pentru tehnologiile energetice (planul SET) oferă o astfel de abordare strategică. Acesta prevede o agendă pe termen lung pentru a aborda obstacolele-cheie în calea inovării cu care tehnologiile în domeniul energiei se confruntă în cercetarea de frontieră și în etapele de cercetare-dezvoltare/de confirmare a fiabilității conceptului, precum și în etapa de demonstrație, atunci când întreprinderile caută capital pentru finanțarea unor proiecte mari, de pionierat, și pentru a lansa procesul de introducere pe piață. Pe lângă numeroasele tehnologii reprezentate în planul SET, nu trebuie neglijate și alte noi tehnologii emergente cu potențial inovator. |
Resursele necesare pentru implementarea planului SET în totalitate au fost estimate la 8 miliarde EUR anual pentru următorii 10 ani. Aceasta este cu mult peste capacitatea unui stat membru sau a părților interesate din cercetare și industrie singure. Sunt necesare investiții în cercetare și inovare la nivelul Uniunii, combinate cu mobilizarea eforturilor în întreaga Europă sub forma unei implementări și puneri în comun a riscurilor și capacităților. Finanțarea de către Uniune a cercetării și inovării în domeniul energiei, va veni, prin urmare, în completarea activitățile statelor membre, concentrându-se asupra activităților cu o valoare adăugată clară pentru Uniune, în special asupra celor cu potențial ridicat de mobilizare a unor resurse naționale. Acțiunea la nivelul Uniunii va sprijini, de asemenea, programele cu risc ridicat, cu costuri ridicate, pe termen lung, care depășesc posibilitățile unui stat membru, care reunesc eforturi pentru a reduce riscurile investițiilor în activități la scară largă, cum ar fi demonstrațiile industriale și dezvoltarea unor soluții energetice interoperabile, la nivel european. | Resursele necesare pentru implementarea planului SET în totalitate au fost estimate la 8 miliarde EUR anual pentru următorii 10 ani. Aceasta este cu mult peste capacitatea unui stat membru sau a părților interesate din cercetare și industrie singure. Sunt necesare investiții în cercetare și inovare la nivelul Uniunii, combinate cu mobilizarea eforturilor în întreaga Europă sub forma unei implementări și puneri în comun a riscurilor și capacităților. Finanțarea de către Uniune a cercetării și inovării în domeniul energiei vine, prin urmare, în completarea și extinderea activităților statelor membre, concentrându-se asupra activităților cu o valoare adăugată clară pentru Uniune, în special asupra celor cu potențial ridicat de mobilizare a unor resurse naționale și de creare de economii și beneficii de scară. Acțiunea la nivelul Uniunii va sprijini, de asemenea, programele cu risc ridicat, cu costuri ridicate, pe termen lung, care depășesc posibilitățile unui stat membru, care reunesc eforturi pentru a reduce riscurile investițiilor în activități la scară largă, cum ar fi demonstrațiile industriale și dezvoltarea unor soluții energetice interoperabile, la nivel european. Resursele financiare ale Uniunii Europene sunt utilizate doar pentru a finanța tehnologia sustenabilă, în conformitate cu obiectivele de climă și energie pe termen lung ale Uniunii. |
Implementarea planului SET ca pilon al cercetării și inovării în cadrul politicii europene în domeniul energiei va consolida securitatea aprovizionării Uniunii și tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, va contribui la stabilirea de legături între programele de cercetare și inovare și investițiile transeuropene și regionale în infrastructura energetică și va crește dorința investitorilor de a pune la dispoziție capital pentru proiecte cu termene de execuție lungi și riscuri de piață și tehnologice semnificative. Aceasta va crea oportunități de inovare pentru întreprinderile mici și mari și le va ajuta să devină sau să rămână competitive la nivel mondial, unde oportunitățile pentru tehnologiile energetice sunt importante și în creștere. | Implementarea planului SET ca pilon al cercetării și inovării în cadrul politicii europene în domeniul energiei va consolida securitatea aprovizionării Uniunii și tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, va contribui la stabilirea de legături între programele de cercetare și inovare și investițiile transeuropene și regionale în infrastructura energetică și va crește dorința investitorilor de a pune la dispoziție capital pentru proiecte cu termene de execuție lungi și riscuri de piață și tehnologice semnificative. Aceasta va crea oportunități de inovare pentru întreprinderile mici și mari și le va ajuta să devină sau să rămână competitive la nivel mondial, unde oportunitățile pentru tehnologiile energetice sunt importante și în creștere. Tehnologiile din planul SET vor fi finanțate prin linii bugetare separate. |
Pe scena internațională, măsurile luate la nivelul Uniunii asigură o „masă critică” care să trezească interesul altor lideri în domeniul tehnologiei și să încurajeze parteneriatele internaționale în vederea atingerii obiectivelor Uniunii. Acest lucru va facilita interacțiunea partenerilor internaționali cu Uniunea, în vederea dezvoltării unor acțiuni comune în care există interese și beneficii reciproce. | Pe scena internațională, măsurile luate la nivelul Uniunii asigură o „masă critică” care să trezească interesul altor lideri în domeniul tehnologiei și să încurajeze parteneriatele internaționale în vederea atingerii obiectivelor Uniunii. Acest lucru va facilita interacțiunea partenerilor internaționali cu Uniunea, în vederea dezvoltării unor acțiuni comune în care există interese și beneficii reciproce. |
Activitățile prevăzute la această provocare vor constitui, prin urmare, baza tehnologică a politicii europene în materie de energie și schimbări climatice. Acestea vor contribui, de asemenea, la realizarea unei Uniuni a inovării în domeniul energiei și a obiectivele politice prezentate în documentele „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, „O politică industrială adaptată erei globalizării” și „O agendă digitală pentru Europa”. | Activitățile prevăzute la această provocare vor constitui, prin urmare, baza tehnologică a politicii europene în materie de energie și schimbări climatice. Acestea vor contribui, de asemenea, la realizarea unei Uniuni a inovării în domeniul energiei și a obiectivele politice prezentate în documentele „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, „O politică industrială adaptată erei globalizării” și „O agendă digitală pentru Europa”. |
Activitățile de cercetare și inovare în domeniul fisiunii nucleare și al energiei de fuziune sunt prezentate în componenta EURATOM a programului Orizont 2020. | Activitățile de cercetare și inovare în domeniul fuziunii nucleare și al aspectelor legate de siguranță și securitatea energiei din fisiunea nucleară sunt prezentate în componenta EURATOM a programului Orizont 2020. Se urmăresc posibile sinergii între provocarea surselor de energie sigure, ecologice și eficiente și partea dedicată EURATOM din cadrul programului ORIZONT 2020; |
3.3. Linii generale ale activităților | 3.3. Linii generale ale activităților |
(a) Reducerea consumului energetic și a amprentei de carbon prin utilizare durabilă și inteligentă | (a) Creșterea eficienței energetice și reducerea consumului energetic și a amprentei de carbon prin utilizare durabilă și inteligentă și sigură. |
Activitățile se vor axa pe cercetare și testare la scară completă a unor noi concepte, soluții netehnologice mai eficiente, acceptabile din punct de vedere social, și a unor componente și sisteme tehnologice abordabile din punctul de vedere al costurilor, care integrează tehnologia informațiilor, pentru a permite o gestionare a energiei în timp real, în vederea unor clădiri cu emisii aproape de zero și încălzire și aclimatizare din resurse regenerabile, a unor industrii foarte eficiente și a preluării în masă de către întreprinderi, persoane fizice, comunități și orașe/municipalități a unor soluții de eficiență energetică. | Activitățile se axează pe cercetare și testare la scară completă a unor noi concepte, soluții netehnologice mai eficiente, acceptabile din punct de vedere social, și a unor componente și sisteme tehnologice abordabile din punctul de vedere al costurilor, care integrează tehnologia informațiilor, pentru a permite o gestionare a energiei în timp real, pentru orașe și regiuni în vederea unor clădiri cu emisii aproape de zero sau cu energie pozitivă, clădiri modernizate, încălzire și aclimatizare din resurse regenerabile, a unor industrii foarte eficiente și a preluării în masă de către întreprinderi, persoane fizice, comunități și orașe/municipalități a unor soluții și servicii eficiență energetică și de economisire a energiei. |
(b) Furnizarea de energie electrică cu costuri și cu emisii de dioxid de carbon reduse | (b) Furnizarea sustenabilă de energie electrică cu costuri și cu emisii de dioxid de carbon reduse |
Activitățile se vor concentra pe cercetare, dezvoltare și demonstrații la scară completă – a unor tehnologii inovatoare de surse regenerabile de energie și de captare și stocare a dioxidului de carbon, oferind tehnologii pe scară mai mare, la costuri mai scăzute, sigure din punct de vedere ecologic, cu o eficiență de conversiune mai mare și mai disponibile pentru piețe și medii de operare diverse. | Activitățile se concentrează pe cercetare, dezvoltare și demonstrații la scară completă – a unor tehnologii inovatoare de surse regenerabile de energie și de captare și stocare a dioxidului de carbon, oferind tehnologii pe scară mai mare, la costuri mai scăzute, sigure din punct de vedere ecologic, care oferă o alternativă la combustibilii fosili și contribuie în mod substanțial la reducerea amprentei de carbon a combustibililor fosili, cu o eficiență de conversiune și de stocare mai mare și mai disponibile pentru piețe și medii de operare diverse. |
(c) Combustibili alternativi și surse mobile de energie | (c) Combustibili alternativi și surse mobile de energie |
Activitățile se vor concentra pe cercetare, dezvoltare și demonstrații la scară completă de tehnologii și lanțuri valorice pentru ca bioenergia să devină mai competitivă și durabilă, pentru a reduce timpul necesar hidrogenului și pilelor de combustie pentru a ajunge pe piață și pentru a aduce noi opțiuni cu un potențial pe termen lung până la maturitate. | Activitățile se concentrează pe cercetare, dezvoltare și demonstrații la scară completă de tehnologii și lanțuri valorice pentru a face hidrogen din bioenergie și alți combustibili lichizi sau gazoși cu un potențial pentru o conversiune mai eficientă în energie. |
| Activitățile se concentrează, de asemenea, pe dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de echilibrare și de rezervă, inclusiv centralele electrice convenționale, care permit o mai mare flexibilitate și eficiență, pentru a corespunde necesității de a interveni în momentul în care diversele energii regenerabile nu pot livra pentru sistem și pentru a asigura stabilitatea rețelei. |
(d) O rețea de energie electrică europeană unică și inteligentă | (d) O rețea energetică europeană unică, inteligentă și flexibilă |
Activitățile se vor concentra pe cercetare, dezvoltare și demonstrații la scară completă a noilor tehnologii de rețea, inclusiv stocare, sisteme și modele de piață pentru a planifica, monitoriza, controla și opera în siguranță rețele interoperabile pe o piață deschisă care promovează reducerea emisiilor de dioxid de carbon și rezistența la schimbările climatice, și competitivă, în condiții normale și în condiții de urgență. | Activitățile se concentrează pe cercetare, dezvoltare și demonstrații la scară completă a noilor tehnologii de rețea, inclusiv stocare, sisteme flexibile de stocare a anergiei și modele de piață pentru a planifica, monitoriza, controla și opera în siguranță rețele flexibile, interoperabile și care echilibrează proporția din ce în ce mai mare a energiilor regenerabile pe o piață deschisă care promovează reducerea emisiilor de dioxid de carbon, sustenabilă ecologic și rezistentă la schimbările climatice, și competitivă, în condiții normale și în condiții de urgență, sprijinind astfel introducerea și utilizarea deplină a surselor de energie regenerabile intermitente. |
| De asemenea, se acordă atenție „rețelelor inteligente” din zonele rurale, care prezintă provocări specifice și necesită progrese tehnologice inovatoare. |
(e) Noi cunoștințe și tehnologii | (e) Noi cunoștințe și tehnologii |
Activitățile se vor concentra pe cercetarea multidisciplinară pentru tehnologii energetice (inclusiv acțiuni vizionare) și pe aplicarea în comun a programelor paneuropene de cercetare și a facilităților de nivel mondial. | Activitățile se concentrează pe cercetarea multidisciplinară pentru tehnologii energetice sustenabile (inclusiv acțiuni vizionare) și pe aplicarea în comun a programelor paneuropene de cercetare și a facilităților de nivel mondial. Inovarea tehnologică va fi însoțită de politici și inițiative care sprijină inovarea netehnologică. |
(f) Proces decizional solid și angajare publică | (f) Proces decizional solid și angajare publică |
Activitățile se vor axa pe dezvoltarea de instrumente, metode și modele pentru un sprijin solid și transparent al politicii, inclusiv activități privind acceptarea de către public și angajarea acestuia, implicarea utilizatorilor și durabilitatea. | Activitățile se axează pe dezvoltarea de instrumente, metode și modele cum ar fi scenariile vizionare pentru un sprijin solid și transparent al politicii, inclusiv activități privind acceptarea de către public și angajarea acestuia, implicarea utilizatorilor, evaluarea impactului asupra mediului și durabilitatea. |
(g) Preluarea pe piață a inovațiilor în domeniul energiei | „(g) Preluarea pe piață a inovațiilor în domeniul energiei, capacitând piețele și consumatorii prin inițiativa Energie Inteligentă – Europa III |
Activitățile se vor concentra pe inovații aplicate pentru a facilita preluarea pe piață a noilor tehnologii și servicii în domeniul energiei, pentru a aborda barierele netehnologice și pentru a accelera punerea efectivă în aplicare a politicilor în domeniul energiei ale Uniunii. | Activitățile se concentrează pe inovații aplicate pentru a facilita preluarea pe piață a noilor tehnologii și servicii sustenabile în domeniul energiei, pentru a aborda barierele netehnologice și pentru a accelera punerea efectivă în aplicare a politicilor în domeniul energiei ale Uniunii. În acest context, se continuă programul Energie inteligentă - Europa, aplicat cu succes prin intermediul programului Competitivitate și inovare, fiindu-i alocat un buget ambițios în cadrul programului actual Orizont 2020. |
Amendamentul 141
Propunere de regulament
Anexa I – Partea III – punctul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
4. Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate, | 4. Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate și mobilitate |
4.1. Obiectiv specific | 4.1. Obiectiv specific |
Obiectivul specific este de a dispune de un sistem european de transport eficient din punctul de vedere al resurselor, care respectă mediul, sigur și fără sincope, în beneficiul cetățenilor, al economiei și societății. | Obiectivul specific este de a dispune de un sistem european de transport (inclusiv rețelele sale de infrastructură) eficient din punctul de vedere al resurselor, accesibile și care respectă mediul și clima, sigur și interoperabile, în beneficiul cetățenilor, al economiei și societății din Uniune. Acest sistem de transport cuprinde filozofia „îmbătrânirii în condiții bune de sănătate”, aducând astfel beneficii tuturor, indiferent de vârstă, sex și dizabilitate, dar luând în considerare dimensiunile abordării universale. |
Europa trebuie să reconcilieze necesitățile tot mai mari de mobilitate ale cetățenilor săi cu imperativele performanței economice și cu exigențele unei societăți cu emisii reduse de dioxid de carbon și cu o economie rezistentă în fața schimbărilor climatice. În pofida creșterii sale, sectorul transporturilor trebuie să realizeze o reducere substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor efecte negative asupra mediului și trebuie să reducă dependența sa de petrol, menținând în același timp un nivel ridicat de eficiență și de mobilitate. | Europa trebuie să reconcilieze necesitățile de mobilitate în continuă schimbare ale cetățenilor săi, generate de noile provocări demografice și societale, și coeziunea teritorială cu imperativele performanței economice și cu exigențele unei societăți eficientă din punct de vedere energetic cu emisii reduse de dioxid de carbon și cu o economie rezistentă în fața schimbărilor climatice. În pofida creșterii sale, sectorul transporturilor trebuie să realizeze o reducere substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor efecte negative asupra mediului și trebuie să reducă dependența sa de petrol și de alți combustibili fosile, menținând în același timp un nivel ridicat de eficiență, accesibilitate și de mobilitate, fără a accentua îndepărtarea regiunilor deja izolate în mod automat, respectiv a regiunilor ultraperiferice. Sistemele de transport în masă prezintă provocări de securitate care trebuie să fie rezolvate încă din faza de cercetare. |
Mobilitatea durabilă nu poate fi obținută decât printr-o schimbare radicală a sistemului de transport, inspirată de progrese importante în cercetarea și inovarea cu obiective ambițioase în domeniul transporturilor și printr-o implementare coerentă, în întreaga Europă, a unor soluții mai ecologice, mai sigure și mai inteligente de transport. | Mobilitatea durabilă nu poate fi obținută decât printr-o schimbare radicală a sistemului de transport și mobilitate, inspirată de progrese importante în cercetarea și inovarea cu obiective ambițioase și printr-o implementare coerentă, în întreaga Europă, a unor soluții privind mobilitatea în transport mai ecologice, mai sănătoase, mai sigure, mai fiabile și mai inteligente. |
Cercetarea și inovarea trebuie să ofere progrese țintite și în timp util care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor de politică principale ale Uniunii, stimulând în același timp competitivitatea economică a acesteia, sprijinind tranziția către o economie rezistentă la schimbările climatice și cu emisii reduse de dioxid de carbon și menținându-i poziția de lider pe piața mondială. | Cercetarea și inovarea trebuie să ofere progrese țintite și în timp util pentru fiecare modalitate de transport care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor de politică principale ale Uniunii, stimulând în același timp competitivitatea economică a acesteia, sprijinind tranziția către o economie bazată pe surse regenerabile și eficientă energetic, rezistentă la schimbările climatice și cu emisii reduse de dioxid de carbon, mărind mobilitatea pe întreg teritoriul Europei și menținându-i poziția de lider pe piața mondială. |
Deși investițiile necesare în cercetare, inovare și dezvoltare vor fi semnificative, lipsa îmbunătățirii durabilității transporturilor va conduce la un nivel al costurilor societale, de mediu și economice pe termen lung, inacceptabil de ridicat. | Deși investițiile necesare în cercetare, inovare și dezvoltare vor fi semnificative, lipsa îmbunătățirii durabilității întregului sistem de transport și de mobilitate va conduce la un nivel al costurilor societale, de mediu și economice pe termen lung, inacceptabil de ridicat. În mod similar, dacă Europa nu-și va menține poziția de lider în tehnologia transporturilor, realizarea obiectivului de mai sus va fi compromisă, ceea ce va avea consecințe grave și dăunătoare pentru locurile europene de muncă și creșterea economică pe termen lung. |
4.2 Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune | 4.2 Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
Transportul este un motor important al competitivității și creșterii economice a Europei. Asigură mobilitatea persoanelor și a mărfurilor necesare pentru o piață unică europeană integrată și pentru o societate deschisă și favorabilă incluziunii. Transportul reprezintă unul dintre cele mai importante atuuri ale Europei în ceea ce privește capacitatea industrială și calitatea serviciilor, deținând un rol important pe multe piețe la nivel mondial. Industria transporturilor și producția de echipamente de transport reprezintă în total 6,3 % din PIB-ul Uniunii. În același timp, industria europeană a transporturilor se confruntă cu o concurență din ce în ce mai acerbă din alte părți ale lumii. Vor fi necesare tehnologii inovatoare pentru a asigura viitorul avantaj concurențial al Europei și pentru a atenua inconvenientele actualul nostru sistem de transport. | Transportul este un motor important al competitivității și creșterii economice a Europei. Acesta asigură coeziunea teritorială și mobilitatea persoanelor și a mărfurilor necesare pentru integrarea pieței europene unice și pentru o societate deschisă și favorabilă incluziunii. Transportul reprezintă unul dintre cele mai importante atuuri ale Europei în ceea ce privește capacitatea industrială și calitatea serviciilor, deținând un rol important pe multe piețe la nivel mondial. Industria transporturilor și producția de echipamente de transport reprezintă singure 6,3 % din PIB-ul Uniunii și aproximativ 13 milioane de locuri de muncă. Totuși, contribuția globală a sectorului transporturilor la economia Uniunii este mult mai mare, având în vedere că comerțul cu mărfuri, care reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul Uniunii, multe servicii și lucrătorii care călătoresc în interes de serviciu depind în totalitate de un transport eficient. Contribuția transportului la societate, conectându-i pe oameni, este și ea importantă, însă dificil de cuantificat, și este esențială pentru libera circulație în Europa. În același timp, industria europeană a transporturilor se confruntă cu o concurență din ce în ce mai acerbă din alte părți ale lumii. Vor fi necesare tehnologii inovatoare pentru a asigura viitorul avantaj concurențial al Europei și pentru a atenua inconvenientele actualul nostru sistem de transport. |
Sectorul transporturilor este unul din factorii majori ai emisiei de gaze cu efect de seră și generează până la un sfert din totalul emisiilor. Dependența transporturilor de combustibilii fosili este de 96 %. În același timp, congestionarea este o problemă din ce în mai mare, sistemele nu sunt încă suficient de inteligente, alternativele pentru transferurile între diferitele moduri de transport nu sunt întotdeauna atractive, numărul accidentelor rutiere mortale se menține, în mod dramatic, ridicat, la 34 000 anual la nivelul Uniunii, cetățenii și întreprinderile se așteaptă să beneficieze de un sistem de transport sigur. Mediul urban ridică provocări specifice în ceea ce privește durabilitatea transporturilor. | Sectorul transporturilor este unul din factorii majori ai emisiei de gaze cu efect de seră și generează până la un sfert din totalul emisiilor. Dependența transporturilor de combustibilii fosili este de 96 %. În același timp, congestionarea este o problemă din ce în mai mare; sistemele nu sunt încă suficient de inteligente; alternativele pentru transferurile între moduri de transport mai sustenabile nu sunt întotdeauna atractive, numărul accidentelor rutiere mortale se menține, în mod dramatic, ridicat, la 34 000 anual la nivelul Uniunii, cetățenii și întreprinderile se așteaptă să beneficieze de un sistem de transport accesibil tuturor și sigur. Mediul urban ridică provocări specifice în ceea ce privește găsirea unui echilibru mai bun între calitatea vieții, durabilitatea transporturilor și mobilitate. |
În câteva decenii, rata de creștere preconizată a sectorului transporturilor va conduce la traficul european în blocaj, iar impactul costurilor economice și societale va deveni imposibil de suportat. Numărul de călători-kilometru se preconizează că se va dubla în următorii 40 de ani și va crește de două ori mai repede în cazul călătoriilor aeriene. Emisiile de CO2 ar crește cu 35 % până în 2050. Costurile congestionării ar crește cu aproximativ 50 %, la aproape 200 de miliarde EUR anual. Costurile externe ale accidentelor ar crește cu aproximativ 60 de miliarde EUR în raport cu anul 2005. | În câteva decenii, rata de creștere preconizată a sectorului transporturilor va duce la paralizarea traficul european, iar costurile economice și societale vor deveni imposibil de suportat, având dezastruoase consecințe economice și sociale.. Dacă se continuă tendințele actuale, se preconizează că se va dubla numărul de călători-kilometru în următorii 40 de ani, iar acești indicatori vor crește de două ori mai repede în cazul călătoriilor aeriene. Emisiile de CO2 ar crește cu 35 % până în 2050. Costurile congestionării ar crește cu aproximativ 50 %, la aproape 200 de miliarde EUR anual. Costurile externe ale accidentelor ar crește cu aproximativ 60 de miliarde EUR în raport cu anul 2005. |
Prin urmare menținerea situației actuale nu este o opțiune. Cercetarea și inovarea, care să urmărească obiective politice și care să se axeze pe provocările cheie, vor contribui substanțial la atingerea obiectivelor Uniunii de limitare a creșterii temperaturii globale la 2ºC, de reducere cu 60 % a emisiilor de CO2 provenite din transporturi, de reducere drastică a congestionării și a costurilor accidentelor și, în principiu, de eradicare a deceselor datorate accidentelor rutiere până în 2050. | Prin urmare menținerea situației actuale nu este o opțiune. Cercetarea și inovarea, care să urmărească obiective politice și care să se axeze pe provocările cheie, vor contribui substanțial la atingerea obiectivelor Uniunii de limitare a creșterii temperaturii globale la 2ºC, de reducere cu 60 % a emisiilor de CO2 provenite din transporturi, de reducere drastică a congestionării și a costurilor accidentelor și, în principiu, de eradicare a deceselor datorate accidentelor rutiere până în 2050. |
Poluarea, congestionarea, siguranța și securitatea sunt probleme comune pe întreg teritoriul Uniunii, care impun răspunsuri bazate pe colaborare la nivel european. Accelerarea dezvoltării și implementării de noi tehnologii și soluții inovatoare pentru vehicule, infrastructuri și gestionarea transporturilor va fi esențială pentru realizarea unui sistem de transport mai curat și mai eficient în cadrul Uniunii, pentru obținerea rezultatelor necesare atenuării schimbărilor climatice și îmbunătățirii eficienței resurselor, pentru menținerea poziției de lider a Europei pe piețele mondiale ale produselor și serviciilor conexe transporturilor. Aceste obiective nu pot fi atinse numai prin eforturi naționale fragmentate. | Poluarea, congestionarea, siguranța și securitatea sunt probleme comune pe întreg teritoriul Uniunii, care impun răspunsuri bazate pe colaborare la nivel european. Accelerarea dezvoltării și armonizarea implementării de noi tehnologii și soluții inovatoare pentru vehicule, care să asigure o dezvoltare coerentă a infrastructurii și gestionarea transporturilor va fi esențială pentru realizarea unui sistem de transport mai curat, mai sigur și mai eficient în cadrul Uniunii, pentru obținerea rezultatelor necesare atenuării schimbărilor climatice și îmbunătățirii eficienței resurselor, pentru menținerea poziției de lider a Europei pe piețele mondiale ale produselor și serviciilor conexe transporturilor. Aceste obiective nu pot fi atinse numai prin eforturi naționale fragmentate. |
| De asemenea, este imperios necesar să se susțină soluțiile deja existente prin crearea unor sisteme eficace, inteligente, interoperabile și interconectate legate de sistemele SESAR, Galileo, EGNOS, GMES, ERTMS, SIF, SafeSeaNet, LRIT și STI. În egală măsură, trebuie continuate inițiativele de tipul e-safety și e-call. |
Finanțarea la nivelul Uniunii a cercetării și inovării în domeniul transporturilor va completa activitățile statelor membre, concentrându-se asupra activităților cu o valoare adăugată europeană clară. Acest lucru înseamnă că se va pune accentul pe domenii prioritare care corespund obiectivelor de politică europene, acolo unde este necesară o masă critică de efort, unde este necesară urmărirea unor soluții de transport interoperabil în întreaga Europă sau unde, prin punerea în comun a eforturilor la nivel transnațional, se pot reduce riscurile investițiilor în cercetare, se pot lansa noi standarde comune și se poate scurta timpul necesar introducerii pe piață a rezultatelor cercetării. | Finanțarea la nivelul Uniunii a cercetării și inovării în domeniul transporturilor va completa activitățile statelor membre, concentrându-se asupra activităților cu o valoare adăugată europeană clară. Acest lucru înseamnă că se va pune accentul pe domenii prioritare care corespund obiectivelor de politică europene, acolo unde este necesară o masă critică de efort, unde este necesară urmărirea unor sisteme de transport, a unor surse noi de propulsie și energie, a unor soluții de transport interoperabile sau de infrastructuri multimodale de soluții de transport integrat în întreaga Europă; sau unde, prin punerea în comun a eforturilor la nivel transnațional, se pot elimina blocajele din sistemul de transport și se pot reduce riscurile investițiilor în cercetare, se pot lansa noi standarde și standardizări comune și se poate scurta timpul necesar introducerii pe piață a rezultatelor cercetării. |
Activitățile de cercetare și inovare vor cuprinde o serie largă de inițiative care acoperă întregul lanț al inovării. Mai multe activități sunt în mod special destinate să contribuie la introducerea pe piață a rezultatelor: o abordare programatică a cercetării și inovării, proiecte de demonstrație, acțiuni de sprijinire a preluării pe piață și sprijin pentru standardizare, reglementare și strategii inovatoare în ceea ce privește achizițiile, toate servesc acestui obiectiv. În plus, folosirea expertizei și angajării părților interesate va contribui la reducerea distanței dintre rezultatele cercetării și utilizarea acestora în sectorul transporturilor. | Activitățile de cercetare și inovare cuprind o serie largă de inițiative care acoperă întregul lanț al inovării și urmăresc o abordare integrată a soluțiilor inovatoare în domeniul transporturilor, adică inovare în materie de vehicule, infrastructuri și sisteme de transport. Mai multe activități sunt în mod special destinate să contribuie la introducerea pe piață a rezultatelor: o abordare programatică a cercetării și inovării, proiecte de demonstrație, acțiuni de sprijinire a preluării pe piață și sprijin pentru standardizare, reglementare și strategii inovatoare în ceea ce privește achizițiile, toate servesc acestui obiectiv. În plus, folosirea expertizei și angajării părților interesate va contribui la reducerea distanței dintre rezultatele cercetării și utilizarea acestora în sectorul transporturilor. |
Investițiile în cercetare și inovare în vederea unui sistem de transport mai ecologic, mai inteligent și mai integrat vor contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere economică, inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și a obiectivelor inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”. Activitățile vor sprijini punerea în aplicare a Cărții albe privind transporturile, având drept scop crearea unui spațiu de transport unic european. Acestea vor contribui, de asemenea, la realizarea obiectivelor politicii menționate în inițiativele emblematice privind o „Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, „O politică industrială adaptată erei globalizării” și „O agendă digitală pentru Europa”. | Investițiile în cercetare și inovare în vederea unui sistem de transport mai ecologic, mai inteligent și pe deplin și fiabil integrat vor contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere economică, inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și a obiectivelor inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”. Activitățile vor sprijini punerea în aplicare a Cărții albe privind transporturile, având drept scop crearea unui spațiu de transport unic european. Acestea vor contribui, de asemenea, la realizarea obiectivelor politicii menționate în inițiativele emblematice privind o „Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, „O politică industrială adaptată erei globalizării” și „O agendă digitală pentru Europa”. |
4.3. Linii generale ale activităților | 4.3. Linii generale ale activităților |
(a) Transport eficient din punctul de vedere al resurselor, care respectă mediul | (a) Transport eficient din punctul de vedere al resurselor, care respectă mediul și sănătatea cetățenilor |
Scopul este de a reduce la minimum impactul transporturilor asupra climei și mediului prin îmbunătățirea eficienței cu care sunt utilizate resursele naturale, precum și prin reducerea dependenței transporturilor de combustibilii fosili. | Scopul este de a reduce la minimum impactul transporturilor asupra climei și mediului, precum și asupra sănătății publice, prin îmbunătățirea calității, eficienței și eficacității cu care sunt utilizate resursele naturale, diversificarea surselor de aprovizionare cu combustibili precum și prin reducerea dependenței transporturilor de combustibilii fosili, reducând totodată emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a îmbunătăți raportul cost-eficiență, trebuie acordată atenție întreținerii, reparării, modernizării și reciclării tuturor mijloacelor de transport. |
În cadrul activităților, accentul se va pune pe reducerea consumului de resurse, a emisiilor de gaze cu efect de seră și pe îmbunătățirea eficienței vehiculelor, pentru a accelera dezvoltarea și implementarea unei noi generații de vehicule cu propulsie electrică și a altor vehicule cu emisii scăzute sau zero, inclusiv prin progrese importante în privința motoarelor, a bateriilor și a infrastructurii, precum și pe explorarea și exploatarea potențialului carburanților alternativi și al unor sisteme de propulsie inovatoare și mai eficiente, inclusiv al infrastructurii pentru carburanți, pe optimizarea utilizării infrastructurilor prin intermediul sistemelor de transport și al echipamentelor inteligente și pe utilizarea într-o măsură mai mare a gestionării cererii și a mijloacelor de transport public, în special în zonele urbane. | În cadrul activităților, accentul se va pune, în special, pe reducerea consumului de resurse, a nivelurilor de zgomot și a emisiilor de gaze cu efect de seră și pe îmbunătățirea eficacității energetice a tuturor vehiculelor, pentru a accelera dezvoltarea și implementarea unei noi generații de vehicule cu emisii scăzute sau zero și a infrastructurilor necesare, inclusiv prin progrese importante în privința motoarelor, a bateriilor și a infrastructurii, precum și prin utilizarea de surse de energie regenerabilă pentru transportul feroviar, naval și aerian. În plus, trebuie încurajate toate inovările pentru emisii scăzute sau zero pentru toate modurile de transport, inclusiv explorarea și exploatarea potențialului imens al carburanților alternativi și sustenabili și dezvoltarea unor sisteme de propulsie inovatoare și mai eficiente, depunându-se eforturi pentru optimizarea sistemelor de alimentare cu carburanți, a greutății și a aerodinamicii vehiculelor, precum și să se optimizeze utilizarea infrastructurii pentru carburanți, prin intermediul sistemelor de transport și al echipamentelor inteligente. Trebuie, de asemenea, să crească utilizarea mijloacelor de transport public și a celor nemotorizate și a lanțurilor de mobilitate intermodală, în special în zonele urbane. |
(b) O mai bună mobilitate, o congestionare mai redusă a traficului, mai multă siguranță și securitate | (b) O mai bună mobilitate și accesibilitate, o congestionare mai redusă a traficului, mai multă siguranță și securitate |
Obiectivul este de a reconcilia necesitățile tot mai mari de mobilitate cu o fluiditate sporită a transporturilor, prin recurgerea la soluții inovatoare pentru sisteme de transport robuste și incluzive, care funcționează fără sincope, în condiții de siguranță și de securitate. | Obiectivul este de a reconcilia necesitățile tot mai mari de mobilitate cu o fluiditate sporită a transporturilor, prin recurgerea la soluții inovatoare pentru sisteme de transport robuste, intermodale, incluzive, accesibile, care funcționează fără sincope, în condiții de siguranță și de securitate, fără a neglija importanța unei infrastructuri de calitate, inovatoare și intermodale. |
În cadrul activităților, accentul se va pune pe reducerea congestionării, pe îmbunătățirea accesibilității și pe satisfacerea nevoilor utilizatorilor prin promovarea sistemelor de transport și logistică integrate de tip „de la expeditor la destinatar” (door-to-door); pe consolidarea intermodalității și pe implementarea de soluții inteligente de planificare și gestionare, precum și pe reducerea semnificativă a incidenței accidentelor și a impactului amenințărilor la adresa securității. | În cadrul activităților, accentul se pune pe reducerea congestionării, pe îmbunătățirea calității vieții și a accesibilității, și a interoperabilității, precum și pe satisfacerea nevoilor utilizatorilor prin promovarea logisticii integrate a transportului la domiciliu și pe gestionarea mobilității, pe accelerarea soluțiilor intermodale pentru pasageri (sistem intermodal de eliberare de bilete); pe consolidarea inter- și multimodalității și pe implementarea de soluții inteligente de planificare și gestionare, precum și pe reducerea semnificativă a incidenței accidentelor și a impactului amenințărilor la adresa securității. |
(c) Poziția de lider la nivel mondial a industriei europene a transporturilor | (c) Poziția de lider la nivel mondial a industriei europene a transporturilor |
Scopul este de a consolida competitivitatea și performanțele industriilor europene producătoare în domeniul transporturilor și al serviciilor conexe. | Scopul este de a consolida competitivitatea și performanțele industriilor europene producătoare în domeniul transporturilor și al serviciilor conexe, în vederea realizării unei viitoare piețe mondiale promițătoare, însă deosebit de competitivă. Trebuie acordată atenția cuvenită proceselor logistice, întreținerii, reparării, modernizării și reciclării. |
Activitățile se vor axa pe dezvoltarea următoarei generații de mijloace de transport inovatoare și pe pregătirea condițiilor pentru cele care vor urma, prin dezvoltarea de concepte și proiecte noi, de sisteme inteligente de control și de standarde interoperabile, de procese de producție eficiente, prin perioade de timp mai scurte pentru dezvoltare și prin cicluri de viață reduse. | Activitățile se axează pe dezvoltarea următoarei generații de mijloace de transport inovatoare și pe pregătirea condițiilor pentru cele care vor urma, prin dezvoltarea de configurații și tehnologii, de concepte și proiecte noi, de sisteme inteligente de control și de standarde interoperabile, de procese de producție eficiente, prin utilizarea de materiale și subproduse biologice avansate, mai durabile, prin proceduri inovatoare de certificare, prin perioade de timp mai scurte pentru dezvoltare și prin costuri reduse pe tot parcursul ciclului, sau de materiale sau straturi de acoperire noi și mai sustenabile. |
| (ca) Logistica inteligentă |
| Se are în vedere reconcilierea noilor modele de consum din ce în ce mai frecvente cu un lanț eficient de aprovizionare cu resurse și cu distribuția optimă de mărfuri „pe ultimul kilometru”. |
| Ideea centrală a activităților este aceea de a înțelege mai bine impactul noilor și viitoarelor modele de consumatori și al logisticii transportului de marfă urban, al traficului și congestionării; de a dezvolta noi instrumente informatice și de gestionare pentru logistică, prin îmbunătățirea sistemelor de informații în timp real pentru gestionarea și urmărirea fluxurilor de transport de marfă, integrarea și comunicarea pe vehicul și infrastructura; de a dezvolta sisteme neconvenționale pentru distribuția de mărfuri; pentru a dezvolta soluții intermodale competitive pentru lanțul de furnizare și platformele logisticii care îmbunătățesc fluxurile de mărfuri. |
(d) Cercetare socioeconomică și activități orientate spre viitor pentru elaborarea politicilor | (d) Cercetare socioeconomică și comportamentală și activități orientate spre viitor pentru elaborarea politicilor |
Scopul este de a sprijini îmbunătățirea elaborării politicilor necesare pentru a promova inovarea și a răspunde provocărilor ridicate de transport și nevoilor societale legate de acesta. | Scopul este de a sprijini îmbunătățirea elaborării politicilor necesare pentru a promova inovarea și a răspunde provocărilor ridicate de transport și mobilitate și nevoilor societale și individuale legate de acesta. |
Activitățile se vor axa pe o mai bună înțelegere a tendințelor și perspectivelor socioeconomice legate de transport și pe punerea la dispoziție de date bazate pe elemente concrete, precum și de analize, factorilor de decizie. | Activitățile se axează pe o mai bună înțelegere a tendințelor și perspectivelor socioeconomice legate de transport și pe punerea la dispoziția factorilor de decizie de date bazate pe elemente concrete, precum și de analize diseminate și prin intermediul Centrului de cunoaștere și cercetare în domeniul transportului al Comisiei Europene. |
| Organizarea tuturor activităților legate de transport se va face printr-o abordare integrată și specifică și va respecta agendele strategice din domeniul cercetării și inovării ale platformelor tehnologice europene. Vizibilitatea și continuitatea multianuală sunt esențiale pentru a garanta o valoare adăuga europeană reală și pentru a lua în considerare numeroasele caracteristici ale fiecărui mod de transport. |
Amendamentul 142
Propunere de regulament
Anexa I – Partea III – punctul 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
5. Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime | 5. Combaterea schimbărilor climatice, mediul, utilizarea eficientă a resurselor și utilizarea durabilă a materiilor prime; |
5.1. Obiectiv specific | 5.1. Obiectiv specific |
Obiectivul specific este o economie în care resursele sunt utilizate în mod eficient și care este rezistentă la schimbările climatice, precum și o aprovizionare durabilă cu materii prime, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor unei populații globale în creștere, în limitele sustenabile ale resurselor naturale ale planetei. Activitățile vor contribui la creșterea competitivității Europei și a bunăstării, asigurând în același timp integritatea mediului și sustenabilitatea, menținând încălzirea globală medie sub 2°C și permițând ecosistemelor și societății să se adapteze la schimbările climatice. | Obiectivul specific este o economie și o societate în care resursele sunt utilizate în mod eficient și sigur și care sunt rezistente la schimbările climatice, protejarea și gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și a ecosistemelor, precum și o utilizare și aprovizionare sustenabile cu materii prime și cu apă, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor unei populații mondiale în creștere, în limitele sustenabile ale resurselor naturale terestre și marine ale planetei. Activitățile vor contribui la creșterea competitivității Europei și a siguranței aprovizionării cu materii prime, precum și a bunăstării, asigurând în același timp integritatea mediului, reziliența și sustenabilitatea, menținând încălzirea globală medie sub 2°C, permițând ecosistemelor și societății să se adapteze la schimbările climatice. |
De-a lungul secolului XX, utilizarea combustibililor fosili și extracția resurselor materiale în lume au crescut de zece ori. Această eră a unor resurse aparent abundente și ieftine se apropie de sfârșit. Materiile prime, apa, aerul, biodiversitatea și ecosistemele terestre, acvatice și marine sunt toate suprasolicitate. Multe din ecosistemele majore de pe glob se degradează, până la 60 % din serviciile pe care acestea le furnizează fiind utilizate într-un mod nesustenabil. În Uniune, anual, fiecare persoană utilizează 16 tone de materiale, 6 tone dintre acestea sunt risipite, iar jumătate ajung în depozitele de deșeuri. Cererea de resurse la nivel mondial continuă să crească odată cu o populație în creștere ale cărei aspirații sunt din ce în ce mai mari, în special cele ale persoanelor cu venituri medii din economiile emergente. Este necesară o decuplare absolută a creșterii economice de utilizarea resurselor. | De-a lungul secolului XX, utilizarea combustibililor fosili și extracția resurselor materiale în lume au crescut de zece ori. Această eră a unor resurse aparent abundente și ieftine se apropie de sfârșit. Materiile prime, apa, aerul, biodiversitatea și ecosistemele terestre, acvatice și marine sunt toate suprasolicitate. Multe din ecosistemele majore de pe glob se degradează, până la 60 % din serviciile pe care acestea le furnizează fiind utilizate într-un mod nesustenabil. În Uniune, anual, fiecare persoană utilizează 16 tone de materiale, 6 tone dintre acestea sunt risipite, iar jumătate ajung în depozitele de deșeuri. Cererea de resurse la nivel mondial continuă să crească odată cu o populație în creștere ale cărei aspirații sunt din ce în ce mai mari, în special cele ale persoanelor cu venituri medii din economiile emergente. Este necesară o decuplare absolută a creșterii economice de utilizarea resurselor. |
Temperatura medie a suprafeței Pământului, a crescut cu aproape 0,8 ° C în ultimii o sută de ani și se preconizează o creștere între 1,8 și 4 ° C până la sfârșitul secolului XXI (față de media pentru perioada 1980-1999). Impactul posibil asupra sistemelor naturale și umane asociat acestor schimbări va constitui o provocare pentru planetă și pentru capacitatea sa de a se adapta, precum și o amenințare pentru dezvoltarea economică și bunăstarea umanității în viitor. | Temperatura medie a suprafeței Pământului, a crescut cu aproape 0,8 ° C în ultimii o sută de ani și se preconizează o creștere între 1,8 și 4 ° C până la sfârșitul secolului XXI (față de media pentru perioada 1980-1999). Impactul posibil asupra sistemelor naturale și umane asociat acestor schimbări va constitui o provocare pentru planetă și pentru capacitatea sa de a se adapta, precum și o amenințare pentru dezvoltarea economică și bunăstarea umanității în viitor. Consecințele schimbărilor climatice și ale poluării, combinate cu urbanizarea crescândă, turismul de masă, neglijența umană și supraexploatarea resurselor, pun în pericol țesătura culturală fragilă a comunităților care își găsește expresia în patrimoniul cultural european. |
Impactul din ce în ce mai mare al schimbărilor climatice și al problemelor de mediu, cum ar fi acidifierea oceanelor, topirea gheții în regiunea arctică, degradarea și utilizarea terenurilor, deficitele de apă, poluarea chimică și pierderea biodiversității, indică faptul că planeta se apropie de limitele ei de sustenabilitate. De exemplu, se preconizează că, fără o îmbunătățire a eficienței, cererea de apă va depăși rezervele cu 40 % în următorii 20 de ani. Pădurile dispar într-un ritm alarmant de înalt, de 5 milioane de hectare pe an. Interacțiunile între resurse pot produce riscuri sistemice – în care epuizarea unei resurse conduce la atingerea unui punct critic ireversibil pentru alte resurse și ecosisteme. Pornind de la tendințele actuale, pentru a face față unei populații în creștere la nivel mondial, până în 2050 va fi necesar echivalentul a mai mult de două planete Pământ. | Impactul din ce în ce mai mare al schimbărilor climatice și al problemelor de mediu, cum ar fi acidifierea oceanelor, modificarea circuitului oceanelor, creșterea temperaturii apei mărilor și a oceanelor, topirea gheții în regiunea arctică și scăderea salinității apei de mare, degradarea și utilizarea terenurilor, scăderea fertilității solurilor, deficitele de apă, anomaliile hidrologice, eterogeneitatea temporală și spațială a precipitațiilor, modificarea distribuției spațiale a speciilor, poluarea chimică și pierderea biodiversității, indică faptul că planeta se apropie de limitele ei de sustenabilitate. De exemplu, se preconizează că, fără o îmbunătățire a eficienței, cererea de apă va depăși rezervele cu 40 % în următorii 20 de ani. Pădurile dispar într-un ritm alarmant de înalt, de 5 milioane de hectare pe an. Interacțiunile între resurse pot produce riscuri sistemice – în care epuizarea unei resurse conduce la atingerea unui punct critic ireversibil pentru alte resurse și ecosisteme. Pornind de la tendințele actuale, pentru a face față unei populații în creștere la nivel mondial, până în 2050 va fi necesar echivalentul a mai mult de două planete Pământ. |
| În Europa, există o nevoie stringentă de inovații în privința sistemelor de apă integrate. Europa are o infrastructură hidrologică care se învechește (atât pentru apele reziduale, cât și pentru aprovizionarea cu apă potabilă) și se confruntă cu o penurie din ce în ce mai mare de apă, cu riscuri ridicate de inundații urbane și de poluare a apei și cu o cerere din ce în ce mai mare și mai specifică în materie de aprovizionare cu apă din partea sectorului agricol, industrial și din partea populației urbane. |
Furnizarea și gestionarea eficientă din punctul de vedere al resurselor de materii prime, inclusiv explorarea, extracția, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea acestora, sunt esențiale pentru funcționarea societăților moderne și a economiilor lor. Sectoare cum sunt construcțiile, chimia, automobilele, industria aerospațială, utilaje și instalații, care generează o valoare adăugată totală de 1,3 miliarde EUR și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30 de milioane de oameni depind toate într-o mare măsură de accesul la materii prime. Cu toate acestea, aprovizionarea cu materii prime a Uniunii este supusă unei presiuni crescânde. Pe de altă parte, Uniunea este foarte dependentă de importurile de materii prime importante din punct de vedere strategic, care sunt afectate într-un ritm alarmant de denaturări ale pieței. Mai mult, Uniunea are încă rezerve de minereuri valoroase, a căror exploatare și extracție este limitată de lipsa unor tehnologii adecvate și este obstrucționată de concurența mondială tot mai mare. Dată fiind importanța materiilor prime pentru competitivitatea și economia europeană și pentru aplicarea lor în produse inovatoare, asigurarea unei aprovizionări sustenabile cu materii prime și gestionarea lor eficientă din punctul de vedere al resurselor reprezintă o prioritate esențială pentru Uniune. | Furnizarea și gestionarea eficientă și sigură din punctul de vedere al resurselor de materii prime, inclusiv explorarea, extracția, prelucrarea, utilizarea eficientă a resurselor, reutilizarea, reciclarea și substituirea acestora, sunt esențiale pentru funcționarea societăților moderne și a economiilor lor. Sectoare cum sunt construcțiile, chimia, automobilele, industria aerospațială, utilaje și instalații, care generează o valoare adăugată totală de 1,3 miliarde EUR și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30 de milioane de oameni depind toate într-o mare măsură de accesul la materii prime. Cu toate acestea, aprovizionarea cu materii prime a Uniunii este supusă unei presiuni crescânde, în special având în vedere gestionarea defectuoasă a ciclului deșeurilor. Pe de altă parte, Uniunea este foarte dependentă de importurile de materii prime importante din punct de vedere strategic, care sunt afectate într-un ritm alarmant de denaturări ale pieței. Mai mult, Uniunea are încă rezerve de minereuri valoroase, a căror explorare, extracție și procesare sunt limitate de lipsa unor tehnologii adecvate și a investițiilor și sunt obstrucționate de concurența mondială tot mai mare. Dată fiind importanța materiilor prime pentru competitivitatea și economia europeană și pentru aplicarea lor în produse inovatoare, asigurarea unei aprovizionări sustenabile cu materii prime și gestionarea lor eficientă din punctul de vedere al resurselor reprezintă o prioritate esențială pentru Uniune. |
Capacitatea economiei de a se adapta și de a deveni mai rezistentă în fața schimbărilor climatice, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și, în același timp, de a rămâne competitivă, depinde de nivelurile ridicate de ecoinovare, atât de natură societală, cât și tehnologică. Cu o piață mondială pentru ecoinovare care se ridică la aproape 1 000 de miliarde EUR anual și care, conform estimărilor, se va tripla până în 2030, ecoinovarea reprezintă o oportunitate majoră pentru stimularea competitivității și crearea de locuri de muncă în economiile europene. | Capacitatea economiei de a se adapta și de a deveni mai rezistentă în fața schimbărilor climatice, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și, în același timp, de a rămâne competitivă, depinde de nivelurile ridicate de ecoinovare, atât de natură societală, organizațională, cât și tehnologică. Cu o piață mondială pentru ecoinovare care se ridică la aproape 1 000 de miliarde EUR anual și care, conform estimărilor, se va tripla până în 2030, ecoinovarea reprezintă o oportunitate majoră pentru stimularea competitivității și crearea de locuri de muncă în economiile europene. |
5.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune | 5.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
Atingerea obiectivelor Uniunii și la nivel internațional privind emisiile și concentrațiile gazelor cu efect de seră și combaterea efectelor schimbărilor climatice necesită dezvoltarea și utilizarea de tehnologii rentabile, precum și măsuri de atenuare și adaptare. Cadrele de politică ale Uniunii și la nivel mondial trebuie să se asigure că ecosistemele și biodiversitatea sunt protejate, valorizate și refăcute în mod adecvat, în scopul menținerii capacității lor de a asigura resurse și servicii în viitor. Cercetarea și inovarea pot contribui la garantarea unui acces sigur și durabil la materiile prime și la asigurarea unei reduceri semnificative a utilizării și risipei resurselor. | Atingerea obiectivelor Uniunii și la nivel internațional privind emisiile de gaze cu efect de seră și combaterea efectelor schimbărilor climatice necesită dezvoltarea și aplicarea unor soluții tehnologice și de altă natură, sustenabile și eficace, precum și a unor măsuri de atenuare și adaptare. Cadrele de politică ale Uniunii și la nivel mondial trebuie să se asigure că ecosistemele și biodiversitatea sunt protejate, valorizate și refăcute în mod adecvat, în scopul menținerii capacității lor de a asigura resurse și servicii în viitor. Cercetarea și inovarea pot contribui la garantarea unui acces sigur și durabil la materiile prime și a unei exploatării sigure și durabile a acestora și la asigurarea unei reduceri semnificative a utilizării și risipei resurselor. |
Acțiunile Uniunii se vor concentra pe sprijinirea obiectivelor și politicilor cheie ale Uniunii, inclusiv: Strategia Europa 2020, O Uniune a inovării, O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și foaia de parcurs corespunzătoare, Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acțiune la nivel european inițiativa privind materiile prime, Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii O politică maritimă integrată pentru Uniune, Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, planul de acțiune privind ecoinovarea și O agendă digitală pentru Europa. Aceste acțiuni vor consolida capacitatea societății de a deveni mai rezistentă la schimbările de mediu și climatice și vor asigura disponibilitatea materiilor prime. | Acțiunile Uniunii se vor concentra pe sprijinirea obiectivelor și politicilor cheie ale Uniunii, inclusiv: Strategia Europa 2020, O Uniune a inovării, O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și foaia de parcurs corespunzătoare, Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, inițiativa „O politică industrială adaptată erei globalizării”, Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acțiune la nivel european inițiativa privind materiile prime, Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii O politică maritimă integrată pentru Uniune, Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, planul de acțiune privind ecoinovarea, Parteneriatul european privind inovarea în domeniul materiilor prime, Parteneriatul european pentru inovare în domeniul apei și cel de al 7-lea Program de acțiune pentru mediu. Aceste acțiuni vor consolida capacitatea societății de a deveni mai rezistentă la schimbările de mediu și climatice și vor asigura disponibilitatea materiilor prime. |
Având în vedere caracterul transnațional și mondial al problematicii schimbărilor climatice și mediului, amploarea și complexitatea lor și dimensiunea internațională a lanțului de aprovizionare cu materii prime, activitățile trebuie să fie realizate la nivelul Uniunii sau la un nivel mai extins. Caracterul multidisciplinar al cercetării necesare presupune punerea în comun a cunoștințelor și resurselor complementare pentru a putea răspunde cu eficacitate acestei provocări. Reducerea utilizării resurselor și a efectelor asupra mediului, crescând, în același timp, competitivitatea, va necesita o tranziție societală și tehnologică decisivă la o economie bazată pe o relație durabilă între natură și bunăstarea umană. Activitățile de cercetare și inovare coordonate vor îmbunătăți înțelegerea și anticiparea schimbărilor climatice și de mediu într-o perspectivă sistemică și intersectorială, vor reduce incertitudinile, vor identifica și evalua vulnerabilitățile, riscurile, costurile și oportunitățile, și vor lărgi totodată aria răspunsurilor și soluțiilor societale și de politică și vor îmbunătăți eficacitatea acestora. Acțiunile vor urmări, de asemenea, să ofere actorilor de la toate nivelurile societății posibilitatea de a participa activ la acest proces. | Având în vedere caracterul transnațional și mondial al problematicii schimbărilor climatice și mediului, amploarea și complexitatea lor și dimensiunea internațională a lanțului de aprovizionare cu materii prime, activitățile trebuie să fie realizate la nivelul Uniunii sau la un nivel mai extins. Caracterul multidisciplinar al cercetării necesare presupune punerea în comun a cunoștințelor și resurselor complementare pentru a putea răspunde cu eficacitate acestei provocări. Reducerea utilizării resurselor și a efectelor asupra mediului, crescând, în același timp, competitivitatea, va necesita o tranziție societală și tehnologică decisivă la o economie sustenabilă, bazată pe o relație benefică pentru ambele părți între biodiversitate și populația umană. Activitățile de cercetare și inovare coordonate vor îmbunătăți înțelegerea și anticiparea schimbărilor climatice și de mediu într-o perspectivă sistemică și intersectorială, vor reduce incertitudinile, vor identifica și evalua vulnerabilitățile, riscurile, costurile și oportunitățile, și vor lărgi totodată aria răspunsurilor și soluțiilor societale și de politică și vor îmbunătăți eficacitatea acestora. Acțiunile vor urmări, de asemenea, să ofere actorilor de la toate nivelurile societății posibilitatea de a participa activ la acest proces. |
Abordarea problemei disponibilității materiilor prime necesită eforturi coordonate de cercetare și inovare în diverse discipline și sectoare pentru a contribui la asigurarea unor soluții sigure, viabile din punct de vedere economic, adecvate în ceea ce privește mediul și acceptabile social de-a lungul întregului lanț valoric (explorarea, extracția, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea). Inovarea în aceste domenii va oferi oportunități de creștere și de creare de locuri de muncă, precum și opțiuni inovatoare care implică știința, tehnologia, economia, politica și guvernanța. Din acest motiv, este în curs de pregătire un parteneriat european privind inovarea în domeniul materiilor prime. | Abordarea problemei disponibilității materiilor prime și a utilizării lor sustenabile necesită eforturi coordonate de cercetare și inovare în diverse discipline și sectoare pentru a contribui la asigurarea unor soluții sigure, viabile din punct de vedere economic, adecvate în ceea ce privește mediul și acceptabile social de-a lungul întregului lanț valoric (explorarea, extracția, proiectarea, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea). Inovarea în aceste domenii va oferi oportunități de creștere și de creare de locuri de muncă, precum și opțiuni inovatoare care implică știința, tehnologia, economia, politica și guvernanța. Din acest motiv, sunt în curs de pregătire parteneriate europene privind inovarea în domeniul utilizării eficiente a apei și a materiilor prime și, pentru materiile prime esențiale, denumite „pământuri rare”, este înființată Rețeaua europeană de competență în domeniul pământurilor rare. |
Ecoinovarea va oferi noi oportunități valoroase pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă. Soluțiile dezvoltate prin acțiuni la nivelul Uniunii vor răspunde amenințărilor majore la competitivitatea industrială și vor facilita preluarea lor rapidă și replicarea în cadrul pieței unice, cât și în afara acesteia. Aceasta va permite tranziția spre o economie ecologică, care ține seama de utilizarea durabilă a resurselor. Partenerii pentru această abordare vor fi: factori de decizie la nivel internațional, european și național, programe de cercetare și inovare internaționale și ale statelor membre, mediul de afaceri și industria europeană, Agenția Europeană de Mediu și agențiile naționale de mediu, precum și alte părți interesate relevante. În plus față de cooperarea bilaterală și regională, acțiunile la nivelul Uniunii vor sprijini, de asemenea, eforturile și inițiativele internaționale relevante, inclusiv Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), Platforma interguvernamentală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) și Grupul pentru observarea Pământului (GEO). | Ecoinovarea va oferi noi oportunități valoroase pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă. Soluțiile dezvoltate prin acțiuni la nivelul Uniunii vor răspunde amenințărilor majore la competitivitatea industrială și vor facilita preluarea lor rapidă și replicarea în cadrul pieței unice, cât și în afara acesteia. Aceasta va permite tranziția spre o economie ecologică, care ține seama de utilizarea durabilă a resurselor. Partenerii pentru această abordare vor fi: factori de decizie la nivel internațional, european și național, programe de cercetare și inovare internaționale și ale statelor membre, mediul de afaceri și industria europeană, Agenția Europeană de Mediu și agențiile naționale de mediu, precum și alte părți interesate relevante. În plus față de cooperarea bilaterală și regională, acțiunile la nivelul Uniunii vor sprijini, de asemenea, eforturile și inițiativele internaționale relevante, inclusiv Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), Platforma interguvernamentală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor și Grupul pentru observarea Pământului (GEO). |
5.3. Linii generale ale activităților | 5.3. Linii generale ale activităților |
(a) Combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea | (a) Combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea |
Obiectivul este de a se dezvolta și evalua măsuri inovatoare, rentabile și sustenabile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, prin care să fie vizate atât CO2, cât și gazele cu efect de seră, altele decât CO2, și să fie puse în evidență soluții ecologice tehnologice și netehnologice, prin generarea de argumente care să permită să se întreprindă din timp de acțiuni informate și eficace și să fie puse în rețea competențele necesare. Activitățile se vor axa pe: o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și pe furnizarea de previziuni fiabile cu privire la schimbările climatice; evaluarea impactului, a aspectelor vulnerabile și dezvoltarea unor adaptări inovatoare rentabile și a unor măsuri de prevenire a riscurilor, sprijinirea politicilor în materie de atenuare. | Obiectivul este de a dezvolta și evalua măsuri și strategii inovatoare, rentabile și durabile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, prin care să fie vizate gazele cu efect de seră și particulele (CO2 și altele decât CO2), creșterea nivelului mării și al apelor interioare și să fie puse în evidență soluții ecologice tehnologice și netehnologice, prin generarea de argumente care să permită să se întreprindă din timp acțiuni informate și eficace și să fie puse în rețea competențele necesare. Activitățile se vor axa pe: o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și a riscurilor asociate evenimentelor extreme și schimbărilor bruște prin furnizarea de previziuni fiabile cu privire la schimbările climatice; înțelegerea interacțiunilor dintre ozon și climă și a ciclului apei în atmosferă; evaluarea impactului la nivel mondial, regional și local, a aspectelor vulnerabile și dezvoltarea unor adaptări inovatoare rentabile și a unor măsuri de prevenire și de gestionare a riscurilor în sectoarele economice-cheie, de exemplu, agricultura, energia, transportul, turismul, mediul construit și patrimoniul cultural, sprijinirea politicilor în materie de atenuare și definirea unor strategii de acțiune imediată pentru a contracara schimbările climatice în decursul a doar câtorva decenii. |
(b) Gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și a ecosistemelor | (b) Protecția mediului, gestionarea sustenabilă a resurselor naturale, a apei, a biodiversității și a ecosistemelor |
Obiectivul este de a furniza cunoștințe pentru o gestionare a resurselor naturale care să permită atingerea unui echilibru sustenabil între resursele limitate și nevoile societății și ale economiei. Activitățile se vor axa pe: realizarea de progrese în înțelegerea funcționării ecosistemelor, a interacțiunilor acestora cu sistemele sociale și a rolului lor în susținerea economiei și a bunăstării umane; precum și furnizarea de cunoștințe și instrumente care să asigure eficacitatea procesului decizional și a angajamentului public. | Obiectivul este de a furniza cunoștințe și instrumente pentru o gestionare și protecție a resurselor naturale care să permită atingerea unui echilibru sustenabil între resursele limitate și nevoile societății și ale economiei. Activitățile se vor axa pe: asigurarea faptului că se iau măsuri pentru a garanta tranziția, gestionarea și folosirea sustenabilă a resurselor de apă și a serviciilor de apă, realizarea de progrese în înțelegerea funcționării ecosistemelor, inclusiv a rolului de regularizare pe care îl au oceanele și pădurile în prevenirea încălzirii globale, a interacțiunilor acestora cu sistemele sociale și a rolului lor în susținerea economiei și a bunăstării umane, precum și furnizarea de cunoștințe și instrumente care să asigure eficacitatea procesului decizional și a angajamentului public. |
(c) Asigurarea aprovizionării sustenabile cu materii prime neenergetice și neagricole. | (c) Asigurarea utilizării, gestionării și aprovizionării sustenabile cu materii prime neenergetice și neagricole |
Obiectivul este îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind materiile prime și dezvoltarea de soluții inovatoare pentru explorarea, extracția, prelucrarea, reciclarea și recuperarea în condiții ecologice și rentabile a materiilor prime și pentru înlocuirea acestora cu alternative atrăgătoare din punct de vedere economic, care au un impact mai redus asupra mediului. Activitățile se vor axa pe: îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind disponibilitatea materiilor prime, promovarea sustenabilității aprovizionării cu materii prime și a utilizării acestora, găsirea de alternative pentru materiile prime esențiale, precum și o sensibilizare mai mare cu privire la materiile prime și îmbunătățirea modalităților de utilizare a acestora la nivelul societății. | Obiectivul este îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind materiile prime și dezvoltarea de soluții inovatoare pentru utilizarea, reutilizarea, reciclarea și recuperarea în condiții ecologice, rentabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor a materiilor prime și pentru înlocuirea acestora cu alternative atrăgătoare din punct de vedere economic, care au un impact mai redus asupra mediului. Activitățile se vor axa pe: îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind disponibilitatea materiilor prime, promovarea proiectării ecologice, promovarea sustenabilității aprovizionării cu materii prime, a utilizării și reutilizării eficiente a acestora, găsirea de alternative pentru materiile prime esențiale, dezvoltarea unor procese și sisteme în circuit închis, sprijinirea strategiilor și a tehnologiei de reciclare și de reutilizare, măsuri din perspectiva cererii care să le permită cetățenilor și consumatorilor să reducă consumul și risipa de materii prime, precum și pe o mai mare sensibilizare cu privire la materiile prime și pe îmbunătățirea modalităților de utilizare a acestora la nivelul societății, creând și stimulând clusterele regionale și naționale de materii prime. |
(d) Facilitarea tranziției către o economie ecologică prin ecoinovare | (d) Facilitarea tranziției către o economie ecologică prin ecoinovare |
Obiectivul este de a încuraja toate formele de ecoinovare care facilitează tranziția la o economie ecologică. Activitățile se vor axa pe: consolidarea tehnologiilor, proceselor, serviciilor și a produselor ecoinovatoare și de stimulare a introducerii pe piață și a replicării acestora, acordându-se o atenție deosebită IMM-urilor, sprijinirea politicilor și a schimbărilor societale inovatoare, măsurarea și evaluarea progresului către o economie ecologică, precum și promovarea eficienței resurselor prin sisteme digitale. | Obiectivul este de a încuraja toate formele de ecoinovare care facilitează tranziția la o economie ecologică. Activitățile se vor axa pe: consolidarea tehnologiilor, proceselor, serviciilor și a produselor ecoinovatoare și stimularea introducerii pe piață și a replicării acestora, acordând o atenție deosebită IMM-urilor, sprijinirea politicilor inovatoare, a modelelor economice sustenabile și a schimbărilor societale, sprijinirea cercetării în vederea găsirii unor înlocuitori siguri ai substanțelor indicate ca fiind periculoase, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 (Regulamentul REACH), măsurarea și evaluarea progresului către o economie ecologică, precum și promovarea eficienței resurselor prin sisteme digitale. În special, Programul pentru ecoinovare pus în aplicare cu succes în cadrul Programului pentru competitivitate și inovare din cadrul financiar multianual anterior al UE este continuat în cadrul Programului Orizont 2020. |
(e) Dezvoltarea unor sisteme de observare și informații globale de mediu cuprinzătoare și sustenabile | (e) Dezvoltarea unor sisteme de observare și informații globale de mediu cuprinzătoare și sustenabile |
Scopul este de a se asigura furnizarea datelor și informațiilor necesare pe termen lung necesare pentru soluționarea acestei provocări. Activitățile se vor concentra pe capacități, tehnologii și infrastructuri de date pentru observarea și monitorizarea Pământului care să poată oferi în permanență informații corecte și în timp util, previziuni și proiecții. Se va încuraja accesul liber, deschis și nerestricționat la date și informații interoperabile. | Scopul este de a se asigura furnizarea datelor și informațiilor necesare pe termen lung necesare pentru soluționarea acestei provocări. Activitățile se vor concentra pe capacități, tehnologii și infrastructuri de date pentru observarea și monitorizarea Pământului atât prin teledetecție, cât și prin măsurători efectuate in situ, care să poată oferi în permanență informații corecte și în timp util și care să permită realizarea de previziuni și proiecții. Se va încuraja accesul liber, deschis și nerestricționat la date și informații interoperabile. |
Amendamentul 143
Propunere de regulament
Anexa I – Partea III – punctul 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
6. Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure | 6. Înțelegerea Europei într-o lume în schimbare – societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive |
6.1. Obiectiv specific | 6.1. Obiectiv specific |
Obiectivul specific este de a promova societăți europene favorabile incluziunii, inovatoare și sigure în contextul unor transformări fără precedent și al unor interdependențe globale din ce în ce mai accentuate. | Obiectivul specific este de a promova societăți europene favorabile incluziunii, inovatoare, creative și reflexive, printr-o mai bună înțelegere a Europei în contextul unor transformări fără precedent și al unor interdependențe globale din ce în ce mai accentuate. |
Europa se confruntă cu provocări socioeconomice majore, care afectează în mod semnificativ viitorul său – cum ar fi interdependențele economice și culturale din ce în ce mai accentuate, îmbătrânirea populației, excluderea socială și sărăcia tot mai mari, inegalitățile și fluxurilor migratorii, eliminarea decalajului digital, promovarea unei culturi a inovării și a creativității în societate și în întreprinderi, precum și garantarea libertății, securității și încrederii în instituțiile democratice și între cetățeni atât în interiorul, cât și în afara granițelor. Aceste provocări sunt considerabile și necesită o abordare europeană comună. | Europa se confruntă cu provocări socioeconomice majore, care afectează în mod semnificativ viitorul său – cum ar fi interdependențele economice și culturale din ce în ce mai accentuate, îmbătrânirea populației și schimbările demografice, excluderea socială și sărăcia tot mai mari, inegalitățile și fluxurilor migratorii, eliminarea decalajului digital, promovarea unei culturi a științei, inovării și creativității în societate și în întreprinderi, precum și garantarea încrederii în instituțiile democratice și între cetățeni atât în interiorul, cât și în afara granițelor. În plus, rolul politicilor sociale publice în Europa este perceput din ce în ce mai mult ca un element esențial pentru durabilitatea modelului social european în sine. Aceste provocări sunt considerabile și necesită o combinație din ce în ce mai complexă de abordări, bazate pe cunoștințe științifice partajate pe care numai științele sociale și umaniste le pot oferi. |
În primul rând, în Uniune persistă inegalități importante, atât între țări, cât și în sânul acestora. În 2010, punctajele statelor membre ale Uniunii în ceea ce privește indicele dezvoltării umane, o mărime agregată care reflectă progresele realizate în ceea ce privește sănătatea, educația și veniturile, se situează între 0,743 și 0,895, reflectând astfel decalaje considerabile între țări. Persistă, de asemenea, semnificative inegalități de gen: de exemplu, diferența de remunerare între femei și bărbați în Uniune rămâne la 17,8 % în favoarea bărbaților. În prezent, unul din fiecare șase cetățeni ai Uniunii (aproximativ 80 de milioane de persoane) sunt expuși riscului de sărăcie. În ultimele două decenii, a crescut gradul de sărăcie a tinerilor și a familiilor cu copii. Rata șomajului în rândul tinerilor este peste 20 %. 150 de milioane de europeni (aproximativ 25 %) nu au utilizat niciodată internetul și este posibil ca aceștia să nu fie niciodată suficient de pregătiți pentru a-l utiliza. Apatia și polarizarea politică cu prilejul alegerilor au crescut, reflectând scăderea încrederii cetățenilor în sistemele politice actuale. Aceste cifre sugerează că unele grupuri și comunități sociale sunt lăsate în mod constant în afara dezvoltării economice și sociale și/sau a politicilor democratice. | În Uniune persistă inegalități importante, atât între țări, cât și în sânul acestora. În 2010, punctajele statelor membre ale Uniunii în ceea ce privește indicele dezvoltării umane, o mărime agregată care reflectă progresele realizate în ceea ce privește sănătatea, educația și veniturile, se situează între 0,743 și 0,895, reflectând astfel decalaje considerabile între țări. Persistă, de asemenea, semnificative inegalități de gen: de exemplu, diferența de remunerare între femei și bărbați în Uniune rămâne la 17,8 % în favoarea bărbaților. În prezent, unul din fiecare șase cetățeni ai Uniunii (aproximativ 80 de milioane de persoane) sunt expuși riscului de sărăcie. În ultimele două decenii, a crescut gradul de sărăcie a tinerilor și a familiilor cu copii. Rata șomajului în rândul tinerilor este peste 20 %. 150 de milioane de europeni (aproximativ 25 %) nu au utilizat niciodată internetul și este posibil ca aceștia să nu fie niciodată suficient de pregătiți pentru a-l utiliza. Apatia și polarizarea politică cu prilejul alegerilor au crescut, reflectând scăderea încrederii cetățenilor în sistemele politice actuale. Aceste cifre sugerează că unele grupuri și comunități sociale sunt lăsate în mod constant în afara dezvoltării economice și sociale și/sau a politicilor democratice. |
În al doilea rând, productivitatea și creșterea economică ale Europei sunt în scădere relativă de patru decenii. În plus, cota acesteia din producția globală de cunoștințe și performanța sa în materie de inovare, în comparație cu economii emergente, cum ar fi Brazilia și China, sunt în scădere rapidă. Europa dispune de o bază solidă de cercetare, însă trebuie să o transforme într-un puternic atu pentru crearea de bunuri și servicii inovatoare. Întrucât este bine știut că Europa trebuie să investească mai mult în domeniul științei și al inovării, va trebui, de asemenea, să coordoneze aceste investiții într-un mod mult mai inteligent decât în trecut: peste 95 % din bugetele naționale de cercetare și dezvoltare sunt cheltuite fără nicio coordonare în întreaga Uniune, ceea ce reprezintă, potențial, o irosire considerabilă a resurselor într-o perioadă de restrângere a posibilităților de finanțare. Mai mult, capacitățile de inovare din statele membre, în pofida unei anumite convergențe de dată recentă, rămân foarte diferite, existând discrepanțe mari între „liderii inovatori” și „inovatorii cu rezultate ceva mai modeste”. | Productivitatea și creșterea economică ale Europei sunt în scădere relativă de patru decenii. În plus, cota acesteia din producția globală de cunoștințe și performanța sa în materie de inovare, în comparație cu economii emergente, cum ar fi Brazilia și China, sunt în scădere rapidă. Europa dispune de o bază solidă de cercetare, însă trebuie să o transforme într-un puternic atu pentru crearea de bunuri și servicii inovatoare. Întrucât este bine știut că Europa trebuie să investească mai mult în domeniul științei și al inovării, va trebui, de asemenea, să coordoneze aceste investiții într-un mod mult mai inteligent decât în trecut: peste 95 % din bugetele naționale de cercetare și dezvoltare sunt cheltuite fără nicio coordonare specifică în întreaga Uniune, ceea ce reprezintă o ineficiență semnificativă într-o perioadă de restrângere a posibilităților de finanțare. |
În al treilea rând, mai multe forme de insecuritate, care se pot manifesta fie sub formă de criminalitate, violență, terorism, atacuri informatice, abuzuri împotriva vieții private, fie sub alte forme de tulburări sociale și economice afectează din ce în ce mai mult cetățenii. Conform estimărilor, este foarte probabil ca numărul victimelor directe ale infracționalității în Europa să se ridice în fiecare an la 75 de milioane. Costul direct al criminalității, terorismului, activităților ilegale, violenței și dezastrelor a fost estimat, în Europa, în 2010, la cel puțin 650 de miliarde EUR (în jur de 5 % din PIB-ul UE). Un exemplu ilustrativ de consecințe ale terorismului îl reprezintă atacul asupra turnurilor gemene din Manhattan din 11 septembrie 2001. Mii de vieți au fost pierdute și se estimează că acest eveniment a cauzat pierderi ale productivității SUA în valoare de 35 de miliarde USD, de 47 de miliarde USD în producția totală și o creștere a șomajului de aproape 1 % în trimestrul care a urmat. Cetățenii, întreprinderile și instituțiile sunt din ce în ce mai implicați în interacțiuni și tranzacții digitale în sfera socială, financiară și comercială, dar dezvoltarea internetului a condus, în același timp, la o criminalitate informatică în valoare de miliarde de euro în fiecare an și la încălcări ale vieții private care afectează persoane sau asociații pe întregul continent. Pătrunderea insecurității în viața de zi cu zi și apariția unor situații neprevăzute riscă să afecteze încrederea cetățenilor nu doar în instituții, ci și încrederea unora în ceilalți. |
|
Aceste provocări trebuie abordate împreună și în mod inovator, deoarece ele interacționează în mod complex și adesea neașteptat. Inovarea poate conduce la slăbirea dimensiunii de incluziune, astfel cum se poate observa, de exemplu, fenomenele de decalaj digital sau de segmentare a pieței muncii. Inovarea socială, încrederea socială și securitatea sunt uneori dificil de conciliat în cadrul politicilor, de exemplu în zonele defavorizate din punct de vedere social din orașele mari din Europa. Pe lângă aceasta, conjugarea inovării cu cerințele din ce în ce mai complexe ale cetățenilor determină, totodată, factorii de decizie politică și actorii economici și sociali să găsească noi răspunsuri, care nu țin seama de granițele tradiționale dintre sectoare, activități, bunuri sau servicii. Fenomene cum ar fi dezvoltarea internetului, a sistemelor financiare, îmbătrânirea economiei și dezvoltarea societății ecologice arată din plin modul în care este necesar să se conceapă și să se răspundă acestor probleme, avându-se în vedere, în paralel, dimensiunile de incluziune, inovare și securitate ale acestora. | Aceste provocări trebuie abordate împreună și în mod inovator, deoarece ele interacționează în mod complex și adesea neașteptat. Inovarea poate conduce la slăbirea dimensiunii de incluziune, astfel cum se poate observa, de exemplu, fenomenele de decalaj digital sau de segmentare a pieței muncii. Inovarea socială și încrederea socială sunt uneori dificil de conciliat în cadrul politicilor, de exemplu în zonele defavorizate din punct de vedere social din orașele mari din Europa. Pe lângă aceasta, conjugarea inovării cu cerințele din ce în ce mai complexe ale cetățenilor determină, totodată, factorii de decizie politică și actorii economici și sociali să găsească noi răspunsuri, care nu țin seama de granițele tradiționale dintre sectoare, activități, bunuri sau servicii. Fenomene cum ar fi dezvoltarea internetului, a sistemelor financiare, îmbătrânirea economiei și dezvoltarea societății ecologice arată din plin modul în care este necesar să se conceapă și să se răspundă acestor probleme, avându-se în vedere, în paralel, dimensiunile de incluziune și de inovare ale acestora. |
Complexitatea intrinsecă a acestor provocări și evoluția cerințelor subliniază, astfel, importanța dezvoltării cercetării inovatoare și a noilor tehnologii, procese și metode inteligente, a mecanismelor de inovare socială, a acțiunilor și politicilor coordonate care vor anticipa sau influența evoluțiile majore din Europa. Este nevoie de înțelegerea tendințelor și a efectelor în joc în aceste provocări și de redescoperirea sau reinventarea cu succes a unor forme de solidaritate, de coordonare și de creativitate care să facă din Europa un model distinctiv de societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure, în comparație cu alte regiuni ale lumii. Este nevoie de o abordare mai strategică a cooperării cu țările terțe. În sfârșit, pe măsură ce politicile de securitate interacționează cu diferite politici sociale, consolidarea dimensiunii societale a cercetării în domeniul securității va reprezenta un aspect important al acestei provocări. | Complexitatea intrinsecă a acestor provocări și evoluția cerințelor subliniază, astfel, importanța dezvoltării cercetării inovatoare și a noilor tehnologii, procese și metode inteligente, a mecanismelor de inovare socială, a acțiunilor și politicilor coordonate care vor anticipa sau influența evoluțiile majore din Europa. Este nevoie de înțelegerea tendințelor și a efectelor în joc în aceste provocări și de redescoperirea sau reinventarea cu succes a unor forme de solidaritate, de coordonare și de creativitate care să facă din Europa un model distinctiv de societăți favorabile incluziunii și inovatoare, în comparație cu alte regiuni ale lumii. Atât cercetarea bazată pe obiective, cât și cercetarea ascendentă sunt necesare pentru a răspunde în mod eficient acestor provocări. În cele din urmă, este nevoie de o abordare mai strategică a cooperării cu țările terțe. |
6.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune | 6.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
Aceste provocări trec peste granițele naționale și, în consecință, necesită analize comparative mai complexe în materie de mobilitate (a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor, dar și a competențelor și a cunoștințelor), precum și în materie de forme de cooperare instituțională, de interacțiuni interculturale și de cooperare internațională. În cazul în care acestea nu sunt mai bine înțelese și anticipate, la rândul lor, forțele globalizării împing țările europene să concureze unele cu altele, mai degrabă decât să coopereze, accentuând, astfel, diferențele în Europa, mai degrabă decât elementele comune și un echilibru corect între cooperare și concurență. Abordarea unor astfel de provocări socioeconomice majore numai la nivel național prezintă riscul de utilizare ineficientă a resurselor, de externalizare a problemelor înspre alte țări europene și terțe și de accentuare a tensiunilor sociale, economice și politice care ar putea afecta în mod direct obiectivele Tratatului european în ceea ce privește valorile acestuia, în special titlul I din Tratatul privind Uniunea Europeană. | Aceste provocări trec peste granițele naționale și, în consecință, necesită analize comparative mai complexe în cadrul societăților europene. Legăturile lor cu politicile publice naționale și europene în contextul globalizării nu numai că necesită configurarea reciproc recunoscută a agendelor de cercetare, ci generează și cunoștințe europene comune și mai dense pe baza cărora politicile naționale și europene pot fi mai bine înțelese și evaluate. |
Pentru a construi societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure, Europa necesită un răspuns care implică dezvoltarea de noi cunoștințe, tehnologii și capacități, precum și identificarea opțiunilor de politici. Aceste eforturi vor ajuta Europa să își abordeze provocările nu numai pe plan intern, ci și ca actor global pe scena internațională. Acest lucru, la rândul său, va permite statelor membre să beneficieze de pe urma experienței din alte părți și să își definească mai bine propriile acțiuni specifice corespunzătoare contextelor lor respective. | Pentru a construi societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive, Europa necesită un răspuns care implică dezvoltarea de noi cunoștințe și tehnologii, precum și identificarea opțiunilor de politici. Aceste eforturi vor ajuta Europa să își abordeze provocările nu numai pe plan intern, ci și ca actor global pe scena internațională. Acest lucru, la rândul său, va permite statelor membre să beneficieze de pe urma experienței din alte părți și să își definească mai bine propriile acțiuni specifice corespunzătoare contextelor lor respective. |
Promovarea unor noi moduri de cooperare între țări la nivelul Uniunii și în întreaga lume, precum și la nivelul comunităților de cercetare și inovare relevante, va constitui, prin urmare, o sarcină centrală în cadrul acestei provocări. Implicarea cetățenilor și industriei, sprijinirea proceselor de inovare socială și tehnologică, promovarea unei administrații publice inteligente și participative, precum și a politicilor bazate pe date concrete va fi urmărită în mod sistematic în scopul creșterii relevanței tuturor acestor activități pentru factorii politici, pentru actorii sociali și economici și pentru cetățeni. În această privință, cercetarea și inovarea vor fi o condiție prealabilă pentru competitivitatea industriilor și serviciilor europene, în special în domeniile securității, dezvoltării digitale și protecției vieții private. | Promovarea unei administrații publice inteligente și participative, precum și a politicilor bazate pe date concrete va fi urmărită în mod sistematic în scopul creșterii relevanței tuturor acestor activități pentru factorii politici, pentru actorii sociali și economici și pentru cetățeni. În această privință, cercetarea și inovarea vor fi o condiție prealabilă pentru competitivitatea industriilor și serviciilor europene. |
Finanțarea acordată de Uniune în cadrul acestei provocări va sprijini, prin urmare, dezvoltarea, punerea în aplicare și adaptarea principalelor politici ale Uniunii, în special Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, politica externă și de securitate comună și strategiile de securitate internă ale Uniunii, inclusiv politicile privind acțiunile de prevenire a dezastrelor și de răspuns la acestea. Se va realiza coordonarea cu acțiunile directe ale Centrului Comun de Cercetare. | Finanțarea acordată de Uniune în cadrul acestei provocări va sprijini, prin urmare, dezvoltarea, punerea în aplicare și adaptarea principalelor politici ale Uniunii, în special Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceasta se va corela cu inițiativele de programare în comun și se va realiza coordonarea cu acțiunile directe ale Centrului Comun de Cercetare. |
6.3. Linii generale ale activităților | 6.3. Linii generale ale activităților |
6.3.1. Societăți favorabile incluziunii | 6.3.1. Societăți favorabile incluziunii |
Scopul este de a întări solidaritatea, precum și incluziunea socială, economică și politică și crearea unei dinamici interculturale pozitive în Europa și cu partenerii internaționali, prin intermediul activităților științifice de vârf, al interdisciplinarității, progreselor tehnologice și inovațiilor organizaționale. Cercetarea în domeniul științelor umane poate juca un rol important în acest sens. Cercetarea trebuie să sprijine factorii de decizie politici să elaboreze politici de combatere a sărăciei și de prevenire a diferitelor forme de diviziune, discriminare și inegalitate în societățile europene, precum inegalitățile de gen sau decalajul digital sau în materie de inovare, precum și față de alte regiuni ale lumii. Aceasta va contribui în special la punerea în aplicare și adaptarea Strategiei Europa 2020 și a acțiunii externe a Uniunii, în sens larg. Trebuie luate măsuri specifice pentru a debloca resursele de excelență în regiunile mai puțin dezvoltate, în vederea lărgirii participării la Orizont 2020. | Scopul este de a dobândi o mai bună înțelegere a schimbărilor societale în Europa, a impactului acestora asupra coeziunii sociale și a incluziunii economice și politice și a principalelor consecințe asupra bunăstării și a calității vieții cetățenilor, familiilor și societăților. Principalele provocări care trebuie să fie abordate vor viza modelele europene de coeziune socială și bunăstare și nevoia unei baze considerabile de cunoștințe în materie de inegalități și excluziune socială, evoluții demografice și îmbătrânirea societății, cursul vieții și tranzițiile familiale, condițiile de trai și de lucru, migrație și mobilitate, educație și învățare pe tot parcursul vieții, multilingvism, politici sociale și dinamica guvernanței, ținând cont în același timp de diversitatea economică și socială europeană. Cercetarea în domeniul științelor sociale și umane poate juca un rol important în acest sens. Cercetarea trebuie să sprijine factorii de decizie politici să elaboreze politici de combatere a sărăciei, conflictelor, excluziunii politice și sociale și să prevină diferitele forme de diviziune, discriminare și inegalitate din societățile europene, precum inegalitățile de gen sau decalajul digital sau în materie de inovare, precum și față de alte regiuni ale lumii. Aceasta va contribui în special la punerea în aplicare și adaptarea Strategiei Europa 2020. De asemenea, este esențială înțelegerea și valorizarea, precum și promovarea accesului la patrimoniul cultural imens al Europei și la conservarea acestuia pentru a apropia mai mult cetățenii UE și pentru a consolida coeziunea societății europene. |
Activitățile vor pune accentul pe: | Activitățile vor pune accentul pe: |
(a) promovarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii; | (a) promovarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii; |
(b) construirea unor societăți reziliente și favorabile incluziunii în Europa; | (b) construirea unor societăți reziliente și favorabile incluziunii în Europa; |
| (ba) abordarea modelelor europene de coeziune socială și de bunăstare; |
(c) consolidarea rolului Europei ca actor pe scena mondială; | (c) consolidarea rolului Europei ca actor pe scena mondială; |
(d) eliminarea decalajului în materie de cercetare și inovare în Europa. |
|
6.3.2. Societăți inovatoare | 6.3.2. Societăți inovatoare și reflexive |
Obiectivul este de a stimula dezvoltarea în Europa a unor societăți și politici inovatoare prin angajarea cetățenilor, întreprinderilor și a utilizatorilor în cercetare și inovare, precum și promovarea unor politici de cercetare și inovare coordonate în contextul globalizării. Un sprijin special va fi oferit dezvoltării spațiului european al cercetării (ERA) și dezvoltării condițiilor-cadru pentru inovare. | Obiectivul este de a stimula dezvoltarea în Europa a unor societăți și politici inovatoare prin angajarea cetățenilor, a organizațiilor societății civile, a întreprinderilor și a utilizatorilor în cercetare și inovare, precum și promovarea unor politici de cercetare și inovare coordonate în contextul globalizării. Va fi oferit sprijin cercetării legate de dezvoltarea spațiului european al cercetării (SEC) și de dezvoltarea condițiilor-cadru pentru inovare, inclusiv o mai bună înțelegere a constrângerilor și oportunităților sociale și a rolului acestora în procesul de inovare. |
Activitățile vor pune accentul pe: | Activitățile vor pune accentul pe: |
(a) consolidarea bazei de date și sprijinirea inițiativei „O Uniune a inovării ” și a ERA; | (a) consolidarea bazei de date și sprijinirea inițiativei „O Uniune a inovării ” și a SEC; |
(b) explorarea unor noi forme de inovare, inclusiv inovarea și creativitatea socială; | (b) explorarea și înțelegerea unor noi forme de inovare, inclusiv inovarea și creativitatea socială; |
| (ba) explorarea proceselor care asigură un cadru favorabil creativității și inovării; |
(c) asigurarea angajării la nivelul societății în cercetare și inovare; |
|
(d) promovarea unei cooperări coerente și eficiente cu țările terțe. | (d) înțelegerea modului în care cooperarea coerentă și eficientă cu țările terțe în domeniul cercetării și formării avansate sprijină inovarea. |
| (da) Promovarea patrimoniului cultural și a identității europene. |
6.3.3. Societăți sigure |
|
Scopul este de a sprijini politicile Uniunii în materie de securitate internă și externă și de a se asigura securitatea cibernetică, precum încrederea și respectul pentru viața privată pe piața unică digitală, îmbunătățindu-se, în același timp, competitivitatea securității, TIC și a sectorului serviciilor din Uniune. Aceasta se va realiza prin dezvoltarea de tehnologii și soluții inovatoare care abordează lacunele în materie de securitate și duc la prevenirea amenințărilor la adresa securității. Aceste acțiuni orientate spre îndeplinirea unor obiective precise vor integra exigențele diferiților utilizatori finali (cetățeni, întreprinderi și administrații, inclusiv autoritățile naționale și internaționale, serviciile de protecție civilă, autoritățile responsabile cu aplicarea legii, poliția de frontieră etc.) pentru a lua în considerare evoluția amenințărilor la adresa securității și aspectele legate de protecția vieții private și aspectele societale pertinente. |
|
Activitățile vor pune accentul pe: |
|
(a) lupta împotriva criminalității și a terorismului; |
|
(b) consolidarea securității prin gestionarea frontierelor; |
|
(c) asigurarea securității cibernetice; |
|
(d) creșterea rezilienței Europei în caz de crize și de dezastre; |
|
(e) asigurarea libertății și a vieții private pe internet și consolidarea dimensiunii societale a securității. |
|
Amendamentul 144
Propunere de regulament
Anexa I – Partea III – punctul 6 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| 6a. Societăți sigure - protejarea libertății și a securității Europei și a cetățenilor săi |
| 6a.1. Obiectiv specific |
| Obiectivul specific este protejarea libertății și promovarea securității în Europa într-un context marcat de interdependențe mondiale și amenințări complexe, consolidând, în același timp, cultura europeană a libertății și justiției și respectarea acesteia. |
| Europa nu a fost niciodată consolidată într-un mod atât de pașnic, iar nivelurile de securitate de care se bucură cetățenii europeni sunt deosebit de mari în comparație cu alte părți ale lumii. Cu toate acestea, Europa continuă să fie vulnerabilă în contextul unei amplificări a globalizării în care societățile se confruntă cu amenințări și provocări din ce în ce mai mari și mai complexe la adresa securității. |
| Amenințarea unor agresiuni militare la scară largă a scăzut, preocupările în materie de securitate fiind axate pe noile amenințări multiple, interdependente și transnaționale. Prin urmare, definiția militară a conceptului de „securitate” a fost extinsă pentru a include și alte aspecte, cum ar fi drepturile omului, degradarea mediului, stabilitatea politică și democrația, chestiunile sociale, identitatea culturală și religioasă sau imigrarea. În acest context, aspectele interne și externe ale securității sunt indisolubil legate. Amenințările actuale la adresa securității și libertății sunt numeroase, complexe și fluide și includ terorismul, criminalitatea organizată, atacurile cibernetice, pirateria, instabilitatea regională sau dezastrele naturale și cele produse de om, violența, abuzurile la adresa vieții private și alte forme de disfuncții sociale și economice. Aceste amenințări afectează cetățenii și au un impact asupra noțiunilor de încredere, protecție și comunicare, precum și un impact economic și social și necesită, prin urmare, un arsenal corespunzător de acțiuni de prevenire și de combatere. |
| Costul direct al criminalității, terorismului, activităților ilegale, violenței și dezastrelor a fost estimat, în Europa, în 2010, la cel puțin 650 miliarde EUR (în jur de 5 % din PIB-ul UE). Consecințele fatale ale terorismului s-au făcut simțite în mai multe părți ale Europei, cu prețul a mii de vieți și al unor importante pierderi economice. |
| Cetățenii, întreprinderile și instituțiile sunt din ce în ce mai implicate în interacțiuni și tranzacții digitale în sfera socială, financiară și comercială, dar dezvoltarea internetului a condus, în același timp, la o criminalitate informatică cu costuri de miliarde de euro în fiecare an și la încălcări ale vieții private care afectează persoane sau asociații pe întregul continent. |
| De asemenea, atacurile informatice au un impact grav asupra infrastructurilor critice. Pătrunderea insecurității în viața de zi cu zi și apariția unor situații neprevăzute riscă să afecteze încrederea cetățenilor nu doar în instituții, ci și încrederea unora în ceilalți. |
| Pentru a anticipa, a preveni și a gestiona aceste amenințări, este necesar să fie înțelese și abordate cauzele principale ale insecurității și să se dezvolte și să se aplice tehnologii și soluții inovatoare, instrumente de previzionare și cunoștințe inovatoare, să se stimuleze cooperarea dintre furnizori și utilizatori, să se găsească soluții în materie de securitate civilă, să se îmbunătățească competitivitatea securității și a sectorului serviciilor europene și să se prevină și să se combată abuzurile asupra vieții private și încălcarea drepturilor omului pe internet și în altă parte, garantând totodată drepturile individuale și libertatea cetățenilor europeni. |
| Pentru a intensifica și îmbunătăți colaborarea transfrontalieră dintre diferitele tipuri de servicii de urgență, ar trebui acordată atenție interoperabilității și standardizării. |
| În sfârșit, pe măsură ce politicile de securitate interacționează cu diferite politici sociale, consolidarea dimensiunii societale a cercetării în domeniul securității va reprezenta un aspect important al acestei provocări. |
| Respectarea valorilor fundamentale reprezintă un element esențial al oricărei cercetări și politici eficiente în domeniul securității. Căutarea și punerea în aplicare a unor soluții de securitate implică respectarea unor valori precum libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept. Acestea trebuie să se afle la baza oricărei activități pentru a asigura securitatea cetățenilor europeni. |
| 6a.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
| Niciun stat membru nu este în măsură să răspundă amenințărilor pe cont propriu, deoarece cele mai multe provocări la adresa securității sunt transfrontaliere și intersectoriale și, prin urmare, necesită analize comparative complexe și extinse și forme consolidate de cooperare instituțională și internațională. |
| Pentru a proteja libertatea și securitatea, Uniunea cere răspunsuri eficiente, care să utilizeze o suită completă și inovatoare de instrumente de securitate. Cercetarea și inovarea pot juca un rol evident ca mijloc de susținere a securității, însă nu o pot garanta pe cont propriu. Activitățile de cercetare și de inovare ar trebui să urmărească înțelegerea, prevenirea și descurajarea amenințărilor la adresa securității, precum și pregătirea și protejarea împotriva acestora. În plus, securitatea implică provocări fundamentale care nu fi soluționate printr-un tratament independent și sectorial, ci necesită mai degrabă abordări mai ambițioase, coordonate și holistice. |
| Cooperarea dintre statele membre, precum și cooperarea cu țările terțe și organizațiile internaționale reprezintă o parte centrală a acestei provocări. |
| Finanțarea acordată de Uniune pentru cercetare și inovare în cadrul acestei provocări va sprijini, prin urmare, dezvoltarea, punerea în aplicare și adaptarea principalelor politici ale Uniunii, în special Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă și favorabilă incluziunii, politica externă și de securitate comună și strategiile de securitate internă ale Uniunii. Se va realiza coordonarea cu acțiunile directe ale Centrului Comun de Cercetare. |
| 6a.3. Linii generale ale activităților |
| Scopul este de a sprijini politicile Uniunii în materie de securitate internă și externă și de a se asigura securitatea cibernetică, precum încrederea și respectul pentru viața privată pe piața unică digitală, îmbunătățind, în același timp, competitivitatea securității, TIC și a sectorului serviciilor din Uniune. Activitățile vor pune accentul, printre altele, pe înțelegerea cauzelor insecurității și conflictelor, precum și pe cercetarea și dezvoltarea generației viitoare de soluții inovatoare, dezvoltând concepte și proiecte noi și standarde interoperabile. Aceasta se va realiza prin dezvoltarea de politici, tehnologii și soluții inovatoare care să abordeze lacunele în materie de securitate și să ducă la prevenirea amenințărilor la adresa securității. Aceste activități orientate către îndeplinirea unor obiective precise vor integra exigențele diferiților utilizatori finali (cetățeni, întreprinderi, organizații ale societății civile și administrații, inclusiv instituțiile și agențiile naționale și din sectorul public) pentru a lua în considerare evoluția amenințărilor și provocărilor la adresa securității, precum și protecția vieții private începând cu momentul conceperii și aspectele societale pertinente. |
| Studierea acestei provocări va viza astfel prevenirea și descurajarea amenințărilor la adresa securității și pregătirea și protejarea împotriva acestora, precum și sprijinirea politicii externe și de securitate comune și a strategiei de securitate internă a Uniunii, inclusiv a politicilor de prevenire a dezastrelor și de răspuns la acestea. |
| Activitățile vor pune accentul pe: |
| (a) lupta împotriva criminalității și a terorismului; |
| (b) protejarea și îmbunătățirea rezistenței infrastructurilor critice; |
| (c) consolidarea securității prin gestionarea frontierelor și securitatea maritimă; |
| (d) asigurarea securității cibernetice; |
| (e) creșterea rezilienței Europei în caz de crize și de dezastre; |
| (f) consolidarea dimensiunii societale a securității și garantarea libertății și a vieții private pe internet; |
| (g) sprijinirea politicilor interne și externe de securitate ale Uniunii; |
| (h) consolidarea securității și transformarea conflictelor din țările terțe prin prevenirea conflictelor, consolidarea păcii, dialog, mediere și reconciliere, precum și prin reforma sectorului securității civile; |
| (i) consolidarea standardizării și a interoperabilității. |
Amendamentul 145
Propunere de regulament
Anexa I – Partea IV
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
1. Obiectiv specific | 1. Obiectiv specific |
Obiectivul specific este de a furniza asistență științifică și tehnică adaptată nevoilor clienților instituționali pentru elaborarea politicilor Uniunii, răspunzând, în același timp, în mod flexibil noilor cerințe în materie de politici. | Obiectivul specific este de a furniza asistență științifică și tehnică adaptată nevoilor clienților instituționali pentru elaborarea politicilor Uniunii, răspunzând, în același timp, în mod flexibil noilor cerințe în materie de politici. |
2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune | 2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
Uniunea a definit o agendă strategică ambițioasă pentru 2020 care abordează o serie de provocări complexe și interdependente, cum ar fi gestionarea sustenabilă a resurselor și competitivitatea. Pentru a aborda cu succes aceste provocări, este nevoie de date științifice solide care corespund unor diferite discipline științifice și permit evaluarea riguroasă a opțiunilor de politici. Consolidând-și în continuare rolul de serviciu științific pentru politicile Uniunii, JRC va furniza sprijinul științific și tehnic necesar pe parcursul tuturor etapelor ciclului de elaborare a politicilor, de la concepere și până la punerea în aplicare și evaluare. În acest scop, JRC își va concentra cercetarea în mod clar asupra priorităților Uniunii în materie de politici, concomitent cu consolidarea competențelor sale transversale. Independența JRC față de interesele speciale, fie acestea private sau naționale, împreună cu rolul său de referință din punct de vedere tehnico-științific îi permit să faciliteze consensul necesar între părțile interesate și factorii de decizie politică. Statele membre și cetățenii Uniunii beneficiază de cercetarea din cadrul JRC, cel mai vizibil în domenii precum sănătatea și protecția consumatorului, mediu, siguranță și securitate și gestionarea crizelor și catastrofelor. | Uniunea a definit o agendă strategică ambițioasă pentru 2020 care abordează o serie de provocări complexe și interdependente, cum ar fi gestionarea sustenabilă a resurselor și competitivitatea. Pentru a aborda cu succes aceste provocări, este nevoie de date științifice solide care corespund unor diferite discipline științifice și permit evaluarea riguroasă a opțiunilor de politici. Consolidând-și în continuare rolul de serviciu științific pentru politicile Uniunii, JRC va furniza sprijinul științific și tehnic necesar pe parcursul tuturor etapelor ciclului de elaborare a politicilor, de la concepere și până la punerea în aplicare și evaluare. În acest scop, JRC își va concentra cercetarea în mod clar asupra priorităților Uniunii în materie de politici, concomitent cu consolidarea competențelor sale transversale. Independența JRC față de interesele speciale, fie acestea private sau naționale, împreună cu rolul său de referință din punct de vedere tehnico-științific îi permit să faciliteze consensul necesar între părțile interesate și factorii de decizie politică. Statele membre și regiunile vor beneficia de sprijinul JRC pentru strategiile proprii de specializare inteligentă, precum și de activitățile de cercetare ale acestuia, cel mai vizibil în domenii precum sănătatea și protecția consumatorului, mediu, siguranță și securitate și gestionarea crizelor și catastrofelor. Cetățenii Uniunii vor beneficia, de asemenea, de pe urma acestor activități de cercetare. |
JRC este parte integrantă a spațiului european de cercetare și va continua să sprijine activ funcționarea acestuia printr-o colaborare strânsă cu partenerii și părțile interesate, prin deschiderea accesului la infrastructurile proprii și prin formarea cercetătorilor. Se va promova, de asemenea, integrarea noilor state membre și țări asociate; pentru acestea, JRC va continua să furnizeze cursuri de formare specializate privind baza tehnico-științifică a legislației Uniunii. JRC va stabili raporturi de coordonare cu alte obiective specifice relevante ale Orizont 2020. Ca o completare a acțiunilor sale directe și în vederea continuării integrării și a creării de rețele în spațiul european de cercetare, JRC poate participa, de asemenea, la acțiunile indirecte din cadrul Orizont 2020 și la instrumente de coordonare în domeniile în care dispune de competențele necesare pentru a produce valoare adăugată. | JRC este parte integrantă a spațiului european de cercetare și va continua să sprijine activ funcționarea acestuia printr-o colaborare strânsă cu partenerii și părțile interesate, prin deschiderea accesului la infrastructurile proprii și prin formarea cercetătorilor. Se va promova, de asemenea, integrarea noilor state membre și țări asociate; pentru acestea, JRC va continua să furnizeze cursuri de formare specializate privind baza tehnico-științifică a legislației Uniunii. JRC va stabili raporturi de coordonare cu alte obiective specifice relevante ale Orizont 2020. Ca o completare a acțiunilor sale directe și în vederea continuării integrării și a creării de rețele în spațiul european de cercetare, JRC poate participa, de asemenea, la acțiunile indirecte din cadrul Orizont 2020 și la instrumente de coordonare în domeniile în care dispune de competențele necesare pentru a produce valoare adăugată. |
3. Linii generale ale activităților | 3. Linii generale ale activităților |
Activitățile JRC în Orizont 2020 se vor axa pe prioritățile Uniunii în materie de politici și pe provocările societale vizate de acestea și sunt aliniate cu Strategia Europa 2020 și principalele sale obiective privind o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, cu Securitate și cetățenie, și cu Europa competitivă într-o lume globalizată. | Activitățile JRC în Orizont 2020 se vor axa pe prioritățile Uniunii în materie de politici și pe provocările societale vizate de acestea și sunt aliniate cu Strategia Europa 2020 și principalele sale obiective privind o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, cu Securitate și cetățenie, și cu Europa competitivă într-o lume globalizată. |
Principalele domenii de competență ale JRC vor fi energia, transportul, mediul și schimbările climatice, agricultura și securitatea alimentară, sănătatea și protecția consumatorilor, tehnologiile informației și comunicațiilor, materialele de referință și securitatea și siguranța (inclusiv în domeniul nuclear în cadrul programului Euratom). | Principalele domenii de competență ale JRC vor fi energia, transportul, mediul și schimbările climatice, agricultura și securitatea alimentară, sănătatea și protecția consumatorilor, tehnologiile informației și comunicațiilor, materialele de referință și securitatea și siguranța (inclusiv în domeniul nuclear în cadrul programului Euratom). Activitățile JRC în aceste domenii se vor desfășura ținându-se cont de inițiativele relevante de la nivelul regiunilor, al statelor membre sau al Uniunii, din perspectiva modelării Spațiului european de cercetare. |
Aceste domenii de competență se vor îmbunătăți în mod semnificativ cu capacități pentru a aborda întregul ciclu politic și pentru a evalua opțiunile de politici. Aceasta include consolidarea capacităților în | Aceste domenii de competență se vor îmbunătăți în mod semnificativ cu capacități pentru a aborda întregul ciclu politic și pentru a evalua opțiunile de politici. Aceasta include consolidarea capacităților în |
(a) anticipare și previziune - informații strategice proactive privind tendințele și evenimentele în știință, tehnologie și societate și posibilele consecințe ale acestora pentru politicile publice; | (a) anticipare și previziune - informații strategice proactive privind tendințele și evenimentele în știință, tehnologie și societate și posibilele consecințe ale acestora pentru politicile publice; |
(b) economie – pentru un serviciu integrat care include atât aspectele tehnico-științifice, cât și pe cele macroeconomice; | (b) economie – pentru un serviciu integrat care include atât aspectele tehnico-științifice, cât și pe cele macroeconomice; |
(c) modelare – concentrându-se asupra durabilității și economiei, astfel încât Comisia să fie mai puțin dependentă de furnizorii externi pentru analiza scenariilor în domenii de importanță vitală; | (c) modelare – concentrându-se asupra durabilității și economiei, astfel încât Comisia să fie mai puțin dependentă de furnizorii externi pentru analiza scenariilor în domenii de importanță vitală; |
(d) analiză de politici – pentru a permite investigarea transsectorială a opțiunilor de politici; | (d) analiză de politici – pentru a permite investigarea transsectorială a opțiunilor de politici; |
(e) evaluarea impactului - furnizarea de date științifice pentru a susține opțiunile de politici. | (e) evaluarea impactului - furnizarea de date științifice pentru a susține opțiunile de politici. |
JRC va continua să urmărească excelența în domeniul cercetării ca bază pentru un sprijin tehnico-științific credibil și solid pentru politici. În acest scop, JRC va consolida colaborarea cu partenerii europeni și internaționali, printre altele, prin participarea la acțiuni indirecte. De asemenea, JRC va realiza studii de cercetare de frontieră și va dezvolta, pe o bază selectivă, competențe în domeniile emergente pertinente. | JRC va continua să urmărească excelența în domeniul cercetării ca bază pentru un sprijin tehnico-științific credibil și solid pentru politici. În acest scop, JRC va consolida colaborarea cu partenerii europeni și internaționali, printre altele, prin participarea la acțiuni indirecte. De asemenea, JRC va realiza studii de cercetare de frontieră și va dezvolta, pe o bază selectivă, competențe în domeniile emergente pertinente. |
JRC se va concentra pe: | JRC se va concentra pe: |
3.1 Excelența științifică | 3.1 Excelența științifică |
Efectuarea de cercetări în scopul consolidării bazei de date științifice pentru elaborarea politicilor și examinarea domeniilor științifice și tehnologice emergente, inclusiv printr-un program de cercetare de frontieră. | Efectuarea de cercetări în scopul consolidării bazei de date științifice pentru elaborarea politicilor și examinarea domeniilor științifice și tehnologice emergente, inclusiv printr-un program de cercetare de frontieră. |
3.2 Poziție de lider în sectorul industrial | 3.2 Poziția de lider în sectorul industrial: |
Contribuie la competitivitatea europeană prin sprijinirea procesului de standardizare și a standardelor prin cercetare prenormativă, dezvoltarea de materiale și măsurători de referință și prin armonizarea metodologiilor în cinci domenii principale (energie, transporturi, agenda digitală, securitate și siguranță, protecția consumatorilor).. Efectuează evaluări în ceea ce privește siguranța pentru noile tehnologii în anumite domenii, precum energia și transporturile și sănătatea și protecția consumatorilor. Contribuie la facilitarea utilizării, standardizării și validării tehnologiilor și datelor spațiale, în special, pentru a răspunde provocărilor societale. | Contribuie la competitivitatea europeană prin sprijinirea procesului de standardizare și a standardelor prin cercetare prenormativă, dezvoltarea de materiale și măsurători de referință și prin armonizarea metodologiilor în cinci domenii principale (energie, transporturi, agenda digitală, securitate și siguranță, protecția consumatorilor). Efectuează evaluări în ceea ce privește siguranța pentru noile tehnologii în anumite domenii, precum energia și transporturile și sănătatea și protecția consumatorilor. Contribuie la facilitarea utilizării, standardizării și validării tehnologiilor și datelor spațiale, în special, pentru a răspunde provocărilor societale. |
3.3 Provocări societale | 3.3 Provocări societale |
(a) Sănătate, schimbări demografice și bunăstare | (a) Sănătate, schimbări demografice și bunăstare |
Contribuie la sănătate și protecția consumatorilor prin sprijin științific și tehnic în domenii cum ar fi alimentația umană și animală, produse de consum curent, mediu și sănătate, practici de depistare și diagnostic în domeniul sănătății, nutriție și regimuri alimentare. | Contribuie la sănătate și protecția consumatorilor prin sprijin științific și tehnic în domenii cum ar fi alimentația umană și animală, produse de consum curent, mediu și sănătate, practici de depistare și diagnostic în domeniul sănătății, nutriție și regimuri alimentare. |
(b) Siguranță alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie | (b) Calitate, securitate și siguranță alimentară, agricultură și silvicultură durabile, cercetare marină și maritimă și bioindustriile |
Sprijină elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor europene în materie de agricultură și pescuit, inclusiv siguranța și securitatea alimentelor și dezvoltarea unei culturi a bioeconomiei, în special prin intermediul previziunilor privind recoltele, analize tehnice și socioeconomice și modelare. | Sprijină elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor europene în materie de agricultură și pescuit, inclusiv siguranța și securitatea alimentară și dezvoltarea unei culturi a bioeconomiei, în special prin intermediul previziunilor privind recoltele, analize tehnice și socioeconomice și modelare, precum și promovarea unor mări sănătoase și productive. |
(c) Surse de energie sigure, ecologice și eficiente | (c) Surse de energie sigure, ecologice și eficiente |
Sprijină obiectivele 20/20/20 privind schimbările climatice și energia prin cercetări asupra aspectelor tehnologice și economice ale aprovizionării cu energie, ale eficienței, ale tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon, precum și asupra rețelelor de transport a energiei/energiei electrice. | Sprijină obiectivele 20/20/20 privind schimbările climatice și energia prin cercetări asupra aspectelor tehnologice și economice ale aprovizionării cu energie, ale eficienței, ale tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon, precum și asupra rețelelor de transport a energiei/energiei electrice. |
(d) Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate, | (d) Mijloace de transport și mobilitate inteligente, ecologice și integrate, |
Sprijină politica Uniunii pentru o mobilitate care răspunde cerințelor de sustenabilitate, securitate și siguranță pentru persoane și mărfuri, prin studii de laborator, abordări în materie de modelare și monitorizare, inclusiv prin tehnologii cu emisii reduse de carbon pentru transport, precum electrificarea, vehiculele curate și care economisesc energia, carburanții alternativi sau sistemele de mobilitate inteligente. | Sprijină politica Uniunii pentru o mobilitate care răspunde cerințelor de sustenabilitate, securitate și siguranță pentru persoane și mărfuri, prin studii de laborator, abordări în materie de modelare și monitorizare, inclusiv prin tehnologii cu emisii reduse de carbon pentru transport, precum electrificarea, vehiculele curate și care economisesc energia, carburanții alternativi sau sistemele de mobilitate inteligente. |
(e) Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime | (e) Combaterea schimbărilor climatice, mediul, utilizarea eficientă a resurselor și utilizarea durabilă a materiilor prime; |
Cercetează provocările transsectoriale privind gestionarea durabilă a resurselor naturale prin monitorizarea variabilelor-cheie pentru mediu, precum și punerea la punct a unui cadru integrat de modelare pentru evaluarea durabilității. | Cercetează provocările transsectoriale privind gestionarea durabilă a resurselor naturale prin monitorizarea variabilelor-cheie pentru mediu, precum și punerea la punct a unui cadru integrat de modelare pentru evaluarea durabilității. |
Contribuie la utilizarea eficientă a resurselor, la reducerea emisiilor și la aprovizionarea sustenabilă cu materii prime prin evaluări sociale, de mediu și economice integrate ale proceselor de producție, tehnologiilor, produselor și serviciilor ecologice. | Contribuie la utilizarea eficientă a resurselor, la reducerea emisiilor și la aprovizionarea sustenabilă cu materii prime prin evaluări sociale, de mediu și economice integrate ale proceselor de producție, tehnologiilor, produselor și serviciilor ecologice. |
Sprijină obiectivele Uniunii în domeniul politicii de dezvoltare prin cercetări în scopul asigurării unei aprovizionări adecvate cu resurse esențiale, care să pună accentul pe monitorizarea parametrilor de mediu și de resurse, prin analize în materie de siguranță și securitate alimentară, precum și prin transfer de cunoștințe. | Sprijină obiectivele Uniunii în domeniul politicii de dezvoltare prin cercetări în scopul asigurării unei aprovizionări adecvate cu resurse esențiale, care să pună accentul pe monitorizarea parametrilor de mediu și de resurse, prin analize în materie de siguranță și securitate alimentară, precum și prin transfer de cunoștințe. |
(f) Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure | (f) Înțelegerea Europei într-o lume în schimbare – o societate favorabilă incluziunii, inovatoare și reflexivă |
Contribuie la monitorizarea implementării inițiativei „O Uniune a inovării” prin analize macroeconomice ale factorilor care favorizează sau frânează cercetarea și inovarea, precum și prin dezvoltarea unor metodologii, tablouri de bord și a unor indicatori. | Contribuie la monitorizarea implementării inițiativei „O Uniune a inovării” prin analize macroeconomice ale factorilor care favorizează sau frânează cercetarea și inovarea, precum și prin dezvoltarea unor metodologii, tablouri de bord și a unor indicatori. |
Sprijină spațiul european de cercetare (ERA) prin monitorizarea funcționării ERA și prin analiza factorilor care favorizează sau frânează unele din elementele esențiale ale acestuia, precum și prin crearea de rețele științifice, formare și prin deschiderea instalațiilor și a bazelor de date ale JRC pentru utilizatorii din statele membre, din țările candidate și asociate. | Sprijină spațiul european de cercetare (SEC) prin monitorizarea funcționării SEC și prin analiza factorilor care favorizează sau frânează unele din elementele esențiale ale acestuia, precum și prin crearea de rețele științifice, formare și prin deschiderea instalațiilor și a bazelor de date ale JRC pentru utilizatorii din statele membre, din țările candidate și asociate. |
Contribuie la obiectivele-cheie ale Agendei digitale prin intermediul unor analize calitative și cantitative ale aspectelor economice și sociale (economia digitală, societatea digitală, modul de viață digital). | Contribuie la obiectivele-cheie ale Agendei digitale prin intermediul unor analize calitative și cantitative ale aspectelor economice și sociale (economia digitală, societatea digitală, modul de viață digital). |
| (fa) Societăți sigure - protejarea libertății și securității Europei și a cetățenilor săi |
Sprijină securitatea și siguranța internă prin detectarea și evaluarea vulnerabilității infrastructurilor critice, care au un rol vital în diferite funcții ale societății, și prin evaluarea performanțelor operaționale ale tehnologiilor legate de identitatea digitală; aduce un răspuns la provocările globale la adresa securității, inclusiv amenințările emergente sau hibride, prin dezvoltarea unor instrumente avansate pentru extragerea și analiza informațiilor, precum și pentru gestionarea crizelor. | Sprijină securitatea și siguranța internă prin detectarea și evaluarea vulnerabilității infrastructurilor critice, care au un rol vital în diferite funcții ale societății, și prin evaluarea performanțelor operaționale, sociale și etice ale tehnologiilor legate de identitatea digitală; aduce un răspuns la provocările globale la adresa securității, inclusiv amenințările emergente sau hibride, prin dezvoltarea unor instrumente avansate pentru extragerea și analiza informațiilor, precum și pentru gestionarea crizelor. |
Sporește capacitatea Uniunii de gestionare a dezastrelor naturale și a celor provocate de om prin consolidarea monitorizării infrastructurilor și dezvoltarea unor sisteme de informații globale de avertizare timpurie în cazul unor pericole multiple și de gestionare a riscurilor, utilizând sisteme de observație terestră prin satelit. | Sporește capacitatea Uniunii de gestionare a dezastrelor naturale și a celor provocate de om prin consolidarea monitorizării infrastructurilor și dezvoltarea unor mijloace de testare, a unor sisteme de informații globale de avertizare timpurie în cazul unor pericole multiple și de gestionare a riscurilor, utilizând sisteme de observație terestră prin satelit. |
Amendamentul 146
Propunere de regulament
Anexa II – Partea V
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
1. Obiectiv specific | 1. Obiectiv specific |
Obiectivul specific este integrarea triunghiului cunoașterii - cercetare, inovare și educație, pentru consolidarea capacității de inovare a Uniunii și abordarea provocărilor societale. | Obiectivul specific este integrarea triunghiului cunoașterii - cercetare, inovare și educație, pentru consolidarea, accelerarea și creșterea capacității de inovare a Uniunii și abordarea în special a provocărilor societale. |
Europa se confruntă cu o serie de deficiențe structurale în ceea ce privește capacitatea de inovare și capacitatea de a furniza noi servicii, produse și procese. Principalele probleme sunt dificultățile Europei de a atrage și păstra talentele, utilizarea insuficientă a punctelor forte existente în domeniul cercetării în termeni de creare de valoare economică sau socială, nivelurile scăzute de activitate antreprenorială, subfinanțarea polilor de excelență în fața concurenței pe plan mondial, precum și numărul excesiv de obstacole, la nivel european, în calea colaborării, în cadrul triunghiului cunoașterii, între învățământul superior, cercetare și întreprinderi, la nivel european. | Europa se confruntă cu o serie de deficiențe structurale în ceea ce privește capacitatea de inovare și capacitatea de a furniza noi servicii, produse și procese. Principalele probleme sunt dificultățile Europei de a atrage și păstra talentele, utilizarea insuficientă a punctelor forte existente în domeniul cercetării în termeni de creare de valoare economică sau socială, neintroducerea pe piață a rezultatelor cercetării, nivelurile scăzute de activitate antreprenorială și de spirit antreprenorial, nivelul scăzut al investițiilor private în cercetare și dezvoltare, subfinanțarea polilor de excelență, inclusiv a resurselor umane, în fața concurenței pe plan mondial, precum și numărul excesiv de obstacole, la nivel european, în calea colaborării, în cadrul triunghiului cunoașterii, între învățământul superior, cercetare și întreprinderi, la nivel european. |
2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune | 2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
Pentru ca Europa să fie competitivă la scară internațională, aceste deficiențe structurale trebuie depășite. Elementele identificate mai sus sunt comune statelor membre și afectează capacitatea de inovare a Uniunii în ansamblu. | Pentru ca Europa să fie competitivă la scară internațională, aceste deficiențe structurale trebuie depășite. Elementele identificate mai sus sunt comune statelor membre și afectează capacitatea de inovare a Uniunii în ansamblu. |
EIT va aborda aceste probleme prin promovarea schimbărilor structurale în peisajul european al inovării. Acest lucru se va realiza prin stimularea integrării învățământului superior, a cercetării și a inovării pe baza standardelor celor mai înalte, creându-se astfel noi medii favorabile inovării, precum și prin promovarea și sprijinirea unei noi generații de persoane cu spirit întreprinzător. Astfel, EIT va contribui pe deplin la obiectivele Strategiei Europa 2020 și, în special, la inițiativele emblematice „O Uniune a inovării” și „Tineretul în mișcare”. | EIT va aborda aceste probleme prin promovarea schimbărilor structurale în peisajul european al inovării. Acest lucru se va realiza prin stimularea integrării învățământului superior, a cercetării și a inovării pe baza standardelor celor mai înalte, creându-se astfel noi medii favorabile inovării, precum și prin promovarea și sprijinirea unei noi generații de persoane cu spirit întreprinzător, cu competențe antreprenoriale și experiență în domeniu, precum și prin stimularea creării unor întreprinderi rezultate prin sciziune și a unor întreprinderi nou-înființate inovatoare. Astfel, EIT va contribui pe deplin la obiectivele Strategiei Europa 2020 și, în special, la inițiativele emblematice „O Uniune a inovării” și „Tineretul în mișcare”. În special, activitățile desfășurate de EIT prin intermediul CCI vor contribui la punerea în aplicare a obiectivelor specifice privind „provocările societale” și „poziția de lider în ceea ce privește tehnologiile industriale” stabilite în cadrul Programului specific Orizont 2020. În plus, EIT și CCI ar trebui să promoveze sinergiile și interacțiunea între pilonii Programului Orizont 2020, precum și cu celelalte inițiative relevante. |
Integrarea învățământului și spiritului antreprenorial cu cercetarea și inovarea | Integrarea învățământului și spiritului antreprenorial cu cercetarea și inovarea |
Trăsătura specifică a EIT este aceea de integrare a învățământului și a spiritului antreprenorial cu cercetarea și inovarea, ca elemente ale unui lanț unic al inovării în întreaga Uniune și în afara acesteia. | Trăsătura specifică a EIT este combinarea învățământului superior și a spiritului antreprenorial cu cercetarea și inovarea, ca elemente ale unui lanț unic al inovării în întreaga Uniune și în afara acesteia, ducând la o creștere a serviciilor, produselor și proceselor inovatoare introduse pe piață. |
Logică antreprenorială și abordare orientată spre rezultate | Logică antreprenorială și abordare orientată spre rezultate |
EIT, prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării, funcționează în conformitate cu o logică antreprenorială. Este necesar un impuls puternic: fiecare CCI este condusă de un director general. Partenerii din CCI sunt reprezentați de entități juridice unice pentru a permite raționalizarea procesului decizional. CCI-urile trebuie să prezinte planuri de afaceri anuale, inclusiv o gamă ambițioasă de activități de la învățământ la crearea de întreprinderi, cu obiective și rezultate preconizate clare, căutându-se atât un impact pe piață, cât și un impact societal. Regulile actuale de participare, evaluare și supraveghere a CCI-urilor permit decizii rapide, pe modelul deciziilor într-o întreprindere. | EIT, prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării, funcționează în conformitate cu o logică antreprenorială și este orientat către rezultate. Este necesar un impuls puternic: fiecare CCI este condusă de un director general. Partenerii din CCI sunt reprezentați de entități juridice unice pentru a permite raționalizarea procesului decizional. CCI-urile trebuie să prezinte planuri de afaceri anuale, inclusiv o gamă ambițioasă de activități de la învățământ la crearea de întreprinderi, cu obiective și rezultate preconizate clare, căutându-se atât un impact pe piață, cât și un impact societal, precum și o valoarea adăugată clară, determinată de o abordare orientată către rezultate. Regulile actuale de participare, evaluare și supraveghere a CCI-urilor permit decizii rapide, pe modelul deciziilor dintr-o întreprindere, iar CCI ar trebui să poată mobiliza investiții și angajamente pe termen lung pentru întreprinderi. Totuși, având în vedere că CCI sunt finanțate și din surse publice, acestea trebuie să își asume răspunderea și să își desfășoare activitatea într-un mod deschis și transparent, în special față de alți actori din domeniul lor de activitate. |
Depășirea problemei fragmentării cu ajutorul unor parteneriate integrate pe termen lung | Depășirea problemei fragmentării cu ajutorul unor parteneriate integrate pe termen lung |
Comunitățile cunoașterii și inovării din EIT sunt inițiative puternic integrate, care reunesc parteneri, renumiți pentru nivelul lor de excelență, din industrie, instituții de învățământ superior, institute de cercetare și de tehnologie. Aceste comunități permit partenerilor de talie mondială să se reunească în noi configurații transfrontaliere, să optimizeze resursele existente și să deschidă accesul la noi oportunități de afaceri prin noi lanțuri ale valorii, care să răspundă unor provocări de mai mare anvergură și care implică riscuri mai mari. | Comunitățile cunoașterii și inovării din EIT sunt inițiative puternic integrate, care reunesc parteneri, renumiți pentru nivelul lor de excelență, din industrie, inclusiv IMM-urile, instituțiile de învățământ superior, institutele de cercetare și de tehnologie. Aceste comunități permit partenerilor de talie mondială să se reunească în noi configurații transfrontaliere, să optimizeze resursele existente și să deschidă accesul la noi oportunități de afaceri prin noi lanțuri ale valorii, care să răspundă unor provocări de mai mare anvergură și care implică riscuri mai mari. Este esențial ca CCI să le ofere IMM-urilor posibilitatea de a participa pe deplin la toate activitățile lor: extinderea participării la noii operatori care propun noi idei și, în special, creșterea participării IMM-urilor ar trebui să facă parte din strategia pentru creștere a CCI. |
Cultivarea principalului atu al Europei în materie de inovare: persoanele foarte talentate | Cultivarea principalului atu al Europei în materie de inovare: persoanele foarte talentate |
Talentul este un ingredient esențial al inovării. EIT încurajează persoanele și interacțiunile dintre ele punând studenții, cercetătorii și antreprenorii în centrul modelului său de inovare. EIT va oferi persoanelor talentate o cultură antreprenorială și creativă, precum și o educație multidisciplinară, prin intermediul recunoașterii programelor masterale și doctorale, destinate a fi lansate ca marcă de excelență recunoscută la nivel internațional. Prin aceasta, EIT promovează puternic mobilitatea în interiorul triunghiului cunoașterii. | Talentul este un ingredient esențial al inovării. EIT încurajează persoanele și interacțiunile dintre ele punând studenții, cercetătorii și antreprenorii în centrul modelului său de inovare. EIT va oferi persoanelor talentate o cultură antreprenorială și creativă, precum și o educație multidisciplinară, prin intermediul recunoașterii programelor masterale și doctorale, cursuri de vară și la distanță, destinate a fi lansate ca marcă de excelență recunoscută la nivel internațional. Prin aceasta, EIT asigură dezvoltarea optimă și utilizarea dinamică a capitalului intelectual european și promovează puternic mobilitatea în interiorul triunghiului cunoașterii. |
3. Linii generale ale activităților | 3. Linii generale ale activităților |
IET își desfășoară activitatea în principal, dar nu în exclusivitate, prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării (CCI-uri) în domenii de provocări societale care sunt de cea mai mare relevanță pentru viitorul comun al Europei. În vreme ce CCI-urile au un grad mare de autonomie în definirea strategiilor și activităților proprii, există un număr de caracteristici inovatoare comune pentru toate comunitățile cunoașterii și inovării. EIT își va amplifica și mai mult impactul prin punerea la dispoziție a experienței CCI-urilor din întreaga Uniune, precum și prin încurajarea în mod activ a unei noi culturi de împărtășire a cunoștințelor. | IET își desfășoară activitatea în principal, dar nu în exclusivitate, prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării (CCI-uri) în domenii de provocări societale care sunt de cea mai mare relevanță pentru viitorul comun al Europei și oferă un potențial de inovare. Deși CCI-urile au un grad mare de autonomie în definirea strategiilor și activităților proprii, există un număr de caracteristici inovatoare comune pentru toate comunitățile cunoașterii și inovării, pentru care coordonarea și sinergiile sunt de dorit. EIT își va amplifica și mai mult impactul prin punerea la dispoziție a experienței CCI-urilor din întreaga Uniune, prin diseminarea bunelor practici privind modul în care poate fi integrat triunghiul cunoașterii și dezvoltarea antreprenoriatului, prin promovarea includerii unor parteneri suplimentari, precum și prin încurajarea în mod activ a unei noi culturi de împărtășire a cunoștințelor. |
(a) Transferul și aplicarea activităților de învățământ superior, de cercetare și de inovare la înființarea de noi firme | (a) Transferul și aplicarea activităților de învățământ superior, de cercetare și de inovare la înființarea de noi firme |
EIT trebuie să urmărească să elibereze potențialul inovator al persoanelor și să valorifice ideile acestora, indiferent de poziția lor în lanțul inovării. Astfel, EIT va contribui, totodată, la rezolvarea „paradoxului european”, care este acela că excelenta cercetare existentă este departe de a fi valorificată la maximum. Procedând astfel, EIT va contribui la aducerea ideilor pe piață. În principal prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării și prin atenția acordată încurajării unei mentalități antreprenoriale, institutul va crea noi oportunități de afaceri atât sub formă de întreprinderi noi și de spin-off-uri, cât și în sectoare existente. | EIT trebuie să urmărească să elibereze potențialul inovator al persoanelor și să valorifice ideile acestora, indiferent de poziția lor în lanțul inovării. Astfel, EIT va contribui, totodată, la rezolvarea „paradoxului european”, care este acela că excelenta cercetare existentă este departe de a fi valorificată la maximum. Procedând astfel, EIT va contribui la transferul de cunoștințe și tehnologii în vederea aducerii ideilor pe piață. EIT trebuie să garanteze accesul la toate comunitățile europene de cercetare de înaltă calitate. În principal prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării și prin atenția acordată încurajării unei mentalități antreprenoriale, institutul va crea noi oportunități de afaceri atât sub formă de întreprinderi noi și de spin-off-uri, cât și în sectoare existente. Accentul nu va fi pus numai pe inovarea tehnologică, ci și pe inovarea socială și netehnologică, precum și pe promovarea antreprenoriatului social. |
(b) Cercetare de vârf orientată spre inovare în domenii de interes economic și societal major | (b) Cercetare de vârf orientată spre inovare în domenii de interes economic și societal major |
Strategia și activitățile EIT vor fi ghidate de axarea pe provocările societale care sunt de maximă importanță pentru viitor, cum ar fi schimbările climatice sau energia durabilă. Prin abordarea principalelor provocări societale în mod exhaustiv, EIT va promova abordări inter- și multidisciplinare și va contribui la concentrarea eforturilor de cercetare ale partenerilor din cadrul comunităților cunoașterii și inovării. | Strategia și activitățile EIT sunt ghidate de axarea pe provocările societale abordate în cadrul Programului Orizont 2020, care sunt de maximă importanță pentru viitor, cum ar fi schimbările climatice sau energia durabilă, astfel cum este prevăzut în programul strategic de inovare și care oferă un veritabil potențial de inovare. Prin abordarea principalelor provocări societale în mod exhaustiv, EIT va promova abordări inter- și multidisciplinare și va contribui la concentrarea eforturilor de cercetare ale partenerilor din cadrul comunităților cunoașterii și inovării. În special, EIT va dezvolta potențialul de inovare netehnologică, organizatorică și de sistem, precum și potențialul de antreprenoriat social, ca o completare necesară la orientarea sa tehnologică și industrială principală. |
(c) Dezvoltarea de persoanelor talentate, calificate și întreprinzătoare cu ajutorul educației și formării | (c) Dezvoltarea de persoanelor talentate, calificate și întreprinzătoare cu ajutorul educației și formării |
EIT își va integra complet educația și formarea în toate etapele carierei și va elabora programe noi și inovatoare pentru a reflecta nevoia de noi profiluri rezultate din provocările societale și economice complexe. În acest scop, EIT va juca un rol esențial în încurajarea recunoașterii unor noi titluri și diplome în statele membre. | EIT va integra complet educația și formarea în toate etapele carierei și va sprijini și facilita dezvoltarea de programe noi și inovatoare pentru a reflecta nevoia de noi profiluri rezultate din provocările societale și economice complexe. În acest scop, EIT va juca un rol esențial în încurajarea recunoașterii unor noi titluri și diplome în statele membre. O dimensiune de gen va fi integrată în analiza nevoilor noilor profiluri. EIT va aborda educația și formarea din perspectiva egalității de gen și va integra dimensiunea de gen în programe noi, pentru a asigura eficiența și calitatea formării și educației, precum și dimensiunea inovatoare a acesteia. |
IET va juca, de asemenea, un rol important în acordarea conceptului de „spirit antreprenorial” prin intermediul programelor sale de învățământ, care promovează spiritul antreprenorial într-un context cu o importantă intensitate a cunoașterii, pe baza unei cercetări inovatoare și care contribuie la soluții de utilitate deosebită pentru societate. | IET va juca, de asemenea, un rol important în acordarea conceptului de „spirit antreprenorial” prin intermediul programelor sale de învățământ, care promovează spiritul antreprenorial într-un context cu o importantă intensitate a cunoașterii, pe baza unei cercetări inovatoare și care contribuie la soluții de utilitate deosebită pentru societate. |
(d) Diseminarea celor mai bune practici și a cunoștințelor sistemice | (d) Diseminarea celor mai bune practici și a cunoștințelor sistemice |
EIT urmărește să exploreze noi abordări în materie de inovare și să dezvolte o cultură comună a inovării și transferului de cunoștințe, printre altele prin împărtășirea diferitelor experiențe ale comunităților cunoașterii și inovării prin diverse mecanisme de diseminare, cum ar fi o platformă a părților interesate, precum și o bursă de cercetare. | EIT urmărește să exploreze noi abordări în materie de inovare și să dezvolte o cultură comună a inovării și transferului de cunoștințe, acordând o atenție deosebită IMM-urilor. Acest lucru s-ar putea întâmpla, printre altele, prin împărtășirea diferitelor experiențe ale comunităților cunoașterii și inovării prin diverse mecanisme de diseminare, cum ar fi o platformă a părților interesate, premii și concursuri, expoziții de produse și procese, grupări de proprietate intelectuală și de brevete, precum și o bursă de cercetare. |
(e) Dimensiunea internațională | (e) Dimensiunea internațională |
EIT acționează în mod conștient în contextul global în care funcționează și va contribui la crearea de legături cu parteneri internaționali cheie. Acordând o importanță crescută centrelor de excelență prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării și prin încurajarea unor noi oportunități educaționale, EIT va avea drept obiectiv ca Europa să devină mai atractivă pentru talentele din străinătate. | EIT acționează în mod conștient în contextul global în care funcționează și va contribui la crearea de legături cu parteneri internaționali cheie. Acordând o importanță crescută centrelor de excelență prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării și prin încurajarea unor noi oportunități educaționale, EIT va avea drept obiectiv ca Europa să devină mai atractivă pentru talentele din străinătate. |
(f) Consolidarea impactului la nivel european prin intermediul unui model de finanțare inovator | (f) Consolidarea impactului la nivel european prin intermediul unui model de finanțare inovator |
EIT va avea o contribuție substanțială la obiectivele stabilite de Orizont 2020, în special prin abordarea provocărilor societale într-un mod care să completeze alte inițiative în domeniile respective. El va testa noi abordări simplificate de finanțare și de guvernanță și, prin urmare, va juca un rol de pionierat în peisajul european al inovării. Abordarea sa în materie de finanțare se va întemeia pe un puternic efect de levier, astfel încât să fie mobilizate atât fonduri publice, cât și private. Mai mult, institutul va utiliza în totalitate noi vehicule pentru sprijinul direcționat spre activitățile individuale, prin intermediul Fundației EIT. | EIT va avea o contribuție substanțială la obiectivele stabilite de Orizont 2020, în special prin abordarea provocărilor societale într-un mod care să completeze alte inițiative în domeniile respective. El va testa noi abordări simplificate de finanțare și de guvernanță și, prin urmare, va juca un rol de pionierat în peisajul european al inovării. O parte semnificativă din contribuția anuală va fi atribuită CCI-urilor în mod competitiv, pe baza evaluării planurilor lor anuale, a obiectivelor, a rezultatelor obținute și a potențialului lor. Abordarea sa în materie de finanțare se va întemeia pe un puternic efect de levier, astfel încât să fie mobilizate atât fonduri publice, cât și private. Mai mult, institutul va utiliza în totalitate noi vehicule pentru sprijinul direcționat spre activitățile individuale, prin intermediul Fundației EIT. |
(g) Legarea dezvoltării regionale de oportunitățile europene | (g) Legarea dezvoltării regionale de oportunitățile europene |
Prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării și centrelor lor de colocazie (poli de excelență care reunesc parteneri din învățământul superior, cercetare și din întreprinderi într-o locație geografică dată), EIT va fi, de asemenea, legat de politica regională. Este necesar, în special, să se asigure o mai bună legătură între instituțiile de învățământ superior și creșterea și inovarea regionale, în contextul strategiilor de specializare inteligentă la nivel regional și național. Astfel, EIT va contribui la obiectivele politicii de coeziune a Uniunii. | Prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării și centrelor lor de colocație (poli de excelență care reunesc parteneri din învățământul superior, cercetare și din întreprinderi într-o locație geografică dată), EIT va fi, de asemenea, legat de politica regională. Este necesar, în special, să se asigure o mai bună legătură între instituțiile de învățământ superior, piața muncii și creșterea și inovarea regionale, în contextul strategiilor de specializare inteligentă la nivel regional și național. Astfel, EIT va contribui la obiectivele politicii de coeziune a Uniunii. |
Amendamentul 147
Propunere de regulament
Anexa II – Defalcarea bugetului – tabel
Textul propus de Comisie | |
Defalcarea indicativă pentru Programul Orizont 2020 este următoarea (în milioane EUR): |
|
I Excelență științifică, din care: | 27 818 |
1. Consiliul European pentru Cercetare | 15 008 |
2. Tehnologii viitoare și emergente | 3 505 |
3. Acțiuni Marie Curie privind competențele, formarea și dezvoltarea carierei | 6 503 |
4. Infrastructuri europene de cercetare (inclusiv e-infrastructuri) | 2 802 |
II Poziție de lider în sectorul industrial, din care: | 20 280 |
1. Poziție de lider în ceea ce privește tehnologiile generice și industriale* | 15 580 din care 500 pentru EIT |
2. Accesul la finanțarea de risc** | 4 000 |
3. Inovarea în cadrul IMM-urilor | 700 |
III Provocări societale, din care: | 35 888 |
1. Sănătate, schimbări demografice și bunăstare; | 9 077 din care 292 pentru EIT |
2. Securitate alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie; | 4 694 din care 150 pentru EIT |
3. Surse de energie sigure, ecologice și eficiente | 6 537 din care 210 pentru EIT |
4. Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate, | 7 690 din care 247 pentru EIT |
5. Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime | 3 573 din care 115 pentru EIT |
6. Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure | 4 317 din care 138 pentru EIT |
Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) | 1 542 + 1 652*** |
Activități directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare | 2 212 |
TOTAL | 87 740 |
Amendamentul | |
Defalcarea pentru Programul Orizont 2020 este următoarea (în milioane EUR): |
|
I Excelență științifică, din care: | 32,6% |
1. Consiliul European pentru Cercetare | 16,3% |
2. Știință și tehnologii viitoare și emergente | 3,5% |
3. Acțiuni Marie Skłodowska-Curie privind competențele, formarea și dezvoltarea carierei | 8,3% |
4. Infrastructuri europene de cercetare (inclusiv e-infrastructuri) | 3,6% |
5. Extinderea excelenței | 0,9% |
II Poziție de lider în sectorul industrial, din care: | 24,3% |
1. Poziție de lider în ceea ce privește tehnologiile generice și industriale* | 15,8% |
2. Accesul la finanțarea de risc** | 4,0% |
3. Inovarea în cadrul IMM-urilor | 4,5% |
III Provocări societale, din care: | 37,5% |
-1. Știința cu și pentru societate | 0,4% |
1. Sănătate și bunăstare | 9,0% |
2. Securitate alimentară, calitate și siguranță a alimentelor, agricultură și silvicultură durabile, cercetare marină și maritimă și industrii ecologice | 4,9% |
3. Surse de energie sigure, ecologice și eficiente | 8,4% |
4. Mijloace de transport și mobilitate inteligente, ecologice și integrate, | 6,9% |
5. Combaterea schimbărilor climatice, mediul, utilizarea eficientă a resurselor și utilizarea durabilă a materiilor prime | 4,0% |
6. Înțelegerea Europei într-o lume în schimbare – o societate favorabilă incluziunii, inovatoare și reflexivă | 1,7% |
6a. Protejarea libertății și securității în Europa | 2,1% |
Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) | 3,3% |
Activități directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare | 2,4% |
TOTAL | 100%* |
* În conformitate cu rapoartele Matis și Garriga |
|
Amendamentul 148
Propunere de regulament
Anexa II – primul asterisc
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Inclusiv 8 975 milioane EUR pentru tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), din care 1 795 milioane EUR pentru fotonică și micro și nanoelectronică, 4 293 milioane EUR pentru nanotehnologii, materiale avansate și producție și prelucrare avansate, 575 de milioane EUR pentru biotehnologie și 1 737 milioane EUR pentru spațiu. Drept rezultat, vor fi disponibile 6 663 de milioane EUR pentru sprijinirea tehnologiilor generice esențiale. | * Inclusiv 57,6% pentru tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), din care 20% pentru fotonică și micro și nanoelectronică, 27,6% pentru nanotehnologii, materiale avansate și producție și prelucrare avansate, 3,7% pentru biotehnologie și 11,1% pentru spațiu. Drept rezultat, va fi disponibil un procent de 42,8 % pentru sprijinirea tehnologiilor generice esențiale. |
Amendamentul 149
Propunere de regulament
Anexa II – al doilea asterisc
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
** S-ar putea ca aproximativ 1131 de milioane EUR din această sumă să fie alocate pentru implementarea proiectelor aferente Planului strategic european pentru tehnologiile energetice (Planul SET). S-ar putea ca aproximativ o treime din aceasta să ajungă la IMM-uri. | ** S-ar putea ca un procent de aproximativ 28,3% din această sumă să fie alocat pentru implementarea proiectelor aferente Planului strategic european pentru tehnologiile energetice (Planul SET). S-ar putea ca aproximativ o treime din aceasta să ajungă la IMM-uri. |
Amendamentul 150
Propunere de regulament
Anexa II – al treilea asterisc
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
*** Suma totală va fi pusă la dispoziție prin alocări, așa cum se prevede la articolul 6 alineatul (3). Cea de-a doua alocare, de 1 652 de milioane EUR, va fi pusă la dispoziție pro rata din bugetele corespunzătoare componentelor „Provocările societale” și „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale”, pe o bază estimativă și sub rezerva revizuirii prevăzute la articolul 26 alineatul (1). | eliminat |
Amendamentul 151
Propunere de regulament
Anexa II a (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Anexa IIa |
| „ORIZONT 2020” |
| Setul de „instrumente” |
| Caracterul complex al programului Orizont 2020, multiplele sale obiective și caracteristici, precum și gama de activități reglementate presupune disponibilitatea și utilizarea flexibilă a unei varietăți de mijloace de punere în aplicare („instrumente”). |
| Scopul acestui tabel este de a oferi o imagine de ansamblu a setului de instrumente propus în cadrul Programului Orizont 2020 care atrage sprijin financiar din partea Uniunii Europene. |
| Setul de instrumente se bazează pe experiența dobândită pe parcursul programelor-cadru succesive de cercetare, cu anumite îmbunătățiri și cu un efort general de simplificare a instrumentelor. În cadrul Programului Orizont 2020 a fost introdus un număr foarte limitat de instrumente noi, ca răspuns la o cerere clară din partea participanților și în urma testării-pilot efectuate în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru. |
Obiectivele principale | Descriere | Forma predominantă de finanțare1/ punere în aplicare |
|
|
|
Consiliul European pentru Cercetare (CEC) | Cercetători individuali care efectuează cercetare de frontieră | Granturi |
Acțiunile Marie Skłodowska-Curie | Formare în domeniul cercetării, posibilități de carieră și schimburi de cunoștințe prin intermediul mobilității transfrontaliere și transsectoriale | Granturi |
Sprijin acordat cercetării și inovării în colaborare |
|
|
Proiecte de colaborare
| Universități, organisme de cercetare și întreprinderi (inclusiv IMM-uri), lucrând în colaborare, cu obiective și capacități comune, în vederea obținerii unor rezultate specifice în domeniul cercetării și inovării,
[FEST (Tehnologii și științe viitoare și emergente) – acoperă discipline științifice și inginerești, punând bazele tehnologiilor revoluționare] | Granturi, premii, achiziții |
Sprijin specific acordat IMM-urilor |
|
|
Măsuri luate de IMM-uri (de tipul SBIR - Small Business Innovation Research) | Remedierea deficiențelor în materie de finanțare în primele etape ale cercetării și inovării cu risc ridicat, prin sprijinirea graduală a întregului ciclu de inovare, orientată către toate tipurile de IMM-uri inovatoare | Granturi Instrumente financiare (împrumuturile și capitalul propriu) |
Sprijinirea IMM-urilor care activează în domeniul tehnologiilor de vârf | Inovarea orientată către piață a IMM-urilor care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare, vizând sectoarele care desfășoară o activitate de cercetare intensă | (Articolul 185 din TFUE) |
Sprijin pentru infrastructură | Încurajarea infrastructurilor mondiale de cercetare, accesibile tuturor cercetătorilor din Europa și din afara sa, precum și exploatarea deplină a potențialului lor | Granturi, achiziții |
Sprijin pentru atragerea finanțării | Depășirea dificultăților de acces la finanțare prin împrumut și capitaluri proprii cu care se confruntă întreprinderile și proiectele axate pe cercetare și dezvoltare și pe inovare, în toate etapele evoluției lor | Instrumente financiare (împrumuturile și capitalul propriu) |
Sprijin pentru parteneriate |
|
|
Parteneriatele public-privat (PPP contractuale) | Acord contractual între parteneri, care precizează obiectivele parteneriatului, angajamentele respective luate de parteneri, indicatorii-cheie de performanță, precum și rezultatele care trebuie obținute | Granturi
|
Parteneriatele public-privat (ITC) | Întreprinderi comune între partenerii publici și privați, unde există un domeniu de aplicare și o dimensiune justificabilă a obiectivelor urmărite, un angajament adecvat din partea sectorului privat și resursele necesare | (Articolul 187 din TFUE)[4] |
Parteneriatele public-public ERA-NET, posibil sprijin acordat IPC)
| Pregătirea și crearea structurilor în vederea parteneriatelor public-public | Granturi |
Parteneriatele public-public (articolul 185) | Sprijin comun pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unui program de cercetare și inovare sau a unor activități de către organismele din sectorul public sau de către organismele cu o misiune de serviciu public la nivel regional, național sau internațional | (Articolul 185 din TFUE)2i
|
Comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI) | Parteneriate puternic integrate, care reunesc pe termen lung, în jurul provocărilor societale specifice, universități și centre de cercetare, întreprinderi mici și mari și alți actori din domeniul inovării. | [Articolul 173 alineatul (3) din TFUE]ii |
______________________
1 În cadrul Programului „Orizont 2020”, există patru forme fundamentale de finanțare: granturile, premiile, achizițiile și instrumentele financiare (împrumut și capital propriu).
2 Entitatea instituită poate utiliza, de asemenea, formele de finanțare disponibile.
EXPUNERE DE MOTIVE
De la al 7-lea Program cadru la Orizont 2020
Propunerea Comisiei privind programul Orizont 2020 integrează pentru prima dată într-un singur „Cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării” diferite elemente care până acum nu aveau o perspectivă comună: succesorii celui de-al șaptelea Program-cadru, Programul pentru competitivitate și inovare și Institutul European de Inovare și Tehnologie. Propunerea are ca temei juridic articolele 173 și 182 privind industria și cercetarea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
În continuare se enumerează unele dintre elementele propuse în Orizont 2020 care preiau în mare măsură recomandările prezentate de Parlamentul European în rezoluțiile sale anterioare (raportul Merkies, raportul Carvalho, raportul Audy și raportul Matias):
integrarea într-un program unic a întregului lanț al inovării, de la cercetarea fundamentală la piață;
o abordare clară a provocărilor societale globale, finanțând cercetarea și inovarea cu scopul de a oferi răspunsuri preocupărilor cetățenilor în legătură cu subiecte precum schimbările climatice, securitatea alimentară, penuria de energie și apă curată, pentru a menționa numai câteva exemple;
un accent mai mare pe competitivitatea industriilor europene;
mai multe șanse pentru oamenii de știință care doresc să-și lărgească orizontul cunoașterii printr-un procentaj mai mare de cereri cu abordare ascendentă (bottom up) și de cercetare de vârf (cutting edge);
un accent mai mare pe multidisciplinaritate cu obiectivul de a crea o nouă valoare adăugată;
o definiție amplă a politicilor de inovare, incluzând inovarea socială;
un progres în simplificarea programului.
În continuare sunt dezvoltate unele dintre liniile directoare ale programului considerate deosebit de relevante.
Abordarea crizei
Criza financiară și economică a scos în evidență defectele modelului european de producție. Pentru a ieși mai puternici din această criză și pentru a reorienta economia europeană, strategia UE 2020 se axează pe cercetare și inovare ca mijloace pentru a progresa către o economie bazată pe cunoaștere care să permită garantarea unei creșteri mai echilibrate, diversificate și sustenabile.
Totuși modelul economic susținut de strategia UE 2020, bazat pe niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială, va avea succes numai dacă garantăm stabilitatea sistemelor de cercetare și inovare în privința resurselor economice și umane. Altfel spus, reducerea investițiilor în C+D+I afectează, în mod logic, randamentul sistemului științei și tehnologiei, capacitatea sa de a crea cunoștințe, fapt ce are un impact negativ asupra competitivității și bunăstării noastre sociale. De aceea este indispensabil ca finanțarea politicii comunitare în domeniul cercetării și inovării nu numai să nu fie afectată de reducerile bugetare, ci să fie mărită. În acest sens, și pentru că noul program adaugă componenta inovare și îi mărește gama de instrumente, raportoarea consideră că bugetul Orizont 2020 trebuie să fie dublu față de bugetul celui de-al șaptelea program-cadru.
Cea de-a doua variabilă de care depinde competitivitatea noastră, așa cum s-a menționat anterior, sunt resursele umane; fără cercetători nu există C+D+I pe baza căreia să construim creșterea economică pe care ne-o dorim. Comisia a estimat că respectarea obiectivului de a investi 3% din PIB în cercetare ar atrage în sistem un milion de noi cercetători. Totuși toate analizele arată că, în situația actuală, nu există cele mai bune condiții pentru a atinge aceste cifre: numeroase discipline nu reușesc să atragă cei mai buni studenți, reducerile bugetare accentuează exodul „creierelor”, un procentaj deocamdată prea ridicat de cercetători își abandonează cariera. Acestea sunt motivele care au îndemnat-o pe raportoare să introducă în raport o serie de amendamente cu scopul de a consolida capacitatea noastră de a atrage, reține și promova cei mai talentați specialiști și de a include indicatorii de resurse umane ca element fundamental al evaluării programului Orizont 2020.
Garantarea întregului în lanțul inovării
Există deja o amplă bibliografie care, după studierea legăturilor între cercetare, inovare și dezvoltare economică, atribuie nivelul mai redus de competitivitate al Uniunii față de concurenții săi relațiilor slabe între aceste trei elemente din lanțul inovării. Din acest motiv, raportoarea consideră că integrarea activităților de cercetare și inovare într-un singur continuum ar fi un pas în direcția cea bună. Aceasta ar asigura că cunoașterea și tehnologia sunt transferate într-un mod eficace, care să creeze spațiul necesar creării de locuri de muncă și dezvoltării produselor și serviciilor.
Acestea fiind spuse, punctul forte al noii structuri a programului s-ar putea transforma în cel mai mare defect al său, dacă nu se realizează echilibrul între părțile sale, în special din punct de vedere bugetar. Acest lucru este deosebit de important atunci când este vorba de alocarea resurselor bugetare. Punerea accentului pe activitățile de demonstrație, prototipuri și proiecte orientate către piață (market ready) ar putea afecta cercetarea fundamentală, adeseori sursă de inovații disruptive care creează noi necesități, piețe și uzuri, și chiar ar putea umbri cercetarea aplicată. Ambele tipuri de cercetare necesită o viziune pe termen mai lung și o finanțare considerabilă.
La fel de importantă este asigurarea integrării diferitelor etape ale ciclului inovării. Aceasta implică, mai mult decât oricând, definirea relațiilor între diferite teme și instrumente, precum și crearea unor legături coerente între cercetarea fundamentală și piață și bine dezvoltate în procesul de transfer al cunoașterii. Prezentul raport aduce anumite elemente în acest sens, cum ar fi îmbunătățirea guvernanței interne prin crearea de „Sectoral Steering Boards”, consolidarea multidisciplinarității sau crearea unei „componente pentru validarea conceptului” în cadrul instrumentului de capital.
Consolidarea excelenței
În privința producției științifice, Europa continuă să fie cel mai important centru de C+D din lume, după Statele Unite, . dar concurenții noștri reduc diferența. Așadar creșterea nivelului de excelență al bazei științifice din Europa și formarea talentelor științifice de mâine justifică pe deplin, din punctul de vedere al raportoarei, ca obiectivul „Excelența științifică” să obțină o treime din bugetul total al programului.
Abordarea provocărilor globale
Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru căutarea și punerea în aplicare de soluții eficiente la marile provocări societale cu care se confruntă Europa. În același timp, dezvoltarea de soluții la aceste provocări are un potențial considerabil de a contribui la creșterea economică și la consolidarea competitivității.
Având în vedere dimensiunea problemelor este de înțeles ca marile provocări societale să fie practic aceleași ca cele din PC7, chiar dacă energia a trecut pe primul plan al preocupărilor din Europa. În consecință pentru acest obiectiv specific a crescut notabil bugetul față de PC7, așa cum a cerut în numeroase rezoluții Parlamentul European. În plus, în sprijinul obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2 susținute de Uniune, raportoarea a considerat oportun ca două treimi din finanțarea prevăzută la capitolul „surse de energie sigure, ecologice și eficiente” să fie destinate energiei din surse regenerabile.
Raportul menține structura propusă de Comisie cu excepția obiectivului „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Ca urmare a specificității securității ca provocare, respectivul obiectiv a fost împărțit în două: „înțelegerea societăților europene și a schimbărilor societale” și „protejarea libertății și securității în Europa”. Astfel primul, științele sociale și umane urmează să joace un rol hotărâtor în privința progresului către societăți favorabile incluziunii și mai inovatoare. Este de prisos să spunem că importanța centrală a științelor sociale și umane în acest obiectiv nu este în detrimentul rolului fundamental pe care îl vor juca în continuare aceste discipline în abordarea celorlalte obiective identificate.
În privința celui de-al doilea, dacă este adevărat că riscurile actuale în domeniul libertății și securității sunt multilaterale și, în consecință, sunt abordate parțial în cadrul celorlalte obiective sociale, importanța sa justifică crearea unui obiectiv independent. Acest nou obiectiv se va concentra în mod specific asupra căutării și dezvoltării soluțiilor la amenințările interne și externe la adresa securității europene.
Asigurarea caracterului organizațional al Orizont 2020
Succesivele programe-cadru au jucat un rol fundamental în organizarea sistemului european al științei și tehnologiei grație finanțării acțiunilor care au permis mobilizarea unor cercetători excelenți și a unor idei excelente. În acest sens una dintre prioritățile prezentului raport a fost protejarea rezultatelor obținute în acest domeniu, încercând consolidarea proiectelor de cooperare transnațională, cu caracter pre-concurențial și cu dimensiune medie în toate domeniile față de o anumită tendință de a concentra finanțarea în mari proiecte care ar putea îngreuna implicarea noilor participanți și ar putea scădea dinamismul sistemului.
Urmând aceeași logică, s-a mărit finanțarea acțiunilor Marie Curie și a infrastructurilor de cercetare (acordând o atenție deosebită infrastructurilor digitale) și s-a creat un nou obiectiv specific „răspândirea excelenței și extinderea participării” în cadrul priorității „excelența științifică” pentru a consolida structura cercetării pe tot teritoriul Uniunii. Ultimul obiectiv științific prevede susținerea inițiativelor de twinning, de formare, de acces la rețele, etc.
Necesitatea de a crea sinergii între fondurile structurale și programul-cadru a fost prevăzută întotdeauna în regulamentele corespunzătoare și a fost pusă în aplicare cu mai mult sau mai puțin succes. Totuși, prin alinierea CSFRI și a cadrului strategic comun pentru Fondul de coeziune pentru a contribui la obiectivul creșterii inteligente stabilit prin strategia UE 2020, cooperarea între cele două instrumente devine inevitabilă în această nouă perioadă. În acest sens, propunerea Comisiei privind noul regulament FEDER conține elemente într-adevăr pozitive, precum posibilitatea combinării finanțării din ambele surse. Cu toate acestea, pentru buna funcționare a cooperării este necesar ca autoritățile regionale să cunoască și să însoțească în strategiile lor inteligente de specializare corespunzătoare inițiativele universităților, întreprinderilor și centrelor lor de cercetare în domeniul C+D+I. De asemenea, este important ca autoritățile naționale să se poată baza pe expertiza necesară pentru a elabora respectivele strategii și ca diferitele servicii ale Comisiei să coopereze la evaluarea acestora.
Acordarea unui rol mai important actorilor implicați
Altă idee principală a prezentului raport a fost voința de a acorda centrelor de cercetare, universităților și întreprinderilor un rol mai important în privința propunerii de idei noi și a identificării de noi oportunități. În acest sens, s-a stabilit ca cel puțin 15% din finanțarea dedicată cererilor pentru prioritățile „poziția de lider în sectorul industrial” și „provocări societale” să urmeze o abordare ascendentă (bottom-up) și ca cel puțin 60% din finanțarea dedicată FEST să fie consacrată FEST Open. De asemenea, raportoarea consideră foarte adecvată abordarea ascendentă acordată instrumentului dedicat IMM-urilor, pentru care s-a asigurat o finanțare proprie.
În plus, raportoarea a considerat oportună consolidarea rolului cercetătorilor și în restul cererilor deschizând drumul creării de comitete directoare sectoriale („Sectoral Steering Boards”), compuse din experți independenți care contribuie la definirea agendei pentru cercetare și inovare a fiecărei provocări societale.
Pe de altă parte, găsirea soluțiilor la provocările globale și dezvoltarea unei cercetări relevante pentru cetățeni necesită cea mai amplă participare a actorilor implicați. În acest scop, se propune la noul obiectiv specific „cercetarea și inovarea responsabilă” consolidarea canalelor de dialog care să depășească ideea că cetățeanul este un simplu receptor al rezultatelor cercetării.
În cele din urmă, raportoarea consideră că este foarte pozitiv faptul că Orizont 2020 pune accentul pe inovarea deschisă condusă de utilizator.
Consolidarea rolului exemplar al programului
O caracteristică specifică programelor-cadru a fost capacitatea lor de a acționa ca exemplu de bune practici. Astfel, acțiunile Marie Curie și mai recent bursele ERC au avut un rol fundamental în punerea în valoare a carierei de cercetător în privința condițiilor financiare și de lucru care au influențat practicile universităților și centrelor de cercetare.
Orizont 2020 face încă un pas în rolul său de model prin includerea pentru prima dată în programele-cadru a unui articol privind egalitatea de gen. Prezentul raport i-a extins conținutul pentru a cuprinde o dimensiune dublă: îmbunătățirea reprezentării și promovării femeilor în Orizont 2020 și integrarea analizei de gen și sex în conținutul cercetării.
În aceeași linie, raportoarea a inclus un nou articol privind accesul liber și gratuit la articolele din publicațiile periodice generate prin cercetarea publică finanțată de program. De asemenea, se prevede promovarea accesului liber la datele obținute sau culese prin proiecte finanțate de Orizont 2020.
În plus, ambele elemente au un impact clar asupra eficienței și rentabilității bugetului. O utilizare mai eficientă a capitalului uman feminin permite integrarea mai multor experiențe și generarea mai multor idei, ceea ce creează noi oportunități de a transforma inovarea în dezvoltare economică. O circulație a rezultatelor cercetării mai amplă și mai accesibilă încurajează, fără îndoială, procesul inovării în orice loc din Uniune.
Sublinierea dimensiunii internaționale a Orizont 2020.
Dimensiunea transversală cu cel mai mare potențial de dezvoltare în următorii ani este cooperarea internațională. Dacă se dorește ca Europa să-și mențină competitivitatea și să găsească soluții la problemele globale, ea trebuie să coopereze cu principalele centre de expertiză la nivel mondial și cu numeroși cercetători pe teren, contribuind astfel la dezvoltarea științifică la nivel global. De aceea implementarea celor trei priorități care structurează Orizont 2020 trebuie să includă o clară dimensiune internațională.
19.9.2012
AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Raportor pentru aviz: Sophocles Sophocleous
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Cercetarea în domeniul securității reprezintă un aspect important al Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020). În propunerea Comisiei este inclusă în activitățile referitoare la provocarea „Societățile favorabile incluziunii, inovatoare și sigure” din cadrul priorității „Provocări la nivelul societății”.
Societățile sigure ar trebui să poată proteja libertatea și securitatea Europei și a cetățenilor săi. Cercetarea și inovarea pot juca un rol de lider și de susținător în consolidarea securității, însă nu o pot garanta ele singure. Activitățile de cercetare și de inovare ar trebui să urmărească prevenirea și descurajarea amenințărilor la adresa securității, precum și pregătirea și protejarea împotriva acestora. În plus, securitatea prezintă provocări fundamentale care nu pot face obiectul unui tratament independent și sectorial, ci care necesită mai curând abordări mai ambițioase, coordonate și holiste. Cercetarea și inovarea au o importanță fundamentală pentru sectorul securității și apărării ca bază a competitivității și rezilienței industriei de apărare europene, fiind extrem de importante pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
În acest context, raportorul pentru aviz consideră că articolul 16 alineatul (2) este deosebit de problematic, deoarece prevede că „[a]ctivitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont 2020 se concentrează în mod exclusiv asupra aplicațiilor civile.” Această formulare ar exclude din program orice formă de cercetare în materie de apărare. Raportorul pentru aviz consideră că activitățile de cercetare și de inovare realizate în cadrul programului Orizont 2020 nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra aplicațiilor civile, având în vedere importanța numărului din ce în ce mai mare de tehnologii cu dublă utilizare și a complementarităților și sinergiilor dintre programele europene de cercetare în materie de apărare și de securitate civilă. Prin urmare, raportorul pentru aviz susține modificarea articolului 16 alineatul (2) pentru a face posibile și aplicațiile de apărare în contextul dublei utilizări.
Programul Orizont 2020 ar trebui să sprijine cercetarea și inovarea legate de politica de securitate și apărare comună, în conformitate cu articolul 42 alineatul (2) și articolul 45 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În acest scop, programul ar trebui să prevadă includerea cerințelor legate de apărare în cadrul activităților de cercetare și inovare ce vizează „dubla utilizare”. Aceste activități ar trebui să vizeze dezvoltarea capabilităților necesare pentru menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale, precum și pentru activitățile de gestionare a crizelor. În consecință, ar trebui recunoscut rolul fundamental al Agenției Europene de Apărare, deoarece este principalul partener al Comisiei Europene în identificarea nevoilor în domeniul capabilităților, în crearea de sinergii, evitarea suprapunerilor și în sprijinirea standardizării. Prin urmare, Agenția Europeană de Apărare și Comisia, pe baza sarcinilor indicate de Consiliu în ultimele sale concluzii, ar putea fi invitate să prezinte, până la sfârșitul anului, propuneri concrete în acest domeniu, inclusiv în materie de cercetare și de tehnologie.
În final, raportorul pentru aviz ar dori să sublinieze importanța structurii și implementării programului Orizont 2020. În ceea ce privește prioritatea „Provocări la nivelul societății”, temele și grupările alese par să corespundă problemelor mondiale actuale, însă există îndoieli cu privire la combinația de teme propusă în cadrul provocării „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Raportorul pentru aviz consideră că securitatea și apărarea ar beneficia mai mult dacă cercetarea în materie de securitate ar fi menținută ca o componentă independentă a programului Orizont 2020. Mai mult, sfera de aplicare a temei „Securitate” ar trebui extinsă pentru a reflecta necesitatea inovării și a transferului de tehnologie între industria civilă și cea de apărare. În acest context, apărarea este definită drept un mijloc de prevenire, astfel încât societățile să fie pregătite să prevină și să se apere în orice fel de criză. În orice caz, tratatele Uniunii Europene permit activitățile de cercetare în chestiuni ce privesc securitatea și de apărarea. Realizarea lor depinde de voința politică.
AMENDAMENTE
Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (5a) În mai multe rezoluții, Parlamentul European a reamintit importanța cercetării și inovării în sectorul securității și apărării ca bază a competitivității și rezilienței industriei de apărare europene, precum și importanța lor pentru realizarea obiectivelor de creștere durabilă ale Strategiei Europa 2020. În acest context, s-au subliniat beneficiile reciproce, complementaritățile și sinergiile programelor de cercetare civilă și a celor de cercetarea în domeniul apărării, s-a evidențiat rolul fundamental al Agenției Europene de Apărare în coordonarea și planificarea activităților comune de cercetare din domeniul apărării și s-au subliniat beneficiile cooperării în domeniul cercetării din perspectiva unei mai bune interoperabilități. Mai mult, PE a încurajat Comisia, Agenția Europeană de Apărare și Agenția Spațială Europeană să își continue coordonarea în cadrul european de cooperare. În particular, a subliniat că orice activitate de cercetare în domeniul apărării, finanțată de Uniune ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea capabilităților Uniunii Europene de gestionare a crizelor și să se axeze pe cercetarea privind aplicații cu dublă utilizare, deoarece personalul militar și cel civil este expus unor pericole similare, având nevoie, așadar, de capabilități comparabile. În final, Parlamentul European a atras atenția asupra dispozițiilor articolului 185 din TFUE, prin care se permite contribuția Uniunii Europene la programe de cercetare și dezvoltare existente derulate de mai mult state membre, contribuție care ar putea fi utilizată pentru a accelera dezvoltarea capabilităților necesare pentru misiunile și operațiunile desfășurate în cadrul politicii de securitate și apărare comune. |
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 6 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (6a) Consiliul Uniunii Europene, în Concluziile sale privind punerea în comun și utilizarea comună a capabilităților militare, adoptate la reuniunea sa din 22 și 23 martie 2012, a recunoscut implicațiile extinse ale apărării pentru tehnologie, inovare și creștere economică și a observat cu îngrijorare reducerea generală a investițiilor în cercetarea și tehnologia din domeniul apărării și implicațiile acesteia asupra abilității Europei de a dezvolta capabilități de apărare viitoare. Și-a reafirmat angajamentul pentru cooperarea în domeniul cercetării și tehnologiei. Consiliul a încurajat Agenția Europeană de Apărare și Comisia să urmărească sinergiile cu politicile europene, în special în domeniul cercetării și tehnologiei, inclusiv în ceea ce privește noul program-cadru european pentru cercetare și tehnologie (Orizont 2020). A susținut că se va contribui, astfel, la consolidarea bazei industriale și tehnologice europene în domeniul apărării. De asemenea, în Declarația sa privind consolidarea capabilităților din 11 decembrie 2008, Consiliul Uniunii Europene a subliniat că cercetarea și tehnologia sunt esențiale pentru dobândirea capabilităților necesare și pentru viitorul industriei de apărare europene și pentru competitivitatea sa la nivel mondial. Mai mult, și-a exprimat dorința de a asigura în continuare sinergiile dintre activitățile desfășurate în cadrul programului de cercetare și dezvoltare și domeniul apărării pentru a reflecta dualitatea tehnologiilor civile și de apărare. |
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 11
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Orizont 2020 ar trebui să sprijine toate etapele lanțului inovării, în special activități mai apropiate de piață, inclusiv instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială, și urmărește să răspundă nevoilor de cercetare ale unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă și diseminarea cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea lor comercială. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. | (11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Orizont 2020 ar trebui să sprijine toate etapele lanțului inovării, în special activități mai apropiate de piață, inclusiv instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială, și urmărește să răspundă nevoilor de cercetare ale unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă și diseminarea cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea lor comercială. Sunt incluse și activitățile de cercetare care sprijină interesele de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. |
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. | (26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, sistemele globale de navigație și de monitorizare prin satelit, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. |
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. | (26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă și externă, politicile de apărare, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 26 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (26a) Programul Orizont 2020 ar trebui să sprijine cercetarea și inovarea în legătură cu politica de securitate și apărare comună, în conformitate cu articolul 42 alineatul (3) și articolul 45 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În acest scop, programul ar trebui să abordeze cerințele legate de apărare în cadrul activităților de cercetare și inovare ce vizează „dubla utilizare” și ar trebui să stabilească activități de cercetare și dezvoltare comune specifice, în temeiul articolului 185 din TFUE. Aceste activități ar trebui să vizeze dezvoltarea capabilităților necesare pentru menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale, precum și pentru activitățile de gestionare a crizelor. Ar trebui recunoscut rolul Agenției Europene de Apărare în acest sens. |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 trebuie să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua, de asemenea, forma unor parteneriate public-privat, cu programe naționale și regionale care sprijină cercetarea și inovarea. | (28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 trebuie să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua, de asemenea, forma unor parteneriate public-privat, cu programe internaționale, naționale și regionale care sprijină cercetarea și inovarea. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 trebuie să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua, de asemenea, forma unor parteneriate public-privat, cu programe naționale și regionale care sprijină cercetarea și inovarea. | (28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 trebuie să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua, de asemenea, forma unor parteneriate public-privat, cu programe naționale și regionale care sprijină cercetarea și inovarea. Ar trebui incluse sinergiile dintre tehnologiile civile și cele de apărare, mai ales prin facilitarea activităților de cercetare și inovare care vizează „dubla utilizare” și a tehnologiilor-punte. |
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 30
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. | (30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Orice formă de cooperare cu țările terțe ar trebui să țină cont de interesele de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. |
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, instituite de Comisie; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; activități orientate spre viitor; activități orientate spre viitor; consultări publice specifice și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile. | (1) În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, instituite de Comisie; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; activități orientate spre viitor; activități orientate spre viitor; consultări publice specifice și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile. Dacă este necesar, se asigură și consilierea de către servicii publice precum Serviciul European de Acțiune Externă. |
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) De asemenea, se va ține cont și de aspectele relevante ale agendelor de cercetare și inovare stabilite de platformele tehnologice europene, de inițiativele de programare în comun și de parteneriatele europene pentru inovare. | (2) De asemenea, se va ține cont și de aspectele relevante ale agendelor de cercetare și inovare stabilite de platformele tehnologice europene, de inițiativele de programare în comun, de parteneriatele europene pentru inovare și de organisme europene care derulează programe de cercetare, precum Agenția Europeană de Apărare și Agenția Spațială Europeană. |
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (2a) Trebuie să fie exclus orice conflict de interese între rolul de consiliere și participarea la programul Orizont 2020. |
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. | (1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor, precum și sinergiilor dintre tehnologiile civile și cele de apărare, mai ales prin facilitarea activităților de cercetare și inovare care vizează „dubla utilizare” și tehnologiile-punte. |
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. | (1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor și atingerii unui nivel corespunzător de independență din punct de vedere tehnologic la nivel european. |
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) Programul Orizont 2020 exclude entitățile juridice (inclusiv orice entitate afiliată) a căror participare, prin obiectivele pe care le urmăresc, locul în care își au sediul, natura activităților sau locul în care acestea se desfășoară, ar face ca Uniunea să recunoască drept legală sau ar ajuta sau acorda asistență pentru menținerea unei situații create printr-o încălcare gravă a legislației internaționale (inclusiv a dreptului umanitar internațional), în cazul în care această încălcare a fost denunțată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite sau printr-o hotărâre sau un aviz consultativ al Curții Internaționale de Justiție. |
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont 2020 se concentrează în mod exclusiv asupra aplicațiilor civile. | (2) Activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont 2020 se concentrează în primul rând asupra aplicațiilor civile. |
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 1 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, care completează programele externe și de dezvoltare. | (c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, care completează programele externe și de dezvoltare. Orice formă de cooperare cu țările terțe ține cont de interesele de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. |
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) În plus, activitățile orizontale și intersectoriale vizând promovarea dezvoltării strategice a cooperării internaționale sunt puse în aplicare în cadrul Orizont 2020 în conformitate cu obiectivul specific intitulat „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure” prevăzut la punctul 6.3.2 litera (d) din anexa I partea III. | (3) În plus, activitățile orizontale și intersectoriale vizând promovarea dezvoltării strategice a cooperării și activitățile vizând promovarea sinergiilor cu programele de cercetare ale altor agenții, precum Agenția Europeană de Apărare și Agenția Spațială Europeană, sunt puse în aplicare în cadrul obiectivelor „Europa într-o lume în schimbare – societăți favorabile incluziunii și inovatoare ” și „Societăți și sigure – protejarea libertății și securității Europei și a cetățenilor săi” prevăzute la punctul 6.3.2 litera (d) și, respectiv, la punctul 6.3.3 literele (a)-(e) din anexa I partea III. |
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Comisia raportează și diseminează rezultatele acestei monitorizări. | (2) Comisia raportează și diseminează rezultatele acestei monitorizări. Rezultatele sunt transmise mai ales Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. |
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Anexa I – Linii generale ale obiectivelor specifice și ale activităților – paragraful 14 – litera f
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(f) societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure. | (f) Europa într-o lume în schimbare - societăți favorabile incluziunii și inovatoare |
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Anexa I – Linii generale ale obiectivelor specifice și ale activităților – paragraful 14 – litera fa (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (fa) Societăți sigure - Protejarea libertății și securității Europei și a cetățenilor săi |
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Anexa I – Linii generale ale obiectivelor specifice și ale activităților – paragraful 16
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Științele sociale și umaniste formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național și regional. Având în vedere natura globală a multora dintre provocări, cooperarea strategică cu țări terțe reprezintă o parte integrantă a fiecărei provocări. În plus, se prevede acordarea de sprijin transversal cooperării internaționale în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. | Științele sociale și umaniste formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Europa într-o lume în schimbare - societăți favorabile incluziunii și inovatoare”. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național și regional. Având în vedere natura globală a multora dintre provocări, cooperarea strategică cu țări terțe reprezintă o parte integrantă a fiecărei provocări. În plus, se prevede acordarea de sprijin transversal cooperării internaționale în cadrul obiectivului specific „Europa într-o lume în schimbare - societăți favorabile incluziunii și inovatoare”. |
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Anexa I – Linii generale ale obiectivelor specifice și ale activităților – paragraful 17
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure” cuprinde, de asemenea, o activitate privind reducerea decalajului dintre cercetare și inovare prin măsuri specifice de deblocare a excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii. | Obiectivul specific „Europa într-o lume în schimbare - societăți favorabile incluziunii și inovatoare” cuprinde, de asemenea, o activitate privind reducerea decalajului dintre cercetare și inovare prin măsuri specifice de deblocare a excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii. |
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Aceste activități vor contribui la îndeplinirea obiectivelor inițiativelor emblematice ale Strategiei „Europa 2020” privind o Uniune a inovării, o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, o politică industrială adaptată erei globalizării și o agendă digitală pentru Europa, precum și la îndeplinirea obiectivelor politicii în domeniul spațial a Uniunii. | Aceste activități vor contribui la îndeplinirea obiectivelor inițiativelor emblematice ale Strategiei „Europa 2020” privind o Uniune a inovării, o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, o politică industrială adaptată erei globalizării și o agendă digitală pentru Europa, precum și la îndeplinirea obiectivelor specifice ale programelor spațiale emblematice Galileo și GMES ale Uniunii. |
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.6.3 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) O exploatare sporită în mod considerabil a datelor provenite de la sateliți europeni se poate obține doar printr-un efort concertat de coordonare și organizare a prelucrării, validării și standardizării datelor spațiale. Inovațiile în gestionarea și diseminarea datelor pot, de asemenea, să asigure un randament sporit al investițiilor în infrastructură spațială și contribuie la abordarea provocărilor societale, în special în cazul în care sunt coordonate în cadrul unei inițiative la nivel mondial cum ar fi, de exemplu Sistemul de sisteme globale de observare a pământului, Programul european de navigare prin satelit Galileo sau IPCC pentru problemele legate de schimbările climatice. | (c) O exploatare sporită în mod considerabil a datelor provenite de la sateliți europeni se poate obține doar printr-un efort concertat de coordonare și organizare a prelucrării, validării și standardizării datelor spațiale. Inovațiile în gestionarea și diseminarea datelor pot, de asemenea, să asigure un randament sporit al investițiilor în infrastructură spațială și contribuie la abordarea provocărilor societale, în special în cazul în care sunt coordonate în cadrul unei inițiative la nivel mondial cum ar fi, de exemplu Sistemul de sisteme globale de observare a pământului, precum și al contribuției Uniunii la GMES, la Programul european de navigare prin satelit Galileo sau la IPCC pentru problemele legate de schimbările climatice. |
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 3 – punctul 1 – subpunctul 1.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Frontierele naționale nu împiedică propagarea bolilor și invalidității. Un răspuns adecvat oferit de cercetarea și inovarea la nivel european poate și ar trebui să aducă o contribuție esențială la soluționarea acestor provocări, să asigure o sănătate mai bună și bunăstare pentru toți și să situeze Europa pe poziția de lider în ceea ce privește extinderea rapidă a piețelor inovațiilor pentru sănătate și bunăstare la nivel mondial. | Frontierele naționale nu împiedică propagarea bolilor și invalidității. Un răspuns adecvat oferit de cercetarea și inovarea la nivel european în parteneriat cu țările terțe poate și ar trebui să aducă o contribuție esențială la soluționarea acestor provocări mondiale, acționând astfel, pentru îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, să asigure o sănătate mai bună și bunăstare pentru toți și să situeze Europa pe poziția de lider în ceea ce privește extinderea rapidă a piețelor inovațiilor pentru sănătate și bunăstare la nivel mondial. |
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 3 – punctul 1 – subpunctul 1.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Răspunsul depinde de excelența în domeniul cercetării pentru îmbunătățirea înțelegerii noastre fundamentale a sănătății, bolilor, invalidității, dezvoltării și îmbătrânirii (inclusiv speranța de viață), precum și de transpunerea pe scară largă și fără discontinuități a cunoștințelor care rezultă și a celor existente în produse, strategii, intervenții și servicii inovatoare, care să se poată extinde și care să fie eficace. Mai mult, pertinența acestor provocări în întreaga Europă și, în multe cazuri, la nivel global, necesită un răspuns caracterizat prin sprijin pe termen lung și coordonat pentru cooperarea între echipe de excelență, multidisciplinare și multisectoriale. | Răspunsul depinde de excelența în domeniul cercetării pentru îmbunătățirea înțelegerii noastre fundamentale a sănătății, bolilor, invalidității, dezvoltării și îmbătrânirii (inclusiv speranța de viață), precum și de transpunerea pe scară largă și fără discontinuități a cunoștințelor care rezultă și a celor existente în produse, strategii, intervenții și servicii inovatoare, care să se poată extinde și care să fie eficace și accesibile. Mai mult, pertinența acestor provocări în întreaga Europă și, în multe cazuri, la nivel global, necesită un răspuns caracterizat prin sprijin pe termen lung și coordonat pentru cooperarea între echipe de excelență, multidisciplinare și multisectoriale. |
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6 – titlu
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
6. SOCIETĂȚI FAVORABILE INCLUZIUNII, INOVATOARE ȘI SIGURE | 6. EUROPA ÎNTR-O LUME ÎN SCHIMBARE - SOCIETĂȚI FAVORABILE INCLUZIUNII ȘI INOVATOARE |
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific este de a promova societăți europene favorabile incluziunii, inovatoare și sigure în contextul unor transformări fără precedent și al unor interdependențe globale din ce în ce mai accentuate. | Obiectivul specific este de a promova societăți europene favorabile incluziunii și inovatoare în contextul unor transformări fără precedent și al unor interdependențe globale din ce în ce mai accentuate. |
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.1 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În al treilea rând, mai multe forme de insecuritate, care se pot manifesta fie sub formă de criminalitate, violență, terorism, atacuri informatice, abuzuri împotriva vieții private, fie sub alte forme de tulburări sociale și economice afectează din ce în ce mai mult cetățenii. Conform estimărilor, este foarte probabil ca numărul victimelor directe ale infracționalității în Europa să se ridice în fiecare an la 75 de milioane. Costul direct al criminalității, terorismului, activităților ilegale, violenței și dezastrelor a fost estimat, în Europa, în 2010, la cel puțin 650 de miliarde EUR (în jur de 5 % din PIB-ul UE). Un exemplu ilustrativ de consecințe ale terorismului îl reprezintă atacul asupra turnurilor gemene din Manhattan din 11 septembrie 2001. Mii de vieți au fost pierdute și se estimează că acest eveniment a cauzat pierderi ale productivității SUA în valoare de 35 de miliarde USD, de 47 de miliarde USD în producția totală și o creștere a șomajului de aproape 1 % în trimestrul care a urmat. Cetățenii, întreprinderile și instituțiile sunt din ce în ce mai implicați în interacțiuni și tranzacții digitale în sfera socială, financiară și comercială, dar dezvoltarea internetului a condus, în același timp, la o criminalitate informatică în valoare de miliarde de euro în fiecare an și la încălcări ale vieții private care afectează persoane sau asociații pe întregul continent. Pătrunderea insecurității în viața de zi cu zi și apariția unor situații neprevăzute riscă să afecteze încrederea cetățenilor nu doar în instituții, ci și încrederea unora în ceilalți. | eliminat |
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Pentru a construi societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure, Europa necesită un răspuns care implică dezvoltarea de noi cunoștințe, tehnologii și capacități, precum și identificarea opțiunilor de politici. Aceste eforturi vor ajuta Europa să își abordeze provocările nu numai pe plan intern, ci și ca actor global pe scena internațională. Acest lucru, la rândul său, va permite statelor membre să beneficieze de pe urma experienței din alte părți și să își definească mai bine propriile acțiuni specifice corespunzătoare contextelor lor respective. | Pentru a construi societăți favorabile incluziunii și inovatoare, Europa necesită un răspuns care implică dezvoltarea de noi cunoștințe, tehnologii și capacități, precum și identificarea opțiunilor de politici. Aceste eforturi vor ajuta Europa să își abordeze provocările nu numai pe plan intern, ci și ca actor global pe scena internațională. Acest lucru, la rândul său, va permite statelor membre să beneficieze de pe urma experienței din alte părți și să își definească mai bine propriile acțiuni specifice corespunzătoare contextelor lor respective. |
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.2 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Finanțarea acordată de Uniune în cadrul acestei provocări va sprijini, prin urmare, dezvoltarea, punerea în aplicare și adaptarea principalelor politici ale Uniunii, în special Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, politica externă și de securitate comună și strategiile de securitate internă ale Uniunii, inclusiv politicile privind acțiunile de prevenire a dezastrelor și de răspuns la acestea. Se va realiza coordonarea cu acțiunile directe ale Centrului Comun de Cercetare. | Finanțarea acordată de Uniune în cadrul acestei provocări va sprijini, prin urmare, dezvoltarea, punerea în aplicare și adaptarea principalelor politici ale Uniunii, în special Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Se va realiza coordonarea cu acțiunile directe ale Centrului Comun de Cercetare. |
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 3 – punctul 6.3 – subpunctul 6.3.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este de a stimula dezvoltarea în Europa a unor societăți și politici inovatoare prin angajarea cetățenilor, întreprinderilor și a utilizatorilor în cercetare și inovare, precum și promovarea unor politici de cercetare și inovare coordonate în contextul globalizării. Un sprijin special va fi oferit dezvoltării spațiului european al cercetării (ERA) și dezvoltării condițiilor-cadru pentru inovare. | Obiectivul este de a stimula dezvoltarea în Europa a unor societăți și politici inovatoare prin angajarea cetățenilor, a organizațiilor societății civile, întreprinderilor și a utilizatorilor în cercetare și inovare, precum și promovarea unor politici de cercetare și inovare coordonate în contextul globalizării. Un sprijin special va fi oferit dezvoltării spațiului european al cercetării (ERA) și dezvoltării condițiilor-cadru pentru inovare. |
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.3.3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
6.3.3. Societăți sigure | eliminat |
Scopul este de a sprijini politicile Uniunii în materie de securitate internă și externă și de a se asigura securitatea cibernetică, precum încrederea și respectul pentru viața privată pe piața unică digitală, îmbunătățindu-se, în același timp, competitivitatea securității, TIC și a sectorului serviciilor din Uniune. Aceasta se va realiza prin dezvoltarea de tehnologii și soluții inovatoare care abordează lacunele în materie de securitate și duc la prevenirea amenințărilor la adresa securității. Aceste acțiuni orientate spre îndeplinirea unor obiective precise vor integra exigențele diferiților utilizatori finali (cetățeni, întreprinderi și administrații, inclusiv autoritățile naționale și internaționale, serviciile de protecție civilă, autoritățile responsabile cu aplicarea legii, poliția de frontieră etc.) pentru a lua în considerare evoluția amenințărilor la adresa securității și aspectele legate de protecția vieții private și aspectele societale pertinente. |
|
Activitățile vor pune accentul pe: |
|
(a) lupta împotriva criminalității și a terorismului; |
|
(b) consolidarea securității prin gestionarea frontierelor; |
|
(c) asigurarea securității cibernetice; |
|
(d) creșterea rezilienței Europei în caz de crize și de dezastre; |
|
(e) asigurarea libertății și a vieții private pe internet și consolidarea dimensiunii societale a securității. |
|
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| 6a. SOCIETĂȚI SIGURE - PROTEJAREA LIBERTĂȚII ȘI SECURITĂȚII EUROPEI ȘI A CETĂȚENILOR SĂI |
| 6a.1. Obiectiv specific |
| Obiectivul specific este de a promova societăți europene sigure în contextul unor transformări fără precedent și al unor interdependențe și amenințări mondiale din ce în ce mai accentuate, consolidând în același timp cultura europeană a libertății și justiției. |
| Există un sentiment larg răspândit de insecuritate, generat de criminalitate, violență, terorism, catastrofe naturale/provocate de om, atacuri informatice, abuzuri împotriva vieții private sau alte forme de tulburări sociale și economice. Acest lucru îi afectează direct pe cetățeni și are un efect mai larg asupra conceptelor de încredere, grijă și comunicare și este legat de nivelul de pregătire și de organizare al societății. |
| Conform estimărilor, este probabil ca numărul victimelor directe ale criminalității în Europa să se ridice în fiecare an la 75 de milioane1. Costurile directe ale criminalității, ale terorismului, ale activităților ilegale, ale violenței și ale catastrofelor au fost estimate, în Europa în 2010, la cel puțin 650 de miliarde EUR (în jur de 5% din PIB-ul UE). Un exemplu ilustrativ de consecințe ale terorismului îl reprezintă atacul asupra turnurilor gemene din Manhattan din 11 septembrie 2001. Mii de vieți au fost pierdute și se estimează că acest eveniment a cauzat pierderi ale productivității SUA în valoare de 35 de miliarde USD, de 47 de miliarde USD în producția totală și o creștere a șomajului de aproape 1 % în trimestrul care a urmat. Atacul a avut, de asemenea, un efect cultural și mondial semnificativ. Cetățenii, întreprinderile și instituțiile sunt din ce în ce mai implicați în interacțiuni și tranzacții digitale în sfera socială, financiară și comercială, dar dezvoltarea internetului a condus, în același timp, la o criminalitate informatică în valoare de miliarde de euro în fiecare an și la încălcări ale vieții private, care afectează persoane sau asociații de pe întregul continent. Schimbările naturii și percepției conceptului de insecuritate în viața de zi cu zi riscă să afecteze încrederea cetățenilor nu doar în instituții, ci și încrederea unora în ceilalți. |
| Pentru a anticipa, a preveni și a gestiona aceste amenințări, este necesar să se dezvolte și să se aplice tehnologii și soluții inovatoare, instrumente de previziune și cunoștințe inovatoare, să se stimuleze cooperarea între furnizori și utilizatori, să se găsească soluții în domeniul securității civile, să se îmbunătățească competitivitatea industriei și serviciilor europene din domeniul securității, inclusiv a TIC, și să se prevină și să se combată abuzurile asupra vieții private și încălcarea drepturilor omului pe internet și în altă parte, garantând totodată drepturile individuale și libertatea cetățenilor europeni. |
| În cadrul acestei provocări, programul Orizont 2020 va sprijini cercetarea privind tehnologiile utilizate în securitatea civilă și în domeniul apărării și cercetarea menită să dezvolte capabilități europene în ambele domenii. În acest scop, sfera cercetării în domeniul securității va cuprinde securitatea internă și externă, inclusiv politica de securitate și apărare comună, și va sprijini toată gama de tehnologii cu dublă utilizare, asociind, atunci când este necesar, Agenția Europeană de Apărare la activitatea Comisiei. În desfășurarea activităților de cercetare și inovare tehnologică, precum și a activităților comune de cercetare și dezvoltare în cadrul acestei provocări, se va acorda o atenție deosebită aspectelor legate de standardizare, interoperabilitatea intrinsecă, tehnologiile generice esențiale, independența strategică și securitatea aprovizionării, prin susținerea excelenței și a inovării în lanțul de aprovizionare tehnologic. |
| În sfârșit, pe măsură ce politicile de securitate interacționează cu diferite politici sociale, consolidarea dimensiunii societale a cercetării în domeniul securității va reprezenta un aspect important al acestei provocări. |
| 6a.2. Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
| Securitatea este o preocupare legitimă a Europei și a cetățenilor săi și reprezintă în acest sens o provocare majoră pentru societate. Uniunea Europeană, cetățenii, industria și partenerii săi internaționali se confruntă cu o serie de amenințări la adresa securității, cum ar fi criminalitatea, terorismul, traficul ilegal și situațiile de urgență de mari dimensiuni cauzate de catastrofe naturale sau provocate de om. Aceste amenințări pot cuprinde un spațiu transfrontalier și pot viza atât obiective fizice, cât și spațiul cibernetic, atacurile putând apărea din diferite surse. Atacurile împotriva sistemelor de informare sau comunicare ale autorităților publice și ale entităților private, de exemplu, nu numai că subminează încrederea cetățenilor în sistemele de informare și de comunicare și duc la pierderi financiare directe și la pierderea unor oportunități de afaceri, dar pot afecta totodată serios serviciile și infrastructurile critice precum energia, aviația și alte moduri de transport, aprovizionarea cu apă și alimente, sănătatea, finanțele sau telecomunicațiile. |
| Aceste amenințări ar putea pune în pericol temelia societății noastre. Tehnologia și designul creativ pot avea o contribuție importantă la orice soluție care va fi găsită. Ar trebui, totuși, elaborate soluții noi, ținând cont de oportunitatea mijloacelor și de adecvarea lor la cererea societală, îndeosebi în ceea ce privește garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. |
| Mai mult, securitatea reprezintă și o provocare economică importantă. Piața mondială a securității se ridică la circa 100 de miliarde EUR anual, ponderea Europei situându-se între 25% și 35%. În plus, este o piață cu o creștere rapidă, în ciuda crizei economice actuale. Având în vedere efectul potențial al unor amenințări asupra serviciilor, rețelelor sau întreprinderilor, implementarea unor soluții de securitate adecvate a devenit critică pentru economie și pentru competitivitatea producției europene. |
| Finanțarea acordată de Uniune în cadrul acestei provocări va sprijini, prin urmare, dezvoltarea, punerea în aplicare și adaptarea principalelor politici ale Uniunii, în special prioritățile Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, politica externă și de securitate comună și strategia de securitate internă a Uniunii, inclusiv politicile privind acțiunile de prevenire a catastrofelor și de răspuns la acestea și Agenda digitală pentru Europa. Se va realiza coordonarea cu acțiunile directe ale Centrului Comun de Cercetare. |
| Ținând cont de natura particulară a securității, se vor pune în aplicare dispoziții specifice în materie de programare și guvernare, inclusiv acorduri cu comitetul menționat la articolul 9 din decizia Consiliului de instituire a programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020). Informațiile clasificate și alte informații sensibile legate de securitate vor fi protejate, iar în programele de lucru pot fi precizate cerințe și criterii speciale pentru cooperarea internațională. Se va ține cont, de asemenea, de acest aspect în dispozițiile referitoare la programare și guvernare pentru această provocare (inclusiv aspectele de comitologie). |
| În fine, având în vedere că cercetarea desfășurată în cadrul acestei provocări va viza aplicații atât din domeniul securității civile, cât și din domeniul apărării, se va urmări activ cooperarea cu Agenția Europeană de Apărare în privința tuturor aspectelor legate de implementarea acestei provocări. În acest scop, Agenția Europeană de Apărare ar trebui să participe la dispozițiile privind gestionarea, programarea și guvernanța pentru această provocare, inclusiv privind aspectele inter-servicii și de comitologie. Mecanismele de cooperare cu agențiile competente ale Uniunii, cum ar fi FRONTEX, EMSA și Europol, vor fi, de asemenea, consolidate în continuare, pentru a îmbunătăți coordonarea programelor și politicilor Uniunii din domeniul securității interne și externe și a altor inițiative ale Uniunii. |
| 6a.3. Linii generale ale activităților |
| Scopul este de a sprijini politicile Uniunii în materie de securitate internă și externă și de a asigura securitatea cibernetică, încrederea și respectarea vieții private pe piața unică digitală, îmbunătățindu-se, în același timp, competitivitatea industriei și a serviciilor din domeniul securității, inclusiv a TIC, în Uniune. Activitățile se vor axa pe cercetarea și dezvoltarea următoarei generații de soluții inovatoare, prin dezvoltarea de concepte și proiecte noi și de standarde interoperabile. Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de tehnologii și soluții inovatoare care să soluționeze lacunele în materie de securitate și să ducă la reducerea riscurilor generate de amenințările la adresa securității. Aceste acțiuni orientate spre îndeplinirea unor obiective precise vor integra exigențele diferiților utilizatori finali (cetățeni, întreprinderi și administrații, inclusiv autorități naționale și internaționale, servicii de protecție civilă, autorități responsabile cu aplicarea legii, poliția de frontieră etc.) pentru a lua în considerare evoluția amenințărilor la adresa securității și aspectele legate de protecția vieții private și aspectele relevante la nivelul societății. |
| Mai concret, programul Orizont 2020 va sprijini cercetarea legată de politica de securitate și apărare comună în felul următor: |
| (i) Programul Orizont 2020 va sprijini monitorizarea tehnologică eficace a tehnologiilor emergente care ar putea remodela în mod semnificativ capacitățile de securitate și apărare viitoare sau mediul de securitate. Pe baza acestei monitorizări, activități de cercetare înnoitoare cu rezultate deosebite vor elimina decalajul dintre conceptele inovatoare și descoperirile revoluționare și utilizarea lor în securitate și apărare. |
| (ii) Programul Orizont 2020 va sprijini activități de cercetare și dezvoltare comune specifice, derulate de mai multe state membre cu participarea Uniunii, în temeiul articolului 185 din TFUE. Aceste inițiative vor urmări îmbunătățirea efectivă a capabilităților europene necesare pentru a realiza obiectivele de politică ale statelor membre și ale Uniunii prin dezvoltarea tehnologiilor inovatoare în sisteme efective, omologate prin teste și demonstrații. Cooperarea respectivă se va realiza la inițiativa statelor membre. |
| Activitățile vor pune accentul pe: |
| a) creșterea securității protecției cetățenilor - combaterea criminalității și a terorismului; |
| b) protejarea și îmbunătățirea rezilienței infrastructurilor critice; |
| c) consolidarea securității prin gestionarea frontierelor și securitatea maritimă; |
| d) asigurarea și îmbunătățirea securității cibernetice; |
| e) creșterea rezilienței Europei la crize și catastrofe; |
| f) consolidarea dimensiunii societale a securității și asigurarea respectării vieții private și a libertății pe internet; |
| g) consolidarea capacității de a desfășura misiuni și operațiuni în cadrul politicii de securitate și apărare comună. |
| _____________ |
| 1 COM(2011) 0274 final. |
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 3 – punctul 6.3 – subpunctul 6.3.3 – paragraful 2 – litera aa (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (aa) consolidarea securității și transformarea conflictelor din țările terțe prin prevenirea conflictelor, construirea păcii, dialog, mediere și reconciliere, reforma sectorului securității civile; |
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen | AFET 15.3.2012 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii | Sophocles Sophocleous 4.9.2012 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz substituit(ă) | Kyriakos Mavronikolas | |||
Examinare în comisie | 21.6.2012 | 11.7.2012 | 17.9.2012 |
|
Data adoptării | 18.9.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului | +: –: 0: | 37 7 0 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Jerzy Buzek, Tarja Cronberg, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Marietta Giannakou, Anna Ibrisagic, Liisa Jaakonsaari, Anneli Jäätteenmäki, Jelko Kacin, Ioannis Kasoulides, Tunne Kelam, Maria Eleni Koppa, Eduard Kukan, Vytautas Landsbergis, Krzysztof Lisek, Sabine Lösing, Mario Mauro, Francisco José Millán Mon, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Norica Nicolai, Raimon Obiols, Kristiina Ojuland, Justas Vincas Paleckis, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Cristian Dan Preda, Fiorello Provera, György Schöpflin, Werner Schulz, Marek Siwiec, Sophocles Sophocleous, Charles Tannock, Inese Vaidere, Geoffrey Van Orden, Sir Graham Watson | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Christian Ehler, Diogo Feio, Kinga Gál, Emilio Menéndez del Valle, Norbert Neuser, Alf Svensson, Indrek Tarand | |||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final | Martin Ehrenhauser, Judith Sargentini | |||
5.9.2012
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Raportor pentru aviz: Bill Newton Dunn
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Pachetul Orizont 2020 instituie un program-cadru unic de reglementare a sprijinului UE acordat în domeniul cercetării și inovării, pentru perioada 2014-2020.
Obiectivele sale generale sunt contribuirea la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; îmbunătățirea legăturii dintre cercetarea fundamentală și inovare, pe de o parte și piață, pe de altă parte, simplificarea normelor de participare și consolidarea implicării IMM-urilor.
Raportorul pentru aviz consideră că partea III privind provocările societale prezintă cea mai mare importanță în ceea ce privește preocupările Comisiei pentru dezvoltare. Această parte se referă la domenii precum sănătatea, securitatea alimentară, biodiversitatea, schimbările climatice, precum și eficiența resurselor și a energiei și acordă o atenție specifică, transversală promovării cooperării internaționale, recunoscând, în același timp, în mod explicit, caracterul mondial al tuturor provocărilor societale. Această parte atrage cea mai mare alocare bugetară din cele trei identificate.
Există multe elemente binevenite în propunerea Comisiei, în special accentul pe sprijinirea ciclului complet, de la cercetarea fundamentală la inovare și la comercializarea pe piață. Accentul pe caracterul internațional al provocărilor societății este, de asemenea, binevenit, dar trebuie mai bine clarificat și consolidat.
Raportorul pentru aviz a decis să concentreze amendamentele asupra următoarelor priorități:
·luarea de măsuri pentru ca Orizont 2020 să fie deschis actorilor din țările în curs de dezvoltare, în ceea ce privește atât participarea la proiecte și activități și accesul la rezultatele proiectelor, cât și evitarea preponderenței unui ton de „fortăreața Europa” în regulament.
·consolidarea potențialului măsurilor prevăzute la capitolul legat de provocarea societală „Sănătate, schimbări demografice și bunăstare” pentru a contribui la imperativele de sănătate mondiale, în special la tratarea bolilor infecțioase legate de sărăcie și a celor neglijate. Raportorul pentru aviz ar dori ca un procent fix din acest buget pentru sănătate să fie alocat măsurilor de tratare a tuturor bolilor legate de sărăcie și a celor neglijate.
·luarea de măsuri pentru a ține seama de prioritățile și angajamentele asumate în cadrul politicii externe și al politicii de dezvoltare a UE, în special de cele din domeniul schimbărilor climatice, al biodiversității, precum și al eficienței resurselor și a energiei, și sublinierea cu precădere a rolului cercetării spațiale în abordarea acestor provocări.
Toate aceste măsuri aduc beneficii atât UE, cât și partenerilor din țările terțe și respectă, de asemenea, principiul coerenței politicii pentru dezvoltare. În plus, colaborarea în domeniul cercetării este o formă de cooperare care ar putea fi de mare ajutor acelor țări - în special țărilor cu venituri medii - care ar putea să nu mai beneficieze de ajutorul bilateral al UE în temeiul noului Instrument de cooperare pentru dezvoltare 2014‑2020.
AMENDAMENTE
Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. | (15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor atât din Uniune, cât și din țara asociată și țara terță și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. |
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 20
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate și a consolidării încrederii opiniei publice în știință, Orizont 2020 ar trebui să favorizeze o bună informare a cetățenilor și a societății civile cu privire la aspectele legate de cercetare și inovare prin promovarea educației științifice, prin facilitarea accesului la cunoștințe științifice, prin dezvoltarea unor agende de cercetare și inovare responsabile care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și prin facilitarea participării acestora la activitățile din cadrul Orizont 2020. | (20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate, Orizont 2020 ar trebui: să promoveze implicarea în cunoștință de cauză a cetățenilor și a societății civile în procesul de cercetare și inovare și să faciliteze participarea activă a acestora la activitățile din cadrul programului Orizont 2020; să promoveze educația științifică; să garanteze respectarea legislației în materie de etică și să promoveze introducerea unor standarde etice de cel mai înalt nivel și aderarea la acestea în întreaga lume; să crească accesibilitatea și nivelul de reutilizare a rezultatelor cercetării finanțate din fonduri publice, în special publicațiile și datele științifice; să dezvolte agende de cercetare și inovare responsabile, precum și un cadru de guvernanță care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile, prin consolidarea participării acestora la stabilirea priorităților activităților de cercetare din cadrul programului Orizont 2020. |
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 23 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (23a) Toate activitățile în materie de cercetare și inovare se bazează pe capacitatea oamenilor de știință, a instituțiilor de cercetare, a întreprinderilor și a cetățenilor din întreaga lume de a accesa, a împărtăși și a utiliza în mod deschis informații științifice, respectând, în același timp, drepturile de proprietate intelectuală. Acest fapt este cu atât mai important pentru actorii din țările în curs de dezvoltare, în care trebuie îmbunătățită capacitatea locală de cercetare și în care colaborarea acestora cu partenerii din Uniune poate ajuta la combaterea provocărilor globale comune și poate contribui la excelența în cercetare la nivelul Uniunii. Pentru a spori circulația și exploatarea cunoștințelor, accesul liber la publicațiile științifice, deja inclus în cel de-al șaptelea Program-cadru, ar trebui să reprezinte principiul general pentru publicațiile științifice care primesc finanțare publică prin programul Orizont 2020. În plus, Orizont 2020 ar trebui să promoveze accesul deschis la alte date științifice produse sau colectate prin activități de cercetare finanțate din resurse publice, pentru ca accesul la aceste date să devină o regulă generală până în 2020. |
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 24
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 trebuie să respecte principiile etice fundamentale. Este necesar să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. Activitățile de cercetare trebuie să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor. Toate activitățile trebuie să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE. | (24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 trebuie să respecte principiile etice fundamentale. Este necesar să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. Activitățile de cercetare trebuie să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor. Toate activitățile trebuie să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE. Principiile etice, precum Declarația de la Helsinki, impun publicarea datelor științifice produse sau colectate prin activități de cercetare pe subiecți umani finanțate din fonduri publice, indiferent dacă se desfășoară în Europa sau în altă parte a lumii. |
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. | (26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt sănătatea, educația, spațiul, mediul, energia durabilă, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. Dezvoltarea de sinergii cu acțiunea externă și cu programele de dezvoltare ale Uniunii vor contribui, de asemenea, la asigurarea unui impact maxim al programului Orizont 2020, respectând, în același timp, principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare consacrat de articolul 208 din TFUE. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 trebuie să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua, de asemenea, forma unor parteneriate public-privat, cu programe naționale și regionale care sprijină cercetarea și inovarea. | (28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 trebuie să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua, de asemenea, forma unor parteneriate public-privat, cu programe internaționale, naționale și regionale care sprijină cercetarea și inovarea. |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 30
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. | (30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe. Orizont 2020 ar trebui să contribuie la angajamentele internaționale ale Uniunii în domeniul dezvoltării durabile, în special la realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și la adaptările lor ulterioare aprobate la nivel internațional. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. | (1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării SEC, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor, încurajând, totodată, și participarea cercetătorilor din țările în curs de dezvoltare. |
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Datele științifice produse sau colectate prin activități de cercetare pe subiecți umani finanțate din fonduri publice, de exemplu în contextul studiilor clinice, sunt publicate și accesibile. |
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Articolul 18 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 18a |
| Organizații ale societății civile |
| (1) În cadrul programului Orizont 2020, se acordă o atenție deosebită asigurării unei participări adecvate a organizațiilor societății civile (inclusiv a celor care activează în domeniul cooperării pentru dezvoltare) și impactului inovării asupra acestora. Evaluările cantitative și calitative ale participării organizațiilor societății civile (inclusiv a celor care activează în domeniul cooperării pentru dezvoltare) se realizează ca parte a mecanismelor de evaluare și monitorizare. |
| (2) O atenție deosebită se acordă inițiativelor care urmăresc să sporească sensibilizarea și să faciliteze accesul la finanțare în cadrul programului Orizont 2020 pentru organizațiile societății civile, inclusiv pentru cele care activează în domeniul cooperării pentru dezvoltare. Programul Orizont 2020 și alte programe finanțate de Uniune, inclusiv fondurile structurale, se folosesc în acest scop. |
| (3) Organizațiile societății civile (inclusiv cele care activează în domeniul cooperării pentru dezvoltare) sunt consultate pe durata punerii în aplicare, a programării, a monitorizării și a evaluării programului Orizont 2020. |
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 2 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) contribuții financiare din partea Uniunii pentru întreprinderi comune, instituite în conformitate cu articolul 187 din TFUE, în temeiul celui de-al șaptelea program-cadru, sub rezerva modificării actele lor de bază; pentru noi parteneriate public-privat instituite în temeiul articolului 187 din TFUE; și pentru alte organisme de finanțare menționate la articolul [55 alineatul (1) litera (b) punctele (v) și (vii)] din Regulamentul (UE) nr. XX/2012 [noul Regulament financiar]. Acest tip de parteneriate este pus în aplicare doar în cazul în care domeniul de aplicare al obiectivelor urmărite și nivelul resurselor necesare justifică acest lucru; | (a) contribuții financiare din partea Uniunii pentru întreprinderi comune, instituite în conformitate cu articolul 187 din TFUE, în temeiul celui de-al șaptelea program-cadru, sub rezerva modificării actele lor de bază; pentru noi parteneriate public-private instituite în temeiul articolului 187 din TFUE; pentru alte parteneriate pentru activități de cercetare inovatoare și inovare existente, precum parteneriatele pentru dezvoltarea de produse, și pentru alte organisme de finanțare menționate la articolul [55 alineatul (1) litera (b) punctele (v) sau (vii)] din Regulamentul (UE) nr. XX/2012 [noul Regulament financiar]. Acest tip de parteneriate este pus în aplicare doar în cazul în care domeniul de aplicare al obiectivelor urmărite și nivelul resurselor necesare justifică acest lucru; |
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 3 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) amploarea impactului asupra competitivității industriale, creșterii economice durabile și aspectelor socioeconomice; | (b) amploarea impactului asupra competitivității industriale, creșterii economice durabile și aspectelor socioeconomice și asupra provocărilor societale, care sunt de natură globală; |
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (3a) Normele privind participarea și diseminarea în ceea ce privește parteneriatele public-private create sau finanțate în cadrul programului Orizont 2020 sunt în deplină conformitate cu normele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. XX/XX [Regulamentul financiar], precum și cu normele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. XX/XX [Normele privind participarea și diseminarea în programul Orizont 2020] și cu toate derogările prevăzute în acestea. |
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 1 – partea introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Entitățile stabilite în țări terțe și organizațiile internaționale sunt eligibile pentru participarea la acțiunile indirecte ale Orizont 2020 în condițiile stabilite în Regulamentul (UE) XX/XX [reguli de participare]. Cooperarea internațională cu țări terțe și organizații internaționale este promovată în cadrul și prin intermediul Orizont 2020 pentru a îndeplini, în special, următoarele obiective: | (1) Entitățile stabilite în țări terțe și organizațiile internaționale sunt eligibile pentru participarea la acțiunile indirecte ale Orizont 2020 în condițiile stabilite în Regulamentul (UE) XX/XX [reguli de participare]. Cooperarea internațională cu țări terțe și organizații internaționale este promovată și integrată în Orizont 2020 pentru a îndeplini, în special, următoarele obiective: |
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 1 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, care completează programele externe și de dezvoltare. | (c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, astfel cum au fost stabilite în Consensul european privind dezvoltarea și în Agenda pentru schimbare, care completează programele externe și de dezvoltare, precum și contribuția la îndeplinirea angajamentelor internaționale în domeniul dezvoltării durabile, în special la îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și la adaptările ulterioare ale acestora aprobate la nivel internațional. |
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Se pun în aplicare acțiuni specifice, cu obiectivul de a promova cooperarea cu anumite țări terțe sau grupuri de țări terțe, pe baza interesului comun și al avantajului reciproc, ținându-se seama de capacitățile științifice și tehnologice și de oportunitățile de piață, precum și de impactul preconizat. | (2) Se pun în aplicare acțiuni specifice, cu obiectivul de a promova cooperarea cu anumite țări terțe sau grupuri de țări terțe, pe baza interesului comun și al avantajului reciproc, ținându-se seama de capacitățile științifice și tehnologice și de oportunitățile de piață, de necesitățile lor de dezvoltare, precum și de impactul preconizat. Acestea includ acțiuni care vizează consolidarea capacităților de cercetare în țările în curs de dezvoltare și acțiuni de cooperare axate pe nevoile specifice ale acestor țări în domenii precum sănătatea, inclusiv cercetarea bolilor neglijate și a epidemiilor, agricultura, pescuitul și mediul. |
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 2 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Prioritățile de cooperare iau în considerare evoluțiile politicii Uniunii și posibilitățile de cooperare cu țări terțe, precum și posibilele carențe ale sistemelor de proprietate intelectuală din țările terțe. | Prioritățile de cooperare iau în considerare evoluțiile politicii Uniunii, inclusiv politicile externe și de dezvoltare, precum și posibilitățile de cooperare cu țări terțe, precum și posibilele carențe ale sistemelor de proprietate intelectuală din țările terțe. |
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 2 – paragraful 3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| În afară de aceasta, politicile de coordonare vor fi aliniate la politicile în materie de migrație, azil și dezvoltare, pentru a evita „exportul de inteligență” din țările în curs de dezvoltare. |
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Comisia Europeană pune în aplicare acțiunile de informare și comunicare referitoare la Orizont 2020, inclusiv măsurile de comunicare cu privire la proiectele finanțate și rezultatele acestora. Bugetul alocat comunicării în cadrul Orizont 2020 contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament. | Comisia Europeană pune în aplicare acțiunile de informare și comunicare referitoare la Orizont 2020, inclusiv măsurile de comunicare cu privire la proiectele finanțate și rezultatele acestora. Pentru a intensifica circulația și exploatarea cunoștințelor și a maximiza eficiența eforturilor de cercetare, accesul online liber și gratuit la publicațiile științifice, inclus deja în cel de-al șaptelea program-cadru, trebuie să reprezinte principiul general al publicațiilor științifice în domeniul cercetării care beneficiază de finanțare publică prin programul Orizont 2020. Accesul liber și deschis la datele științifice produse sau colectate în cadrul cercetării finanțate prin programul Orizont 2020 este promovat și testat. Bugetul alocat comunicării în cadrul Orizont 2020 contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prezentului regulament. |
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 3 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) inițiativele care vizează sporirea sensibilizării și facilitarea accesului la finanțare în cadrul Orizont 2020, în special pentru acele regiuni sau tipuri de participanți care sunt insuficient reprezentați; | (a) inițiativele care vizează sporirea sensibilizării și facilitarea accesului la finanțare în cadrul Orizont 2020, în special pentru acele regiuni sau tipuri de participanți care sunt insuficient reprezentați, cum ar fi cercetătorii din țările în curs de dezvoltare sau din țări terțe; |
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Toate activitățile presupun o abordare bazată pe provocări, se concentrează pe prioritățile politicilor fără stabilirea, în prealabil, a tehnologiilor sau soluțiilor care ar trebui dezvoltate. Se pune accentul pe mobilizarea unei mase critice de resurse și cunoștințe în diferite domenii, tehnologii și discipline științifice, pentru a face față provocărilor. Activitățile acoperă întregul proces, de la cercetare la piață, cu o nouă perspectivă asupra activităților legate de inovare, cum sunt testarea, demonstrația, bancurile de testare, sprijinul pentru achizițiile publice, conceperea, inovarea axată pe utilizatorul final, inovarea socială și preluarea pe piață a inovațiilor. | Toate activitățile presupun o abordare bazată pe provocări, se concentrează pe prioritățile politicilor fără stabilirea, în prealabil, a tehnologiilor sau soluțiilor care ar trebui dezvoltate. Se pune accentul pe mobilizarea unei mase critice de resurse și cunoștințe în diferite domenii, tehnologii și discipline științifice, pentru a face față provocărilor. Activitățile acoperă întregul proces, de la cercetare la piață, cu o nouă perspectivă asupra activităților legate de inovare, cum sunt testarea, demonstrația, bancurile de testare, sprijinul pentru achizițiile publice, conceperea, inovarea axată pe utilizatorul final. Se pune un accent mai mare pe utilizarea metodelor inovatoare de finanțare a cercetării, cum ar fi premiile pentru inovare, pentru a finanța aceste activități. |
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 15 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Având în vedere caracterul mondial al provocărilor și relația lor strânsă cu politicile externe și angajamentele internaționale ale Uniunii, cooperarea strategică cu țările terțe trebuie să facă parte integrantă din fiecare provocare. În plus, se prevede acordarea de sprijin transversal cooperării internaționale în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. |
(Ultimul paragraf din anexa I - paragraful 16 din textul Comisiei a fost modificat și devine noul paragraf 15a).
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 16
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Științele sociale și umaniste formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național și regional. Având în vedere natura globală a multora dintre provocări, cooperarea strategică cu țări terțe reprezintă o parte integrantă a fiecărei provocări. În plus, se prevede acordarea de sprijin transversal cooperării internaționale în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. | Științele sociale și umaniste, inclusiv aspectele legate de accesul la educație și la drepturi sociale și culturale, formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național și regional. |
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 1.3 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Prin urmare, până în 2020, ERC vizează să demonstreze că cei mai buni cercetători participă la concursurile organizate de ERC, că finanțarea acordată de ERC a avut o influență directă asupra apariției de publicații științifice de cea mai înaltă calitate și asupra comercializării și aplicării de tehnologii și idei inovatoare și că ERC a contribuit semnificativ la transformarea Europei într-un mediu mai atractiv pentru cei mai buni oameni de știință din întreaga lume. În special, ERC vizează o îmbunătățire cuantificabilă a prezenței Uniunii în cadrul primelor 1% din cele mai citate publicații din lume. În plus, ERC vizează să mărească în mod substanțial numărul de cercetători de nivel excelent din afara Europei pe care îi finanțează și să realizeze îmbunătățiri specifice ale practicilor instituționale și ale politicilor naționale de sprijinire a celor mai buni cercetători. | Prin urmare, până în 2020, ERC vizează să demonstreze că la concursurile organizate de ERC participă cei mai buni cercetători, că finanțarea acordată de ERC a avut o influență directă asupra apariției de publicații științifice de cea mai înaltă calitate și asupra comercializării și aplicării de tehnologii și idei inovatoare și că ERC a contribuit semnificativ la transformarea Europei într-un mediu mai atractiv pentru cei mai buni oameni de știință din întreaga lume. În special, ERC vizează o îmbunătățire cuantificabilă a prezenței Uniunii în cadrul primelor 1% din cele mai citate publicații din lume. În plus, ERC vizează să mărească în mod substanțial numărul de cercetători de nivel excelent din afara Europei pe care îi finanțează, acordând sprijin tinerilor cercetători din țările în curs de dezvoltare, și să realizeze îmbunătățiri specifice ale practicilor instituționale și ale politicilor naționale de sprijinire a celor mai buni cercetători. |
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3.3 b – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile esențiale sunt încurajarea cercetătorilor cu experiență să își extindă sau să își aprofundeze competențele prin intermediul mobilității, oferindu-le oportunități de carieră atractive în universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice în Europa și dincolo de granițele acesteia. Sunt sprijinite totodată oportunitățile de redemarare a carierei de cercetare în urma unei întreruperi. | Activitățile esențiale sunt încurajarea cercetătorilor cu experiență să își extindă sau să își aprofundeze competențele prin intermediul mobilității, oferindu-le oportunități de carieră atractive în universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice în Europa și dincolo de granițele acesteia, oferind cercetătorilor oportunitatea de a fi formați și de a-și spori cunoștințele într-o organizație de cercetare la nivel înalt dintr-o țară terță. Sunt sprijinite totodată oportunitățile de redemarare a carierei de cercetare în urma unei întreruperi. |
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3.3 c – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile esențiale sunt sprijinirea schimburilor pe termen scurt de personal din domeniul cercetării și inovării între un parteneriat de universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice, atât în Europa, cât și la nivel mondial. Se va include promovarea cooperării cu țările terțe. | Activitățile esențiale sunt sprijinirea schimburilor pe termen scurt de personal din domeniul cercetării și inovării între un parteneriat de universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice, atât în Europa, cât și la nivel mondial. Se va include promovarea cooperării cu țările terțe și, în special, consolidarea parteneriatelor științifice dintre Uniune și țările cu venituri medii și țările în curs de dezvoltare. |
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 4.3 c – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este sprijinirea parteneriatelor între responsabilii politici și organismele de finanțare relevante, inventarierea și monitorizarea instrumentelor de luare a deciziilor și, de asemenea, a activităților de cooperare internațională. | Obiectivul este sprijinirea parteneriatelor între responsabilii politici și organismele de finanțare relevante, inventarierea și monitorizarea instrumentelor de luare a deciziilor și, de asemenea, a activităților de cooperare internațională. Infrastructurile europene de cercetare sunt sprijinite în activitățile lor de colaborare internațională și sunt consultate în procesul elaborării strategiei europene de cooperare internațională în domeniul cercetării. |
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 4.3 – litera c – paragraful 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Se abordează, de asemenea, parteneriatele cu țările în curs de dezvoltare privind infrastructura de cercetare, de exemplu ca parte a Strategiei comune Africa-UE. |
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Aceste activități vor contribui la îndeplinirea obiectivelor inițiativelor emblematice ale Strategiei „Europa 2020” privind o Uniune a inovării, o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, o politică industrială adaptată erei globalizării și o agendă digitală pentru Europa, precum și la îndeplinirea obiectivelor politicii în domeniul spațial a Uniunii. | Aceste activități vor contribui la îndeplinirea obiectivelor inițiativelor emblematice ale Strategiei „Europa 2020” privind o Uniune a inovării, o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, o politică industrială adaptată erei globalizării și o agendă digitală pentru Europa. Activitățile vor contribui, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor politicii Uniunii și a angajamentelor internaționale ale acesteia în domeniul spațiului, al sănătății, al mediului, al energiei și al securității alimentare. |
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – paragraful 12
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Spațiul reprezintă un sector care se dezvoltă rapid și oferă informații vitale pentru multe domenii ale societății moderne, care abordează probleme științifice universale și asigură Uniunii statutul său de actor important pe scena internațională. Cercetarea în domeniul spațial cuprinde toate activitățile desfășurate în spațiu, dar în mod curent este fragmentată în programe naționale derulate de anumit număr de state membre ale Uniunii. Coordonarea și investițiile la nivelul Uniunii în cercetarea în domeniul spațial sunt necesare (cf. articolul 189 din TFUE) pentru a menține avantajul concurențial, pentru a proteja infrastructura spațială a Uniunii, cum ar fi Galileo și pentru a susține rolul viitor al Uniunii în domeniul spațial. În plus, serviciile și aplicațiile inovatoare din aval care folosesc informațiile furnizate de sectorul spațial reprezintă o sursă importantă de creștere economică și de creare de locuri de muncă. | Spațiul reprezintă un sector care se dezvoltă rapid și oferă informații vitale pentru multe domenii ale societății moderne, care abordează probleme științifice universale și provocări mondiale, precum schimbările climatice, și asigură Uniunii statutul său de actor important pe scena internațională. Cercetarea în domeniul spațial cuprinde toate activitățile desfășurate în spațiu, dar în mod curent este fragmentată în programe naționale derulate de anumit număr de state membre ale Uniunii. Coordonarea și investițiile la nivelul Uniunii în cercetarea în domeniul spațial sunt necesare (cf. articolul 189 din TFUE) pentru a menține avantajul concurențial, pentru a proteja infrastructura spațială a Uniunii, cum ar fi Galileo și pentru a susține rolul viitor al Uniunii în domeniul spațial. În plus, serviciile și aplicațiile inovatoare din aval care folosesc informațiile furnizate de sectorul spațial reprezintă o sursă importantă de creștere economică și de creare de locuri de muncă, contribuind, în același timp, la îndeplinirea obiectivelor externe și a angajamentelor internaționale ale Uniunii în domeniul reacției la crizele umanitare și al mediului, de exemplu. |
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.6.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Spațiul reprezintă un element important, dar adesea invizibil în crearea unor servicii și produse diverse, cruciale pentru societatea modernă de astăzi, cum ar fi echipamentele de navigație, de comunicare, prognozele meteorologice, și informațiile geografice. Elaborarea și punerea în aplicare a politicilor la nivel european, național și regional depind din ce în ce mai mult de informații care provin din activități desfășurate în spațiu. Sectorul spațial mondial crește și se extinde cu rapiditate în regiuni noi (de exemplu, China, America de Sud). Industria europeană este, în prezent, un exportator important de sateliți de primă clasă în scopuri comerciale și științifice. Concurența din ce în ce mai mare la nivel mondial reprezintă o provocare pentru poziția Europei în acest domeniu. Astfel, Europa este interesată să se asigure că industria sa continuă să facă eforturi pe această piață extrem de competitive extraordinară. În plus, datele provenind de la sateliți științifici europeni au contribuit la unele dintre cele mai importante descoperiri științifice din ultimele decenii în științele pământului și astronomie. Prin această capacitate unică, sectorul spațial european are un rol esențial de jucat în abordarea provocărilor identificate în Strategia Europa 2020. | Spațiul reprezintă un element important, dar adesea invizibil în crearea unor servicii și produse diverse, cruciale pentru societatea modernă de astăzi, cum ar fi echipamentele de navigație, de comunicare, prognozele meteorologice, și informațiile geografice. Elaborarea și punerea în aplicare a politicilor la nivel european, național și regional depind din ce în ce mai mult de informații care provin din activități desfășurate în spațiu. Sectorul spațial mondial crește și se extinde cu rapiditate în regiuni noi (de exemplu, Africa, China, America de Sud). Industria europeană este, în prezent, un exportator important de sateliți de primă clasă în scopuri comerciale și științifice. Concurența din ce în ce mai mare la nivel mondial reprezintă o provocare pentru poziția Europei în acest domeniu. Astfel, Europa este interesată să se asigure că industria sa continuă să facă eforturi pe această piață extrem de competitivă. În plus, datele provenind de la sateliți științifici europeni au contribuit la unele dintre cele mai importante descoperiri științifice din ultimele decenii în științele pământului și astronomie. Prin această capacitate unică, sectorul spațial european are un rol esențial de jucat în abordarea provocărilor identificate în Strategia Europa 2020. |
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 3.3 – litera a – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
IMM-urile vor fi sprijinite în întregul program-cadrul Orizont 2020. În acest scop un instrument specific pentru IMM-uri va furniza sprijin neîntrerupt, în etape care să acopere întregul ciclu de inovare. Instrumentul pentru IMM-uri se va adresa tuturor tipurilor de IMM-uri inovatoare care demonstrează o ambiție puternică de a se dezvolta, crește și internaționaliza. Acesta va fi furnizat pentru toate tipurile de inovare, inclusiv inovații la nivelul serviciilor, netehnologice, și la nivel social. Scopul este de a dezvolta și capitaliza potențialul de inovare al IMM-urilor pentru a acoperi deficitul de finanțare pentru activitățile de cercetare și inovare în stadiu de început cu risc ridicat, stimulând inovațiile și crescând comercializarea în sectorul privat a rezultatelor cercetării. | IMM-urile sunt sprijinite în întregul program-cadrul Orizont 2020. În acest scop un instrument specific pentru IMM-uri va furniza sprijin neîntrerupt, în etape care să acopere întregul ciclu de inovare. Instrumentul pentru IMM-uri se adresează tuturor tipurilor de IMM-uri inovatoare care demonstrează o ambiție puternică de a se dezvolta, crește și internaționaliza și care, în procesul de deschidere spre piețele externe, pun în aplicare politici concentrate pe responsabilitatea socială a întreprinderilor, în special în cazul în care acestea își desfășoară activitatea în țări în curs de dezvoltare. Acesta va fi furnizat pentru toate tipurile de inovare, inclusiv inovații la nivelul serviciilor, netehnologice, și la nivel social. Scopul este de a dezvolta și capitaliza potențialul de inovare al IMM-urilor pentru a acoperi deficitul de finanțare pentru activitățile de cercetare și inovare în stadiu de început cu risc ridicat, stimulând inovațiile și crescând comercializarea în sectorul privat a rezultatelor cercetării. |
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Afecțiunile cronice, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, tulburările neurologice și ale sănătății mintale, excesul de greutate și obezitatea și diverse limitări funcționale reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii și morții premature și presupun costuri sociale și economice considerabile. | Afecțiunile cronice, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, tulburările neurologice și ale sănătății mintale, excesul de greutate și obezitatea și diverse limitări funcționale reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii și morții premature și presupun costuri sociale și economice considerabile. Modelele inovatoare de finanțare și de difuzare a cercetării, precum premierea inovării, sunt indispensabile pentru a răspunde provocărilor societale și pentru a le permite cercetătorilor din Europa și din întreaga lume să contribuie activ și eficient în acest sens. |
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Bolile infecțioase (de exemplu, HIV/SIDA, tuberculoza și malaria) reprezintă o preocupare la nivel mondial, fiind cauza a 41 % din cei 1,5 miliarde de ani de viață pierduți prin deces prematur sau trăiți în incapacitate la nivel mondial, procentul pentru Europa fiind de 8 %. Epidemiile noi și amenințarea unei creșteri a rezistenței antimicrobiene trebuie, de asemenea, să fie preîntâmpinate. | Bolile infecțioase (de exemplu, HIV/SIDA, tuberculoza, malaria și bolile neglijate) reprezintă cauza a 41 % din cei 1,5 miliarde de ani de viață trăiți în incapacitate la nivel mondial, procentul pentru Europa fiind de 8 %. Epidemiile noi și cele care reapar, precum și amenințarea unei creșteri a rezistenței antimicrobiene trebuie, de asemenea, să fie preîntâmpinate. Domeniul specific al zoonozelor necesită atenție în acest caz, alături de alte activități sprijinite care se axează pe sănătatea animalelor. |
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Între timp, procesele de dezvoltare de medicamente și vaccinuri devin din ce în ce mai costisitoare și mai puțin eficace. Inegalitățile persistente în ceea ce privește sănătatea trebuie să fie abordate, iar accesul la sisteme de sănătate eficace și competente trebuie să fie asigurat pentru toți europenii. | Între timp, procesele de dezvoltare de medicamente și vaccinuri devin din ce în ce mai costisitoare și mai puțin eficace. Inegalitățile persistente în ceea ce privește sănătatea trebuie să fie abordate, iar accesul la sisteme de sănătate eficace și competente trebuie să fie asigurat la nivel global, pentru a garanta o stare optimă de sănătate pentru toți europenii. |
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Frontierele naționale nu împiedică propagarea bolilor și invalidității. Un răspuns adecvat oferit de cercetarea și inovarea la nivel european poate și ar trebui să aducă o contribuție esențială la soluționarea acestor provocări, să asigure o sănătate mai bună și bunăstare pentru toți și să situeze Europa pe poziția de lider în ceea ce privește extinderea rapidă a piețelor inovațiilor pentru sănătate și bunăstare la nivel mondial. | Frontierele naționale nu împiedică propagarea bolilor și invalidității. Un răspuns adecvat oferit de cercetare și inovare la nivel european și în parteneriat cu țările terțe poate și ar trebui să aducă o contribuție esențială la soluționarea acestor provocări mondiale, contribuind astfel la realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, la asigurarea unei sănătăți mai bune și a bunăstării pentru toți, precum și la situarea Europei pe poziția de lider în ceea ce privește extinderea rapidă a piețelor inovațiilor pentru sănătate și bunăstare la nivel mondial. |
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Răspunsul depinde de excelența în domeniul cercetării pentru îmbunătățirea înțelegerii noastre fundamentale a sănătății, bolilor, invalidității, dezvoltării și îmbătrânirii (inclusiv speranța de viață), precum și de transpunerea pe scară largă și fără discontinuități a cunoștințelor care rezultă și a celor existente în produse, strategii, intervenții și servicii inovatoare, care să se poată extinde și care să fie eficace. Mai mult, pertinența acestor provocări în întreaga Europă și, în multe cazuri, la nivel global, necesită un răspuns caracterizat prin sprijin pe termen lung și coordonat pentru cooperarea între echipe de excelență, multidisciplinare și multisectoriale. | Răspunsul depinde de excelența în domeniul cercetării pentru îmbunătățirea înțelegerii noastre fundamentale a sănătății, bolilor, invalidității, dezvoltării și îmbătrânirii (inclusiv speranța de viață), precum și de transpunerea pe scară largă și fără discontinuități a cunoștințelor care rezultă și a celor existente în produse, strategii, intervenții și servicii inovatoare, care să se poată extinde și care să fie eficace și accesibile. Mai mult, pertinența acestor provocări în întreaga Europă și, în multe cazuri, la nivel global, necesită un răspuns caracterizat prin sprijin pe termen lung și coordonat pentru cooperarea între echipe de excelență, multidisciplinare și multisectoriale la nivel mondial, inclusiv capacitatea de cercetare și dezvoltare în zonele cu boli endemice. |
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.2 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În mod similar, complexitatea provocării și interdependența componentelor sale impune un răspuns la nivel european. Multe metode, instrumente și tehnologii au aplicabilitate în multe domenii de cercetare și inovare care privesc această provocare și sunt cel mai bine sprijinite la nivelul Uniunii. Acestea includ dezvoltarea de cohorte pe termen lung și efectuarea de studii clinice, utilizarea clinică a tehnologiilor „-omica” sau dezvoltarea TIC și a aplicațiilor acestora în practica medicală, în special în e-sănătate. Cerințele unor anumite populații sunt, de asemenea, cel mai bine abordate într-o manieră integrată, de exemplu în dezvoltarea medicinii stratificate și/sau personalizate, în tratamentul bolilor rare, precum și în furnizarea de soluții pentru o viață independentă și de asistență pentru autonomie. | În mod similar, complexitatea provocării și interdependența componentelor sale impune un răspuns la nivel european. Multe metode, instrumente și tehnologii au aplicabilitate în multe domenii de cercetare și inovare care privesc această provocare și sunt cel mai bine sprijinite la nivelul Uniunii. Acestea includ colaborarea la nivel internațional între cercetători, cu scopul de a aduna expertiza și masa critică necesare, dezvoltarea de cohorte pe termen lung și efectuarea de studii clinice, utilizarea clinică a tehnologiilor „-omica” sau dezvoltarea TIC și a aplicațiilor acestora în practica medicală, în special în e-sănătate. Cerințele anumitor populații sunt, de asemenea, cel mai bine abordate într-o manieră integrată, de exemplu în dezvoltarea medicinii stratificate și/sau personalizate, în diagnosticarea, prevenirea și tratamentul bolilor asociate sărăciei, al bolilor neglijate, al bolilor rare și al bolilor netransmisibile, precum și în furnizarea de soluții pentru o viață independentă și de asistență pentru autonomie. |
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.2 – paragraful 3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Bolile asociate sărăciei și bolile neglijate reprezintă o preocupare mondială și lacunele în materie de cercetare trebuie să fie abordate prin stimularea inovării orientate către nevoile pacienților. Prevalența pronunțată a acestor boli infecțioase noi sau care reapar în regiunea europeană, deseori ca urmare a schimbărilor climatice și a deplasărilor de persoane la nivel mondial, precum și intensificarea fenomenului de rezistență antimicrobiană subliniază încă o dată necesitatea unei abordări cuprinzătoare și coordonate la nivel internațional și a creșterii sprijinului public pentru cercetare și dezvoltare în ceea ce privește aceste boli care ucid milioane de oameni în fiecare an în întreaga lume. |
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.2 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Pentru a spori la maximum impactul acțiunilor la nivelul UE se va acorda sprijin pentru întregul spectru de activități de cercetare și inovare. De la cercetarea fundamentală, trecând prin transpunerea cunoștințelor în acțiuni ample de testare și demonstrație și mobilizarea investițiilor private, până la achiziții publice și premergătoare comercializării pentru noi produse servicii, soluții care să se poată extinde, care sunt, dacă este necesar, interoperabile și sprijinite prin standarde definite și/sau orientări comune. Acest efort coordonat la nivel european va contribui la dezvoltarea în continuare a Spațiului european de cercetare. El va însoți, de asemenea, dacă este cazul, activități dezvoltate în contextul programului Sănătate pentru creștere, al Parteneriatului european al inovării pentru o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate. | Pentru a spori la maximum impactul acțiunilor la nivelul UE și a crea beneficii pe termen lung pentru obiectivele sale, se va acorda sprijin pentru întregul spectru de activități de cercetare și inovare. De la cercetarea fundamentală, trecând prin transpunerea cunoștințelor în acțiuni ample de testare și demonstrație și mobilizarea investițiilor private, până la achiziții publice și premergătoare comercializării pentru noi produse servicii, soluții care să se poată extinde, care sunt, dacă este necesar, interoperabile și sprijinite prin standarde definite și/sau orientări comune. Acest efort coordonat la nivel european va contribui la dezvoltarea în continuare a Spațiului european de cercetare. El va completa și va crea, de asemenea, sinergii, dacă este cazul, cu activități dezvoltate în contextul programului Sănătate pentru creștere, al Parteneriatului european al inovării pentru o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate, al Concluziilor Consiliului privind rolul UE în sănătatea globală și al programelor externe și angajamentelor internaționale ale Uniunii în domeniul sănătății globale. |
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.3 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile specifice vor include: înțelegerea factorilor determinanți ai sănătății (inclusiv a celor legați de mediu și schimbările climatice), îmbunătățirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, înțelegerea bolii și îmbunătățirea diagnosticării, elaborarea de programe eficace de depistare a bolilor și o mai bună evaluare a predispoziției la boală, îmbunătățirea acțiunilor de supraveghere și pregătire, dezvoltarea unor vaccinuri preventive mai bune, utilizarea medicinii in silico pentru îmbunătățirea gestionării și prognozei bolilor, tratarea bolii, transferul de cunoștințe către practica clinică și acțiuni inovatoare care să se poată extinde, o mai bună utilizare a datelor medicale, îmbătrânirea activă, viață independentă și asistență pentru autonomie, responsabilizarea individuală pentru autogestionarea sănătății, promovarea asistenței integrate, îmbunătățirea instrumentelor și metodelor științifice în vederea sprijinirii elaborării politicilor și nevoilor de reglementare și optimizarea eficienței și eficacității sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților prin luarea deciziilor în baza unor elemente concrete prin diseminarea celor mai bune practici și a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare. | Activitățile specifice vor include: înțelegerea factorilor determinanți ai sănătății (inclusiv a celor legați de mediu, de schimbările climatice și de sărăcie), îmbunătățirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, înțelegerea bolii și îmbunătățirea diagnosticării, elaborarea de programe eficace de depistare a bolilor și o mai bună evaluare a predispoziției la boală, îmbunătățirea acțiunilor de supraveghere și pregătire, dezvoltarea unor vaccinuri, terapii și tratamente noi și preventive mai bune; utilizarea medicinii in silico pentru îmbunătățirea gestionării și prognozei bolilor; dezvoltarea unor tratamente adaptate și tratarea bolii; transferul de cunoștințe către practica clinică și acțiuni inovatoare care să se poată extinde, inclusiv aspectele psihosociale; îmbunătățirea procedurilor de reglementare și susținerea activităților care asigură accesul; o mai bună colectare și utilizare a datelor medicale; tehnici standardizate de analiză a datelor; îmbătrânirea sănătoasă și activă, viața independentă și asistența pentru autonomie; responsabilizarea individuală pentru autogestionarea sănătății; promovarea asistenței integrate, îmbunătățirea instrumentelor și metodelor științifice în vederea sprijinirii elaborării politicilor și nevoilor de reglementare; și optimizarea eficienței și eficacității sistemelor de sănătate, precum și reducerea disparităților și a inegalităților în materie de sănătate prin luarea deciziilor în baza unor dovezi, prin diseminarea celor mai bune practici și a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare, în special în ceea ce privește finanțarea cercetării și difuzarea rezultatelor cercetării obținute în vederea schimbului de cunoștințe cu scopul de a facilita și de a accelera inovarea în aceste domenii. Toate aceste activități justifică în mod corespunzător analizele bazate pe criteriul genului și sexului. |
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.3 – paragraful 5 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Pentru a răspunde provocărilor legate de viitorul asistenței medicale europene și pentru a asigura realizarea obiectivelor menționate mai sus, ar trebui să se aloce fonduri corespunzătoare din partea Uniunii pentru activitățile de cercetare și inovare din acest domeniu. |
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În următoarele decenii, Europa se va confrunta cu o concurență crescută pentru resurse naturale limitate și finite, cu efectele schimbărilor climatice, în special asupra sistemelor de producție primară (agricultură, silvicultură, piscicultură și acvacultură) și cu necesitatea de a asigura o aprovizionare cu alimente durabile și sigure pentru europeni și pentru o populație mondială în creștere. Se estimează că este necesară o creștere cu 70 % a aprovizionării cu alimente la nivel mondial pentru a hrăni o populație de 9 miliarde la nivelul mondial până în 2050. Agricultura generează aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune și deși emisiile provenite din agricultură sunt în scădere în Europa, se estimează că vor crește cu până la 20 % până în 2030. Mai mult, Europa va trebui să asigure o aprovizionare suficientă cu materii prime, energie și produse industriale, în condițiile diminuării resurselor de carbon fosil (se preconizează că producția de petrol și gaz lichid va scădea cu aproximativ 60 % până în 2050), menținându-și în același timp competitivitatea. Deșeurile biologice (estimate la peste 138 de milioane de tone pe an la nivelul Uniunii, din care peste 40 % sunt în depozite de deșeuri) reprezintă o problemă foarte mare și implică costuri uriașe, în pofida valorii sale adăugate potențiale mari. De exemplu, aproximativ 30 % din toate alimentele produse în țările dezvoltate sunt aruncate. Sunt necesare schimbări majore pentru a reduce această cantitate cu 50 % până în 2030 la nivelul Uniunii. În plus, frontierele naționale nu pot împiedica răspândirea dăunătorilor și bolilor plantelor și animalelor, inclusiv a zoonozelor și a agenților patogeni din alimente. Odată cu necesitatea unor măsuri eficace de prevenire la nivel național, acțiunea la nivelul Uniunii este esențială pentru controlul ultim și funcționarea efectivă a pieței unice. Provocarea este complexă, afectează o gamă largă de sectoare interconectate și necesită abordări de mai multe tipuri. | În următoarele decenii, Europa se va confrunta cu o concurență crescută pentru resurse naturale limitate și finite, cu efectele schimbărilor climatice, în special asupra sistemelor de producție primară (agricultură, silvicultură, piscicultură și acvacultură) și cu necesitatea de a asigura o aprovizionare cu alimente durabile și sigure pentru europeni și pentru o populație mondială în creștere. Se estimează că este necesară o creștere cu 70 % a aprovizionării cu alimente la nivel mondial pentru a hrăni o populație de 9 miliarde la nivelul mondial până în 2050. Agricultura generează aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune și deși emisiile provenite din agricultură sunt în scădere în Europa, se estimează că vor crește cu până la 20 % până în 2030. Mai mult, Europa va trebui să asigure o aprovizionare sustenabilă și suficientă cu materii prime, energie și produse industriale, în condițiile diminuării resurselor de carbon fosil (se preconizează că producția de petrol și gaz lichid va scădea cu aproximativ 60 % până în 2050), menținându-și în același timp competitivitatea. Deșeurile biologice (estimate la peste 138 de milioane de tone pe an la nivelul Uniunii, din care peste 40 % sunt în depozite de deșeuri) reprezintă o problemă foarte mare și implică costuri uriașe, în pofida valorii sale adăugate potențiale mari. De exemplu, aproximativ 30 % din toate alimentele produse în țările dezvoltate sunt aruncate. Sunt necesare schimbări majore pentru a reduce această cantitate cu 50 % până în 2030 la nivelul Uniunii. În plus, frontierele naționale nu pot împiedica răspândirea dăunătorilor și bolilor plantelor și animalelor, inclusiv a zoonozelor și a agenților patogeni din alimente. Odată cu necesitatea unor măsuri eficace de prevenire la nivel național, acțiunea la nivelul Uniunii este esențială pentru controlul ultim și funcționarea efectivă a pieței unice. Provocarea este complexă, afectează o gamă largă de sectoare interconectate și necesită abordări de mai multe tipuri. |
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.2 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Cercetarea și inovarea vor interfera cu un spectru larg de politici și de obiective conexe ale Uniunii, inclusiv cu politica agricolă comună (în special politica de dezvoltare rurală) și cu parteneriatul european pentru inovare, cu productivitatea și dezvoltarea durabilă în agricultură, politica comună în domeniul pescuitului, politica maritimă integrată, Programul european privind schimbările climatice, Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, planul de acțiune în sectorul silvicol, strategia tematică pentru protecția solului, strategia pentru 2020 a Uniunii privind biodiversitatea, planul strategic privind tehnologiile energetice, politicile în materie de inovare și industriale ale Uniunii, politicile privind ajutorul extern și în materie de dezvoltare, strategiile privind sănătatea plantelor, sănătatea și bunăstarea animalelor, cadrele de reglementare pentru a proteja mediul, sănătatea și siguranța, pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și combaterea schimbărilor climatice, și pentru a reduce cantitatea de deșeuri. O mai bună integrare a cercetării și inovării în politicile conexe ale Uniunii va îmbunătăți semnificativ creșterea valorii lor adăugate europene, va asigura efecte de levier, va crește relevanța pentru societate și va contribui la dezvoltarea în continuare a gestionării durabile a terenurilor, mărilor și oceanelor, precum și a piețelor bioeconomiei. | Cercetarea și inovarea vor interfera cu un spectru larg de politici și de obiective conexe ale Uniunii, inclusiv cu politica agricolă comună (în special politica de dezvoltare rurală) și cu parteneriatul european pentru inovare, cu productivitatea și dezvoltarea durabilă în agricultură, politica comună în domeniul pescuitului, politica maritimă integrată, Programul european privind schimbările climatice, Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, planul de acțiune în sectorul silvicol, strategia tematică pentru protecția solului, strategia pentru 2020 a Uniunii privind biodiversitatea, planul strategic privind tehnologiile energetice, politicile în materie de inovare și industriale ale Uniunii, politicile privind ajutorul extern și în materie de dezvoltare, angajamentele asumate pe plan internațional privind siguranța alimentară mondială, biodiversitatea și dezvoltarea durabilă, strategiile privind sănătatea plantelor, sănătatea și bunăstarea animalelor, cadrele de reglementare pentru a proteja mediul, sănătatea și siguranța, pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și combaterea schimbărilor climatice, și pentru a reduce cantitatea de deșeuri. O mai bună integrare a ciclului complet de la cercetarea fundamentală la inovare în politicile conexe ale Uniunii va îmbunătăți semnificativ creșterea valorii lor adăugate, va asigura efecte de levier, va crește relevanța pentru societate, va asigura produse alimentare sănătoase și va contribui la dezvoltarea în continuare a gestionării durabile a terenurilor, mărilor și oceanelor, precum și a piețelor bioeconomiei. |
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.3 – litera a – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este de a furniza cantități suficiente de alimente, hrană pentru animale, biomasă și alte materii prime, protejând, în același timp, resursele naturale și consolidând serviciile ecosistemice, inclusiv găsind soluții de răspuns la schimbările climatice și pentru atenuarea lor. Activitățile se vor axa pe sisteme agricole și forestiere mai durabile și mai productive, eficiente din punctul de vedere al resurselor (inclusiv emisiile reduse de dioxid de carbon) și rezistente și, în același timp, pe dezvoltarea de servicii, concepte și politici de dezvoltare a mijloacelor de subzistență în mediul rural. | Scopul este de a asigura la nivel mondial cantități suficiente de alimente, hrană pentru animale, biomasă și alte materii prime, protejând, în același timp, resursele naturale, în interiorul și în afara Uniunii Europene, și consolidând serviciile ecosistemice, inclusiv prin găsirea unor soluții de răspuns la schimbările climatice și la acapararea terenurilor în țările în curs de dezvoltare și prin atenuarea acestora. Activitățile se axează pe sisteme agricole și forestiere mai durabile și mai productive la nivel mondial, eficiente din punctul de vedere al resurselor (inclusiv emisiile reduse de dioxid de carbon) și rezistente și, în același timp, pe dezvoltarea de servicii, concepte și politici de dezvoltare a mijloacelor de subzistență în mediul rural. Se acordă atenție stării de sănătate și gestionării animalelor, inclusiv vaccinării și tratamentului împotriva bolilor, inclusiv al bolilor tropicale. |
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 3.2 – paragraful 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Pe scena internațională, măsurile luate la nivelul Uniunii asigură o „masă critică” care să trezească interesul altor lideri în domeniul tehnologiei și să încurajeze parteneriatele internaționale în vederea atingerii obiectivelor Uniunii. Acest lucru va facilita interacțiunea partenerilor internaționali cu Uniunea, în vederea dezvoltării unor acțiuni comune în care există interese și beneficii reciproce. | Pe scena internațională, măsurile luate la nivelul Uniunii asigură o „masă critică” care să trezească interesul altor lideri în domeniul tehnologiei și să încurajeze parteneriatele internaționale în vederea atingerii obiectivelor Uniunii. Acest lucru va facilita interacțiunea partenerilor internaționali cu Uniunea, în vederea dezvoltării unor acțiuni comune în care există interese și beneficii reciproce. În acest sens, se va acorda o atenție deosebită inițiativelor și angajamentelor internaționale ale Uniunii cu privire la accesul universal la energie și la măsurile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora. |
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.1 – paragraful 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Complexitatea intrinsecă a acestor provocări și evoluția cerințelor subliniază, astfel, importanța dezvoltării cercetării inovatoare și a noilor tehnologii, procese și metode inteligente, a mecanismelor de inovare socială, a acțiunilor și politicilor coordonate care vor anticipa sau influența evoluțiile majore din Europa. Este nevoie de înțelegerea tendințelor și a efectelor în joc în aceste provocări și de redescoperirea sau reinventarea cu succes a unor forme de solidaritate, de coordonare și de creativitate care să facă din Europa un model distinctiv de societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure, în comparație cu alte regiuni ale lumii. Este nevoie de o abordare mai strategică a cooperării cu țările terțe. În sfârșit, pe măsură ce politicile de securitate interacționează cu diferite politici sociale, consolidarea dimensiunii societale a cercetării în domeniul securității va reprezenta un aspect important al acestei provocări. | Complexitatea intrinsecă a acestor provocări și evoluția cerințelor subliniază, astfel, importanța dezvoltării cercetării inovatoare și a noilor tehnologii, procese și metode inteligente, a mecanismelor de inovare socială, a acțiunilor și politicilor coordonate care vor anticipa sau influența evoluțiile majore din Europa. Este nevoie de înțelegerea tendințelor și a efectelor în joc în aceste provocări și de redescoperirea sau reinventarea cu succes a unor forme de solidaritate, de coordonare și de creativitate care să facă din Europa un model distinctiv de societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure, în comparație cu alte regiuni ale lumii. Este nevoie de o abordare mai strategică și mai deschisă a cooperării cu țările terțe, cu măsuri specifice adoptate pentru promovarea și sprijinirea cooperării internaționale. În sfârșit, pe măsură ce politicile de securitate interacționează cu diferite politici sociale, consolidarea dimensiunii societale a cercetării în domeniul securității va reprezenta un aspect important al acestei provocări. |
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.3.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este de a stimula dezvoltarea în Europa a unor societăți și politici inovatoare prin angajarea cetățenilor, întreprinderilor și a utilizatorilor în cercetare și inovare, precum și promovarea unor politici de cercetare și inovare coordonate în contextul globalizării. Un sprijin special va fi oferit dezvoltării spațiului european al cercetării (ERA) și dezvoltării condițiilor-cadru pentru inovare. | Obiectivul este de a stimula dezvoltarea în Europa a unor societăți și politici inovatoare prin angajarea cetățenilor, întreprinderilor și a utilizatorilor în cercetare și inovare, precum și promovarea unor politici de cercetare și inovare coordonate care implică țările terțe. Un sprijin special va fi oferit dezvoltării spațiului european al cercetării (ERA) și dezvoltării condițiilor-cadru pentru inovare. |
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.3.2 – paragraful 2 – litera d
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(d) promovarea unei cooperări coerente și eficiente cu țările terțe. | (d) promovarea unei cooperări coerente și eficiente cu țările terțe, inclusiv în ceea ce privește accesul la rezultatele cercetării și la informațiile legate de cercetare. |
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen | DEVE 10.5.2012 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii | Bill Newton Dunn 27.3.2012 | |||
Examinare în comisie | 10.7.2012 |
|
|
|
Data adoptării | 3.9.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 23 0 1 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Thijs Berman, Ricardo Cortés Lastra, Nirj Deva, Leonidas Donskis, Catherine Grèze, Eva Joly, Filip Kaczmarek, Miguel Angel Martínez Martínez, Gay Mitchell, Norbert Neuser, Bill Newton Dunn, Birgit Schnieber-Jastram, Michèle Striffler, Alf Svensson, Keith Taylor, Patrice Tirolien, Anna Záborská, Iva Zanicchi | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Santiago Fisas Ayxela, Enrique Guerrero Salom, Fiona Hall, Gesine Meissner, Horst Schnellhardt | |||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final | Phil Prendergast | |||
18.9.2012
AVIZ al Comisiei pentru bugete
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Raportor pentru aviz: Nils Torvalds
AMENDAMENTE
Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Proiect de rezoluție legislativă
Punctul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| 1a. subliniază faptul că pachetul financiar menționat în propunerea legislativă are doar un caracter indicativ pentru autoritatea legislativă și nu poate fi stabilit în mod definitiv până când nu se ajunge la un acord asupra regulamentului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020; |
Amendamentul 2
Proiect de rezoluție legislativă
Punctul 1 b (nou)
| |
Proiectul de rezoluție legislativă | Amendamentul |
| 1b. reamintește Rezoluția sa din 8 iunie 2011 intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”1; reamintește că este necesar să se prevadă resurse suplimentare suficiente în următorul CFM pentru a permite Uniunii să își realizeze prioritățile politice existente și noile sarcini prevăzute în Tratatul de la Lisabona, precum și să facă față evenimentelor neprevăzute; atrage atenția asupra faptului că, chiar și în condițiile unei creșteri cu cel puțin 5% a nivelului resurselor pentru următorul CFM comparativ cu nivelul din 2013, nu se poate aduce decât o contribuție limitată la realizarea obiectivelor și a angajamentelor convenite ale Uniunii și la respectarea principiului solidarității în cadrul Uniunii; solicită Consiliului, în cazul în care nu este de acord cu această abordare, să identifice în mod clar la care dintre prioritățile sau proiectele sale politice s-ar putea renunța în totalitate, în ciuda valorii lor adăugate europene dovedite; |
| _______________ |
| 1 Texte adoptate, P7_TA(2011)0266 |
Amendamentul 3
Proiect de rezoluție legislativă
Punctul 1 c (nou)
| |
Proiectul de rezoluție legislativă | Amendamentul |
| 1c. reamintește, în special, faptul că în rezoluția menționată Parlamentul European solicită, de asemenea, o majorare semnificativă a cheltuielilor relevante începând din 2013, pentru a promova, stimula și asigura finanțarea cercetării, dezvoltării și inovării în Uniune; |
Amendamentul 4
Proiect de rezoluție legislativă
Punctul 1 d (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| 1d. reamintește, de asemenea, poziția sa, conform căreia în cadrul următorului CFM ar trebui să existe o mai mare concentrare a resurselor bugetare în domeniile care promovează competitivitatea și creșterea economică, precum cercetarea și inovarea, în conformitate cu principiile excelenței și ale valorii adăugate europene; |
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a atinge 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării și la o agendă digitală pentru Europa. În plus, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 referitoare la cercetare și inovare, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și asigurarea condițiilor care să permită excelența. | (3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a atinge 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării și la o agendă digitală pentru Europa. În plus, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 referitoare la cercetare și inovare, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și asigurarea condițiilor care să permită excelența, evidențiind, astfel, importanța stimulării unor sinergii mai puternice și a complementarității cu fondurile structurale. Cu toate acestea, selectarea proiectelor finanțate prin conceptul de „cale către excelență” trebuie să aibă la bază anumite standarde de calitate. Pentru a asigura durabilitatea succesului acestora, ar trebui acordată o atenție specială proiectelor finanțate prin conceptul de „cale către excelență”, acestea trebuind să fie monitorizate îndeaproape. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(4) La reuniunea sa din 4 februarie 2011, Consiliul European a sprijinit conceptul de cadru strategic comun de finanțare a cercetării și inovării de către Uniune, în vederea îmbunătățirii eficienței finanțării pentru cercetare și inovare la nivel național și la nivelul Uniunii și a solicitat Uniunii să soluționeze rapid obstacolele care încă mai împiedică atragerea talentelor și a investițiilor în vederea finalizării ERA până în 2014 și să realizeze o autentică piață unică a cunoașterii, a cercetării și a inovării. | (4) La reuniunea sa din 4 februarie 2011, Consiliul European a sprijinit conceptul de cadru strategic comun de finanțare a cercetării și inovării de către Uniune, în vederea îmbunătățirii eficienței finanțării pentru cercetare și inovare la nivel național și la nivelul Uniunii și a solicitat Uniunii să soluționeze rapid obstacolele care încă mai împiedică atragerea talentelor și a investițiilor în vederea finalizării ERA până în 2014 și să realizeze o autentică piață unică a cunoașterii, a cercetării și a inovării. În acest sens se impune majorarea semnificativă a bugetului pentru următoarea perioadă de șapte ani în vederea consolidării capacității de inovare a Uniunii, atrăgând totodată fonduri importante din sectorul privat pentru activitățile sale. |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(5) Parlamentul European a solicitat, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010, o simplificare radicală a finanțării cercetării și inovării în cadrul Uniunii, a subliniat, în rezoluția sa din 12 mai 2011, importanța unei Uniuni a inovării pentru transformarea Europei în contextul lumii post-criză, a subliniat, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, principalele lecții de învățat în urma evaluării intermediare a celui de al șaptelea program-cadru și a sprijinit, în rezoluția sa din 27 septembrie 2011, conceptul unui cadru strategic comun de finanțare pentru cercetare și inovare. | (5) Parlamentul European a solicitat o simplificare radicală a finanțării cercetării și inovării în cadrul Uniunii în rezoluțiile sale din 11 noiembrie 2010 și din 8 iunie 20111, care au evidențiat faptul că orice creștere a fondurilor ar trebui cuplată cu o simplificare radicală a procedurilor de finanțare, a subliniat, în rezoluția sa din 12 mai 2011, importanța unei Uniuni a inovării pentru transformarea Europei în contextul lumii post-criză, a subliniat, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, principalele lecții de învățat în urma evaluării intermediare a celui de al șaptelea program-cadru și a sprijinit, în rezoluția sa din 27 septembrie 2011, conceptul unui cadru strategic comun de finanțare pentru cercetare și inovare, solicitând totodată o dublare a bugetului pentru cercetare și inovare în următorul CFM comparativ cu cel de al șaptelea program-cadru. |
| ______________ |
| 1 Texte adoptate, P7_TA(2011)0266 |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 11
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Orizont 2020 ar trebui să sprijine toate etapele lanțului inovării, în special activități mai apropiate de piață, inclusiv instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială, și urmărește să răspundă nevoilor de cercetare ale unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă și diseminarea cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea lor comercială. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. | (11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Orizont 2020 ar trebui să sprijine, fără a denatura concurența, toate etapele lanțului inovării, în special activități mai apropiate de piață, inclusiv instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială, și urmărește să răspundă nevoilor de cercetare ale unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă și diseminarea cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea lor comercială. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. |
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 14 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (14a) Finanțarea acordată în temeiul programului Orizont 2020 ar trebui să respecte principiul excelenței și să confere o valoare adăugată europeană clară. Nu ar trebui să înlocuiască, ci de fapt ar trebui să completeze finanțările naționale pentru proiectele de cercetare. |
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. | (15) Simplificarea reprezintă o cerință centrală a Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de forme de sprijin care țin seama în mod corespunzător de natura activităților și de apropierea lor de piață și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. |
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (15a) Programul Orizont 2020 ar trebui să asigure reducerea semnificativă a birocrației pentru beneficiari, inclusiv pentru IMM-uri, permițând, de asemenea, o abordare diferențiată în funcție de tipul de beneficiar. |
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 18
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(18) Este necesar să se asigure o încheiere corectă a Orizont 2020 și a programelor precedente, în special în ceea ce privește continuarea acordurilor multianuale de gestionare a acestora, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. | (18) Este necesar să se asigure o încheiere corectă a Orizont 2020 și a programelor precedente, în special în ceea ce privește continuarea acordurilor multianuale de gestionare a acestora, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative strict necesare. |
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 19
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(19) Punerea în aplicare a Orizont 2020 poate duce la crearea unor programe suplimentare la care să participe numai anumite state membre, la participarea Uniunii la programe derulate de mai multe state membre, la înființarea unor întreprinderi comune sau la încheierea altor acorduri în temeiul articolelor 184, 185 și 187 din TFUE. | (19) Punerea în aplicare a Orizont 2020 poate duce, în anumite condiții transparente, la crearea unor programe suplimentare la care să participe numai anumite state membre, la participarea Uniunii la programe derulate de mai multe state membre, la înființarea unor întreprinderi comune sau la încheierea altor acorduri în temeiul articolelor 184, 185 și 187 din TFUE. |
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 21 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (21a) Pentru a asigura echilibrul adecvat între cercetarea, dezvoltarea și inovarea consensuale și cele mai disruptive, cel puțin 15 % din bugetul priorității „provocări societale” și al obiectivului specific „poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” din cadrul priorității „poziția de lider în sectorul industrial” ar trebui să urmărească o logică de la bază la vârf, orientată pe cercetare. Mai mult, ar trebui să se găsească un echilibru corect în cadrul priorităților „provocările societale” și „poziția de lider în sectorul industrial” între proiectele mici și cele de amploare, ținând cont de structura specifică a sectorului, de tipul de activitate, de tehnologie și de actualitatea din sectorul cercetării. |
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. | (26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. Aceste sinergii nu ar trebui să compromită principiul excelenței, care ar trebui să fie obiectivul programului Orizont 2020, și nu ar trebui să conducă la dubla finanțare a aceluiași proiect. |
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 26 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (26a) Atât programul Orizont 2020, cât și politica de coeziune urmăresc o aliniere completă la obiectivele Strategiei Europa 2020 privind creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prin cadrele lor strategice comune corespunzătoare. Această nouă direcție strategică solicită o cooperare crescută și sistematizată a ambelor CSC în vederea mobilizării depline a potențialului de cercetare și inovare la nivel regional, național și european. Pentru a exploata sinergiile, ar trebui introduse instrumente de tip „cale către excelență” atât în programul Orizont 2020, cât și în politica de coeziune, fără a compromite principiul excelenței. |
Justificare
Deși se axează pe aspecte diferite, atât programul Orizont 2020, cât și politica de coeziune sunt extrem de importante pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Astfel, sinergiile și complementaritățile între acestea sunt cu adevărat necesare. Politica de coeziune trebuie să pregătească factorii regionali de cercetare și inovare pentru participarea la proiectele programului Orizont 2020 și, pe de altă parte, ar trebui să pună la dispoziție mijloacele adecvate pentru exploatarea și diseminarea rapide pe piață ale rezultatelor de cercetare și inovare generate de cercetările de bază finanțate prin programul Orizont 2020. Pentru a construi punți între cele două programe, programul Orizont 2020 ar trebui să prevadă măsuri pentru identificarea potențialelor „centre de excelență”, acordând sigiliul de excelență celor mai bune centre.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 26 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (26b) Autoritățile europene, locale, regionale, precum și naționale au un rol important în ceea ce privește implementarea spațiului european de cercetare și asigurarea unei coordonări eficiente a instrumentelor financiare ale Uniunii, în special cu privire la promovarea legăturilor dintre programul Orizont 2020 și fondurile structurale, în cadrul strategiilor de inovare regionale bazate pe specializarea inteligentă. Regiunile au un rol esențial și în ceea ce privește diseminarea și implementarea rezultatelor programului Orizont 2020 și furnizarea unor instrumente complementare de finanțare, incluzând proceduri de achiziții publice. |
Justificare
As the main actors in programming and implementing the Cohesion Policy, national and regional authorities will play a relevant role in creating and empowering the necessary synergies between this policy and Horizon 2020. In order to fully exploit the opportunities for synergies, regional authorities must develop their research and innovation strategies for smart specialisation and facilitate the exploitation of results stemming from Horizon 2020, with particular attention to creating friendly market conditions and business environment. Actions taken by the European Commission could support implementation of this concept on the Member States level.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 27
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(27) IMM-urile constituie o sursă importantă de inovare și creștere economică în Europa. Prin urmare, în cadrul Orizont 2020, este necesară o largă participare a IMM-urilor, astfel cum este definită în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003. În acest fel, s-ar putea susține obiectivele Legii privind micile întreprinderi. | (27) IMM-urile constituie o sursă importantă de inovare și creștere economică în Europa. Prin urmare, în cadrul Orizont 2020, este necesară o largă participare a IMM-urilor, astfel cum este definită în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003. În acest fel, s-ar putea susține obiectivele Legii privind micile întreprinderi. Programul Orizont 2020 ar trebui să ofere stimulentele necesare pentru a atrage IMM-urile către acest tip de finanțare la nivelul UE și să asigure un set de norme și de instrumente care îmbunătățesc în mod semnificativ accesul IMM-urilor la finanțare. |
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 31
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(31) Pentru a menține condiții de egalitate pentru toate întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața internă, finanțarea oferită de Orizont 2020 ar trebui să fie stabilită, de asemenea, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a se asigura eficacitatea cheltuielilor publice și pentru a preveni denaturări ale pieței, cum ar fi eliminarea finanțării private, crearea unor structuri de piață ineficiente sau menținerea întreprinderilor ineficiente. | (31) Pentru a menține condiții de egalitate pentru toate întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piața internă, finanțarea oferită de Orizont 2020 ar trebui să fie stabilită, de asemenea, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, inclusiv cu Cadrul comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare care în prezent este în curs de revizuire, pentru a se asigura eficacitatea cheltuielilor publice și pentru a preveni denaturări ale pieței, cum ar fi eliminarea finanțării private, crearea unor structuri de piață ineficiente sau menținerea întreprinderilor ineficiente. |
Justificare
Prin acordarea unei preferințe prea pronunțate finanțării pe termen scurt, inovarea legată de piață ar putea denatura concurența și ar fi în detrimentul unei cercetări fundamentale, pe termen mai lung, care este de regulă sursa inovărilor revoluționare și disruptive. Prin urmare, trebuie luate în considerare atât litera, cât și spiritul normelor privind ajutoarele de stat pentru C&D.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 31 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (31a) Cheltuirea fondurilor Uniunii și ale statelor membre pentru cercetare și inovare ar trebui să fie mai bine coordonată pentru a asigura o mai bună complementaritate, eficiență și vizibilitate, precum și pentru a crea sinergii mai bune. În cadrul procesului de evaluare prevăzut în prezentul regulament, Comisia ar trebui să furnizeze dovezi concrete, dacă sunt disponibile, ale complementarității și sinergiilor realizate între bugetul UE și bugetele statelor membre pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind cercetarea și dezvoltarea, precum și indicatorul principal în materie de inovare al Strategiei Europa 2020. |
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 32 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (32a) Programul Orizont 2020 ar trebui să asigure cel mai înalt nivel de transparență, asumare a răspunderii și control democratic pentru instrumentele și mecanismele financiare inovatoare care implică bugetul Uniunii, în special în ceea ce privește contribuția acestora, atât estimată, cât și realizată, la atingerea obiectivelor Uniunii. |
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor private, de creare de noi locuri de muncă și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa. | Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor publice și private, de creare de noi locuri de muncă, de promovare a coeziunii economice, sociale și teritoriale și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa. |
Justificare
În contextul restricțiilor bugetare cauzate de criza financiară și economică cu care se confruntă Europa nu ar trebui să fie subminate investițiile inteligente în sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum cercetarea și inovarea. Eforturile financiare publice în aceste sectoare trebuie să fie menținute sau sporite, iar programul Orizont 2020 trebuie să aibă un efect de levier în acest sens. Pe de altă parte, elementul central al tuturor investițiilor publice realizate de UE trebuie să fie coeziunea socială, economică și teritorială a Uniunii.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA). Indicatorii de performanță relevanți sunt prevăzuți în introducerea la anexa I. | (1) Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA). Se estimează că, până în 2030, programul Orizont 2020 va conduce la creșterea cu 0,92% a PIB, cu 1,37% a exporturilor, cu 0,15% a importurilor și cu 0,40% a ocupării forței de muncă . Indicatorii de performanță relevanți sunt prevăzuți în introducerea la anexa I. |
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Suma pentru activitățile prevăzute la titlul XIX din TFUE este distribuită după cum urmează între prioritățile stabilite la articolul 5 alineatul (2): | (2) Suma pentru activități este distribuită după cum urmează între prioritățile stabilite la articolul 5 alineatul (2): |
(a) excelența științifică, 27 818 de milioane EUR; | (a) excelența științifică, 31,705% din pachetul financiar stabilit la alineatul (1); |
(b) poziția de lider în sectorul industrial, 20 280 de milioane EUR; | (b) poziția de lider în sectorul industrial, 22,544% din pachetul financiar stabilit la alineatul (1); |
(c) provocări societale, 35 888 de milioane EUR. | (c) provocări societale, 39,589% din pachetul financiar stabilit la alineatul (1); |
Suma maximă totală a contribuției financiare a Uniunii din partea Orizont 2020 pentru acțiunile directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare reprezintă 2 212 de milioane EUR. | Suma maximă totală a contribuției financiare a Uniunii din partea Orizont 2020 pentru acțiunile directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare reprezintă 2,521% din pachetul financiar stabilit la alineatul (1). |
Defalcarea orientativă a obiectivelor specifice în cadrul priorităților și suma maximă totală a contribuției la acțiunile directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare sunt prevăzute la anexa II. | Defalcarea orientativă a obiectivelor specifice în cadrul priorităților și suma maximă totală a contribuției la acțiunile directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare sunt prevăzute la anexa II. Creditele anuale sunt autorizate de către autoritatea bugetară fără a aduce atingere prevederilor Regulamentului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 și Acordului Interinstituțional din xxx/201z dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiunile bugetare și buna gestiune financiară. |
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 3 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Institutul European de Inovare și Tehnologie este finanțat printr-o contribuție maximă de la Orizont 2020 în valoare de 3 194 de milioane EUR, astfel cum este prevăzut în anexa II. O primă alocare de 1 542 de milioane EUR este pusă la dispoziție de Institutul European de Inovare și Tehnologie pentru activitățile prevăzute la titlul XVII din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. A doua alocare de până la 1 652 de milioane EUR este pusă la dispoziție și va face obiectul revizuirii prevăzute la articolul 26 alineatul (1). Această sumă suplimentară este furnizată pe o bază proporțională, astfel cum se indică în anexa II, din suma pentru obiectivul specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” în cadrul priorității privind poziția de lider în sectorul industrial, prevăzute la alineatul (2) litera (b) și din suma pentru prioritatea referitoare la provocările societale, prevăzută la alineatul (2) litera (c). | (3) Institutul European de Inovare și Tehnologie este finanțat printr-o contribuție maximă de 3,64% din pachetul financiar stabilit la alineatul (1). |
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 3 – paragraful 3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Creditele anuale pentru EIT sunt autorizate de către autoritatea bugetară fără a aduce atingere prevederilor Regulamentului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 și ale Acordului Interinstituțional din xxx/201z dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare. |
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(5) Pentru a reacționa la situații neprevăzute sau la noile evoluții și nevoi, precum și pentru a lua în considerare dispozițiile alineatului (3), Comisia poate, în urma evaluării intermediare a Orizont 2020, astfel cum este prevăzută la articolul 26 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, în cadrul procedurii bugetare anuale, să revizuiască sumele stabilite pentru prioritățile menționate la alineatul (2) și defalcarea orientativă pe obiective specifice în cadrul priorităților sus-menționate, stabilită la anexa II, precum și transferurile de credite între prioritățile și obiectivele specifice în valoare de până la 10 % din suma totală alocată inițial pentru fiecare prioritate și până la 10 % din defalcarea orientativă inițială a fiecărui obiectiv specific. Prezenta dispoziție nu se referă la suma pentru acțiunile directe ale Centrului Comun de Cercetare prevăzută la alineatul (2) sau la contribuția acordată Institutului European de Inovare și Tehnologie prevăzută la alineatul (3). | (5) Pentru a reacționa la situații neprevăzute sau la noile evoluții și nevoi, precum și pentru a lua în considerare dispozițiile alineatului (3), Comisia poate, în urma evaluării intermediare a Orizont 2020, astfel cum este prevăzută la articolul 26 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, în cadrul procedurii bugetare anuale și fără a aduce atingere prerogativelor autorității bugetare, să revizuiască sumele stabilite pentru prioritățile menționate la alineatul (2) și defalcarea orientativă pe obiective specifice în cadrul priorităților sus-menționate, stabilită la anexa II, precum și transferurile de credite între prioritățile și obiectivele specifice în valoare de până la 10 % din suma totală alocată inițial pentru fiecare prioritate și până la 10 % din defalcarea orientativă inițială a fiecărui obiectiv specific. |
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 1 – litera b – punctul iva (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (iva) statele AELS care sunt părți la Acordul SEE, în conformitate cu dispozițiile acordului respectiv. |
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. | (1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, creșterii participării în întreaga Uniune la cercetare și inovare, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. |
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 15 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 15a |
| Resurse umane |
| Programul Orizont 2020 contribuie la promovarea și atractivitatea carierei de cercetător în Europa. Astfel, programul va fi pus în aplicare într-un mod care să promoveze crearea unei piețe unice pentru cercetători. |
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Se acordă o atenție deosebită principiului proporționalității, dreptului la viață privată, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dreptului la integritate fizică și mentală a persoanei, dreptului la nediscriminare și nevoii de a asigura nivele ridicate de protecție a sănătății umane. | Se acordă o atenție deosebită principiului proporționalității, dreptului la viață privată, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dreptului la integritate fizică și mentală a persoanei, dreptului la nediscriminare pe bază de naționalitate, origine etnică, handicap, religie sau credință, vârstă, gen sau orientare sexuală și nevoii de a asigura nivele ridicate de protecție a sănătății umane. |
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 17 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 17a |
| Sinergii cu fondurile structurale |
| Programul Orizont 2020 contribuie la eliminarea decalajelor în ceea ce privește cercetarea și inovarea în Uniune prin introducerea unor sinergii cu politica de coeziune, în sprijinul cercetării și inovării, prin intermediul implementării coordonate a unor măsuri complementare. Atunci când este posibil, se va promova interoperabilitatea celor două instrumente și se va încuraja finanțarea cumulată sau combinată fără a compromite principiul excelenței. Programul Orizont 2020 contribuie la evaluarea potențialului, la identificarea celor mai bune centre și la îmbunătățirea vizibilității lor prin aplicarea sigiliului de excelență. |
Justificare
Astfel cum este prevăzut în noul considerent propus 26a, deși se axează pe aspecte diferite, atât programul Orizont 2020, cât și politica de coeziune sunt extrem de importante pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Astfel, sinergiile și complementaritățile între acestea sunt cu adevărat necesare. Politica de coeziune trebuie să pregătească factorii regionali de cercetare și inovare pentru participarea la proiectele Orizont 2020 și, pe de altă parte, trebuie să pună la dispoziție mijloacele adecvate pentru exploatarea și diseminarea rapidă pe piață ale rezultatelor în domeniul cercetării și inovării generate de cercetările de bază finanțate prin programul Orizont 2020.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) În cadrul Orizont 2020, se acordă o atenție deosebită asigurării unei participări adecvate a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și impactului inovării asupra acestora. Evaluările cantitative și calitative ale participării IMM-urilor sunt efectuate în cadrul acordurilor de evaluare și monitorizare. | (1) În cadrul Orizont 2020, se acordă o atenție deosebită asigurării unei participări adecvate a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și impactului inovării asupra acestora. Evaluările cantitative și calitative ale participării IMM-urilor sunt efectuate în cadrul acordurilor de evaluare și monitorizare. În special, Comisia asigură cât mai mult posibil participarea IMM-urilor la programul Orizont 2020, asigurând, de asemenea, asistența necesară care le va permite să îndeplinească cerințele și să își îmbunătățească accesul la finanțare în cadrul acestui program. |
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Abordarea integrată prevăzută la alineatele (1) și (2) trebuie să conducă la aproximativ 15 % din bugetul total combinat pentru obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și prioritatea „Provocări societale”, în favoarea IMM-urilor. | (3) Abordarea integrată prevăzută la alineatele (1) și (2) trebuie să conducă la (i) nu mai puțin de 15 % din bugetul total combinat pentru obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și prioritatea „Provocări societale”, în favoarea IMM-urilor, și la (ii) introducerea de către 50% dintre IMM-urile participante a unor inovații care reprezintă o noutate în cadrul întreprinderii sau pe piață (pe perioada proiectului, la care se adaugă trei ani). |
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 3 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) angajamentul pe termen lung al tuturor partenerilor, bazat pe o viziune comună și obiective clar definite. | (c) angajamentul financiar pe termen lung din partea tuturor partenerilor, pe baza unei viziuni comune și a unor obiective clar definite; |
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile de diseminare a informațiilor și activitățile de comunicare reprezintă o sarcină integrată a tuturor acțiunilor sprijinite de Orizont 2020. | Activitățile de diseminare a informațiilor și activitățile de comunicare reprezintă o sarcină integrată a tuturor acțiunilor sprijinite de Orizont 2020, acordând o atenție deosebită furnizării de astfel de informații într-o manieră care să faciliteze accesul tuturor, în special al persoanelor cu dizabilități. |
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 3 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) inițiativele care vizează sporirea sensibilizării și facilitarea accesului la finanțare în cadrul Orizont 2020, în special pentru acele regiuni sau tipuri de participanți care sunt insuficient reprezentați; | (a) inițiativele care vizează sporirea sensibilizării și facilitarea accesului la finanțare în cadrul Orizont 2020, în special pentru acele regiuni sau tipuri de participanți care sunt insuficient reprezentați, cum ar fi în cazul cercetătorilor și al participanților cu dizabilități; |
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – litera a – partea introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) Nu mai târziu de sfârșitul anului 2017, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, o evaluare a Institutului European de Inovare și Tehnologie. Astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (3), a doua alocare a fondurilor destinate Institutului European de Inovare și Tehnologie este pusă la dispoziție în urma acestei evaluări. Evaluarea analizează progresele realizate de Institutul European de Inovare și Tehnologie în raport cu: | (a) Până la sfârșitul anului 2016, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, o evaluare a Institutului European de Inovare și Tehnologie. Astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (3), a doua alocare a fondurilor destinate Institutului European de Inovare și Tehnologie este pusă la dispoziție în urma acestei evaluări. Evaluarea analizează progresele realizate de Institutul European de Inovare și Tehnologie în raport cu: |
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – litera a – punctul ii
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(ii) calendarul convenit pentru lansarea celui de al treilea val de comunități ale cunoașterii și inovării și nevoile financiare programate ale comunităților existente în funcție de dezvoltarea specifică a acestora și | (ii) succesul în crearea de noi comunități ale cunoașterii și inovării și nevoile financiare programate ale comunităților existente în funcție de dezvoltarea specifică a acestora; și |
Justificare
Pentru a crește transparența, finanțarea EIT ar trebui bugetată ca un singur post bugetar. De asemenea, este important să se asigure accesul deplin al EIT la finanțările sale pentru a-și îndeplini sarcinile în mod optim. Cu toate acestea, EIT trebuie în continuare să demonstreze că își poate îndeplini sarcinile. Dacă evaluarea la jumătatea perioadei ajunge la concluzia că aceste condiții nu sunt îndeplinite, activitățile EIT ar trebui închise, iar fondurile rămase ar trebui repartizate în mod egal în cadrul celor trei piloni ai programului.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – litera a – punctul iii
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(iii) contribuția Institutului European de Inovare și Tehnologie și a comunităților cunoașterii și inovării la prioritatea privind provocările societale și la obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” ale programului Orizont 2020. | (iii) contribuția Institutului European de Inovare și Tehnologie și a comunităților cunoașterii și inovării la prioritatea privind provocările societale și la obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” ale programului Orizont 2020, precum și la Spațiul european de cercetare. |
Justificare
În evaluare ar trebui incluse sinergiile dintre EIT și SEC.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) Nu mai târziu de sfârșitul anului 2017 și luând în considerare evaluarea ex-post a celui de al șaptelea program-cadru care trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2015 și evaluarea Institutului European de Inovare și Tehnologie, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, o evaluare intermediară a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific, inclusiv a Consiliului European pentru Cercetare, și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie, pe baza îndeplinirii (la nivelul rezultatelor și al progreselor înregistrate în vederea obținerii impacturilor) obiectivelor Orizont 2020 și a menținerii relevanței tuturor măsurilor, a eficienței și utilizării resurselor, a posibilităților de simplificare suplimentară și a valorii adăugate a Uniunii. Această evaluare ia, de asemenea, în considerare aspecte legate de accesul la oportunități de finanțare pentru participanții din toate regiunile, pentru IMM-uri și pentru promovarea echilibrului de gen. De asemenea, evaluarea ia în calcul contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii referitoare la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și influența asupra impactului pe termen lung al măsurilor precedente. | (b) Nu mai târziu de sfârșitul anului 2017 și luând în considerare evaluarea ex-post a celui de al șaptelea program-cadru care trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2015 și evaluarea Institutului European de Inovare și Tehnologie, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, o evaluare intermediară a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific, inclusiv a Consiliului European pentru Cercetare, și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie, pe baza îndeplinirii (la nivelul rezultatelor și al progreselor înregistrate în vederea obținerii impacturilor) obiectivelor Orizont 2020 și a menținerii relevanței tuturor măsurilor, a eficienței și utilizării resurselor, a posibilităților de simplificare suplimentară și a valorii adăugate a Uniunii. Această evaluare ia, de asemenea, în considerare aspecte legate de accesul la oportunități de finanțare pentru extinderea excelenței bazei în materie de știință și inovare a Uniunii din toate regiunile, pentru IMM-uri și pentru promovarea echilibrului de gen. De asemenea, evaluarea ia în calcul contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii referitoare la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și influența asupra impactului pe termen lung al măsurilor precedente. |
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) În cadrul procesului de evaluare descris la alineatul 1 litera (b), Comisia furnizează dovezi concrete, dacă sunt disponibile, ale complementarității și sinergiilor realizate între bugetul Uniunii și bugetele statelor membre pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în materie de cercetare și dezvoltare, precum și indicatorul principal în materie de inovare al Strategiei Europa 2020. |
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Anexa I – Partea introductivă – Partea I – litera d
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(d) Infrastructura de cercetare dezvoltă infrastructuri europene de cercetare în perspectiva anului 2020 și ulterior, promovează potențialul de inovare și capitalul uman al acestora și completează acest cadru prin politica Uniunii și cooperarea internațională în domeniu. | (d) Infrastructura de cercetare dezvoltă infrastructuri europene de cercetare de talie mondială în perspectiva anului 2020 și ulterior, promovează și extinde excelența bazei în materie de știință și inovare a Uniunii și capitalul uman și completează acest cadru prin politica Uniunii și cooperarea internațională în domeniu. Se utilizează în mod adecvat Serviciul Uniunii de garantare și creditare pentru cercetare și inovare pentru a mobiliza resurse suplimentare pentru aceste investiții și a promova existența unor legături efective dintre industrie și mediul academic. |
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Anexa I – Partea introductivă – Partea III – paragraful 1 – litera e
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(e) combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și materiile prime; | (e) combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și utilizarea durabilă a materiilor prime; |
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Anexa I – Partea introductivă – Partea III – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Toate activitățile presupun o abordare bazată pe provocări, se concentrează pe prioritățile politicilor fără stabilirea, în prealabil, a tehnologiilor sau soluțiilor care ar trebui dezvoltate. Se pune accentul pe mobilizarea unei mase critice de resurse și cunoștințe în diferite domenii, tehnologii și discipline științifice, pentru a face față provocărilor. Activitățile acoperă întregul proces, de la cercetare la piață, cu o nouă perspectivă asupra activităților legate de inovare, cum sunt testarea, demonstrația, bancurile de testare, sprijinul pentru achizițiile publice, conceperea, inovarea axată pe utilizatorul final, inovarea socială și preluarea pe piață a inovațiilor. | Toate activitățile presupun o abordare bazată pe provocări, se concentrează pe prioritățile politicilor fără stabilirea, în prealabil, a tehnologiilor sau soluțiilor care ar trebui dezvoltate. Se pune accentul pe mobilizarea unei mase critice de resurse și cunoștințe în diferite domenii, tehnologii și discipline științifice, pentru a face față provocărilor. Activitățile acoperă întregul proces, de la cercetare la piață, precum și impactul său asupra societății, cu o nouă perspectivă asupra activităților legate de inovare, cum sunt testarea, demonstrația, bancurile de testare, sprijinul pentru achizițiile publice, conceperea, inovarea axată pe utilizatorul final, inovarea socială și preluarea pe piață a inovațiilor. |
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Anexa I – Partea I – punctul 4.1 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Dacă dorește ca cercetarea sa să rămână de nivel mondial, Europa trebuie să stabilească o bază stabilă pentru construirea, întreținerea și exploatarea infrastructurilor de cercetare. Acest lucru necesită o cooperare amplă și eficientă între Uniune și finanțatorii naționali și regionali, precum și crearea de legături puternice cu politica de coeziune în vederea asigurării sinergiilor și a unei abordări coerente. | Dacă dorește ca cercetarea sa să rămână de nivel mondial, Europa trebuie să stabilească o bază stabilă pentru construirea, întreținerea și exploatarea infrastructurilor de cercetare. Acest lucru necesită punerea la dispoziție a unor resurse adecvate ale Serviciului Uniunii de garantare și creditare pentru cercetare și inovare pentru a mobiliza resurse suplimentare pentru aceste investiții și a promova existența unor legături efective dintre industrie și mediul academic. O cooperare eficientă între finanțatorii Uniunii, cei naționali și cei regionali va face obiectul unor legături puternice cu politica de coeziune în vederea asigurării sinergiilor și a unei abordări coerente. |
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Anexa I – Partea I – punctul 4.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Acest obiectiv specific abordează un angajament de bază al inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”, care evidențiază rolul crucial jucat de infrastructurile de cercetare de nivel mondial pentru a face posibile cercetarea și inovarea revoluționare. Inițiativa subliniază nevoia de a pune în comun resursele din întreaga Europă și, în anumite cazuri, la nivel mondial, în vederea construirii și exploatării infrastructurilor de cercetare. De asemenea, inițiativa emblematică O Agendă digitală pentru Europa subliniază necesitatea consolidării infrastructurilor electronice ale Europei și importanța dezvoltării unor centre de inovare, pentru realizarea atuului Europei în materie de inovare. | Acest obiectiv specific abordează un angajament de bază al inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”, care evidențiază rolul crucial jucat de infrastructurile de cercetare de nivel mondial pentru a face posibile cercetarea revoluționară și pentru a consolida și a extinde excelența bazei Uniunii în materie de știință și inovare. Inițiativa subliniază nevoia de a pune în comun resursele din întreaga Europă și, în anumite cazuri, la nivel mondial, în vederea construirii și exploatării infrastructurilor de cercetare. De asemenea, inițiativa emblematică O Agendă digitală pentru Europa subliniază necesitatea consolidării infrastructurilor electronice ale Europei și importanța dezvoltării unor centre de inovare, pentru realizarea atuului Europei în materie de inovare. |
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Anexa I – Partea II – punctul 1 – paragraful 10
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Pentru toate tehnologiile generice și industriale, inclusiv TGE, un obiectiv major îl va reprezenta promovarea interacțiunilor între tehnologii, precum și cu aplicațiile în domeniul provocărilor societale. De acest lucru se va ține seama pe deplin în elaborarea și implementarea a agendelor și priorităților. Acest lucru necesită implicarea totală a părților interesate care reprezintă diversele perspective în stabilirea priorităților și în implementare. În anumite cazuri, acest lucru va necesita, de asemenea, acțiuni finanțate în comun în cadrul componentei tehnologii generice și industriale și a componentei provocări societale, și va include finanțare comună pentru parteneriatele public-privat care urmăresc dezvoltarea de tehnologii și aplicarea acestora în vederea abordării provocărilor societale. | Pentru toate tehnologiile generice și industriale, inclusiv TGE, un obiectiv major îl va reprezenta promovarea interacțiunilor între tehnologii, precum și cu aplicațiile în domeniul provocărilor societale. De acest lucru se va ține seama pe deplin în elaborarea și implementarea a agendelor și priorităților. Acest lucru necesită implicarea totală a părților interesate care reprezintă diversele perspective în stabilirea priorităților și în implementare. În anumite cazuri, acest lucru va necesita, de asemenea, acțiuni finanțate în comun în cadrul componentei tehnologii generice și industriale și a componentei provocări societale, și va include finanțare comună pentru parteneriatele public-privat și pentru parteneriatele cu organizațiile societății civile care urmăresc dezvoltarea de tehnologii și metode și aplicarea acestora în vederea abordării provocărilor societale. |
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Anexa I – Partea III – punctul 1.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Afecțiunile cronice, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, tulburările neurologice și ale sănătății mintale, excesul de greutate și obezitatea și diverse limitări funcționale reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii și morții premature și presupun costuri sociale și economice considerabile. | Afecțiunile cronice, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, bolile reumatice și musculoscheletale, tulburările neurologice și ale sănătății mintale, excesul de greutate și obezitatea și diverse limitări funcționale reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii și morții premature și presupun costuri sociale și economice considerabile. |
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Anexa I – Partea III – punctul 1.1 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
La nivelul Uniunii, bolile cardiovasculare reprezintă anual cauza a peste 2 milioane de decese și implică costuri economice de peste 192 de miliarde EUR, iar cancerul cauzează un sfert din totalul deceselor și este prima cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 45-64 de ani. La nivelul Uniunii, peste 27 de milioane de persoane suferă de diabet, iar costul total determinat de afecțiunile creierului (care includ, dar fără a se limita la acestea, tulburările care afectează sănătatea mintală) a fost estimat la 800 de miliarde EUR. Factorii de mediu, stilul de viață și factorii socioeconomici sunt răspunzători pentru multe din aceste afecțiuni, estimând-se că, la nivel mondial, aproape o treime din boli sunt legate de aceștia. | La nivelul Uniunii, bolile cardiovasculare reprezintă anual cauza a peste 2 milioane de decese și implică costuri economice de peste 192 de miliarde EUR, iar cancerul cauzează un sfert din totalul deceselor și este prima cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 45-64 de ani. La nivelul Uniunii, peste 120 de milioane de cetățeni suferă de afecțiuni reumatice și musculoscheletale și 27 de milioane de persoane suferă de diabet, în timp ce costul total determinat de afecțiunile creierului (care includ, dar fără a se limita la acestea, tulburările care afectează sănătatea mintală) a fost estimat la 800 de miliarde EUR, iar costul total al afecțiunilor reumatice și musculoscheletale la 240 de miliarde EUR. Factorii de mediu, stilul de viață și factorii socioeconomici sunt răspunzători pentru multe din aceste afecțiuni, estimând-se că, la nivel mondial, aproape o treime din boli sunt legate de aceștia. |
Justificare
According to scientific evidence, rheumatic and musculoskeletal diseases are one of the major chronic conditions affecting European citizens. Among others, this evidence comes from the EUMUSC.NET project, an ongoing study co-funded by the European Commission, which proves that rheumatic and musculoskeletal diseases are one of the most prevalent, disabling and costly diseases. They represent an enormous burden on individuals and societies in the EU, particularly taking into account that they are one of the main diseases preventing older people to have a healthy, active and independent life. As the text of the Horizon 2020 Framework Programme may orient future developments when it comes to prioritising research areas for funding, it is crucial that the main diseases linked to major societal challenges are accurately and fairly mentioned.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Anexa I – Partea III – punctul 6.2 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Promovarea unor noi moduri de cooperare între țări la nivelul Uniunii și în întreaga lume, precum și la nivelul comunităților de cercetare și inovare relevante, va constitui, prin urmare, o sarcină centrală în cadrul acestei provocări. Implicarea cetățenilor și industriei, sprijinirea proceselor de inovare socială și tehnologică, promovarea unei administrații publice inteligente și participative, precum și a politicilor bazate pe date concrete va fi urmărită în mod sistematic în scopul creșterii relevanței tuturor acestor activități pentru factorii politici, pentru actorii sociali și economici și pentru cetățeni. În această privință, cercetarea și inovarea vor fi o condiție prealabilă pentru competitivitatea industriilor și serviciilor europene, în special în domeniile securității, dezvoltării digitale și protecției vieții private. | Promovarea unor noi moduri de cooperare între țări la nivelul Uniunii și în întreaga lume, precum și la nivelul comunităților de cercetare și inovare relevante, va constitui, prin urmare, o sarcină centrală în cadrul acestei provocări. Implicarea cetățenilor și industriei, sprijinirea proceselor de inovare socială și tehnologică, promovarea unei administrații publice inteligente și participative, precum și a politicilor bazate pe date concrete va fi urmărită în mod sistematic în scopul creșterii relevanței tuturor acestor activități pentru factorii politici, pentru actorii sociali și economici și pentru cetățeni. În această privință, cercetarea și inovarea vor fi o condiție prealabilă pentru competitivitatea industriilor și serviciilor europene, în special în domeniile securității, dezvoltării digitale și protecției vieții private. Succesul implementării modificărilor necesare depinde de fapt de implicarea publicului în știință și inovare și de beneficiile acesteia. Pentru a asigura reușita acesteia este esențială axarea pe aspectele sociale din cadrul provocărilor societale, implicând nu doar actorii din cadrul industriei, ci și cercetătorii și universitățile, precum și societatea civilă și organizațiile și instituțiile sale. |
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Anexa I – Partea III – punctul 6.3.2 – paragraful 2 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) asigurarea angajării la nivelul societății în cercetare și inovare; | (c) asigurarea angajării la nivelul societății în cercetare și inovare cu scopul de a practica știința împreună cu societatea și în favoarea acesteia; |
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Anexa II – tabel
| |||
Textul propus de Comisie | Amendamentul | ||
Defalcarea indicativă pentru Orizont 2020 este următoarea (în milioane EUR): | Defalcarea indicativă pentru Orizont 2020 este următoarea (în milioane EUR): | ||
I Excelență științifică, din care: | 27 818 | I Excelență științifică, din care: | 31,705 % |
1. Consiliul European pentru Cercetare | 15 008 | 1. Consiliul European pentru Cercetare |
|
2. Tehnologii viitoare și emergente | 3 505 | 2. Tehnologii viitoare și emergente |
|
3. Acțiuni Marie Curie privind competențele, formarea și dezvoltarea carierei | 6 503 | 3. Acțiuni Marie Curie privind competențele, formarea și dezvoltarea carierei |
|
4. Infrastructuri europene de cercetare (inclusiv e-infrastructuri) | 2 802 | 4. Infrastructuri europene de cercetare (inclusiv e-infrastructuri) |
|
II Poziție de lider în sectorul industrial, din care: | 20 280 | II Poziție de lider în sectorul industrial, din care: | 22,544 % |
1. Poziție de lider în ceea ce privește tehnologiile generice și industriale* | 15 580 din care 500 pentru EIT | 1. Poziție de lider în ceea ce privește tehnologiile generice și industriale* |
|
2. Accesul la finanțarea de risc** | 4 000 | 2. Accesul la finanțarea de risc** |
|
3. Inovarea în cadrul IMM-urilor | 700 | 3. Inovarea în cadrul IMM-urilor |
|
III Provocări societale, din care: | 35 888 | III Provocări societale, din care: | 39,589 % |
1. Sănătate, schimbări demografice și bunăstare; | 9 077 din care 292 pentru EIT | 1. Sănătate, schimbări demografice și bunăstare; |
|
2. Securitate alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie; | 4 694 din care 150 pentru EIT | 2. Securitate alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie; |
|
3. Surse de energie sigure, ecologice și eficiente | 6 537 din care 210 pentru EIT | 3. Surse de energie sigure, ecologice și eficiente |
|
4. Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate, | 7 690 din care 247 pentru EIT | 4. Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate, |
|
5. Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime | 3 573 din care 115 pentru EIT | 5. Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime |
|
6. Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure | 4 317 din care 138 pentru EIT | 6. Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure |
|
Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) | 1 542 +1 652 *** | Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) | 3,64 % |
Activități directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare | 2 212 | Activități directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare | 2,521 % |
TOTAL | 87 740 | TOTAL | 100 % |
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen | BUDG 13.12.2011 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii | Nils Torvalds 2.7.2012 | |||
Data adoptării | 6.9.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 34 2 2 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Marta Andreasen, Richard Ashworth, Reimer Böge, Zuzana Brzobohatá, Jean Louis Cottigny, Jean-Luc Dehaene, James Elles, Göran Färm, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Lucas Hartong, Jutta Haug, Monika Hohlmeier, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Anne E. Jensen, Jan Kozłowski, Alain Lamassoure, Giovanni La Via, George Lyon, Claudio Morganti, Jan Mulder, Juan Andrés Naranjo Escobar, Dominique Riquet, Derek Vaughan, Angelika Werthmann | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Burkhard Balz, Maria Da Graça Carvalho, Edit Herczog, Jürgen Klute, Constanze Angela Krehl, Paul Rübig, Peter Šťastný, Georgios Stavrakakis, Nils Torvalds | |||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final | Luigi Berlinguer | |||
25.9.2012
AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică Şi siguranŢă alimentară
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Raportor pentru aviz : Cristian Silviu Bușoi
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Programul Orizont 2020, după cum este menționat în comunicarea Comisiei care însoțește programul, urmărește implementarea obiectivelor emblematice ale Uniunii inovării, vizând în mod specific provocările societale curente și consolidarea legăturii dintre cercetarea ascendentă și, respectiv, descendentă și comercializare. Se vizează, de asemenea, continuarea măsurilor de simplificare și creșterea gradului de participare al IMM-urilor. Multe provocări societale țin de competențele Comisiei ENVI, cum ar fi clima, eficiența utilizării resurselor, energia nepoluantă și transportul nepoluant, precum și sănătatea și siguranța alimentară. Raportorul salută cu căldură propunerile Comisiei, dar dorește să pună un accent mai mare pe unele dintre aspectele menționate.
În prezentul aviz, raportorul a optat pentru o abordare holistică, aceasta fiind calea cea mai bună pentru a consolida într-o măsură și mai mare prioritățile Comisiei ENVI. Acest prim raport ar trebui considerat, de asemenea, ca document redactat în deschiderea dezbaterii referitoare la acest program complex, care prezintă o importanță deosebită pentru creșterea economică durabilă și ecologică în Uniunea Europeană și, de asemenea, pentru promovarea unei societăți sănătoase.
Avizul se apleacă îndeosebi asupra provocărilor societale și propune consolidarea unor aspecte legate de sănătate, siguranța alimentară, climă și mediu.
Sănătate
Având în vedere valoarea sa adăugată deosebită pentru tratamentele inovatoare, de exemplu în medicina regenerativă, ar trebui să se sprijine în continuare cercetarea în domeniul celulelor sușă, prin explorarea alternativelor existente la celulele sușă embrionare și ținând seama, în același timp, de considerentele etice. Ar trebui să se acorde o atenție specială cercetării și inovării în domeniul tratării bolilor. Ar trebui crescut sprijinul public acordat activităților de cercetare/dezvoltare (C&D) în domeniul bolilor rare și ar trebui să se promoveze partajarea informațiilor. Nevoile pacienților ar trebui să fie un factor de promovare a inovării în domeniul sănătății și a finanțării activităților de C&D. În plus, activitățile de C&D în domeniul sănătății mediului și activitățile de inovare ar trebui finanțate în mod corespunzător.
Siguranța alimentară
Se propune extinderea domeniului provocărilor societale legate de siguranța alimentară prin deschiderea sa la toate aspectele legate de siguranța alimentară.
Clima și mediul
Echilibrul dintre aspectele economice, sociale și ambientale ale cercetării și inovării ar trebui monitorizate periodic și eficient. Ar trebui consolidat sprijinul acordat surselor de energie regenerabile. Creșterea eficienței surselor de energie regenerabile poate să facă acest domeniu mai atractiv din punct de vedere economic, combătând, în același timp, schimbările climatice, scăzând dependența noastră de combustibilii fosili și promovând o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Orizont 2020 este un program-cheie care ar putea ajuta UE să reducă și mai mult emisiile de gaze și de particule dăunătoare pentru mediu și pentru sănătate, fără a fi o povară pentru industrii sau pentru statele membre.
Aspecte orizontale
Este nevoie de o integrare mai bună a inițiativelor emblematice Uniunea Inovării și a celor din domeniul eficienței cercetării în programul Orizont 2020; prin urmare, aceasta este prevăzută în aviz. Pentru a beneficia la maximum de proiectele de C&D și inovare în întreaga Uniune Europeană ar trebui să se monitorizeze cu strictețe complementaritatea programului Orizont 2020 cu alte fonduri naționale și ale Uniunii. În plus, se propune, de asemenea, creșterea participării IMM-urilor, care pot fi principiul activ pentru o creștere economică nepoluantă și sustenabilă. Un aspect important referitor la indicatorii de performanță, care monitorizează punerea în aplicare a obiectivelor programului Orizont 2020, este, de asemenea, abordat în raport.
Introducerea unor amendamente suplimentare referitoare la segregarea bugetelor și obiectivelor de cercetare în lanțul de inovare, precum și la simplificare este amânată până după viitoarea dezbatere a Comisiei ENVI referitoare la programul Orizont 2020.
AMENDAMENTE
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și favorizarea creșterii competitivității Uniunii, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea trebuie să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea. | (1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și favorizarea creșterii sustenabilității, a competitivității și a rezistenței Uniunii, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea trebuie să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea. |
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 11
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Orizont 2020 ar trebui să sprijine toate etapele lanțului inovării, în special activități mai apropiate de piață, inclusiv instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială, și urmărește să răspundă nevoilor de cercetare ale unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă și diseminarea cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea lor comercială. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. | (11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume creșterea nivelului de excelență științifică în Europa în vederea consolidării poziției Uniunii ca bază a excelenței științifice de nivel mondial, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Orizont 2020 ar trebui să sprijine toate etapele lanțului inovării, în special activități mai apropiate de piață, inclusiv instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială, și urmărește să răspundă nevoilor de cercetare ale unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă și diseminarea cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea lor comercială. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. |
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 20
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate și a consolidării încrederii opiniei publice în știință, Orizont 2020 ar trebui să favorizeze o bună informare a cetățenilor și a societății civile cu privire la aspectele legate de cercetare și inovare prin promovarea educației științifice, prin facilitarea accesului la cunoștințe științifice, prin dezvoltarea unor agende de cercetare și inovare responsabile care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și prin facilitarea participării acestora la activitățile din cadrul Orizont 2020. | (20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate, Orizont 2020 ar trebui să favorizeze cercetarea și inovarea responsabile, prin participarea activă a actorilor societății (cercetătorii, cetățenii și societatea civilă, factorii de decizie politică și sectorul industrial) la procesul de cercetare și inovare, în special prin garantarea asimilării dimensiunii de gen; prin promovarea educației științifice, prin garantarea respectării legislației etice și promovarea aderării la cele mai înalte standarde etice la nivel mondial; prin creșterea accesibilității și a gradului de reutilizare a rezultatelor cercetării finanțate din fonduri publice, în special publicațiile și datele științifice; prin facilitarea accesului la cunoștințe științifice, prin dezvoltarea unui cadru de guvernanță care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și care facilitează participarea acestora la activitățile din cadrul Orizont 2020. |
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 20 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (20a) Accesibilitatea acțiunilor de informare și comunicare referitoare la programul Orizont 2020, inclusiv comunicarea cu privire la proiectele finanțate și rezultatele acestora, impun furnizarea unor formate general accesibile. Formatele accesibile includ, dar nu se limitează la: caractere mărite, scriere Braille, text ușor de citit, format audio, video și electronic. |
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 21
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(21) Punerea în aplicare a programului Orizont 2020 ar trebui să răspundă oportunităților și necesităților în schimbare ale științei și tehnologiei, ale industriei, ale politicilor și ale societății. Astfel, agendele trebuie stabilite în strânsă legătură cu părțile interesate din toate sectoarele vizate și este necesar să se permită o marjă suficientă de flexibilitate pentru a ține cont de noile evoluții. Este necesar să se recurgă în permanență la expertiză externă pe parcursul derulării programului-cadru Orizont 2020, utilizându-se totodată structurile relevante, cum ar fi platformele tehnologice europene, inițiativele comune de programare în comun și parteneriatele europene pentru inovare. | (21) Punerea în aplicare a programului Orizont 2020 ar trebui să răspundă oportunităților și dezvoltării științei și tehnologiei, ale industriei, ale politicilor și ale societății, precum și celor din domeniul ambiental. Astfel, agendele trebuie stabilite în cooperare cu părțile interesate din toate sectoarele vizate și este necesar să se permită o marjă suficientă de flexibilitate pentru a ține cont de noile evoluții; cu toate acestea, programul Orizont 2020 trebuie să recunoască nevoia de a asigura o poziție de lider pentru instituțiile europene, pentru a garanta competitivitatea la nivel mondial, în special în domeniul biotehnologiei . Este necesar să se recurgă în permanență la expertiză externă pe parcursul derulării programului-cadru Orizont 2020, utilizându-se totodată structurile relevante, cum ar fi platformele tehnologice europene, inițiativele comune de programare în comun și parteneriatele europene pentru inovare. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 22
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(22) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetare în Uniune. Ar trebuie să se acorde o atenție corespunzătoare Cartei europene a cercetătorilor și Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul spațiului european de cercetare, respectându-se, în același timp, caracterul voluntar al acestor cadre. | (22) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetare, în special sectoarele sale industriale și biomedicale, în Uniune. Ar trebuie să se acorde o atenție corespunzătoare Cartei europene a cercetătorilor și Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul spațiului european de cercetare, respectându-se, în același timp, caracterul voluntar al acestor cadre. |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (22a) Programul Orizont 2020 ar trebui, de asemenea, să îi convingă pe cercetătorii europeni să rămână în Europa, să atragă în Europa cercetători din întreaga lume și să facă din Europa o destinație mai atractivă pentru cei mai buni cercetători. Ar trebui, prin urmare, luată în considerare, la nivel european, instituirea unor sisteme de impozitare atractive, coordonate, pentru cercetători. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 23
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(23) Activitățile desfășurate în cadrul Orizont 2020 ar trebui să vizeze promovarea egalității între bărbați și femei în domeniul cercetării și inovării, în special prin abordarea cauzelor profunde ale dezechilibrului de gen, prin exploatarea deplină a potențialului cercetătoarelor și cercetătorilor și prin integrarea dimensiunii de gen în conținutul proiectelor în vederea îmbunătățirii calității cercetării și stimulării inovării. Acțiunile ar trebui să vizeze, de asemenea, punerea în aplicare a principiilor referitoare la egalitatea de șanse între femei și bărbați, astfel cum sunt prevăzute la articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 8 din TFUE. | (23) Activitățile de cercetare finanțate prin programul Orizont 2020 ar trebui să respecte acquis-ul comunitar al UE în ceea ce privește egalitatea de șanse între bărbați și femei. Programul Orizont 2020 ar trebui să țină cont de excelența științifică și de calificările profesionale ale personalului științific și de cercetare de ambele sexe implicat în cercetare și inovare. Pentru a asigura utilizarea eficientă a finanțării UE, principalul criteriu de distincție pentru fondurile UE destinate cercetării ar trebui să îl reprezinte excelența proiectului științific și calificările profesionale ale personalului de cercetare. |
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 24
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 trebuie să respecte principiile etice fundamentale. Este necesar să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. Activitățile de cercetare trebuie să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor. Toate activitățile trebuie să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE. | (24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 trebuie să respecte principiile etice fundamentale. Este necesar să fie luate în considerare avizele motivate și actualizate în mod periodic emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii, lucru care implică, drept condiție preliminară, o metodă transparentă de selectare, la baza căreia se află independența și experiența științifică a membrilor Grupului european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii (GEE). Activitățile de cercetare trebuie să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor, inclusiv prin dezvoltare strategică, integrare și utilizarea unor instrumente și tehnologii inovatoare, care nu se bazează pe utilizarea animalelor. Toate activitățile trebuie să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE. |
Justificare
Obiectivul politic al reducerii și, în cele din urmă, înlocuirii utilizării animalelor ar trebui să fie legat de abordarea practică care va fi necesară pentru a transforma acest obiectiv în realitate.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 25
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(25) Comisia Europeană nu solicită în mod explicit utilizarea celulelor sușă embrionare umane. Utilizarea eventuală a celulelor sușă umane, adulte sau embrionare este lăsată la latitudinea oamenilor de știință în funcție de obiectivele pe care doresc să le atingă și face obiectul unei evaluări etice stricte. Nu ar trebui finanțat niciun proiect care implică utilizarea celulelor sușă embrionare și nu are aprobările necesare din partea statelor membre. Nu ar trebui finanțată nicio activitate interzisă de toate statele membre. Nu ar trebui finanțată nicio activitate în cadrul unui stat membru în care această activitate este interzisă. | (25) Terapiile cu celule sușă și-au demonstrat importanta valoare adăugată prin faptul că au dus la descoperiri de excepție în domeniul tratării bolilor. Prin urmare, Uniunea ar trebui să continue să sprijine cercetările în acest domeniu. Comisia Europeană nu solicită în mod explicit utilizarea celulelor sușă embrionare umane. Utilizarea celulelor sușă umane, fie ele adulte sau chiar embrionare, este lăsată la latitudinea oamenilor de știință în funcție de obiectivele pe care doresc să le atingă și face obiectul unei evaluări etice stricte. Proiectele care implică utilizarea celulelor sușă embrionare pot fi finanțate, cu condiția ca acestea să fi fost aprobate în mod corespunzător de către statele membre respective. În cazul în care acest lucru este permis de legislația națională, ar trebui luată în considerare crearea și întreținerea unor bănci publice cu celule sușă embrionare umane. |
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 25 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (25a) Comisia ar trebui să sprijine în mod activ cercetarea al cărei scop este dezvoltarea de alternative la celulele sușă embrionare. Descoperirea recentă a celulelor sușă pluripotente induse a deschis un nou domeniu de cercetare, dincolo de oportunitățile de cercetare în domeniul celulelor sușă adulte și embrionare, care există de câțiva ani, oferind, astfel, noi speranțe pacienților care așteaptă un tratament. Totuși, Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător și de interesul comunității științifice în toate tipurile de activități de cercetare în domeniul celulelor sușă și, prin urmare, ar trebui să nu manifeste vreo preferință pentru vreuna dintre ele, analizând, în același timp, problemele etice ridicate de fiecare categorie de celule sușă. |
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. | (26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt sănătatea, educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. În plus, ar trebui asigurată complementaritatea dintre programul Orizont 2020 și programele finanțate la nivel național. Ar trebui ca și Curtea de Conturi să țină seama de această complementaritate la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont 2020. |
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 27
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(27) IMM-urile constituie o sursă importantă de inovare și creștere economică în Europa. Prin urmare, în cadrul Orizont 2020, este necesară o largă participare a IMM-urilor, astfel cum este definită în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003. În acest fel, s-ar putea susține obiectivele Legii privind micile întreprinderi. | (27) IMM-urile constituie o sursă esențială de inovare, creștere economică și locuri de muncă în Europa. Prin urmare, în cadrul Orizont 2020, este necesară o largă participare a IMM-urilor, astfel cum este definită în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003. În acest fel, s-ar putea susține obiectivele Legii privind micile întreprinderi. |
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 27 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (27a) Pentru a maximiza impactul programului Orizont 2020, ar trebui acordată o atenție specială abordărilor multidisciplinare, interdisciplinare și transdisciplinare, acestea fiind elemente necesare pentru a realiza progrese științifice majore. În știință, progresele au loc deseori la granițele sau intersecțiile între discipline și cunoaștere. În plus, complexitatea problemelor și a provocărilor cu care se confruntă Europa impune soluții care nu pot fi abordate decât prin cooperarea dintre mai multe discipline și actori societali. |
Justificare
Multidisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea sunt esențiale pentru progresele în domeniul științei și inovării. Deseori, complexitatea problemelor actuale nu poate fi abordată de către o singură disciplină științifică sau de către cercetători în mod izolat. Prin urmare, este nevoie în mod periodic de obiective comune sau de structuri cognitive comune în rândul disciplinelor și al actorilor societali, pentru a găsi și dezvolta cele mai bune soluții. Din acest motiv, programul Orizont 2020 ar trebui nu numai să prevadă, ci și să promoveze cooperarea multidisciplinară și interdisciplinară.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 30
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. | (30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și a obiectivelor RIO+20. |
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 30 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (30a) Participarea echipelor de cercetători la diferite proiecte ar trebui avută în vedere ca un mijloc de consolidare a calității și ca o posibilitate de cooperare internațională. |
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 32
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(32) Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut necesitatea unei noi abordări a activităților de control și de gestionare a riscurilor în materie de finanțare a cercetării în Uniune și a solicitat realizarea unui nou echilibru între încredere și control și între asumarea de riscuri și evitarea riscurilor. Parlamentul European, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare, a solicitat o schimbare pragmatică în vederea simplificării administrative și financiare și stipulează că gestionarea finanțării cercetării europene ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe încredere și toleranță față de risc în raport cu participanții. Raportul de evaluare intermediară a celui de al șaptelea program-cadru pentru cercetare (2007-2013) concluzionează că este necesară o abordare mai radicală pentru a realiza un salt spectaculos în direcția simplificării și că trebuie reechilibrat raportul între risc și încredere. | (32) Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut necesitatea unei noi abordări privind dezvoltarea unei strategii de gestionare a riscurilor bazate pe dovezi, ca parte a strategiei Uniunii în materie de finanțare a cercetării. Cu această ocazie, Consiliul a solicitat realizarea unui nou echilibru între încredere și control și între asumarea de riscuri și evitarea riscurilor. Parlamentul European, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare, a solicitat o schimbare pragmatică în vederea simplificării administrative și financiare și stipulează că gestionarea finanțării cercetării europene ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe încredere și toleranță față de risc în raport cu cercetătorii. Raportul de evaluare intermediară a celui de al șaptelea program-cadru pentru cercetare (2007-2013) concluzionează că este necesară o abordare mai radicală pentru a realiza un salt spectaculos în direcția simplificării procedurilor care să demonstreze încrederea Uniunii în cercetători, încurajându-i pe aceștia să își asume riscurile necesare pentru a asigura un progres accelerat în știință și tehnologie. |
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 35
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(35) Gestionarea eficientă a performanței, inclusiv evaluarea și monitorizarea, presupun dezvoltarea unor indicatori de performanță specifici care pot fi măsurați în timp, care sunt realiști și reflectă logica de intervenție și care sunt relevanți pentru ierarhizarea corespunzătoare a obiectivelor și a activităților. Ar trebui să se instituie mecanisme adecvate de coordonare a punerii în aplicare și a monitorizării programului-cadru Orizont 2020 cu monitorizarea progreselor înregistrate, a realizărilor și a funcționării ERA. | (35) Gestionarea eficientă a performanței, inclusiv a evaluării și monitorizării, presupune dezvoltarea unor indicatori de performanță specifici comuni la nivel european, care pot fi măsurați în timp, care sunt realiști și reflectă logica de intervenție și care sunt relevanți pentru ierarhizarea corespunzătoare a obiectivelor și a activităților. Ar trebui să se instituie mecanisme adecvate de coordonare a punerii în aplicare și a monitorizării programului-cadru Orizont 2020 cu monitorizarea progreselor înregistrate, a realizărilor și a funcționării ERA.
|
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Prezentul regulament instituie Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) („Orizont 2020”) și stabilește cadrul de reglementare a sprijinului Uniunii pentru activități de cercetare și inovare și de promovare a unei exploatări mai bune a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică. | Prezentul regulament instituie Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) („Orizont 2020”) și stabilește cadrul de reglementare a sprijinului Uniunii pentru activități de cercetare și inovare și de promovare a unei exploatări mai bune a potențialului societal, economic și industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică. |
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera ea (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ea) „infrastructuri de cercetare” înseamnă facilități, resurse, sisteme organizaționale și servicii utilizate de către comunitățile de cercetare pentru a întreprinde acțiuni de cercetare și inovare în domeniile lor. Atunci când este relevant, acestea pot fi utilizate și în afara sferei cercetării, spre exemplu pentru educație sau servicii publice. Aceasta include: principalele echipamente științifice (sau seturi de instrumente); resurse bazate pe cunoaștere, cum ar fi colecțiile, arhivele sau datele științifice; infrastructuri electronice, cum ar fi sisteme de date, de calcul și de software, rețele de comunicații și sisteme de promovare a deschiderii și încrederii digitale; orice alt tip de infrastructură de o natură unică, esențială pentru dobândirea excelenței în domeniul cercetării și inovării. |
Justificare
Pentru a avea o definiție comună referitoare la conceptul de infrastructură, este necesară includerea într-un document legislativ a conceptului deja utilizat, care să lărgească interpretarea tradițională, legată de clădiri și investiții fizice.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera eb (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (eb) „transfer de tehnologie transeuropean” înseamnă transferul de rezultate științifice și de tehnologie între organismele publice și private situate în diferite state membre ale UE; |
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera ec (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ec) „specializare inteligentă” înseamnă conceptul de dezvoltare a C&D și a politicii de inovare a Uniunii Europene. Obiectivul specializării inteligente este de a promova utilizarea eficientă și efectivă a investițiilor publice prin utilizarea sinergiilor între țări și regiuni și consolidarea capacității lor inovatoare. Strategia specializării inteligente constă într-un program de strategie multianual al cărui obiectiv este dezvoltarea unui sistem funcțional de cercetare și inovare național sau regional. |
Justificare
Specializarea inteligentă este exercițiul ce trebuie făcut de regiuni pentru identificarea propriilor capacități și elaborarea viitorului lor program strategic regional. Este o solicitare de jos în sus care permite transferul de fonduri de la fondurile structurale către programul inovare și Orizont 2020.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor private, de creare de noi locuri de muncă și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa. | Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și a inițiativelor emblematice „Uniunea Inovării” și „o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor private, de transferare a rezultatelor cercetării spre toate nivelurile de educație, de sprijinire a creșterii IMM-urilor, de creare de noi locuri de muncă, de îmbunătățire a sănătății și a rezultatelor asistenței medicale, de potențare a cercetării ca sursă de inovare și de asigurare a sustenabilității pe termen lung a Europei, precum și a dezvoltării sale economice și a rezistenței sale, a incluziunii sociale și a competitivității industriale prin demonstrarea unui spirit de conducere eficient în ceea ce privește utilizarea resurselor și al energiei, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Transferul de tehnologie transeuropean ar trebui să fie principalul instrument în îndeplinirea acestor obiective. |
Justificare
Educația reprezintă un aspect emblematic al Strategiei Europa 2020. Este un element esențial pentru soliditatea Europei. Ar trebui incluse transferurile de la programele științifice la programele educative.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA). Indicatorii de performanță relevanți sunt prevăzuți în introducerea la anexa I. | (1) Orizont 2020 contribuie la creșterea economică prin dezvoltarea unei economii eficiente în ceea ce privește utilizarea resurselor și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care să fie bazată pe cunoaștere, sustenabilitate și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a inițiativelor emblematice „Uniunea Inovării” și „o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, precum și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA). Indicatorii de performanță relevanți sunt prevăzuți în introducerea la anexa I. |
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) Prezentul regulament nu finanțează dezvoltarea organismelor modificate genetic pentru introducerea deliberată a acestora în mediu, alimente sau hrană pentru animale și activitățile de cercetare și infrastructura conexe. |
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c – punctul ia (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ia) Cunoaștere, știință și tehnologie. Științele vieții, sănătate, pământ, mediu, resurse naturale și securitate alimentară. |
Justificare
Există o diferență între tehnologii, științele inginerești, cercetarea privind nevoile umane și sociale.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c – punctul iia (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (iia) Domeniul social, economic și științe umaniste. Provocări demografice, educație, aspecte teritoriale, guvernanță, cultură, conținuturi digitale, științe umaniste, patrimoniu cultural și domenii nemateriale ale cunoașterii. |
Justificare
Sunt importante domeniile nemateriale ale cunoașterii, deoarece este necesară adaptarea la schimbările globale.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a Orizont 2020 este de 87 740 de milioane EUR, din care o sumă maximă de 86 198 de milioane EUR este alocată activităților în temeiul titlului XIX din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). | (1) Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a Orizont 2020 este de XXX milioane, din care o sumă maximă de 98,2% este alocată activităților în temeiul titlului XIX din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). |
(2) Suma pentru activitățile prevăzute la titlul XIX din TFUE este distribuită după cum urmează între prioritățile stabilite la articolul 5 alineatul (2): | (2) Suma pentru activitățile prevăzute la titlul XIX din TFUE este distribuită după cum urmează între prioritățile stabilite la articolul 5 alineatul (2): |
(a) excelența științifică, 27 818 de milioane EUR; | (a) excelența științifică, 29%; |
(b) poziția de lider în sectorul industrial, 20 280 de milioane EUR; | (b) poziția de lider în sectorul industrial, 25,2%; |
(c) provocări societale, 35 888 de milioane EUR. | (c) provocări societale, 40,3%. |
Suma maximă totală a contribuției financiare a Uniunii din partea Orizont 2020 pentru acțiunile directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare reprezintă 2 212 de milioane EUR. | Suma maximă totală a contribuției financiare a Uniunii din partea Orizont 2020 pentru acțiunile directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare reprezintă 2,5% din bugetul total. |
(...) | (...) |
Institutul European de Inovare și Tehnologie este finanțat printr-o contribuție maximă de la Orizont 2020 în valoare de 3194 de milioane EUR, astfel cum este prevăzut în anexa II. O primă alocare de 1542 de milioane EUR este pusă la dispoziție de Institutul European de Inovare și Tehnologie pentru activitățile prevăzute la titlul XVII din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. A doua alocare de până la 1 652 de milioane EUR este pusă la dispoziție și va face obiectul revizuirii prevăzute la articolul 26 alineatul (1). Această sumă suplimentară este furnizată pe o bază proporțională, astfel cum se indică în anexa II, din suma pentru obiectivul specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” în cadrul priorității privind poziția de lider în sectorul industrial, prevăzute la alineatul (2) litera (b) și din suma pentru prioritatea referitoare la provocările societale, prevăzută la alineatul (2) litera (c). | Institutul European de Inovare și Tehnologie este finanțat printr-o contribuție maximă de la Orizont 2020 în valoare de 3 % din bugetul total, astfel cum este prevăzut în anexa II. |
Această finanțare sub formă de două alocări multianuale acoperă: |
|
(a) pentru prima alocare, evoluțiile în curs ale actualelor comunități ale cunoașterii și inovării (denumite în continuare „CCI”) și fondurile inițiale pentru lansarea celui de-al doilea val de trei noi CCI; |
|
(b) pentru a doua alocare, evoluțiile actuale ale CCI-urilor lansate deja și fondurile inițiale pentru lansarea celui de al treilea val de trei noi CCI. |
|
A doua alocare este pusă la dispoziție în urma evaluării prevăzute la articolul 26 alineatul (1), ținând seama în special de: |
|
(a) calendarul convenit pentru lansarea celui de al treilea val de CCI-uri; |
|
(b) nevoile financiare programate ale CCI-urilor existente în funcție de dezvoltarea specifică a acestora. |
|
(c) contribuția Institutului European de Inovare și Tehnologie și a CCI-urilor sale la obiectivele Orizont 2020. |
|
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 1 – litera b – punctul iii
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(iii) au legături economice și geografice strânse cu Uniunea și | (iii) au legături politice, economice și geografice strânse cu Uniunea și |
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 1 – litera b – punctul iiia (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (iiia) au un sistem juridic bazat pe principiile democratice și pe o funcție publică eficientă; |
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, instituite de Comisie; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; activități orientate spre viitor; activități orientate spre viitor; consultări publice specifice și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile. | (1) În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, instituite de Comisie; platforme ale societății civile fără scop lucrativ; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; reprezentanți ai sectorului industrial (în special în cazul IIE-urilor); activități orientate spre viitor; consultări publice specifice (de exemplu, cu organizațiile pacienților, atunci când este implicată cercetarea în domeniul sănătății); consultarea activă a organizațiilor persoanelor cu dizabilități și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile. |
Justificare
Pentru a produce tipul de cercetare care este util și semnificativ pentru societate, este esențial ca persoanele cu dizabilități și organizațiile lor reprezentative să fie pe deplin incluse în procesul decizional din cadrul programului Orizont 2020. Acest lucru este crucial dacă se dorește garantarea faptului că cercetarea europeană furnizează rezultate care să răspundă nevoilor societății și cetățenilor, în special ale persoanelor cu dizabilități. În prezent, nu este menționată implicarea persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor lor reprezentative în cercetarea din cadrul Orizont 2020, iar propunerea ar trebui modificată așa cum a fost propus.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) Pentru a asigura relevanța societală a nevoilor de cercetare și a priorităților stabilite în temeiul provocărilor societale, Comisia instituie platforme de dialog între reprezentanții societății civile și cercetători. |
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. | (1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, unei abordări sistemice a problemelor spațiale, urbane și teritoriale, schimbărilor climatice,existenței unor mări și oceane sănătoase și dezvoltării durabile, promovării funcționării și realizării ERA, dezvoltării cercetării în domeniul științelor juridice europene, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării etice și responsabile, inclusiv respectării egalității de oportunități între bărbați și femei în domeniul cercetării, guvernanței mai inclusive în domeniul cercetării, cercetării participative, sporirii atractivității profesiei de cercetare pentru ambele sexe, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. |
Justificare
Din program lipsesc cu desăvârșire aspectele legate de teritoriu, o dimensiune spațială, de utilizarea terenurilor, de regiuni și orașe. Acesta este un element central al provocărilor societale și trebuie integrat în toate acțiunile.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) Pentru a garanta faptul că îngrijorările transversale sunt luate în considerare în mod adecvat în cadrul implementării programului Orizont 2020, Comisia efectuează o evaluare economică, societală, etică și de sustenabilitate, precum și o evaluare a programelor de cercetare specifice, ca parte a monitorizării periodice și evaluării programului Orizont 2020. |
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 14 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 este pus în aplicare într-un mod care să garanteze că prioritățile și acțiunile finanțate sunt relevante pentru nevoile în schimbare și au în vedere caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al piețelor și al societății, incluzând în inovație aspecte industriale, organizaționale și sociale. | Orizont 2020 este pus în aplicare într-un mod care să garanteze că prioritățile și acțiunile finanțate sunt relevante pentru nevoile în schimbare și au în vedere caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al piețelor și al societății, incluzând în inovație aspecte industriale, organizaționale și sociale și transferarea rezultatelor științei către toate nivelele de educație și formare. |
Justificare
Dacă Europa dorește să aibă un sistem de educație și formare competitiv, trebuie să transferăm către programe rezultatele cercetării.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 14 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 14a |
| Cercetarea și inovarea responsabile |
| Pentru a garanta o relație armonioasă și eficientă între știință și societate, programul Orizont 2020 promovează în mod activ cercetarea și inovarea responsabile. Aceasta înseamnă promovarea unui cadru de guvernanță care încurajează actorii societali să coopereze pe durata întregului proces de cercetare și inovare pentru a-l alinia mai bine, alături de rezultate și impacturi, la așteptările, nevoile și valorile societății. Acest cadru de guvernanță cuprinde în special: |
| (a) asigurarea unui angajament public efectiv pentru a consolida cercetarea și inovarea, inclusiv cercetarea participativă, în cadrul căreia actorii societali co-produc cunoaștere pentru a răspunde nevoilor societății; |
| (b) integrarea dimensiunii de gen menționată la articolul 15; |
| (c) furnizarea de acces online gratuit și reutilizarea informațiilor științifice, așa cum este menționat la articolul 15b; |
| (d) echiparea, prin intermediul educației, a viitorilor cercetători și a altor actori societali cu cunoștințele și instrumentele necesare pentru a participa pe deplin și a-și asuma responsabilitatea în cadrul procesului de cercetare și inovare; |
| (e) garantarea respectării principiilor etice menționate la articolul 16 alineatul (1). |
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 15 – titlu
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Egalitatea de gen | Egalitate de șanse între bărbați și femei în cadrul cercetării |
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 asigură promovarea eficientă a egalității de gen și dimensiunea de gen în activitățile de cercetare și inovare. | Orizont 2020 trebuie să respecte excelența științifică și calificările profesionale ale profesioniștilor în domeniul cercetării atunci când promovează egalitatea de șanse între bărbați și femei în activitățile de cercetare și inovare. |
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 15 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 15a |
| Egalitatea cercetătorilor |
| Programul Orizont 2020 contribuie la atractivitatea carierei cercetătorilor în Europa. Drept urmare, acesta va fi implementat în așa fel încât să promoveze crearea unei piețe unice pentru cercetători, în special prin furnizarea de mecanisme adecvate menite să reducă disparitățile în ceea ce privește remunerarea cercetătorilor. |
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Toate activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont 2020 sunt în conformitate cu principiile etice și cu legislația relevantă la nivel național și internațional și la nivelul Uniunii, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană privind drepturile omului și protocoalele adiționale. | Toate activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont 2020 sunt în conformitate cu principiile etice și cu legislația relevantă la nivel național și internațional și la nivelul Uniunii, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană privind drepturile omului, protocoalele adiționale, precum și Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Activitățile de cercetare țin seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și limitează folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în cele din urmă, a utilizării animalelor, inclusiv prin dezvoltare strategică, integrare și utilizarea unor instrumente și tehnologii inovatoare, care nu se bazează pe utilizarea animalelor. |
Justificare
La 23 decembrie 2010, UE a devenit parte la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, care a intrat în vigoare la 22 ianuarie 2011. Este primul tratat în domeniul drepturilor omului la care UE a devenit parte și toate politicile și actele legislative ale UE ar trebui să respecte această convenție internațională.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Se acordă o atenție deosebită principiului proporționalității, dreptului la viață privată, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dreptului la integritate fizică și mentală a persoanei, dreptului la nediscriminare și nevoii de a asigura nivele ridicate de protecție a sănătății umane. | Se acordă o atenție deosebită principiului proporționalității, dreptului la viață privată, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dreptului la integritate fizică și mentală a persoanei, dreptului la nediscriminare pe motive de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilități, vârstă și nevoii de a asigura nivele ridicate de protecție a sănătății umane. |
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 3 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) activitatea de cercetare care urmărește clonarea umană în scop de reproducere; | (a) activitatea de cercetare care urmărește clonarea umană în scopuri de reproducere, terapeutice sau științifice; |
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 3 – litera ca (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ca) activitatea de cercetare care este clasificată drept cauzatoare a unor suferințe grave pentru animalele vertebrate; |
Justificare
UE nu ar trebui să finanțeze activitatea de cercetare care cauzează suferințe grave animalelor vertebrate.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 3 – litera cb (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (cb) activități de cercetare care implică primate capturate în sălbăticie sau primate neumane de tipul F1; |
Justificare
UE nu ar trebui să finanțeze activități de cercetare care implică primate capturate în sălbăticie sau primate neumane de tipul F1.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(4) Cercetarea asupra celulelor sușă umane, atât adulte, cât și embrionare, poate fi finanțată în funcție de conținutul propunerii științifice și de cadrul legal al statelor membre implicate. Nu se acordă finanțare activităților de cercetare interzise în toate statele membre. Nu se finanțează nicio activitate în cadrul unui stat membru în care activitatea respectivă este interzisă. | (4) Se sprijină activitățile de cercetare care vizează dezvoltarea și îmbunătățirea terapiilor bazate pe celule sușă umane. Poate fi finanțată cercetarea tuturor tipurilor de celule sușă umane, inclusiv a celor embrionare, în funcție de conținutul propunerii științifice și de cadrul legal al statelor membre implicate. Pentru a putea fi folosite în cadrul cercetării, celulele sușă embrionare trebuie să fi fost obținute doar din embrioni supranumerari concepuți prin intermediul fertilizării in vitro și care nu sunt necesari în scopul reproducerii. În plus, programul Orizont 2020 va sprijini activitățile de cercetare care urmăresc dezvoltarea de alternative la celulele sușă embrionare umane. |
| Nu se acordă finanțare activităților de cercetare interzise în toate statele membre. Nu se finanțează nicio activitate în cadrul unui stat membru în care activitatea respectivă este interzisă. |
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 17 – titlu
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Complementaritatea cu alte inițiative | Complementaritatea cu alte programe naționale și programe ale Uniunii |
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 17
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 este pus în aplicare în mod complementar în raport cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv fondurile structurale. | Orizont 2020 este pus în aplicare în mod complementar în raport cu alte programe de finanțare ale Uniunii și naționale, inclusiv fondurile cu gestionare partajată cum ar fi fondurile structurale și de coeziune și Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-urilor (COSME). În acest scop, Comisia dezvoltă instrumente adecvate pentru a evalua gradul de complementaritate. În cadrul raportului său anual de descărcare de gestiune prezentat Parlamentului European, la evaluarea punerii în aplicare a programului Orizont 2020, Curtea de Conturi Europeană ține seama, de asemenea, de principiul complementarității. |
Justificare
Chiar dacă sinergiile cu alte programe ale Uniunii sunt bine-venite și dezirabile, pentru a asigura cheltuirea eficientă a fondurilor Uniunii destinate cercetării și inovării ar trebui să se evite dublarea eforturilor prin asigurarea unei mai bune coordonări între aceste programe și programul Orizont 2020. Prin urmare, Comisia ar trebui să asigure această coordonare în cadrul procesului de implementare.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 17 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 17a |
| Coordonarea strategică |
| Comisia garantează coordonarea strategică a activităților de cercetare și inovare din cadrul programului Orizont 2020, dacă este necesar prin instituirea unor comitete directoare sectoriale compuse din cercetători de cel mai înalt nivel care vor furniza asistență în procesul de stabilire a priorităților. |
Justificare
Există nevoia de a asigura coordonare strategică, în special în domenii precum sănătatea, unde ciclurile de inovare sunt foarte lungi, chiar mai lungi decât durata actualului program. Comisia poate colabora cu cercetători de vârf în procesul de stabilire a priorităților de finanțare în cadrul programului Orizont 2020.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Abordarea integrată prevăzută la alineatele (1) și (2) trebuie să conducă la aproximativ 15 % din bugetul total combinat pentru obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și prioritatea „Provocări societale”, în favoarea IMM-urilor. | (3) Abordarea integrată prevăzută la alineatele (1) și (2) trebuie să conducă la aproximativ 20 % din bugetul total combinat pentru obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și prioritatea „Provocări societale”, în favoarea IMM-urilor. |
Justificare
IMM-urile sunt entitățile care au cea mai mare nevoie de sprijin pentru finanțarea activităților lor în materie de inovare. Prin urmare, ar trebui să le revină o cotă mai mare din buget.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 3 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) valoarea adăugată a acțiunii la nivelul Uniunii; | (a) valoarea adăugată a acțiunii la nivelul Uniunii, în special natura transeuropeană; |
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (3a) Parteneriatele public-privat vor fi finanțate prin intermediul unor cereri de ofertă deschise și competitive. |
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 3 – litera ea (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ea) sprijin în crearea și consolidarea rețelelor de asociații ale cercetătorilor, pacienților și părților interesate, pentru a îmbunătăți relațiile și schimburile dintre aceștia, sectoarele vizate, instituții și societatea civilă. |
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 1 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, care completează programele externe și de dezvoltare. | (c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, care completează programele externe și de dezvoltare și contribuie la îndeplinirea obligațiilor asumate la nivel internațional, cum ar fi realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. |
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Se pun în aplicare acțiuni specifice, cu obiectivul de a promova cooperarea cu anumite țări terțe sau grupuri de țări terțe, pe baza interesului comun și al avantajului reciproc, ținându-se seama de capacitățile științifice și tehnologice și de oportunitățile de piață, precum și de impactul preconizat. | Se pun în aplicare acțiuni specifice, cu obiectivul de a promova cooperarea cu anumite țări terțe sau grupuri de țări terțe, pe baza interesului comun și al avantajului reciproc, ținându-se seama de capacitățile științifice și tehnologice și de oportunitățile de piață, precum și de impactul preconizat. Aceste acțiuni includ, în special, consolidarea capacității de cercetare în țările în curs de dezvoltare și proiecte de cooperare concentrate asupra nevoilor specifice ale acestor țări în domenii precum sănătatea - inclusiv cercetarea în domeniul bolilor neglijate - agricultura, pescuitul și mediul și sunt implementate în condiții financiare adaptate capacităților acestora. |
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 3 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) inițiativele care vizează sporirea sensibilizării și facilitarea accesului la finanțare în cadrul Orizont 2020, în special pentru acele regiuni sau tipuri de participanți care sunt insuficient reprezentați; | (a) inițiativele care vizează sporirea sensibilizării și facilitarea accesului la finanțare în cadrul Orizont 2020, în special pentru acele regiuni sau tipuri de participanți care sunt insuficient reprezentați, inclusiv cercetătorii și participanții cu dizabilități; |
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 3 – litera aa (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (aa) Pentru a simplifica accesul la informații și a dezvolta un instrument dotat cu toate informațiile solicitate de comunitatea de cercetare și ținând cont de nevoia de transparență, CORDIS, ca instrument digital, ar trebui revizuit și reformat într-un mod mai clar și mai flexibil. Noul CORDIS ar trebui finalizat înainte de luna iunie 2013. |
Justificare
În prezent, CORDIS reprezintă unul dintre cele mai dificile programe de abordat. Dacă dorim să înlesnim accesul societății, al cercetătorilor și al întreprinderilor la informații, este necesară revizuirea programului și extinderea informațiilor, precum și simplificarea accesului la propuneri și subvenții.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 3 – litera e
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(e) inițiativele de promovare a dialogului și a dezbaterii cu publicul referitoare la aspecte științifice, tehnologice și de inovare, precum și de valorificare a mijloacelor de comunicare sociale și a altor tehnologii și metodologii inovatoare. | (e) inițiativele de promovare a dialogului și a dezbaterii cu publicul referitoare la aspecte științifice, tehnologice și de inovare, realizate prin implicarea comunității academice, precum și de valorificare a mijloacelor de comunicare sociale și a altor tehnologii și metodologii inovatoare, mai ales pentru a contribui la sensibilizarea publicului cu privire la beneficiile cercetării și inovării în domeniul provocărilor societale. |
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie. Această monitorizare include informații cu privire la subiecte transversale, cum ar fi durabilitatea și schimbările climatice, inclusiv informații privind volumul cheltuielilor legate de schimbările climatice. | (1) Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie. Această monitorizare include informații cu privire la subiecte transversale, cum ar fi durabilitatea, utilizarea eficientă a resurselor și schimbările climatice, inclusiv informații privind volumul cheltuielilor legate de schimbările climatice. |
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie. Această monitorizare include informații cu privire la subiecte transversale, cum ar fi durabilitatea și schimbările climatice, inclusiv informații privind volumul cheltuielilor legate de schimbările climatice. | (1) Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie. Această monitorizare include informații și indicatori cu privire la subiecte transversale, cum ar fi cercetarea și inovarea responsabile, inclusiv durabilitatea și schimbările climatice, cercetarea în domeniul marin și maritim, inclusiv informații privind volumul cheltuielilor legate de schimbările climatice. |
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) Pentru a asigura existența pe viitor în Uniune a unui mediu care să asigure o creștere reală a prosperității și a calității vieții, echilibrul dintre aspectele economice, sociale și de mediu va trebui monitorizat în mod regulat și eficient în timpul punerii în aplicare a programului Orizont 2020. În acest scop, Comisia instituie în avans un mecanism clar și transparent pentru acest tip de monitorizare. |
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Comisia raportează și diseminează rezultatele acestei monitorizări. | (2) Comisia raportează și diseminează anual rezultatele acestei monitorizări, transmițându-le inclusiv Parlamentului și Consiliului. |
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Considerentul 25 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (25a) Comisia ar trebui să sprijine în mod activ cercetarea al cărei scop este dezvoltarea de alternative la celulele sușă embrionare. Descoperirea recentă a celulelor sușă pluripotente induse a deschis un nou domeniu de cercetare, dincolo de oportunitățile de cercetare în domeniul celulelor sușă adulte și embrionare, care există de câțiva ani, oferind, astfel, noi speranțe pacienților care așteaptă un tratament. Totuși, Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător și de interesul comunității științifice în toate tipurile de activități de cercetare în domeniul celulelor sușă și, prin urmare, ar trebui să nu manifeste vreo preferință pentru vreuna dintre ele, analizând, în același timp, problemele etice ridicate de fiecare categorie de celule sușă. |
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) Nu mai târziu de sfârșitul anului 2017, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, o evaluare a Institutului European de Inovare și Tehnologie. Astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (3), a doua alocare a fondurilor destinate Institutului European de Inovare și Tehnologie este pusă la dispoziție în urma acestei evaluări. Evaluarea analizează progresele realizate de Institutul European de Inovare și Tehnologie în raport cu: | eliminat |
(i) nivelul de utilizare a primei alocări de fonduri prevăzute la articolul 6 alineatul (3), diferențiind între fondurile utilizate pentru lansarea primului val de CCI-uri și efectul fondurilor inițiale asupra celei de a doua faze, precum și capacitatea Institutului European de Inovare și Tehnologie de a atrage fonduri de la partenerii din cadrul comunităților cunoașterii și inovării și din sectorul privat, astfel cum se prevede în Regulamentul XX/2012 [Regulamentul IET revizuit]; |
|
(ii) calendarul convenit pentru lansarea celui de al treilea val de comunități ale cunoașterii și inovării și nevoile financiare programate ale comunităților existente în funcție de dezvoltarea specifică a acestora și |
|
(iii) contribuția Institutului European de Inovare și Tehnologie și a comunităților cunoașterii și inovării la prioritatea privind provocările societale și la obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” ale programului Orizont 2020. |
|
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 7 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Instrument nou: implementarea unui program clar pentru transferul științei, cercetării și inovării în conținutul procesului de învățământ de la toate nivelurile, precum și pentru adaptarea tehnologiilor la modurile de utilizare. |
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Anexa I – partea II Prioritatea„Poziția de lider în sectorul industrial” – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale oferă sprijin specific pentru cercetare, dezvoltare și activități demonstrative în domeniile TIC, nanotehnologie, materiale avansate, biotehnologie, fabricarea și prelucrarea avansate și spațiul. Se va acorda o atenție specială interacțiunilor și convergenței în cadrul diferitelor tehnologii și între acestea. | (a) Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale oferă sprijin specific pentru cercetare, dezvoltare și activități demonstrative în domeniile TIC, nanotehnologie, materiale avansate, ecoinovare, biotehnologie, fabricarea și prelucrarea avansate și spațiul. Se va acorda o atenție specială interacțiunilor și convergenței în cadrul diferitelor tehnologii și între acestea. |
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Anexa I – partea III „Provocări Societale” – paragraful 1 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină și maritimă și bioeconomie; | (b) securitatea, calitatea și siguranța alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină și maritimă și bioeconomie; |
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Anexa I – partea III „Provocări Societale” – paragraful 1 – litera e
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(e) combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și materiile prime; | (e) măsurile luate în domeniul climei și al apei, utilizarea eficientă a resurselor și utilizarea sustenabilă a materiilor prime; |
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Anexa I – partea III „Provocări Societale” – paragraful 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Pentru fiecare provocare societală, prioritățile și obiectivele de cercetare vor fi stabilite în mod transparent și participativ prin implicarea echilibrată a diverșilor actori, inclusiv a comunității științifice, a cercetătorilor (de asemenea din organizații de cercetare mici), a sectorului public, a sectorului privat și, în special, a IMM-urilor, a organizațiilor societății civile și a altor părți interesate, după caz. În special, în ceea ce privește prioritățile de cercetare aferente provocărilor societale, Comisia va crea platforme specifice pentru dialogul dintre cetățeni și organizațiile societății civile, pe de o parte, și cercetători, pe de altă parte. |
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Anexa I – partea III „Provocări Societale” – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Științele sociale și umaniste formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național și regional. Având în vedere natura globală a multora dintre provocări, cooperarea strategică cu țări terțe reprezintă o parte integrantă a fiecărei provocări. În plus, se prevede acordarea de sprijin transversal cooperării internaționale în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. | Științele sociale și umaniste, precum și integrarea societății civile formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național și regional. Având în vedere natura globală a multora dintre provocări, cooperarea strategică cu țări terțe reprezintă o parte integrantă a fiecărei provocări. În plus, se prevede acordarea de sprijin transversal cooperării internaționale în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. |
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 2.1 – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific este promovarea tehnologiilor complet noi prin explorarea ideilor noi cu grad ridicat de risc care au fundamente științifice. Prin asigurarea de asistență flexibilă, la diferite niveluri, pentru cercetarea colaborativă axată pe obiective și interdisciplinară și prin adoptarea unor practici de cercetare inovatoare, se urmărește identificarea și valorificarea oportunităților care oferă avantaje pe termen lung pentru cetățeni, economie și societate. | Obiectivul specific este promovarea tehnologiilor complet noi prin explorarea ideilor noi cu grad ridicat de risc care au fundamente științifice, inclusiv prin extinderea cunoștințelor referitoare la bolile umane și la căile de răspândire a substanțelor toxice și prin utilizarea unor instrumente și tehnologii celulare, genomice și de calcul pertinente pentru om în cercetarea din domeniul sănătății și în strategiile de evaluare a riscului aplicate de UE, prin asigurarea de asistență flexibilă, la diferite niveluri, pentru cercetarea colaborativă axată pe obiective și interdisciplinară și prin adoptarea unor practici de cercetare inovatoare, se urmărește identificarea și valorificarea oportunităților care oferă avantaje pe termen lung pentru cetățeni, economie și societate. |
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 2.3 – paragraful 2 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) Prin promovarea ideilor inovatoare („FET Open”), FET sprijină cercetarea științifică și tehnologică embrionară, care explorează fundamente noi ale tehnologiilor complet noi ale viitorului, interpelând paradigmele actuale și lansându-se în zone necunoscute. Un proces de selecție ascendent, larg deschis către orice idei de cercetare, acumulează un portofoliu variat de proiecte specifice. Va fi esențială depistarea timpurie a noilor domenii, evoluții și tendințe promițătoare, împreună cu atragerea unor noi protagoniști cu potențial ridicat din domeniul cercetării și inovării. | (a) Prin promovarea ideilor inovatoare („FET Open”), FET sprijină cercetarea științifică și tehnologică emergentă, care explorează fundamente noi ale tehnologiilor complet noi ale viitorului, interpelând paradigmele actuale, cum ar fi utilizarea modelelor animale în cercetarea biomedicală sau în testarea substanțelor chimice pentru a determina efectele lor negative asupra sănătății umane, și lansându-se în zone necunoscute. Un proces de selecție ascendent, larg deschis către orice idei de cercetare, acumulează un portofoliu variat de proiecte specifice. Va fi esențială depistarea timpurie a noilor domenii, evoluții și tendințe promițătoare, împreună cu atragerea unor noi protagoniști cu potențial ridicat din domeniul cercetării și inovării. |
Justificare
Activitățile de cercetare din UE ar trebui să promoveze o schimbare a paradigmei cercetării biomedicale și a testării toxicității, astfel încât să se renunțe la testele pe animale în folosul metodelor moderne de testare a toxicității, caracteristice secolului 21. Evoluțiile din biologia moleculară, biotehnologie și din alte domenii pregătesc terenul pentru ameliorarea considerabilă a modului în care cercetătorii pot evalua riscurile pe care le prezintă pentru sănătate substanțele chimice cu potențial toxic. Aceste evoluții pot accelera testarea toxicității, o pot face mai puțin costisitoare și mai pertinentă pentru expunerea umană.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3.3 – litera a – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile esențiale sunt asigurarea formării inovatoare de nivel excelent a cercetătorilor aflați la început de carieră, la nivel postuniversitar, prin intermediul proiectelor interdisciplinare sau al programelor de doctorat în care să fie implicate universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice din diferite țări. În acest mod se vor îmbunătăți perspectivele de carieră ale tinerilor cercetători absolvenți de studii post-universitare, atât în sectorul public, cât și în cel privat. | Activitățile esențiale sunt asigurarea formării inovatoare de nivel excelent a cercetătorilor aflați la început de carieră, la nivel postuniversitar, prin intermediul proiectelor interdisciplinare sau al programelor de doctorat în care să fie implicate universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice din diferite țări. În cadrul rețelei de instituții-gazdă convenite și al pachetului financiar destinat unui proiect, va fi posibilă o flexibilitate deplină în ceea ce privește durata, instituția-gazdă și numărul stagiarilor. În acest mod se vor îmbunătăți perspectivele de carieră ale tinerilor cercetători absolvenți de studii post-universitare, atât în sectorul public, cât și în cel privat. |
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 4.3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| 4.3a. Crearea unei baze de date a rezultatelor cercetării și inovării |
| Scopul urmărit este de a crea și de a pune la dispoziție o bază de date cu rezultatele cercetărilor și inovărilor. Acest proces va fi deschis pentru colaborare internațională. Atât grupurile de cercetare, cât și întreprinderile vor alimenta această bază de date pentru a contribui la lansarea unei piețe a inovării și cooperării și pentru a stimula găsirea de posibili parteneri. |
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific este de a menține și consolida poziția de lider la nivel mondial în domeniul tehnologiilor generice și cercetarea și inovarea în domeniul spațial, care susțin competitivitatea industrială într-o serie de industrii și sectoare noi și emergente. | Obiectivul specific este de a menține și consolida poziția de lider la nivel mondial în domeniul tehnologiilor generice și cercetarea și inovarea în domeniul spațial, care susțin competitivitatea industrială într-o serie de industrii și sectoare noi și emergente, inclusiv de a menține și consolida poziția de lider prin intermediul finanțării cercetărilor din domeniul sănătății, destinate realizării de progrese în cercetarea pertinentă pentru om, cum ar fi în tehnologiile de tip „-omică”, în instrumentele de calcul și alte instrumente și tehnologii inovatoare, care nu se bazează pe utilizarea animalelor, pentru o mai bună identificare a căilor de răspândire a bolilor umane ca bază pentru elaborarea medicamentelor și testarea siguranței. |
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Mediul de afaceri la nivel mondial se schimbă rapid, iar obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ridică provocări și oferă oportunități industriei europene. Europa trebuie să accelereze inovarea, transformarea cunoștințelor generate pentru a susține și a îmbunătăți produsele, serviciile și piețele existente, precum și pentru a crea altele noi. Inovarea ar trebui exploatată în sensul cel mai larg, mergând dincolo de tehnologie, pentru a include aspectele antreprenoriale, organizaționale și sociale. | Mediul de afaceri la nivel mondial se schimbă rapid, iar obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ridică provocări și oferă oportunități industriei europene. Europa trebuie să accelereze inovarea, transformând cunoștințele generate pentru a susține și a îmbunătăți calitatea și sustenabilitatea produselor, serviciilor și piețelor existente, precum și pentru a crea altele noi. Inovarea ar trebui exploatată în sensul cel mai larg, mergând dincolo de tehnologie, pentru a include aspectele antreprenoriale, organizaționale și sociale. |
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile din cadrul componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” se vor baza în primul rând pe agenda privind cercetarea și inovarea definite de sectorul industrial și mediul de afaceri împreună cu comunitatea de cercetare și se concentrează în mare măsură pe stimularea investițiilor în sectorul privat. | Activitățile din cadrul componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” se vor baza în primul rând pe agendele privind cercetarea și inovarea definite în colaborare cu sectorul industrial și mediul de afaceri, comunitatea de cercetare și cu alte organizații interesate, precum organizațiile societății civile. Aceste activități vor avea ca scop nu numai tratarea nevoilor și preocupărilor comune dintr-un anumit sector, ci și sprijinirea implementării obiectivelor de politică din sectoarele specifice în cauză. Activitățile se vor concentra în mare măsură pe stimularea investițiilor în sectorul privat. |
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – paragraful 8 „O abordare integrată a tehnologiilor generice cheie"
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Un element major al componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” îl reprezintă tehnologiile generice esențiale (TGE), și anume micro- și nanoelectronica, fotonica, nanotehnologiile, biotehnologiile, materialele avansate și sistemele de producție avansate. Aceste tehnologii multidisciplinare care necesită cunoștințe avansate și investiții masive de capital privesc diverse sectoare, oferind premisele unui avantaj concurențial semnificativ pentru industria europeană. O abordare integrată care promovează combinarea, convergența și efectul de multiplicare pe orizontală a TGE în diferite cicluri de inovare și lanțuri valorice, poate produce rezultate de cercetare promițătoare și deschide calea unor noi tehnologii, produse, servicii și aplicații noi industriale (de exemplu, în domeniul spațial, transport, mediu, sănătate etc. Numeroasele interacțiuni ale TGE și ale tehnologiilor generice vor fi exploatate, prin urmare, într-o manieră flexibilă, ca o sursă importantă de inovare. Aceasta va completa sprijinul acordat cercetării și inovării în materie de TGE care ar putea fi furnizat de autoritățile naționale sau regionale prin fondurile pentru politica de coeziune în cadrul unor strategii de specializare inteligentă. | Un element major al componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” îl reprezintă tehnologiile generice esențiale (TGE), și anume micro- și nanoelectronica, fotonica, nanotehnologiile, biotehnologiile, materialele avansate, sistemele de producție avansate și ecoinovarea. Aceste tehnologii multidisciplinare care necesită cunoștințe avansate și investiții masive de capital privesc diverse sectoare, oferind premisele unui avantaj concurențial semnificativ pentru industria europeană. O abordare integrată care promovează combinarea, convergența și efectul de multiplicare pe orizontală a TGE în diferite cicluri de inovare și lanțuri valorice, poate produce rezultate de cercetare promițătoare și deschide calea unor noi tehnologii, produse, servicii și aplicații noi industriale (de exemplu, în domeniul spațial, transport, mediu, sănătate, agricultură etc. Numeroasele interacțiuni ale TGE și ale tehnologiilor generice vor fi exploatate, prin urmare, într-o manieră flexibilă, ca o sursă importantă de inovare. Aceasta va completa sprijinul acordat cercetării și inovării în materie de TGE care ar putea fi furnizat de autoritățile naționale sau regionale prin fondurile pentru politica de coeziune în cadrul unor strategii de specializare inteligentă. |
Justificare
Poziția de lider industrial în domeniul ecoinvațiilor va genera o mai bună performanță și rezistență ecologică a întregii economii, asigurând de asemenea rentabilitate și avantaje pentru activitatea comercială și pentru societate în ansamblu, atât pentru locuitorii rurali, cât și pentru cei urbani. Piața mondială (2020) a ecoindustriilor se extinde rapid, iar în UE, acest sector de afaceri cunoaște deja o dezvoltare rapidă. Programul Orizont 2020 trebuie să valorifice această situație. Ecoinovarea trebuie să pătrundă în toate sectoarele economiei și ale societății, creând baza unui avantaj competitiv semnificativ, pentru ca Europa să poată face față imperativului sustenabilității. Ecoinovarea este, așadar, o tehnologie generică esențială.
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.1.3 – litera ea (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ea) roboți și tehnologii avansate utilizate în domeniul sănătății și al dizabilităților; |
Justificare
Tehnologiile avansate, precum roboții, reprezintă un factor esențial în domeniul sănătății.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.1.3 – litera f – punctul i (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (i) îmbunătățirea eficienței energetice în domeniul TIC. |
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.2.1 – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul nanotehnologiilor este asigurarea unei poziții de lider a Uniunii pe această piață mondială caracterizată printr-o creștere puternică, prin stimularea investițiilor în nanotehnologii și preluarea acestora în produse și servicii cu o valoare adăugată mare, competitive, într-o serie de aplicații și sectoare. | Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul nanotehnologiilor este pregătirea unei poziții de lider a Uniunii pe această piață mondială caracterizată printr-o creștere puternică, prin stimularea investițiilor și brevetelor în nanotehnologii sigure și responsabile și preluarea acestora în produse și servicii cu o valoare adăugată mare, competitive, într-o serie de aplicații și sectoare. |
Justificare
Realitatea este diferită: Europa rămâne în urmă față de concurenții săi principali - SUA, Japonia și Coreea de Sud - care asigură peste jumătate din volumul investițiilor și două-treimi din brevetele depuse în întreaga lume.
Mai rămân multe întrebări rămase fără răspuns în ceea ce privește siguranța nanomaterialelor, iar unele utilizări ale lor prezintă în mod clar un risc inacceptabil de ridicat pentru sănătatea umană și/sau pentru mediu. UE ar trebui să finanțeze numai investițiile în nanotehnologii sigure și responsabile.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.2.1 – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Până în 2020, utilizarea nanotehnologiilor va fi generalizată, aceasta însemnând integrarea lor în majoritatea tehnologiilor și aplicațiilor, urmărindu-se beneficiile consumatorilor, calitatea vieții, dezvoltarea durabilă și un potențial industrial puternic în vederea obținerii unor soluții, nedisponibile înainte, pentru productivitate și eficiență din punctul de vedere al utilizării resurselor. | Până în 2015, Comisia va examina toate actele legislative pertinente pentru a asigura aplicarea tuturor nanomaterialelor în condiții de siguranță în produsele care pot avea, de-a lungul ciclului lor de viață, efecte negative asupra sănătății, a mediului sau în ceea ce privește siguranța. Până în 2020, utilizarea nanotehnologiilor va fi generalizată, aceasta însemnând integrarea lor în majoritatea tehnologiilor și aplicațiilor, urmărindu-se beneficiile consumatorilor, calitatea vieții, dezvoltarea durabilă și un potențial industrial puternic în vederea obținerii unor soluții, nedisponibile înainte, pentru productivitate și eficiență din punctul de vedere al utilizării resurselor. |
Justificare
În rezoluția sa din aprilie 2009, Parlamentul a considerat că este deosebit de important ca nanomaterialele să fie tratate în mod explicit cel puțin în cadrul legislației privind substanțele chimice, produsele alimentare, aerul, apa și protecția lucrătorilor.
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.2.3 – litera a – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Se urmărește crearea de produse fundamental noi care să faciliteze găsirea unor soluții durabile într-o serie largă de sectoare. | Se urmărește crearea de produse fundamental noi care să faciliteze găsirea unor soluții durabile într-o serie largă de sectoare, în special în sectorul produselor electronice, al sănătății, al noilor surse de energie și al materialelor. |
Justificare
În unele sectoare industriale sau în medicină (posibilitatea, pe termen lung, de a injecta un medicament într-o celulă afectată de cancer), întărirea proprietăților sau a rezistenței produselor la nivelul nanoparticulelor se justifică mai mult decât în alte sectoare. De exemplu, explorarea acestor tehnologii revoluționare în sectorul agroalimentar trebuie pusă la îndoială în continuare, deoarece nu s-a demonstrat că nanoparticulele nu prezintă niciun pericol pentru sănătate (ele pot pătrunde în celule, unde se pot acumula) și pentru mediu.
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.2.3 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) Asigurarea dezvoltării și aplicării în condiții de siguranță a nanotehnologiilor | (b) Asigurarea dezvoltării și aplicării în condiții de siguranță a nanotehnologiilor, precum și a elaborării unor metode de testare adecvate pentru a evalua impactul nanotehnologiilor și al nanomaterialelor fabricate asupra sănătății umane și a mediului |
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.3.1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Materialele se află în centrul inovării în sectorul industrial și reprezintă elemente esențiale. Materialele avansate care înglobează cunoștințe într-o măsură mai mare, care au funcționalități noi și performanțe mai bune sunt indispensabile pentru competitivitatea industrială și dezvoltarea durabilă într-o serie de aplicații și sectoare. | Materialele se află în centrul inovării în sectorul industrial și reprezintă elemente esențiale. Materialele avansate care înglobează cunoștințe într-o măsură mai mare, care au funcționalități noi și performanțe mai bune, în special în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor și eficiența energetică, sunt indispensabile pentru competitivitatea industrială și dezvoltarea durabilă într-o serie de aplicații și sectoare. |
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Anexa II – partea II – punctul 1.3.3 – litera da (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (da) Materiale pentru creșterea eficienței surselor de energie regenerabile. |
| Dezvoltarea de noi produse și aplicații care cresc eficiența surselor de energie regenerabile, cum ar fi sursele de energie fotovoltaică, solară, termală sau turbinele eoliene. |
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.3.3 – litera g – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Cercetare și dezvoltare în vederea explorării unor alternative la utilizarea anumitor materiale și a unor abordări inovatoare ale modelelor de afaceri. | Cercetare și dezvoltare în vederea explorării unor alternative la utilizarea anumitor materiale, în vederea înlocuirii materiilor prime esențiale sau a substanțelor periculoase. Elaborarea unor abordări inovatoare ale modelelor de afaceri. |
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.4.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Biotehnologiile, care au dobândit o poziție puternică datorită extinderii cunoașterii în domeniul sistemelor vii, sunt menite să furnizeze o serie de aplicații noi și să consolideze baza industrială a Uniunii și capacitatea acesteia de inovare. Importanța din ce în ce mai mare a biotehnologiilor rezidă în aplicațiile industriale care includ substanțele biochimice, a căror cotă de piață se estimează că va crește cu până la 12 % - 20 % din producția de substanțe chimice până în 2015. Biotehnologiile abordează, de asemenea, o serie dintre așa-numitele douăsprezece norme ale chimiei verzi, grație selectivității și eficienței biosistemelor. Posibilele sarcini economice pentru întreprinderile Uniunii pot fi reduse prin exploatarea potențialului proceselor biotehnologice și al bioproduselor pentru reducerea emisiilor de CO2, despre care se estimează că variază între 1 și 2,5 miliarde de tone echivalent CO2 anual până în 2030. În sectorul biofarmaceutic din Europa, deja aproximativ 20 % din medicamentele actuale se obțin prin biotehnologii, 50 % dintre acestea fiind medicamente noi. Biotehnologiile oferă, de asemenea, noi oportunități pentru exploatarea potențialului enorm al resurselor marine, în vederea producerii unor aplicații inovatoare în sectorul industrial, al sănătății și al mediului. Se preconizează că sectorul emergent al biotehnologiilor marine (albastre) va crește cu 10 % pe an. | Biotehnologiile, care au dobândit o poziție puternică datorită extinderii cunoașterii în domeniul sistemelor vii, sunt menite să furnizeze o serie de aplicații noi și să consolideze baza industrială a Uniunii și capacitatea acesteia de inovare. Importanța din ce în ce mai mare a biotehnologiilor rezidă în aplicațiile industriale și agricole care includ producerea de alimente și de hrană pentru animale, substanțele biochimice, a căror cotă de piață se estimează că va crește cu până la 12 % - 20 % din producția de substanțe chimice până în 2015. Biotehnologiile abordează, de asemenea, o serie dintre așa-numitele douăsprezece norme ale chimiei verzi, grație selectivității și eficienței biosistemelor. Posibilele sarcini economice pentru întreprinderile Uniunii pot fi reduse prin exploatarea potențialului proceselor biotehnologice și al bioproduselor pentru reducerea emisiilor de CO2, despre care se estimează că variază între 1 și 2,5 miliarde de tone echivalent CO2 anual până în 2030. În sectorul biofarmaceutic din Europa, deja aproximativ 20 % din medicamentele actuale se obțin prin biotehnologii, 50 % dintre acestea fiind medicamente noi. Biotehnologiile oferă, de asemenea, noi oportunități pentru exploatarea potențialului enorm al resurselor marine, în vederea producerii unor aplicații inovatoare în sectorul industrial, al sănătății și al mediului. Se preconizează că sectorul emergent al biotehnologiilor marine (albastre) va crește cu 10 % pe an. |
Justificare
Biotehnologia este importantă și în aplicațiile agricole.
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.4.3 – litera a – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Dezvoltarea noilor domenii tehnologice, cum ar fi biologia sintetică, bioinformatica și biologia sistemelor, care au un potențial considerabil pentru aplicații complet noi. | Dezvoltarea noilor domenii tehnologice, cum ar fi sistemele biologice, bioinformatica și biologia sintetică, precum și biologia sistemelor, care au un potențial considerabil pentru aplicații complet noi. |
Justificare
Potențialul biotehnologiilor nu trebuie să se limiteze la procesele industriale, ci ar trebui să acopere toate produsele și procesele relevante.
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.4.3 – litera b – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Dezvoltarea biotehnologiei industriale pentru produse și procese industriale competitive (de exemplu, în industria chimică, sănătate, minerit, energie, celuloză și hârtie, materiale textile, amidon, prelucrarea alimentelor) și dimensiunea sa ecologică. | Dezvoltarea biotehnologiei industriale pentru produse și procese industriale competitive (de exemplu, în industria chimică, construcții, sănătate, minerit, energie, celuloză și hârtie, materiale textile, amidon, prelucrarea alimentelor) și dimensiunea sa ecologică. |
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.4.3 – litera c – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Dezvoltarea de tehnologii-platformă (de exemplu, genomică, metagenomică, proteomică, instrumente moleculare) pentru a consolida poziția de lider și avantajul competitiv într-un număr mare de sectoare economice. | Dezvoltarea de tehnologii-platformă (de exemplu, biologia sistemelor, chimia computațională și biologia sistemelor, genomică, metagenomică, proteomică, platforme in-vitro de mare randament, modelele „human-on-a-chip”, fenomică și instrumente moleculare) pentru a consolida poziția de lider și avantajul competitiv într-un număr mare de sectoare economice. Instrumentele de diagnosticare vor fi susținute dacă asigură o legătură cu terapia. |
Justificare
Biologia sistemelor este termenul cel mai general, care ar trebui să apară primul. Ceilalți termeni se referă la domenii mai specifice.
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.5.1 – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul sistemelor de producție și prelucrare avansate este de a transforma formele actuale de producție industrială în vederea creării unor tehnologii de producție și prelucrare bazate într-o mai mare măsură pe cunoaștere, durabile și transsectoriale, care să conducă la mai multe produse, procese și servicii inovatoare. | Obiectivul specific al cercetării și inovării în domeniul sistemelor de producție și prelucrare avansate este de a transforma formele actuale de producție industrială în vederea creării unor tehnologii de producție și prelucrare bazate într-o mai mare măsură pe cunoaștere, durabile, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și a energiei și transsectoriale, care să conducă la mai multe produse, procese și servicii inovatoare. |
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.5.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Europa trebuie să continue să investească la nivelul Uniunii pentru a-și menține poziția de lider și competențele în domeniul tehnologiilor de producție și pentru a face tranziția către bunuri de mare valoare, care înglobează cunoaștere într-o mai mare măsură, prin crearea condițiilor și exploatarea atuurilor care permit o producție durabilă și furnizarea de servicii pe întreaga durată de viață a unui produs fabricat. Este necesar ca industriile producției și prelucrării mari consumatoare de resurse să mobilizeze în continuare resurse și cunoaștere la nivelul Uniunii și să continue să investească în cercetare, dezvoltare și inovare pentru a permite obținerea de progrese în continuare către o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pentru a respecta nivelurile, convenite la nivelul Uniunii, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 pentru sectoarele industriale. | Europa trebuie să continue să investească la nivelul Uniunii pentru a-și menține poziția de lider și competențele în domeniul tehnologiilor de producție și pentru a face tranziția către bunuri de mare valoare, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și a energiei, care înglobează cunoaștere într-o mai mare măsură, prin crearea condițiilor și exploatarea atuurilor care permit o producție durabilă și furnizarea de servicii pe întreaga durată de viață a unui produs fabricat. Este necesar ca industriile producției și prelucrării mari consumatoare de resurse să mobilizeze în continuare resurse și cunoaștere la nivelul Uniunii și să continue să investească în cercetare, dezvoltare și inovare pentru a permite obținerea de progrese în continuare către o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și pentru a respecta nivelurile, convenite la nivelul Uniunii, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 pentru sectoarele industriale. |
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.5.3 – litera a – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Promovarea creșterii industriale durabile prin facilitarea unei schimbări strategice în Europa de la producția ce are în vedere costurile la o abordare ce urmărește crearea de valoare adăugată ridicată. | Promovarea creșterii industriale durabile prin facilitarea unei schimbări strategice în Europa de la producția ce are în vedere costurile la o abordare ce urmărește crearea de valoare adăugată ridicată, eficiența materialelor și utilizarea sistemelor cu circuit închis. |
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.5.3 – litera c – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Creșterea competitivității industriilor de prelucrare prin ameliorarea considerabilă a eficienței utilizării resurselor și a eficienței energetice și prin reducerea impactului asupra mediului al acestor activități industriale de-a lungul întregului lanț valoric, prin promovarea adoptării unor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. | Creșterea competitivității industriilor de prelucrare prin ameliorarea considerabilă a eficienței utilizării resurselor și a eficienței energetice și prin reducerea impactului asupra mediului al acestor activități industriale de-a lungul întregului lanț valoric, prin promovarea adoptării unor tehnologii, procese și materiale eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și a energiei. |
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.6.2 – paragraful 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Sprijinul pentru cercetarea și dezvoltarea aplicațiilor utilizate în spațiu se va concentra îndeosebi pe soluționarea provocărilor cu care se confruntă societatea, cum ar fi schimbările climatice, mediul, sistemele de transport durabil și agricultura. Sprijinul acordat în aceste domenii se va baza pe obiectivele legate de partajarea cunoștințelor și dezvoltarea interoperabilă. |
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.6.3 – litera c – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
O exploatare sporită în mod considerabil a datelor provenite de la sateliți europeni se poate obține doar printr-un efort concertat de coordonare și organizare a prelucrării, validării și standardizării datelor spațiale. Inovațiile în gestionarea și diseminarea datelor pot, de asemenea, să asigure un randament sporit al investițiilor în infrastructură spațială și contribuie la abordarea provocărilor societale, în special în cazul în care sunt coordonate în cadrul unei inițiative la nivel mondial cum ar fi, de exemplu Sistemul de sisteme globale de observare a pământului, Programul european de navigare prin satelit Galileo sau IPCC pentru problemele legate de schimbările climatice. | O exploatare sporită în mod considerabil a datelor provenite de la sateliți europeni se poate obține doar printr-un efort concertat de coordonare și organizare a prelucrării, validării și standardizării datelor spațiale. Inovațiile în gestionarea, diseminarea și interoperabilitatea datelor, în special promovarea liberului acces la datele și metadatele din domeniul științei pământului și schimburile de aceste date și metadate pot, de asemenea, să asigure un randament sporit al investițiilor în infrastructură spațială și contribuie la abordarea provocărilor societale, în special în cazul în care sunt coordonate în cadrul unei inițiative la nivel mondial cum ar fi, de exemplu Sistemul de sisteme globale de observare a pământului, Programul european de navigare prin satelit Galileo sau IPCC pentru problemele legate de schimbările climatice și de monitorizarea oceanului. |
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.6.3 – litera c – paragraful 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Se va acorda sprijin pentru dezvoltarea unui sistem global, cuprinzător și permanent de observare a mediului și de informare cu privire la mediu, inclusiv prin stimularea cooperării dintre grupurile care dezvoltă modele climatice și cele care efectuează observații și gestionează date cu privire la mediu. Este esențial ca statele membre să participe la această cooperare, deoarece autoritățile naționale sunt adesea instanțele care dețin registrele cu date. |
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1.6 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| 1.6 a. Ecoinovațiile |
| Obiectivul specific al ecoinovațiilor |
| Obiectivul specific al ecoinovațiilor este stimularea unei industrii europene inovatoare și a unei comunități a inovării care să creeze în mod deliberat produse, procese și servicii noi care asigură creșterea economică ecologică și avantaje de mediu și care este recunoscută ca lider mondial. Scopul urmărit este utilizarea mai eficientă a resurselor, reducerea impactului asupra mediului, prevenirea poluării (apei) și/sau asigurarea unei utilizări mai eficiente, mai eficace și mai responsabile a resurselor naturale. |
| Justificare și valoarea adăugată pentru Uniune |
| Poziția de lider industrial în domeniul ecoinvațiilor va genera o mai bună performanță și rezistență ecologică a întregii economii, asigurând de asemenea rentabilitate și avantaje pentru activitatea comercială și pentru societatea în ansamblu, atât pentru locuitorii rurali, cât și pentru cei urbani. Piața mondială (2020) a ecoindustriilor se extinde rapid, iar în UE acest sector de afaceri cunoaște deja o dezvoltare rapidă. Ecoindustriile din UE se află de multe ori printre liderii mondiali. Programul Orizont 2020 trebuie să valorifice această situație. Ecoinovarea trebuie să pătrundă în toate sectoarele economiei și ale societății, creând bazele pentru un avantaj competitiv semnificativ, pentru ca Europa să poată face față imperativului sustenabilității. Ecoinovarea este, așadar, o tehnologie generică esențială. |
| Ecoindustriile se caracterizează prin prezența unui număr mare de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Aceste întreprinderi asigură aproximativ jumătate din totalul locurilor de muncă. Prin urmare, IMM-urile, împreună cu partenerii industriali mai mari, trebuie să joace un rol din ce în ce mai important în generarea de noi tehnologii și soluții și în punerea lor în practică. |
| Surse importante ale inovării se găsesc la intersecția dintre ecoinovare și alte tehnologii generice, începând cu TIC (monitorizarea și dotarea cu senzori) și cu nanotehnologiile. |
| Linii generale ale activităților |
| Ecoinovarea reprezintă orice formă de inovare care are ca rezultat sau ca obiectiv realizarea unui progres semnificativ și demonstrabil către obiectivul dezvoltării sustenabile prin reducerea impactului asupra mediului, sporirea rezistenței în fața influențelor mediului sau prin asigurarea unei utilizări mai eficiente și mai responsabile a resurselor naturale. |
| Activitățile legate de ecoinovare se axează pe inovațiile sustenabile din următoarele domenii sau la intersecția acestora: |
| (a) Aprovizionarea cu energie ecologică |
| (b) Eficiența energetică |
| (c) Eficiența materialelor |
| (d) Mobilitatea ecologică |
| (e) Apa |
| (f) Deșeurile. |
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 2.3 – litera a – paragraful 3 – punctul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
2. O componentă care are în vedere obiectivele, axată pe politici și sectoare-cheie esențiale pentru abordarea provocărilor societale, îmbunătățirea competitivității, sprijinirea unei creșteri economice durabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și favorabile incluziunii, și care furnizează bunuri ecologice și publice de altă natură. Această componentă va ajuta Uniunea să abordeze aspectele legate de cercetare și inovare ale obiectivelor de politică sectorială. | 2. O componentă care are în vedere obiectivele, axată pe politici și sectoare-cheie esențiale pentru abordarea provocărilor societale, îmbunătățirea competitivității, sprijinirea unei creșteri economice durabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și favorabile incluziunii, care promovează energiile regenerabile și care furnizează bunuri ecologice și publice de altă natură. Această componentă va ajuta Uniunea să abordeze aspectele legate de cercetare și inovare ale obiectivelor de politică sectorială. |
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 3.1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Cu toate acestea, IMM-urile au – în pofida ponderii lor importante economice și în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, precum și a potențialului de inovare semnificativ – probleme legate de dimensiune pentru a putea deveni mai inovatoare și mai competitive. Deși Europa produce un număr similar de întreprinderi nou-înființate cu cel al Statelor Unite ale Americii, în cazul IMM-urilor europene, transformarea în întreprinderi mari este mai dificilă decât în cazul întreprinderilor omoloage americane. Mediul de afaceri internaționalizat în care lanțurile valorice sunt din ce în ce mai interconectate exercită o presiune și mai mare asupra lor. IMM-urile trebuie să își îmbunătățească capacitatea de inovare. Acestea trebuie să genereze, să preia și să comercializeze cunoștințe și idei de afaceri noi mai rapid și într-o măsură mai mare, pentru a concura cu succes pe piețele mondiale care evoluează cu rapiditate. Provocarea constă în a încuraja realizarea de mai multă inovare în cadrul IMM-urilor, sporindu-le astfel competitivitatea și accelerându-le creșterea. | Cu toate acestea, IMM-urile au – în pofida ponderii lor importante economice și în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, precum și a potențialului de inovare semnificativ – probleme legate de dimensiune pentru a putea deveni mai inovatoare și mai competitive. Deși Europa produce un număr similar de întreprinderi nou-înființate cu cel al Statelor Unite ale Americii, în cazul IMM-urilor europene, transformarea în întreprinderi mari este mai dificilă decât în cazul întreprinderilor omoloage americane. Mediul de afaceri internaționalizat în care lanțurile valorice sunt din ce în ce mai interconectate exercită o presiune și mai mare asupra lor. IMM-urile trebuie să își îmbunătățească capacitatea de inovare și să aibă acces ușor la diverse forme de sprijin financiar (împrumuturi, garanții, capital de risc). Acestea trebuie să genereze, să preia și să comercializeze cunoștințe și idei de afaceri noi mai rapid și într-o măsură mai mare, pentru a concura cu succes pe piețele mondiale care evoluează cu rapiditate. Provocarea constă în a încuraja realizarea de mai multă inovare în cadrul IMM-urilor, sporindu-le astfel competitivitatea și accelerându-le creșterea. |
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Sănătatea și bunăstarea de-a lungul vieții pentru toți, sistemele de sănătate de înaltă calitate și sustenabile din punct de vedere economic, precum și oportunitățile pentru noi locuri de muncă și pentru creștere economică reprezintă obiectivele sprijinirii cercetării și inovării, ca răspuns la această provocare, și vor reprezenta o contribuție majoră la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. | Sănătatea și bunăstarea mentală și fizică de-a lungul vieții pentru toți, sistemele de sănătate favorabile incluziunii, de înaltă calitate și sustenabile din punct de vedere economic, soluții pentru o economie care implică o populație în curs de îmbătrânire, precum și oportunitățile pentru noi locuri de muncă și pentru creștere economică reprezintă obiectivele sprijinirii cercetării și inovării, ca răspuns la această provocare, și vor reprezenta o contribuție majoră la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. |
Amendamentul 102
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| S-ar putea să fie nevoie de a intensifica activitățile de cercetare în ceea ce privește bolile determinate de creșterea temperaturilor și de schimbările climatice, care afectează îndeosebi țările din bazinul Mării Mediterane, dar nu numai pe acestea. |
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 1 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Cercetarea va favoriza îmbunătățirea terapiilor de nivel avansat și a terapiilor celulare și se va axa pe tratamentul bolilor cronice și degenerative. |
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Cheltuielile sistemelor de sănătate și de asistență socială ale Uniunii cresc în condițiile unor măsuri de prevenție la toate vârstele din ce în ce mai scumpe, ale creșterii numărului europenilor cu vârste de peste 65 ani, care se preconizează că aproape se va dubla, de la 85 de milioane EUR în 2008 la 151 de milioane de persoane până în 2060, și al creșterii numărului persoanelor cu vârste de peste 80 de ani, care se preconizează că va crește de la 22 la 61 de milioane în aceeași perioadă. Reducerea sau limitarea unor astfel de cheltuieli, pentru a nu deveni nesustenabile economic, depinde parțial de asigurarea sănătății și bunăstării pe tot parcursul vieții pentru toți și, deci, de prevenirea, tratarea și gestionarea eficientă a bolilor și a invalidității. | Cheltuielile sistemelor de sănătate și de asistență socială ale Uniunii cresc în condițiile unor măsuri de prevenție la toate vârstele din ce în ce mai scumpe, ale creșterii numărului europenilor cu vârste de peste 65 ani, care se preconizează că aproape se va dubla, de la 85 de milioane EUR în 2008 la 151 de milioane de persoane până în 2060, și al creșterii numărului persoanelor cu vârste de peste 80 de ani, care se preconizează că va crește de la 22 la 61 de milioane în aceeași perioadă. Prevenirea sau limitarea unor astfel de cheltuieli, pentru a nu deveni nesustenabile economic, depinde parțial de informarea îmbunătățită a cetățenilor și sporirea gradului de responsabilitate a lor față de factorii determinanți pentru sănătate, pentru a asigura sănătatea și bunăstarea pe tot parcursul vieții pentru toți și, deci, depinde de existența unor instrumente de prevenire eficiente finanțate la un nivel adecvat, de accesul la un tratament adecvat și de specialitate și de gestionarea bolilor și a invalidității, ținând totodată seama în mod corespunzător de dimensiunea de gen. |
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Afecțiunile cronice, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, tulburările neurologice și ale sănătății mintale, excesul de greutate și obezitatea și diverse limitări funcționale reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii și morții premature și presupun costuri sociale și economice considerabile. | Afecțiunile cronice, precum bolile cardiovasculare, bolile pulmonare, cancerul, diabetul, bolile reumatice și musculoscheletale, alergiile, tulburările neurologice, ale sănătății mintale și cele respiratorii, excesul de greutate și obezitatea, problemele legate de infertilitate și diverse limitări funcționale reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii, morbidității și morții premature și presupun costuri sociale și economice considerabile. În regiunea europeană a OMS, bolile cronice neinfecțioase provoacă 86% din decese. |
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
La nivelul Uniunii, bolile cardiovasculare reprezintă anual cauza a peste 2 milioane de decese și implică costuri economice de peste 192 de miliarde EUR, iar cancerul cauzează un sfert din totalul deceselor și este prima cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 45-64 de ani. La nivelul Uniunii, peste 27 de milioane de persoane suferă de diabet, iar costul total determinat de afecțiunile creierului (care includ, dar fără a se limita la acestea, tulburările care afectează sănătatea mintală) a fost estimat la 800 de miliarde EUR. Factorii de mediu, stilul de viață și factorii socioeconomici sunt răspunzători pentru multe din aceste afecțiuni, estimând-se că, la nivel mondial, aproape o treime din boli sunt legate de aceștia. | La nivelul Uniunii, bolile cardiovasculare reprezintă anual cauza a peste 2 milioane de decese și implică costuri economice de peste 192 de miliarde EUR. Cancerul cauzează un sfert din totalul deceselor și este prima cauză de deces în rândul persoanelor din grupa de vârstă 45-64 de ani. Peste 120 de milioane de cetățeni suferă de boli reumatice și musculoscheletale, în timp ce peste 27 de milioane de persoane la nivelul Uniunii suferă de diabet, iar costul total determinat de afecțiunile creierului (care includ, dar fără a se limita la acestea, tulburările care afectează sănătatea mintală) a fost estimat la 800 de miliarde EUR. Această cifră va continua să crească în mod dramatic, în mare măsură ca rezultat al îmbătrânirii populației din Europa și al creșterii conexe a incidenței bolilor neurodegenerative, ca maladia Parkinson și maladia Alzheimer. Factorii de mediu, stilul de viață și factorii socioeconomici sunt răspunzători pentru multe din aceste afecțiuni, estimând-se că, la nivel mondial, aproape o treime din boli sunt legate de aceștia. Patru factori de risc sunt responsabili de majoritatea bolilor cronice neinfecțioase: consumul de tutun, regimurile alimentare dezechilibrate, consumul de alcool și lipsa activității fizice. Cu toate acestea, pentru alte boli, în special pentru bolile neurodegenerative, pentru a putea fi elaborate strategii eficace de prevenție, va fi necesară o intensificare considerabilă a cercetărilor care studiază cauzele acestor boli și elaborează posibile metode de diagnosticare timpurie și tratament. |
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 4 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Problemele de sănătate mentală sunt responsabile de aproximativ 20% din bolile din regiunea europeană a OMS, o persoană din patru suferind de probleme de sănătate mentală cel puțin o dată în viață. |
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 4 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Bolile la copii, inclusiv la copiii născuți prematur. |
| Sănătatea copiilor se află printre prioritățile de bază ale Uniunii Europene. La fel ca în cazul bolilor rare, se pot efectua cercetări și se pot elabora tratamente eficace numai în cadrul unui efort european comun. |
Amendamentul 109
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Bolile infecțioase (de exemplu, HIV/SIDA, tuberculoza și malaria) reprezintă o preocupare la nivel mondial, fiind cauza a 41 % din cei 1,5 miliarde de ani de viață pierduți prin deces prematur sau trăiți în incapacitate la nivel mondial, procentul pentru Europa fiind de 8 %. Epidemiile noi și amenințarea unei creșteri a rezistenței antimicrobiene trebuie, de asemenea, să fie preîntâmpinate. | Bolile infecțioase (de exemplu, HIV/SIDA, tuberculoza, malaria și bolile neglijate) reprezintă o preocupare la nivel mondial, fiind cauza a 41 % din cei 1,5 miliarde de ani de viață pierduți prin deces prematur sau trăiți în incapacitate la nivel mondial, procentul pentru Europa fiind de 8 %. Reapariția unor vechi boli infecțioase, inclusiv a tuberculozei în regiunea europeană și numărul în creștere în țările dezvoltate de cazuri de boală care ar putea fi prevenită prin vaccinare subliniază necesitatea unei abordări globale și a creșterii sprijinului public pentru C&D. Epidemiile noi și amenințarea unei creșteri a rezistenței antimicrobiene trebuie, de asemenea, să fie preîntâmpinate. |
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 5 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (5a) Bolile rare reprezintă în continuare o provocare majoră pentru UE și pentru statele membre. În întreaga UE există între 6 000 și 8 000 de boli rare, care afectează circa 30 de milioane de persoane. Încă lipsesc cunoștințele și expertiza științifică relevante care ar putea sta la baza dezvoltării unor terapii inovatoare și mai eficiente pentru pacienții afectați de boli rare. Prin urmare, în momentul de față există puține opțiuni terapeutice, sau chiar nu există niciuna, pentru majoritatea acestor pacienți. Sprijinul european pentru cooperare garantează schimbul de cunoștințe și combinarea resurselor într-un mod cât de eficient cu putință pentru o abordare eficientă a bolilor rare pe întreg teritoriul UE. |
Justificare
Comisia a stabilit obiectivul de a dezvolta 200 de terapii noi în contextul consorțiului internațional privind bolile rare. Totuși, din cauza numărului limitat de pacienți afectați de o anumită boală, atractivitatea economică a cercetării și dezvoltării de noi medicamente orfane este, de asemenea, mai mică. Prin urmare, finanțarea publică ar ajuta la reducerea acestui dezavantaj și ar acționa ca un catalizator pentru investițiile private. Cooperarea în domeniul cercetării este esențială pentru a asigura schimbul puținelor cunoștințe disponibile și pentru a combina resursele într-un mod cât mai eficient cu putință pentru o abordare eficientă a bolilor rare pe întreg teritoriul UE.
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Între timp, procesele de dezvoltare de medicamente și vaccinuri devin din ce în ce mai costisitoare și mai puțin eficace. Inegalitățile persistente în ceea ce privește sănătatea trebuie să fie abordate, iar accesul la sisteme de sănătate eficace și competente trebuie să fie asigurat pentru toți europenii. | Între timp, procesele de dezvoltare de medicamente și vaccinuri devin din ce în ce mai costisitoare și mai puțin eficace, în timp ce intervențiile la nivelul sănătății publice, promovarea unui mod sănătos de viață, reducerea factorilor de risc și strategiile de prevenție s-au dovedit rentabile pe termen lung. Validitatea pentru om a testelor pe animale, care stau la baza acestor procese, este din ce în ce mai contestată. Procedeele științifice pe care acestea se bazează trebuie îmbunătățite. Inegalitățile persistente în ceea ce privește sănătatea trebuie să fie abordate, iar accesul la sisteme de sănătate eficace, viabile și competente trebuie să fie asigurat pentru toți europenii. |
Justificare
Activitățile de cercetare din UE ar trebui să promoveze o schimbare a paradigmei ce caracterizează cercetarea biomedicală, astfel încât să se renunțe la testele pe animale în folosul metodelor de testare moderne caracteristice secolului 21. Evoluțiile din biologia moleculară, biotehnologie și din alte domenii pregătesc terenul pentru ameliorarea considerabilă a modului în care cercetătorii pot evalua medicamentele și vaccinurile. Aceste evoluții pot accelera testarea, o pot face mai puțin costisitoare și mai pertinentă pentru om.
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.1 – paragraful 6 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Un număr tot mai mare de studii demonstrează și faptul că anumite substanțe chimice au un efect îngrijorător asupra sistemului nostru endocrin și asupra stării generale a sănătății noastre. Se presupune că, printre multiplele efecte ale acestor perturbatori endocrini, mai ales în ceea ce privește efectele lor combinate, se află deformarea organelor sexuale la băiețeii mici, pubertatea precoce la fete, sterilitatea, obezitatea și diabetul. Se impun, așadar, cercetări suplimentare în întregul domeniu. |
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Frontierele naționale nu împiedică propagarea bolilor și invalidității. Un răspuns adecvat oferit de cercetarea și inovarea la nivel european poate și ar trebui să aducă o contribuție esențială la soluționarea acestor provocări, să asigure o sănătate mai bună și bunăstare pentru toți și să situeze Europa pe poziția de lider în ceea ce privește extinderea rapidă a piețelor inovațiilor pentru sănătate și bunăstare la nivel mondial. | Frontierele naționale nu împiedică propagarea bolilor și invalidității. Adesea, statele membre însele nu dispun de resursele necesare pentru a asigura luarea celor mai eficiente măsuri. Un răspuns adecvat oferit de cercetarea și inovarea la nivel european sprijinite de un angajament financiar corespunzător poate și ar trebui să aducă o contribuție esențială la soluționarea acestor provocări, să asigure o sănătate mai bună și bunăstare pentru toți și să situeze Europa pe poziția de lider în ceea ce privește extinderea rapidă a piețelor inovațiilor pentru sănătate și bunăstare la nivel mondial. |
Amendamentul 114
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Răspunsul depinde de excelența în domeniul cercetării pentru îmbunătățirea înțelegerii noastre fundamentale a sănătății, bolilor, invalidității, dezvoltării și îmbătrânirii (inclusiv speranța de viață), precum și de transpunerea pe scară largă și fără discontinuități a cunoștințelor care rezultă și a celor existente în produse, strategii, intervenții și servicii inovatoare, care să se poată extinde și care să fie eficace. Mai mult, pertinența acestor provocări în întreaga Europă și, în multe cazuri, la nivel global, necesită un răspuns caracterizat prin sprijin pe termen lung și coordonat pentru cooperarea între echipe de excelență, multidisciplinare și multisectoriale. | Răspunsul depinde de excelența în domeniul cercetării și de diseminarea eficientă a rezultatelor cercetării pentru îmbunătățirea înțelegerii noastre fundamentale a sănătății, bolilor, invalidității, dezvoltării și îmbătrânirii (inclusiv speranța de viață), precum și de transpunerea pe scară largă și fără discontinuități a cunoștințelor care rezultă și a celor existente în activități de prevenție, produse, strategii, intervenții și servicii inovatoare, care să se poată extinde și care să fie eficace. Îndeosebi, se impune un efort de cercetare la scară largă, bazată pe biologia umană, pentru a descoperi evenimentele esențiale din cadrul procesului biologic care începe cu perturbarea inițială a proceselor genetice și celulare și culminează cu manifestarea unor efecte negative asupra sănătății umane. Mai mult, pertinența acestor provocări în întreaga Europă și, în multe cazuri, la nivel global, necesită un răspuns caracterizat prin sprijin pe termen lung și coordonat pentru cooperarea între echipe de excelență, multidisciplinare și multisectoriale, nu doar la nivelul Uniunii, ci și la nivel mondial, de exemplu prin sprijinirea capacității de cercetare și dezvoltare în ceea ce privește bolile endemice, în special malaria, denga și tuberculoza. |
Amendamentul 115
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.2 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În mod similar, complexitatea provocării și interdependența componentelor sale impune un răspuns la nivel european. Multe metode, instrumente și tehnologii au aplicabilitate în multe domenii de cercetare și inovare care privesc această provocare și sunt cel mai bine sprijinite la nivelul Uniunii. Acestea includ dezvoltarea de cohorte pe termen lung și efectuarea de studii clinice, utilizarea clinică a tehnologiilor „-omica” sau dezvoltarea TIC și a aplicațiilor acestora în practica medicală, în special în e-sănătate. Cerințele unor anumite populații sunt, de asemenea, cel mai bine abordate într-o manieră integrată, de exemplu în dezvoltarea medicinii stratificate și/sau personalizate, în tratamentul bolilor rare, precum și în furnizarea de soluții pentru o viață independentă și de asistență pentru autonomie. | În mod similar, complexitatea provocării și interdependența componentelor sale impune un răspuns la nivel european. Multe metode, instrumente și tehnologii au aplicabilitate în multe domenii de cercetare și inovare care privesc această provocare și sunt cel mai bine sprijinite la nivelul Uniunii. Acestea includ sprijinirea cercetării în materie de promovare a sănătății și de educație în domeniul sănătății, dezvoltarea de cohorte pe termen lung și efectuarea de studii clinice, utilizarea clinică a tehnologiilor „-omica” sau dezvoltarea TIC și a aplicațiilor acestora în practica medicală, în special în e-sănătate. Cerințele unor anumite populații sunt, de asemenea, cel mai bine abordate într-o manieră integrată, de exemplu în dezvoltarea medicinii stratificate și/sau personalizate, acordarea îngrijirii în centre multidisciplinare de înaltă competență, în tratamentul bolilor rare, precum și în furnizarea de soluții pentru o viață independentă și de asistență pentru autonomie. |
Amendamentul 116
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.2 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Pentru a spori la maximum impactul acțiunilor la nivelul UE se va acorda sprijin pentru întregul spectru de activități de cercetare și inovare. De la cercetarea fundamentală, trecând prin transpunerea cunoștințelor în acțiuni ample de testare și demonstrație și mobilizarea investițiilor private, până la achiziții publice și premergătoare comercializării pentru noi produse servicii, soluții care să se poată extinde, care sunt, dacă este necesar, interoperabile și sprijinite prin standarde definite și/sau orientări comune. Acest efort coordonat la nivel european va contribui la dezvoltarea în continuare a Spațiului european de cercetare. El va însoți, de asemenea, dacă este cazul, activități dezvoltate în contextul programului Sănătate pentru creștere, al Parteneriatului european al inovării pentru o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate. | Pentru a spori la maximum impactul acțiunilor la nivelul UE se va acorda sprijin pentru întregul spectru de activități de cercetare și inovare. De la cercetarea fundamentală, trecând prin transpunerea cunoștințelor în acțiuni ample de testare și demonstrație și mobilizarea investițiilor private, până la achiziții publice și premergătoare comercializării pentru noi produse servicii, soluții care să se poată extinde, care sunt, dacă este necesar, interoperabile și sprijinite prin standarde definite și/sau orientări comune. Acest efort coordonat la nivel european va contribui la dezvoltarea în continuare a Spațiului european de cercetare. El va completa și va crea sinergii, de asemenea, dacă este cazul, cu activități dezvoltate în contextul programului Sănătate pentru creștere, al Parteneriatului european al inovării pentru o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate și în contextul acțiunilor viitoare legate de afecțiunile cronice. |
Amendamentul 117
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.3 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Promovarea cu eficacitate a sănătății, sprijinită de o bază solidă de date, previne bolile, ameliorează bunăstarea și este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Promovarea sănătății și prevenirea bolilor depinde, de asemenea, de o înțelegere a factorilor determinanți ai sănătății, de instrumente eficiente de prevenire, precum vaccinurile, de supravegherea și pregătirea eficace în materie de sănătate și boli, precum și de programe eficiente de depistare a bolilor. | Promovarea eficientă a sănătății, sprijinită de o bază solidă de date, previne boala, ameliorează bunăstarea mintală și fizică și este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Promovarea sănătății și prevenirea bolilor depinde, de asemenea, de o înțelegere a factorilor determinanți ai sănătății mintale și fizice și a conexiunilor dintre acești factori, de date europene bazate pe indicatori comuni, de instrumente eficiente de prevenire, precum vaccinurile și intervențiile comportamentale care vizează factorii de risc, inclusiv obezitatea, de o supraveghere și pregătire eficiente în domeniul sănătății și bolilor, precum și de programe eficiente de depistare și de diagnosticarea precoce a bolilor . |
Amendamentul 118
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.3 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Eforturile încununate de succes pentru prevenirea, gestionarea, tratarea și vindecarea bolilor, invalidității și funcționalității reduse sunt susținute de o mai bună înțelegere a factorilor determinanți și a cauzelor, a proceselor și a efectelor lor, precum și a factorilor care determină o stare bună de sănătate și bunăstare. Schimbul efectiv de date și legătura acestor date cu studii de cohortă pe scară largă este, de asemenea, esențială, așa cum este și traducerea rezultatelor cercetării în clinică, în special prin efectuarea de teste clinice. | Eforturile încununate de succes pentru prevenirea, gestionarea, tratarea și vindecarea bolilor, invalidității și funcționalității reduse sunt susținute de o mai bună cunoaștere a bolilor la nivel molecular prin intermediul cercetării biomedicale, o mai bună înțelegere a factorilor determinanți și a cauzelor, a proceselor și a efectelor lor, precum și a factorilor care determină o stare bună de sănătate și bunăstare. Dezvoltarea tratamentelor, în special a medicamentelor, de manieră stratificată și personalizată, prin utilizarea rezultatelor cercetării biomedicale este un instrument puternic pentru a furniza tratamente personalizate în funcție de constituția genetică a pacientului și de tipul specific de boală, crescând, astfel, eficiența îngrijirilor medicale și îmbunătățind calitatea vieții pacienților. Schimbul și colectarea efective a datelor, prelucrarea standardizată a datelor și legătura acestor date cu studii de cohortă pe scară largă sunt, de asemenea, esențiale, așa cum este și punerea în aplicare în clinică a rezultatelor cercetării, în special prin efectuarea de teste clinice în mai multe centre deodată. |
Amendamentul 119
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.3 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
O creștere a sarcinii bolilor și invalidității în contextul îmbătrânirii populației impune cerințe suplimentare sectoarelor sănătății și îngrijirii medicale. Pentru ca o sănătate și asistență medicală eficiente să fie menținute pentru toate vârstele, sunt necesare eforturi pentru a îmbunătăți procesul decizional în prevenirea și furnizarea de tratament, pentru a identifica și sprijini diseminarea celor mai bune practici în sectorul sănătății și serviciilor de îngrijire și pentru a sprijini îngrijirea integrată și preluarea pe scară largă a inovațiilor tehnologice, organizaționale și sociale care le permit, în special persoanelor în vârstă și celor cu handicap să rămână active și independente. Acest lucru va contribui la sporirea și prelungirea bunăstării lor fizice, sociale și mintale. | O creștere a sarcinii bolilor și invalidității în contextul îmbătrânirii populației impune cerințe suplimentare sectoarelor sănătății și îngrijirii medicale. Pentru ca o sănătate și asistență medicală eficiente să fie menținute pentru toate persoanele, indiferent de vârstă sau gen și de mijloacele economice de care dispun, sunt necesare eforturi pentru a îmbunătăți procesul decizional în prevenirea și furnizarea de tratament, precum și cu privire la diagnosticare, pentru a identifica și sprijini diseminarea celor mai bune practici în sectorul sănătății și serviciilor de îngrijire, pentru a le permite cetățenilor și pacienților să fie informați în domeniul sănătății și pentru a sprijini îngrijirea integrată (furnizată în centre de înaltă competență, dacă este cazul) și preluarea pe scară largă a inovațiilor tehnologice, organizaționale și sociale care le permit, în special persoanelor și pacienților în vârstă, persoanelor cu boli cronice, precum și celor cu handicap să rămână activi și independenți. Acest lucru va contribui la sporirea și prelungirea bunăstării lor fizice, sociale și mintale și la creșterea calității vieții acestora. |
Justificare
Bolile cronice reprezintă cea mai mare provocare pentru atingerea obiectivului UE de a adăuga doi ani sănătoși la viața cetățenilor europeni până în 2020. Ar trebui să se facă o referință clară la garanția că toate persoanele cu boli cronice beneficiază de pe urma unui proces decizional îmbunătățit în prevenirea și furnizarea de tratament, diseminarea celor mai bune practici și preluarea de inovații tehnologice și sociale.
Amendamentul 120
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.3 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Toate aceste activități vor fi desfășurate astfel încât să se ofere sprijin pe parcursul întregului ciclu de cercetare și inovare, consolidând competitivitatea sectoarelor industriale din Europa și dezvoltarea de noi oportunități de piață. | Toate aceste activități vor fi desfășurate astfel încât să se ofere sprijin pe parcursul întregului ciclu de cercetare și inovare, evitând dublarea inutilă a activităților de cercetare, consolidând dezvoltarea de noi oportunități de piață și competitivitatea sectoarelor industriale din Europa și sprijinind IMM-urile. Se acordă, de asemenea, importanță implicării tuturor factorilor interesați din sectorul sănătății, inclusiv a pacienților și a organizațiilor de pacienți, pentru a dezvolta o agendă de cercetare și inovare în care cetățenii să fie implicați activ și care să le reflecte necesitățile și așteptările. În acest scop, o bază largă de cercetare prezintă o deosebită importanță pentru un nivel ridicat de competitivitate și inovare pe viitor în Uniunea Europeană. |
Justificare
Cercetarea în domeniul sănătății finanțată prin fonduri UE ar trebui să reflecte nevoile și așteptările cetățenilor în serviciul cărora se află, și anume pacienții. Cu expertiza, cunoștințele și ideile de care dispun, organizațiile de pacienți sunt ideal plasate pentru a contribui la stabilirea obiectivelor în domeniul cercetării, pentru a construi relații semnificative cu principalele părți interesate implicate și pentru a da glas unei opinii unificate a pacienților.
Amendamentul 121
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.3 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile specifice vor include: înțelegerea factorilor determinanți ai sănătății (inclusiv a celor legați de mediu și schimbările climatice), îmbunătățirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, înțelegerea bolii și îmbunătățirea diagnosticării, elaborarea de programe eficace de depistare a bolilor și o mai bună evaluare a predispoziției la boală, îmbunătățirea acțiunilor de supraveghere și pregătire, dezvoltarea unor vaccinuri preventive mai bune, utilizarea medicinii in silico pentru îmbunătățirea gestionării și prognozei bolilor, tratarea bolii, transferul de cunoștințe către practica clinică și acțiuni inovatoare care să se poată extinde, o mai bună utilizare a datelor medicale, îmbătrânirea activă, viață independentă și asistență pentru autonomie, responsabilizare individuală pentru autogestionarea sănătății, promovarea asistenței integrate, îmbunătățirea instrumentelor și metodelor științifice în vederea sprijinirii elaborării politicilor și nevoilor de reglementare; și optimizarea eficienței și eficacității sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților prin luarea deciziilor în baza unor elemente concrete și prin diseminarea celor mai bune practici și a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare. | Activitățile specifice vor include: înțelegerea factorilor determinanți ai sănătății (inclusiv a celor psihosociali, comportamentali, ambientali, climatici, precum și a celor legați de sărăcie și gen), îmbunătățirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, înțelegerea căilor urmate de bolile umane și de toxicitate, a indicatorilor biologici și a modurilor de acțiune și îmbunătățirea diagnosticării, elaborarea de programe eficace de depistare a bolilor și o mai bună evaluare a predispoziției la boală, îmbunătățirea acțiunilor de supraveghere și pregătire, dezvoltarea unor instrumente preventive mai bune, inclusiv a vaccinurilor; utilizarea medicinii in silico pentru îmbunătățirea gestionării și prognozei bolilor, îmbunătățirea tratării bolii punând accentul pe dezvoltarea unui tip de medicină stratificată/personalizată și a produselor medicinale orfane, transferul de cunoștințe provenite din cercetarea de bază către practica clinică și acțiuni inovatoare care să se poată extinde de o manieră mai rapidă și mai eficientă prin sprijinirea cercetării translaționale de înaltă calitate, o mai bună utilizare a datelor medicale, promovarea îmbătrânirii active, a vieții independente și a asistenței pentru autonomie, responsabilizare individuală pentru autogestionarea sănătății, promovarea asistenței integrate, îmbunătățirea instrumentelor și metodelor științifice în vederea sprijinirii elaborării politicilor și nevoilor de reglementare, și optimizarea eficienței și eficacității sistemelor de sănătate, inclusiv prin dezvoltarea și implementarea pe scară mai largă a soluțiilor de tip e-Sănătate, precum și reducerea inegalităților prin luarea deciziilor în baza unor elemente concrete și prin diseminarea celor mai bune practici, precum și prin tehnologii și soluții inovatoare. |
Amendamentul 122
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1.3 – paragraful 5 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Pentru a răspunde provocărilor legate de necesitatea adoptării în viitor a unor măsuri europene în sectorul apei, ar trebui să se aloce fonduri corespunzătoare din bugetul Uniunii pentru activități de cercetare și inovare în acest sector. În acest scop, o parte din bugetul total al programului Orizont 2020 (2014-2020) ar trebui alocat acestei provocări societale. |
Amendamentul 123
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 2 – titlu
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
2. Siguranță alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie | 2. Securitate și siguranță alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie |
Justificare
Corectarea amendamentului 31 reflectă în parte comentariile Comisiei asupra domeniului de aplicare al cercetării marine și maritime.
Amendamentul 124
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.1 – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific este asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure și de înaltă calitate, precum și de alte bioproduse, prin dezvoltarea unor sisteme de producție primară productive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, promovând servicii ecosistemice corespunzătoare, precum și industrii competitive și cu lanțuri de aprovizionare cu emisii reduse de dioxid de carbon. Acest lucru va accelera tranziția către o bioeconomie europeană durabilă. | Obiectivul specific este asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure, sănătoase și de înaltă calitate, precum și de alte bioproduse de acest tip, evitând actuala supraexploatare a ecosistemelor, prin dezvoltarea unor sisteme de producție primară productive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și a unor sisteme de prelucrare a alimentelor care respectă biodiversitatea, folosind concomitent abordări calitative și cantitative, precum și lanțuri de aprovizionare competitive și cu emisii reduse de dioxid de carbon. |
Amendamentul 125
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În următoarele decenii, Europa se va confrunta cu o concurență crescută pentru resurse naturale limitate și finite, cu efectele schimbărilor climatice, în special asupra sistemelor de producție primară (agricultură, silvicultură, piscicultură și acvacultură) și cu necesitatea de a asigura o aprovizionare cu alimente durabile și sigure pentru europeni și pentru o populație mondială în creștere. Se estimează că este necesară o creștere cu 70 % a aprovizionării cu alimente la nivel mondial pentru a hrăni o populație de 9 miliarde la nivelul mondial până în 2050. Agricultura generează aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune și deși emisiile provenite din agricultură sunt în scădere în Europa, se estimează că vor crește cu până la 20 % până în 2030. Mai mult, Europa va trebui să asigure o aprovizionare suficientă cu materii prime, energie și produse industriale, în condițiile diminuării resurselor de carbon fosil (se preconizează că producția de petrol și gaz lichid va scădea cu aproximativ 60 % până în 2050), menținându-și în același timp competitivitatea. Deșeurile biologice (estimate la peste 138 de milioane de tone pe an la nivelul Uniunii, din care peste 40 % sunt în depozite de deșeuri) reprezintă o problemă foarte mare și implică costuri uriașe, în pofida valorii sale adăugate potențiale mari. De exemplu, aproximativ 30 % din toate alimentele produse în țările dezvoltate sunt aruncate. Sunt necesare schimbări majore pentru a reduce această cantitate cu 50 % până în 2030 la nivelul Uniunii. În plus, frontierele naționale nu pot împiedica răspândirea dăunătorilor și bolilor plantelor și animalelor, inclusiv a zoonozelor și a agenților patogeni din alimente. Odată cu necesitatea unor măsuri eficace de prevenire la nivel național, acțiunea la nivelul Uniunii este esențială pentru controlul ultim și funcționarea efectivă a pieței unice. Provocarea este complexă, afectează o gamă largă de sectoare interconectate și necesită abordări de mai multe tipuri. | În următoarele decenii, Europa se va confrunta cu o concurență crescută pentru resurse naturale limitate și finite, cu efectele schimbărilor climatice, în special asupra sistemelor de producție primară (agricultură, silvicultură, piscicultură și acvacultură) și cu necesitatea de a asigura o aprovizionare cu alimente durabile și sigure pentru europeni și pentru o populație mondială în creștere. Se estimează că este necesară o creștere cu 70 % a aprovizionării cu alimente la nivel mondial pentru a hrăni o populație de 9 miliarde la nivelul mondial până în 2050. Această urgență alimentară nu justifică actualul dezechilibru dintre surplusurile naționale de producție, întâlnite adesea, și creșterea regulată a importurilor de produse alimentare și nici nu validează complexitatea din ce în ce mai mare a rețelei alimentare mondiale. În consecință, este foarte important ca Uniunea Europeană să aibă un control mai bun asupra circuitelor de aprovizionare, ținând seama în principal de ciclurile sezoniere, originea produselor și de capacitatea de trasabilitate a produselor alimentare. Agricultura generează aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune și deși emisiile provenite din agricultură sunt în scădere în Europa, se estimează că vor crește cu până la 20 % până în 2030. Mai mult, Europa va trebui să asigure o aprovizionare suficientă cu materii prime, energie și produse industriale, în condițiile diminuării resurselor de carbon fosil (se preconizează că producția de petrol și gaz lichid va scădea cu aproximativ 60 % până în 2050), menținându-și în același timp competitivitatea. Deșeurile biologice (estimate la peste 138 de milioane de tone pe an la nivelul Uniunii, din care peste 40 % sunt în depozite de deșeuri) reprezintă o problemă foarte mare și implică costuri uriașe, în pofida valorii sale adăugate potențiale mari. De exemplu, aproximativ 30 % din toate alimentele produse în țările dezvoltate sunt aruncate. Sunt necesare schimbări majore pentru a reduce această cantitate cu 50 % până în 2030 la nivelul Uniunii. În plus, frontierele naționale nu pot împiedica răspândirea dăunătorilor și bolilor plantelor și animalelor, inclusiv a zoonozelor și a agenților patogeni din alimente. Odată cu necesitatea unor măsuri eficace de monitorizare a teritoriului, de întreținere teritorială și de prevenire la nivel național, acțiunea la nivelul Uniunii este esențială pentru controlul ultim și funcționarea efectivă a pieței unice. Provocarea este complexă, afectează o gamă largă de sectoare interconectate și necesită abordări de mai multe tipuri. |
Justificare
Este esențial ca Uniunea Europeană să aibă capacități mai bune de trasabilitate a produselor alimentare, astfel încât să poată identifica mai ușor sursa intoxicațiilor alimentare și să evite întârzierile în privința identificării sursei de contaminare. Exemplu crizei de sănătate provocate de „Escherichia coli”, care a survenit în Germania în iunie 2011, este deosebit de relevant.
Amendamentul 126
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Sunt necesare din ce în ce mai multe resurse biologice pentru a satisface cererea pieței pentru o aprovizionare cu alimente sigure și sănătoase, cu biomateriale, biocombustibili și bioproduse, de la produse de consum la produse chimice în vrac. Cu toate acestea, capacitățile ecosistemelor terestre și acvatice necesare pentru producerea lor sunt limitate, existând în același timp revendicări concurente pentru utilizarea lor, care adesea nu sunt gestionate în mod optim, așa cum o demonstrează, de exemplu, diminuarea gravă a conținutului de carbon din sol și a fertilității acestuia. Există un domeniu insuficient utilizat pentru promovarea serviciilor adresate ecosistemelor, pentru terenuri agricole, păduri, ape marine și ape dulci, prin integrarea obiectivelor agronomice și de mediu în producția durabilă. | Sunt necesare din ce în ce mai multe resurse biologice pentru a satisface cererea pieței pentru o aprovizionare cu alimente sigure și sănătoase, cu biomateriale, biocombustibili și bioproduse, de la produse de consum la produse chimice în vrac. Cu toate acestea, capacitățile ecosistemelor terestre și acvatice necesare pentru producerea lor sunt limitate, existând în același timp revendicări concurente pentru utilizarea lor, care adesea nu sunt gestionate în mod optim, așa cum o demonstrează, de exemplu, diminuarea gravă a conținutului de carbon din sol și a fertilității acestuia. Există un domeniu insuficient utilizat pentru promovarea rezilienței ecosistemelor și a serviciilor pentru terenuri agricole, păduri, ape marine și ape dulci, prin integrarea obiectivelor agronomice și de mediu în producția durabilă. |
Amendamentul 127
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.1 – paragraful 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Crearea unui lanț de producție cu un nivel redus de deșeuri, capabil să asigure aprovizionarea cu alimente în contextul schimbărilor climatice și al populației în creștere, se poate realiza prin sisteme de gestionare îmbunătățite care să utilizeze cât mai puțini factori de producție la nivel terestru/marin și de-a lungul lanțului de aprovizionare. Cunoștințele colective ale agricultorilor cu privire la resursele naturale, procesele ecologice și calitatea produselor pot fi utilizate ca bază pentru a reduce la minimum dependența de factorii externi. Lanțurile agroalimentare mai scurte, bazate pe încrederea consumatorilor și o mai mare proximitate față de producători, reprezintă de asemenea lanțuri de producție cu nivel redus de deșeuri, răspunzând în același timp cererii consumatorilor pentru alimente de înaltă calitate și luând în considerare bunăstarea animalelor. |
Amendamentul 128
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.1 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Potențialul resurselor biologice și al ecosistemelor ar putea fi utilizat într-un mod mult mai durabil, mai eficient și mai integrat. De exemplu, potențialul biomasei din păduri și fluxurile de deșeuri provenind din agricultură, acvacultură, industrie și servicii municipale de utilități ar putea fi mai bine folosit. | Potențialul resurselor biologice și al ecosistemelor ar putea fi utilizat într-un mod mult mai durabil, mai eficient și mai integrat. De exemplu, potențialul biomasei din agricultură, păduri și fluxurile de deșeuri provenind din agricultură, acvacultură, industrie și servicii municipale de utilități ar putea fi mai bine folosit. |
Justificare
Ar trebui să se precizeze clar că agricultura în sine are un mare potențial de producție sustenabilă și de utilizare a biomasei, prin culturi dedicate, dezvoltarea plantelor cu caracteristici integrate și utilizarea în cascadă a recoltelor.
Amendamentul 129
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
O bioeconomie europeană pe deplin funcțională, care să acopere producția durabilă de resurse regenerabile din mediul terestru și acvatic și conversia acestora în produse alimentare, bioproduse și bioenergie, precum și în bunurile publice aferente, va genera o valoare adăugată europeană mai mare. Gestionat în mod durabil, acest tip de economie poate reduce amprenta asupra mediului a producției primare și a lanțului de aprovizionare în ansamblu. Bioeconomia poate crește competitivitatea acestora și asigura locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru dezvoltarea rurală și a zonelor de coastă. Provocările legate de securitatea alimentară, agricultura durabilă și bioeconomia generală au o dimensiune europeană și mondială. Acțiunile la nivelul Uniunii sunt esențiale pentru a reuni grupurile ca să atingă extinderea și masa critică necesare pentru a completa eforturile depuse de un stat membru singur sau de grupuri de state membre. O abordare care are în vedere toți actorii implicați va asigura interacțiunile necesare benefice la toate nivelurile între cercetători, întreprinderi, agricultori/producători, consultanți și utilizatori finali. Abordarea la nivelul Uniunii este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerența în soluționarea acestor provocări pentru toate sectoarele și în corelare strânsă cu politicile relevante ale Uniunii. Coordonarea cercetării și inovării la nivelul Uniunii va stimula și va contribui la accelerarea schimbărilor necesare în întreaga Uniune. | O bioeconomie europeană pe deplin funcțională, care să acopere producția durabilă de resurse regenerabile din mediul terestru și acvatic și conversia acestora în produse alimentare, hrană pentru animale, bioproduse și bioenergie, precum și în bunurile publice aferente, va genera o valoare adăugată europeană mai mare. Gestionat în mod durabil, acest tip de economie poate reduce amprenta asupra mediului a producției primare și a lanțului de aprovizionare în ansamblu. Bioeconomia poate crește competitivitatea acestora și asigura locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru dezvoltarea rurală și a zonelor de coastă. În paralel cu funcțiile orientate către piață, bioeconomia susține, de asemenea, o serie largă de bunuri de consum, funcție ce ar trebui menținută: peisajele agricole și forestiere, biodiversitatea suprafețelor agricole și forestiere, disponibilitatea și calitatea apei, funcționalitatea solului, stabilitatea climatică, calitatea aerului și rezistența la inundații și incendii. Provocările legate de securitatea alimentară, agricultura durabilă și bioeconomia generală au o dimensiune europeană și mondială. Acțiunile la nivelul Uniunii sunt esențiale pentru a reuni grupurile ca să atingă extinderea și masa critică necesare pentru a completa eforturile depuse de un stat membru singur sau de grupuri de state membre. O abordare transparentă care are în vedere toți actorii implicați va asigura interacțiunile necesare benefice la toate nivelurile între cercetători, întreprinderi, agricultori/producători, consultanți, consumatori și utilizatori finali. Abordarea la nivelul Uniunii este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerența în soluționarea acestor provocări pentru toate sectoarele și în corelare strânsă cu politicile relevante ale Uniunii. Coordonarea cercetării și inovării la nivelul Uniunii va stimula și va contribui la accelerarea schimbărilor necesare în întreaga Uniune. |
Amendamentul 130
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.2 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Cercetarea și inovarea vor interfera cu un spectru larg de politici și de obiective conexe ale Uniunii, inclusiv cu politica agricolă comună (în special politica de dezvoltare rurală) și cu parteneriatul european pentru inovare, cu productivitatea și dezvoltarea durabilă în agricultură, politica comună în domeniul pescuitului, politica maritimă integrată, Programul european privind schimbările climatice, Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, planul de acțiune în sectorul silvicol, strategia tematică pentru protecția solului, strategia pentru 2020 a Uniunii privind biodiversitatea, planul strategic privind tehnologiile energetice, politicile în materie de inovare și industriale ale Uniunii, politicile privind ajutorul extern și în materie de dezvoltare, strategiile privind sănătatea plantelor, sănătatea și bunăstarea animalelor, cadrele de reglementare pentru a proteja mediul, sănătatea și siguranța, pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și combaterea schimbărilor climatice, și pentru a reduce cantitatea de deșeuri. O mai bună integrare a cercetării și inovării în politicile conexe ale Uniunii va îmbunătăți semnificativ creșterea valorii lor adăugate europene, va asigura efecte de levier, va crește relevanța pentru societate și va contribui la dezvoltarea în continuare a gestionării durabile a terenurilor, mărilor și oceanelor, precum și a piețelor bioeconomiei. | Cercetarea și inovarea vor interfera cu un spectru larg de politici și de obiective conexe ale Uniunii, inclusiv cu politica agricolă comună (în special politica de dezvoltare rurală) și cu parteneriatul european pentru inovare, cu productivitatea și dezvoltarea durabilă în agricultură, politica comună în domeniul pescuitului, politica maritimă integrată, Programul european privind schimbările climatice, Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, Directiva-cadru privind deșeurile, planul de acțiune în sectorul silvicol, strategia tematică pentru protecția solului, strategia pentru 2020 a Uniunii privind biodiversitatea, planul strategic privind tehnologiile energetice, politicile în materie de inovare și industriale ale Uniunii, politicile privind ajutorul extern și în materie de dezvoltare, strategiile privind sănătatea plantelor, sănătatea și bunăstarea animalelor, cadrele de reglementare pentru a proteja mediul, sănătatea și siguranța, pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și combaterea schimbărilor climatice, și pentru a reduce cantitatea de deșeuri. O mai bună integrare a cercetării și inovării în politicile conexe ale Uniunii va îmbunătăți semnificativ creșterea valorii lor adăugate europene, va asigura efecte de levier, va crește relevanța pentru societate și va contribui la dezvoltarea în continuare a gestionării durabile a terenurilor, mărilor și oceanelor, precum și a piețelor bioeconomiei. |
Amendamentul 131
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.2 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Vor fi sprijinite acțiuni axate pe provocări, care se concentrează asupra avantajelor economice și sociale și asupra modernizării sectoarelor și piețelor asociate bioeconomiei, prin cercetare multidisciplinară, încurajarea inovării care conduce la dezvoltarea de noi practici, produse și procese. Se va adopta, de asemenea, o abordare deschisă a inovării, de la inovare tehnologică, netehnologică, organizațională și în domeniul economic și social până la, de exemplu, noi modele de afaceri, strategii de marcă și servicii. | Vor fi sprijinite acțiunile axate pe provocări, care se concentrează asupra avantajelor ecologice, economice și sociale și asupra modernizării sectoarelor, actorilor participanți și piețelor asociate bioeconomiei, prin cercetare multidisciplinară, încurajarea inovării care conduce la dezvoltarea de noi practici, produse și procese sustenabile. Se va adopta, de asemenea, o abordare deschisă a inovării, de la inovare tehnologică, netehnologică, organizațională și în domeniul economic și social până la, de exemplu, noi modele de afaceri, strategii de marcă și servicii. Trebuie recunoscut în totalitate potențialul agricultorilor și al IMM-urilor de a contribui la procesul de inovare în domeniu. Strategia față de bioeconomie ia în considerare importanța cunoștințelor la nivel local, care consolidează capacitățile locale, adaptându-se totodată elementelor de diversitate și complexitate. |
Amendamentul 132
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.3 – litera a – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este de a furniza cantități suficiente de alimente, hrană pentru animale, biomasă și alte materii prime, protejând, în același timp, resursele naturale și consolidând serviciile ecosistemice, inclusiv găsind soluții de răspuns la schimbările climatice și pentru atenuarea lor. Activitățile se vor axa pe sisteme agricole și forestiere mai durabile și mai productive, eficiente din punctul de vedere al resurselor (inclusiv emisiile reduse de dioxid de carbon) și rezistente și, în același timp, pe dezvoltarea de servicii, concepte și politici de dezvoltare a mijloacelor de subzistență în mediul rural. | Scopul este de a furniza cantități suficiente de alimente, hrană pentru animale, biomasă și alte materii prime, protejând, în același timp, resursele naturale la nivel global și consolidând serviciile ecosistemice, inclusiv prin protejarea biodiversității și a habitatelor naturale și protejarea solurilor și a resurselor de apă și răspunzând, totodată, provocărilor legate de adaptarea la schimbările climatice și atenuarea lor. Activitățile favorizează strategiile sistemice și se axează pe sisteme agricole și forestiere mai durabile și mai productive, inclusiv agricultura biologică, care sunt eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor (inclusiv emisiile reduse de dioxid de carbon și factori de producție reduși) și rezistente și, în același timp, pe dezvoltarea de servicii, concepte și politici menite să asigure diversitatea sistemelor de producție alimentară și dezvoltarea mijloacelor de subzistență în mediul rural.
|
Amendamentul 133
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.3 – litera b – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este de a răspunde cererii de alimente sigure, sănătoase și la prețuri accesibile din partea cetățenilor și ca prelucrarea și distribuirea alimentelor și furajelor să devină mai durabile, iar sectorul alimentar mai competitiv. Activitățile vor viza alimente sănătoase și sigure pentru toți, alegeri în cunoștință de cauză din partea consumatorului, precum și metodele competitive de prelucrare a alimentelor care utilizează mai puține resurse și produc mai puține subproduse, deșeuri și gaze cu efect de seră. | Scopul este de a răspunde cererii de alimente sigure, sănătoase, de bună calitate și la prețuri accesibile din partea cetățenilor și ca prelucrarea și distribuirea alimentelor și furajelor, precum și consumul de alimente să devină mai durabile, iar sectorul alimentar mai competitiv, conservând, în același timp, biodiversitatea europeană. . Activitățile vor viza o calitate bună, o serie diversificată de alimente sănătoase, autentice, de înaltă calitate și sigure pentru toți, îmbunătățirea informațiilor referitoare la alimente care parvin consumatorilor, precum și metodele competitive de prelucrare a alimentelor care utilizează mai puține resurse și aditivi și produc mai puține produse derivate, deșeuri și gaze cu efect de seră. |
Amendamentul 134
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.3 – litera c – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este de a exploata în mod durabil resursele acvatice vii pentru a spori la maximum beneficiile/avantajele sociale și economice pe care le oferă oceanele și mările Europei. Activitățile vor viza o contribuție optimă la garantarea aprovizionării cu produse alimentare sigure, prin dezvoltarea unui pescuit durabil și ecologic și a unei acvaculturi europene competitive în contextul economiei mondiale, precum și la stimularea inovării în domeniul marin prin biotehnologie pentru o creștere economică „albastră” inteligentă. | Scopul este de a menține niveluri durabile de consum al resurselor acvatice vii, sporind la maximum beneficiile/avantajele sociale și economice pe care le oferă oceanele și mările Europei, protejând, în același timp, biodiversitatea și serviciile ecosistemice. Activitățile vor viza o contribuție optimă la garantarea aprovizionării cu produse alimentare sigure, prin dezvoltarea unui pescuit durabil și ecologic și a unei acvaculturi europene competitive în contextul economiei mondiale. Trebuie să se țină seama cu atenție de preocupările ecologice privind utilizarea biotehnologiei în sistemele marine deschise. Trebuie să se țină seama de principiul precauției, precum și de preocupările societății civile privind utilizarea și diseminarea biotehnologiei în ecosistemele marine deschise. |
Amendamentul 135
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.3 – litera ca (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (c a) Un alt obiectiv este de a lupta împotriva omogenizării speciilor existente în mările interioare și în râuri, care are un impact semnificativ asupra funcționării ecosistemelor, în special ca urmare a unei rezistențe crescute la perturbări. |
Justificare
Este important să se abordeze problema uniformizării speciilor din mări și râuri. Numai în UE, au fost introduse în ultimele decenii peste 400 de specii de pești în râuri în care nu au existat înainte.
Amendamentul 136
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2.3 – litera d – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este promovarea unor industrii bazate pe conceptul bio cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, durabile și competitive. Activitățile se vor axa pe încurajarea bioeconomiei prin transformarea proceselor și produselor industriale convenționale în procese și produse bazate pe resurse ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, pe dezvoltarea de biorafinării integrate care utilizează biomasă din producția primară, deșeuri biologice și subproduse ale industriei bazate pe conceptul bio, precum și pe deschiderea de noi piețe prin sprijinirea activităților de standardizare, reglementare și demonstrative/de testare pe teren, precum și de alt tip, ținând seama, în același timp, de implicațiile bioeconomiei asupra destinației terenurilor și a schimbării acestei destinații. | Scopul este promovarea unor industrii bazate pe conceptul bio care folosesc resurse regenerabile și sunt eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor, durabile și competitive. Activitățile se axează pe încurajarea bioeconomiei prin transformarea proceselor și produselor industriale convenționale în procese și produse bazate pe resurse ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, pe dezvoltarea de biorafinării integrate care produc și utilizează biomasă din producția primară, deșeuri biologice și produse derivate ale industriei bazate pe conceptul bio, precum și pe deschiderea de noi piețe prin sprijinirea, atunci când este necesar, a activităților de standardizare, dar și prin activități de reglementare și demonstrative, precum și de alt tip, ținând seama, în același timp, de implicațiile de mediu și socioeconomice ale bioeconomiei asupra destinației terenurilor și a schimbării acestei destinații, precum și de opiniile și preocupările societății civile. |
Justificare
Dezvoltarea biorafinăriilor integrate nu trebuie limitată la utilizare.
Amendamentul 137
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 3.1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Uniunea intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % sub nivelurile din 1990, până în 2020, precum și să aplice o nouă reducere de 80-95 % până în 2050. În plus, sursele regenerabile de energie ar trebui să acopere 20 % din consumul final de energie în 2020 și ar trebui să existe în paralel o țintă de eficiență energetică de 20 %. Atingerea acestor obiective va necesita o revizuire generală a sistemului energetic, în care să se regăsească dezideratele: profil cu emisii reduse de dioxid de carbon, securitate energetică și accesibilitate din punctul de vedere al costurilor, consolidând, în același timp, competitivitatea economică a Europei. În prezent, Europa este departe de acest obiectiv general. 80 % din sistemul energetic european se bazează încă pe combustibili fosili, iar acest sector generează 80 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune. Anual, 2,5 % din produsul intern brut al Uniunii (PIB) este cheltuit pe importuri de energie și este foarte probabil ca acest fenomen să se accentueze. Această tendință ar conduce la o dependență totală de importurile de petrol și de gaze până în 2050. Confruntați cu volatilitatea prețurilor la energie pe piața mondială, alături de preocupările legate de securitatea aprovizionării, industriile europene și consumatorii cheltuiesc o parte din ce în ce mai însemnată din venitul lor pe energie. | Uniunea intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % sub nivelurile din 1990, până în 2020, precum și să aplice o nouă reducere de 80-95 % până în 2050. În plus, sursele regenerabile de energie ar trebui să acopere 20 % din consumul final de energie în 2020 și ar trebui să existe în paralel o țintă de eficiență energetică de 20 %. Până în 2050 ar trebui să se realizeze o reducere cu 80-95% a emisiilor de gaze cu efect de seră. Toate scenariile de decarbonizare din Perspectiva energetică 2050 arată că tehnologiile care folosesc energii regenerabile vor reprezenta, până la mijlocul secolului, cea mai mare parte a tehnologiile de aprovizionare cu energie și că eficiența energetică la utilizatorii finali va juca un rol esențial pentru îndeplinirea obiectivelor. Este, prin urmare, adecvat ca 80% din bugetul aferent acestei provocări să fie alocat cercetării și inovării în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice la utilizatorii finali. Atingerea acestor obiective va necesita o revizuire generală a sistemului energetic, în care să se regăsească dezideratele: profil cu emisii reduse de dioxid de carbon, securitate energetică și accesibilitate din punctul de vedere al costurilor, consolidând, în același timp, competitivitatea economică a Europei. În prezent, Europa este departe de acest obiectiv general. 80 % din sistemul energetic european se bazează încă pe combustibili fosili, iar acest sector generează 80 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune. Anual, 2,5 % din produsul intern brut al Uniunii (PIB) este cheltuit pe importuri de energie și este foarte probabil ca acest fenomen să se accentueze. Această tendință ar conduce la o dependență totală de importurile de petrol și de gaze până în 2050. Confruntați cu volatilitatea prețurilor la energie pe piața mondială, alături de preocupările legate de securitatea aprovizionării, industriile europene și consumatorii cheltuiesc o parte din ce în ce mai însemnată din venitul lor pe energie. |
Amendamentul 138
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 3.1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Foaia de parcurs către o economie competitivă caracterizată prin emisii reduse de dioxid de carbon în 2050 arată că reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră vizate vor trebui să fi respectate într-o mare măsură pe teritoriul Uniunii. Aceasta ar conduce la reducerea emisiilor de CO2 cu peste 90 % până în 2050 în sectorul energiei electrice, cu peste 80 % în industrie, cu cel puțin 60 % în transporturi și cu aproximativ 90 % în sectorul locuințelor și al serviciilor. | Foaia de parcurs către o economie competitivă caracterizată prin emisii reduse de dioxid de carbon în 2050, astfel cum a fost redactată de Comisia Europeană, presupune că reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră vizate vor trebui să fi respectate într-o mare măsură pe teritoriul Uniunii, având în vedere lipsa unui acord global în acest sens. Aceasta ar conduce la reducerea emisiilor de CO2 chiar cu peste 90% până în 2050 în sectorul energiei electrice, cu peste 80% în industrie, cu 60% în transporturi și 90% în sectorul locuințelor și al serviciilor. |
Justificare
Obiectivul definitiv pentru reducerea gazelor cu efect de seră până în 2050 nu a fost încă hotărât. Se doresc obiective între 80-95%, fără ca acestea să fie neapărat fezabile.
Amendamentul 139
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 3.3 – litera b – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile se vor concentra pe cercetare, dezvoltare și demonstrații la scară completă – a unor tehnologii inovatoare de surse regenerabile de energie și de captare și stocare a dioxidului de carbon, oferind tehnologii pe scară mai mare, la costuri mai scăzute, sigure din punct de vedere ecologic, cu o eficiență de conversiune mai mare și mai disponibile pentru piețe și medii de operare diverse. | Activitățile se vor concentra pe cercetare, dezvoltare și demonstrații la scară completă – a unor tehnologii inovatoare de surse regenerabile de energie și de captare și stocare a dioxidului de carbon, oferind tehnologii pe scară mai mare, la costuri mai scăzute, sigure din punct de vedere ecologic, cu o eficiență de conversiune mai mare și mai disponibile pentru piețe și medii de operare diverse. Activitățile se vor concentra pe cercetarea și dezvoltarea unor tehnologii de stocare a surselor regenerabile de energie. |
Amendamentul 140
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 3.3 – litera d – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(d) O rețea de energie electrică europeană unică și inteligentă | (d) O rețea de energie electrică europeană unică și inteligentă, care să permită integrarea completă a surselor regenerabile de energie în mixul energetic |
Amendamentul 141
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 3.3 – litera e – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile se vor concentra pe cercetarea multidisciplinară pentru tehnologii energetice (inclusiv acțiuni vizionare) și pe aplicarea în comun a programelor paneuropene de cercetare și a facilităților de nivel mondial. | Activitățile se vor concentra pe cercetarea multidisciplinară pentru tehnologii energetice (inclusiv acțiuni vizionare) și pe impactul aparaturii, al instalațiilor și al noilor progrese tehnologice asupra mediului marin, precum și pe aplicarea în comun a programelor paneuropene de cercetare și a facilităților de nivel mondial. |
Amendamentul 142
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 4.3 – litera a – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În cadrul activităților, accentul se va pune pe reducerea consumului de resurse, a emisiilor de gaze cu efect de seră și pe îmbunătățirea eficienței vehiculelor, pentru a accelera dezvoltarea și implementarea unei noi generații de vehicule cu propulsie electrică și a altor vehicule cu emisii scăzute sau zero, inclusiv prin progrese importante în privința motoarelor, a bateriilor și a infrastructurii, precum și pe explorarea și exploatarea potențialului carburanților alternativi și al unor sisteme de propulsie inovatoare și mai eficiente, inclusiv al infrastructurii pentru carburanți, pe optimizarea utilizării infrastructurilor prin intermediul sistemelor de transport și al echipamentelor inteligente și pe utilizarea într-o măsură mai mare a gestionării cererii și a mijloacelor de transport public, în special în zonele urbane. | În cadrul activităților, accentul se va pune pe reducerea consumului de resurse, a emisiilor de gaze cu efect de seră și pe îmbunătățirea eficienței vehiculelor, pentru a accelera dezvoltarea și implementarea unei noi generații de vehicule cu emisii scăzute, la prețuri de piață accesibile, inclusiv prin progrese importante în privința motoarelor, a bateriilor și a infrastructurii, precum și pe explorarea și exploatarea potențialului carburanților alternativi și al unor sisteme de propulsie inovatoare și mai eficiente, inclusiv al infrastructurii pentru carburanți, pe optimizarea utilizării infrastructurilor prin intermediul sistemelor de transport și al echipamentelor inteligente și pe utilizarea într-o măsură mai mare a gestionării cererii și a mijloacelor de transport public, în special în zonele urbane. |
Amendamentul 143
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 4.3 – litera c – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile se vor axa pe dezvoltarea următoarei generații de mijloace de transport inovatoare și pe pregătirea condițiilor pentru cele care vor urma, prin dezvoltarea de concepte și proiecte noi, de sisteme inteligente de control și de standarde interoperabile, de procese de producție eficiente, prin perioade de timp mai scurte pentru dezvoltare și prin cicluri de viață reduse. | Activitățile se vor axa pe dezvoltarea următoarei generații de mijloace de transport inovatoare și pe pregătirea condițiilor pentru cele care vor urma, prin dezvoltarea de concepte și proiecte noi, la prețuri de piață competitive, de sisteme inteligente de control și de standarde interoperabile, de procese de producție eficiente, prin perioade de timp mai scurte pentru dezvoltare și prin cicluri de viață reduse. |
Amendamentul 144
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5 – titlu
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(5) Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime | (5) Măsurile luate în domeniul climei și al apei, utilizarea eficientă a resurselor și utilizarea sustenabilă a materiilor prime |
Amendamentul 145
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.1 – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific este o economie în care resursele sunt utilizate în mod eficient și care este rezistentă la schimbările climatice, precum și o aprovizionare durabilă cu materii prime, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor unei populații globale în creștere, în limitele sustenabile ale resurselor naturale ale planetei. Activitățile vor contribui la creșterea competitivității Europei și a bunăstării, asigurând în același timp integritatea mediului și sustenabilitatea, menținând încălzirea globală medie sub 2°C și permițând ecosistemelor și societății să se adapteze la schimbările climatice. | Obiectivul specific este o economie în care resursele sunt utilizate în mod eficient și care este rezistentă la schimbările climatice, protejarea și gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și ecosistemelor, precum și o aprovizionare și utilizare sustenabile cu materii prime și cu apă, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor unei populații mondiale în creștere, în limitele sustenabile ale resurselor naturale terestre și marine ale planetei. Activitățile vor contribui la creșterea competitivității Europei și a bunăstării, asigurând în același timp integritatea mediului și sustenabilitatea, menținând încălzirea globală medie sub 2°C, permițând ecosistemelor și societății să se adapteze la schimbările climatice și protejând patrimoniul cultural. |
Amendamentul 146
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.1 – alineatul 3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (3a) Având în vedere schimbările profunde și în mare parte ireversibile aduse unor componente extinse ale sistemului climatic al planetei, este nevoie să se țină seama de toate sursele de încălzire globală și de toate opțiunile de atenuare a acesteia. Pe lângă analizarea posibilităților de reducere a emisiilor de CO2, strategiile de acțiune imediată (de exemplu reducerea hidrofluorocarburilor, a negrului de fum, a ozonului din troposferă și, respectiv, captarea biologică a CO2) pot reprezenta cea mai rapidă reacție la schimbările climatice, care să producă efecte în câteva decenii sau mai devreme. |
Justificare
Amendament de înlocuire a amendamentului 29 din proiectul de aviz.
Amendamentul 147
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Furnizarea și gestionarea eficientă din punctul de vedere al resurselor de materii prime, inclusiv explorarea, extracția, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea acestora, sunt esențiale pentru funcționarea societăților moderne și a economiilor lor. Sectoare cum sunt construcțiile, chimia, automobilele, industria aerospațială, utilaje și instalații, care generează o valoare adăugată totală de 1,3 miliarde EUR și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30 de milioane de oameni depind toate într-o mare măsură de accesul la materii prime. Cu toate acestea, aprovizionarea cu materii prime a Uniunii este supusă unei presiuni crescânde. Pe de altă parte, Uniunea este foarte dependentă de importurile de materii prime importante din punct de vedere strategic, care sunt afectate într-un ritm alarmant de denaturări ale pieței. Mai mult, Uniunea are încă rezerve de minereuri valoroase, a căror exploatare și extracție este limitată de lipsa unor tehnologii adecvate și este obstrucționată de concurența mondială tot mai mare. Dată fiind importanța materiilor prime pentru competitivitatea și economia europeană și pentru aplicarea lor în produse inovatoare, asigurarea unei aprovizionări sustenabile cu materii prime și gestionarea lor eficientă din punctul de vedere al resurselor reprezintă o prioritate esențială pentru Uniune. | Furnizarea și gestionarea eficientă din punctul de vedere al resurselor de materii prime, inclusiv explorarea, extracția, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea acestora, sunt esențiale pentru funcționarea societăților moderne și a economiilor lor. Sectoare cum sunt construcțiile, chimia, automobilele, industria aerospațială, utilaje și instalații, care generează o valoare adăugată totală de 1,3 miliarde EUR și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30 de milioane de oameni depind toate într-o mare măsură de accesul la materii prime. Cu toate acestea, aprovizionarea cu materii prime a Uniunii este supusă unei presiuni crescânde, în special având în vedere gestionarea defectuoasă a ciclului deșeurilor. Pe de altă parte, Uniunea este foarte dependentă de importurile de materii prime importante din punct de vedere strategic, care sunt afectate într-un ritm alarmant de denaturări ale pieței. Mai mult, Uniunea are încă rezerve de minereuri valoroase, a căror exploatare și extracție este limitată de lipsa unor tehnologii adecvate și este obstrucționată de concurența mondială tot mai mare. Dată fiind importanța materiilor prime pentru competitivitatea și economia europeană și pentru aplicarea lor în produse inovatoare, asigurarea unei aprovizionări sustenabile cu materii prime și gestionarea lor eficientă din punctul de vedere al resurselor reprezintă o prioritate esențială pentru Uniune. |
Amendamentul 148
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.1 – paragraful 4 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Schimbările climatice reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa patrimoniului cultural al Europei. Pentru a menține identitatea și coeziunea socială și pentru a maximiza avantajele economice aferente turismului va fi esențial să se înțeleagă provocările și să se ofere răspunsuri adecvate. |
Amendamentul 149
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Atingerea obiectivelor Uniunii și la nivel internațional privind emisiile și concentrațiile gazelor cu efect de seră și combaterea efectelor schimbărilor climatice necesită dezvoltarea și utilizarea de tehnologii rentabile, precum și măsuri de atenuare și adaptare. Cadrele de politică ale Uniunii și la nivel mondial trebuie să se asigure că ecosistemele și biodiversitatea sunt protejate, valorizate și refăcute în mod adecvat, în scopul menținerii capacității lor de a asigura resurse și servicii în viitor. Cercetarea și inovarea pot contribui la garantarea unui acces sigur și durabil la materiile prime și la asigurarea unei reduceri semnificative a utilizării și risipei resurselor. | Atingerea obiectivelor Uniunii și la nivel internațional privind emisiile gazelor cu efect de seră și combaterea efectelor schimbărilor climatice necesită dezvoltarea și aplicarea unor soluții tehnologice și de altă natură, care să fie durabile și eficace, precum și a unor măsuri de atenuare și adaptare. Cadrele de politică ale Uniunii și la nivel mondial trebuie să se asigure că ecosistemele și biodiversitatea sunt protejate, valorizate și refăcute în mod adecvat, în scopul menținerii capacității lor de a asigura resurse și servicii în viitor. Cercetarea și inovarea pot contribui la garantarea unui acces sigur și durabil la materiile prime și la asigurarea unei reduceri semnificative a utilizării și risipei resurselor. |
Amendamentul 150
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Acțiunile Uniunii se vor concentra pe sprijinirea obiectivelor și politicilor cheie ale Uniunii, inclusiv: Strategia Europa 2020, O Uniune a inovării, O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și foaia de parcurs corespunzătoare, Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acțiune la nivel european inițiativa privind materiile prime, Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii O politică maritimă integrată pentru Uniune, Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, planul de acțiune privind ecoinovarea și O agendă digitală pentru Europa. Aceste acțiuni vor consolida capacitatea societății de a deveni mai rezistentă la schimbările de mediu și climatice și vor asigura disponibilitatea materiilor prime. | Acțiunile Uniunii se vor concentra pe sprijinirea obiectivelor și politicilor cheie ale Uniunii, inclusiv: Strategia Europa 2020, O Uniune a inovării, O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și foaia de parcurs corespunzătoare, Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050, Adaptarea la schimbările climatice: către un cadru de acțiune la nivel european inițiativa privind materiile prime, Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii O politică maritimă integrată pentru Uniune, Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”, planul de acțiune privind ecoinovarea și al 7-lea Program de acțiune pentru mediu. Aceste acțiuni vor consolida capacitatea societății de a deveni mai rezistentă la schimbările de mediu și climatice și vor asigura disponibilitatea materiilor prime. |
Amendamentul 151
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.2 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Având în vedere caracterul transnațional și mondial al problematicii schimbărilor climatice și mediului, amploarea și complexitatea lor și dimensiunea internațională a lanțului de aprovizionare cu materii prime, activitățile trebuie să fie realizate la nivelul Uniunii sau la un nivel mai extins. Caracterul multidisciplinar al cercetării necesare presupune punerea în comun a cunoștințelor și resurselor complementare pentru a putea răspunde cu eficacitate acestei provocări. Reducerea utilizării resurselor și a efectelor asupra mediului, crescând, în același timp, competitivitatea, va necesita o tranziție societală și tehnologică decisivă la o economie bazată pe o relație durabilă între natură și bunăstarea umană. Activitățile de cercetare și inovare coordonate vor îmbunătăți înțelegerea și anticiparea schimbărilor climatice și de mediu într-o perspectivă sistemică și intersectorială, vor reduce incertitudinile, vor identifica și evalua vulnerabilitățile, riscurile, costurile și oportunitățile, și vor lărgi totodată aria răspunsurilor și soluțiilor societale și de politică și vor îmbunătăți eficacitatea acestora. Acțiunile vor urmări, de asemenea, să ofere actorilor de la toate nivelurile societății posibilitatea de a participa activ la acest proces. | Având în vedere caracterul transnațional și mondial al problematicii schimbărilor climatice și mediului, amploarea și complexitatea lor și dimensiunea internațională a lanțului de aprovizionare cu materii prime, activitățile trebuie să fie realizate la nivelul Uniunii sau la un nivel mai extins. Caracterul multidisciplinar al cercetării necesare presupune punerea în comun a cunoștințelor și resurselor complementare pentru a putea răspunde cu eficacitate acestei provocări. Reducerea utilizării resurselor și a efectelor asupra mediului, crescând, în același timp, competitivitatea, va necesita o tranziție societală și tehnologică decisivă la o economie sustenabilă bazată pe o relație benefică pentru ambele părți între biodiversitate și populația umană. Activitățile de cercetare și inovare coordonate vor îmbunătăți înțelegerea și anticiparea schimbărilor climatice și de mediu într-o perspectivă sistemică și intersectorială, vor reduce incertitudinile, vor identifica și evalua vulnerabilitățile, riscurile, costurile și oportunitățile, și vor lărgi totodată aria răspunsurilor și soluțiilor societale și de politică și vor îmbunătăți eficacitatea acestora. Acțiunile vor urmări, de asemenea, să ofere actorilor de la toate nivelurile societății posibilitatea de a participa activ la acest proces. |
Amendamentul 152
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.2 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Abordarea problemei disponibilității materiilor prime necesită eforturi coordonate de cercetare și inovare în diverse discipline și sectoare pentru a contribui la asigurarea unor soluții sigure, viabile din punct de vedere economic, adecvate în ceea ce privește mediul și acceptabile social de-a lungul întregului lanț valoric (explorarea, extracția, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea). Inovarea în aceste domenii va oferi oportunități de creștere și de creare de locuri de muncă, precum și opțiuni inovatoare care implică știința, tehnologia, economia, politica și guvernanța. Din acest motiv, este în curs de pregătire un parteneriat european privind inovarea în domeniul materiilor prime. | Abordarea problemei disponibilității materiilor prime și utilizării lor sustenabile necesită eforturi coordonate de cercetare și inovare în diverse discipline și sectoare pentru a contribui la asigurarea unor soluții sigure, viabile din punct de vedere economic, adecvate în ceea ce privește mediul și acceptabile social de-a lungul întregului lanț valoric (explorarea, extracția, proiectarea, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea). Inovarea în aceste domenii va oferi oportunități de creștere și de creare de locuri de muncă, precum și opțiuni inovatoare care implică știința, tehnologia, economia, politica și guvernanța. Din acest motiv, este în curs de pregătire un parteneriat european privind inovarea în domeniul materiilor prime. |
Amendamentul 153
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.3 – litera a – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) Combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea | (a) Combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea |
Obiectivul este de a se dezvolta și evalua măsuri inovatoare, rentabile și sustenabile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, prin care să fie vizate atât CO2, cât și gazele cu efect de seră, altele decât CO2, și să fie puse în evidență soluții ecologice tehnologice și netehnologice, prin generarea de argumente care să permită să se întreprindă din timp de acțiuni informate și eficace și să fie puse în rețea competențele necesare. Activitățile se vor axa pe: o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și pe furnizarea de previziuni fiabile cu privire la schimbările climatice; evaluarea impactului, a aspectelor vulnerabile și dezvoltarea unor adaptări inovatoare rentabile și a unor măsuri de prevenire a riscurilor, sprijinirea politicilor în materie de atenuare. | Obiectivul este de a se dezvolta și evalua măsuri și strategii inovatoare, rentabile și sustenabile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, prin care să fie vizate atât CO2, cât și particulele și gazele cu efect de seră, altele decât CO2, și să fie puse în evidență soluții ecologice tehnologice și netehnologice, prin generarea de argumente care să permită să se întreprindă din timp de acțiuni informate și eficace și să fie puse în rețea competențele necesare. Activitățile se vor axa pe: o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și a riscurilor asociate evenimentelor extreme și schimbărilor bruște prin furnizarea de previziuni fiabile cu privire la schimbările climatice; înțelegerea interacțiunilor dintre ozon și climă și a ciclului apei în atmosferă; evaluarea impactului la nivel global, regional și local și a aspectelor vulnerabile și dezvoltarea unor adaptări inovatoare rentabile și a unor măsuri de prevenire a riscurilor, inclusiv a amenințărilor la adresa patrimoniului cultural; sprijinirea politicilor în materie de atenuare și definirea unor strategii de acțiune imediată pentru a contracara schimbările climatice în decursul a doar câtorva decenii. |
Amendamentul 154
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.3 – litera b – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este de a furniza cunoștințe pentru o gestionare a resurselor naturale care să permită atingerea unui echilibru sustenabil între resursele limitate și nevoile societății și ale economiei. Activitățile se vor axa pe: realizarea de progrese în înțelegerea funcționării ecosistemelor, a interacțiunilor acestora cu sistemele sociale și a rolului lor în susținerea economiei și a bunăstării umane; precum și furnizarea de cunoștințe și instrumente care să asigure eficacitatea procesului decizional și a angajamentului public. | Obiectivul este de a furniza cunoștințe pentru o gestionare a resurselor naturale care să permită atingerea unui echilibru sustenabil între resursele limitate și nevoile societății și ale economiei. Activitățile se vor axa pe: asigurarea faptului că se iau măsuri pentru a garanta tranziția, gestionarea și folosirea sustenabilă a resurselor de apă și a serviciilor de apă, realizarea de progrese în înțelegerea funcționării ecosistemelor, inclusiv a rolului de regularizare pe care îl au oceanele și pădurile în prevenirea încălzirii globale, a interacțiunilor acestora cu sistemele sociale și a rolului lor în susținerea economiei și a bunăstării umane; precum și furnizarea de cunoștințe și instrumente care să asigure eficacitatea procesului decizional și a angajamentului public. |
Amendamentul 155
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.3 – litera c – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) Asigurarea aprovizionării sustenabile cu materii prime neenergetice și neagricole. | (c) Asigurarea utilizării, gestionării și aprovizionării sustenabile cu materii prime neenergetice și neagricole |
Amendamentul 156
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.3 – litera c – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind materiile prime și dezvoltarea de soluții inovatoare pentru explorarea, extracția, prelucrarea, reciclarea și recuperarea în condiții ecologice și rentabile a materiilor prime și pentru înlocuirea acestora cu alternative atrăgătoare din punct de vedere economic, care au un impact mai redus asupra mediului. Activitățile se vor axa pe: îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind disponibilitatea materiilor prime, promovarea sustenabilității aprovizionării cu materii prime și a utilizării acestora, găsirea de alternative pentru materiile prime esențiale, precum și o sensibilizare mai mare cu privire la materiile prime și îmbunătățirea modalităților de utilizare a acestora la nivelul societății. | Obiectivul este îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind materiile prime și dezvoltarea de soluții inovatoare pentru utilizarea, reciclarea și recuperarea în condiții ecologice și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor a materiilor prime și pentru înlocuirea acestora cu alternative atrăgătoare din punct de vedere economic, care au un impact mai redus asupra mediului. Activitățile se vor axa pe: îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind disponibilitatea materiilor prime, promovarea sustenabilității aprovizionării cu materii prime și a utilizării acestora, promovarea proiectării ecologice, găsirea de alternative pentru materiile prime esențiale, dezvoltarea unor procese și sisteme circulare închise, sprijinirea strategiilor și a tehnologiei de reciclare și reutilizare, măsuri care vizează cererea, care să le permită cetățenilor și consumatorilor să reducă consumul și risipa de materii prime, precum și o sensibilizare mai mare cu privire la materiile prime și îmbunătățirea modalităților de utilizare a acestora la nivelul societății |
Amendamentul 157
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.3 – litera d – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este de a încuraja toate formele de ecoinovare care facilitează tranziția la o economie ecologică. Activitățile se vor axa pe: consolidarea tehnologiilor, proceselor, serviciilor și a produselor ecoinovatoare și de stimulare a introducerii pe piață și a replicării acestora, acordându-se o atenție deosebită IMM-urilor, sprijinirea politicilor și a schimbărilor societale inovatoare, măsurarea și evaluarea progresului către o economie ecologică, precum și promovarea eficienței resurselor prin sisteme digitale. | Obiectivul este de a încuraja toate formele de ecoinovare care facilitează tranziția la o economie ecologică. Activitățile se vor axa pe: consolidarea tehnologiilor (inclusiv a tehnologiilor și a noilor materiale pentru conservarea și restaurarea patrimoniului cultural), proceselor, serviciilor și a produselor ecoinovatoare și de stimulare a introducerii pe piață și a replicării acestora, acordându-se o atenție deosebită IMM-urilor, sprijinirea politicilor și a schimbărilor societale inovatoare, măsurarea și evaluarea progresului către o economie ecologică, precum și promovarea eficienței resurselor prin sisteme digitale. |
Amendamentul 158
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5.3 – litra e
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(e) Dezvoltarea unor sisteme de observare și informații globale de mediu cuprinzătoare și sustenabile | (e) Dezvoltarea unor sisteme de observare și informații globale de mediu cuprinzătoare și sustenabile |
Scopul este de a se asigura furnizarea datelor și informațiilor necesare pe termen lung necesare pentru soluționarea acestei provocări. Activitățile se vor concentra pe capacități, tehnologii și infrastructuri de date pentru observarea și monitorizarea Pământului care să poată oferi în permanență informații corecte și în timp util, previziuni și proiecții. Se va încuraja accesul liber, deschis și nerestricționat la date și informații interoperabile. | Scopul este de a se asigura furnizarea datelor și informațiilor necesare pe termen lung necesare pentru soluționarea acestei provocări. Activitățile se vor concentra pe capacități, tehnologii și infrastructuri de date pentru observarea și monitorizarea Pământului atât prin teledetecție, cât și prin măsurători efectuate in situ, care să poată oferi în permanență informații corecte și în timp util și care să permită realizarea de previziuni și proiecții. Se va încuraja accesul liber, deschis și nerestricționat la date și informații interoperabile. |
Amendamentul 159
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.3.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este de a stimula dezvoltarea în Europa a unor societăți și politici inovatoare prin angajarea cetățenilor, întreprinderilor și a utilizatorilor în cercetare și inovare, precum și promovarea unor politici de cercetare și inovare coordonate în contextul globalizării. Un sprijin special va fi oferit dezvoltării spațiului european al cercetării (ERA) și dezvoltării condițiilor-cadru pentru inovare. | Obiectivul este de a stimula dezvoltarea în Europa a unor societăți și politici inovatoare prin angajarea cetățenilor, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, a întreprinderilor și a utilizatorilor în cercetare și inovare, precum și promovarea unor politici de cercetare și inovare coordonate în contextul globalizării. Un sprijin special va fi oferit dezvoltării spațiului european al cercetării (ERA) și dezvoltării condițiilor-cadru pentru inovare. |
Amendamentul 160
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.3.1 – paragraful 2 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) asigurarea angajării la nivelul societății în cercetare și inovare; | (c) asigurarea angajării la nivelul societății, inclusiv a organizațiilor societății civile, în special a organizațiilor persoanelor cu dizabilități, în cercetare și inovare; |
Justificare
Pentru a efectua o cercetare care este utilă și semnificativă pentru societate, este esențial ca persoanele cu dizabilități și organizațiile lor reprezentative să fie pe deplin incluse în proiectele de cercetare finanțate de programul Orizont 2020. Acest lucru este crucial dacă se dorește garantarea faptului că cercetarea europeană furnizează rezultate care să răspundă nevoilor societății și cetățenilor, în special ale persoanelor cu dizabilități. În această etapă, nu se face nicio referire la implicarea persoanelor cu dizabilități în cercetarea finanțată de programul Orizont 2020, iar propunerea ar trebui modificată în consecință.
Amendamentul 161
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.3.1 – paragraful 2 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) asigurarea angajării la nivelul societății în cercetare și inovare; | (c) asigurarea angajării la nivelul societății în cercetare și inovare; creșterea gradului de apreciere a științei în societate; |
Justificare
Percepția asupra importanței științei este un factor important pentru societate.
Amendamentul 162
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.3.3– paragraful 2 – litera d
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(d) creșterea rezilienței Europei în caz de crize și de dezastre; | (d) creșterea gradului de prevenire, răspuns și rezistență în Europa în caz de crize și de dezastre, atât naturale, cât și provocate de om; |
Amendamentul 163
Propunere de regulament
Anexa I – partea V – punctul 1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Europa se confruntă cu o serie de deficiențe structurale în ceea ce privește capacitatea de inovare și capacitatea de a furniza noi servicii, produse și procese. Principalele probleme sunt dificultățile Europei de a atrage și păstra talentele, utilizarea insuficientă a punctelor forte existente în domeniul cercetării în termeni de creare de valoare economică sau socială, nivelurile scăzute de activitate antreprenorială, subfinanțarea polilor de excelență în fața concurenței pe plan mondial, precum și numărul excesiv de obstacole, la nivel european, în calea colaborării, în cadrul triunghiului cunoașterii, între învățământul superior, cercetare și întreprinderi, la nivel european. | Europa se confruntă cu o serie de deficiențe structurale în ceea ce privește capacitatea de inovare și capacitatea de a furniza noi servicii, produse și procese. Principalele probleme sunt dificultățile Europei de a atrage și păstra talentele, sărăcirea competențelor tehnice și științifice care a caracterizat în trecut diverse regiuni, utilizarea insuficientă a punctelor forte existente în domeniul cercetării în termeni de creare de valoare economică sau socială, nivelurile scăzute de activitate antreprenorială, subfinanțarea polilor de excelență în fața concurenței pe plan mondial, precum și numărul excesiv de obstacole, la nivel european, în calea colaborării, în cadrul triunghiului cunoașterii, între învățământul superior, cercetare și întreprinderi, la nivel european. |
Amendamentul 164
Propunere de regulament
Anexa I – partea V – punctul 2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
EIT va aborda aceste probleme prin promovarea schimbărilor structurale în peisajul european al inovării. Acest lucru se va realiza prin stimularea integrării învățământului superior, a cercetării și a inovării pe baza standardelor celor mai înalte, creându-se astfel noi medii favorabile inovării, precum și prin promovarea și sprijinirea unei noi generații de persoane cu spirit întreprinzător. Astfel, EIT va contribui pe deplin la obiectivele Strategiei Europa 2020 și, în special, la inițiativele emblematice „O Uniune a inovării” și „Tineretul în mișcare”. | EIT va aborda aceste probleme prin promovarea schimbărilor structurale în peisajul european al inovării. Acest lucru se va realiza prin stimularea integrării învățământului superior, a cercetării și a inovării pe baza standardelor celor mai înalte, extinzând centrele de colocație ale CCI-urilor în toate regiunile Europei și creând astfel noi medii favorabile inovării, precum și prin promovarea și sprijinirea unei noi generații de persoane cu spirit întreprinzător. Astfel, EIT va contribui pe deplin la obiectivele Strategiei Europa 2020 și, în special, la inițiativele emblematice „O Uniune a inovării” și „Tineretul în mișcare”. |
Amendamentul 165
Propunere de regulament
Anexa I – partea V – punctul 2 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
EIT, prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării, funcționează în conformitate cu o logică antreprenorială. Este necesar un impuls puternic: fiecare CCI este condusă de un director general. Partenerii din CCI sunt reprezentați de entități juridice unice pentru a permite raționalizarea procesului decizional. CCI-urile trebuie să prezinte planuri de afaceri anuale, inclusiv o gamă ambițioasă de activități de la învățământ la crearea de întreprinderi, cu obiective și rezultate preconizate clare, căutându-se atât un impact pe piață, cât și un impact societal. Regulile actuale de participare, evaluare și supraveghere a CCI-urilor permit decizii rapide, pe modelul deciziilor într-o întreprindere. | EIT, prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării, funcționează în conformitate cu o logică antreprenorială. Este necesar un impuls puternic: fiecare CCI este condusă de un director general. Partenerii din CCI sunt reprezentați de entități juridice unice pentru a permite raționalizarea procesului decizional. CCI-urile trebuie să prezinte planuri de afaceri anuale, inclusiv o gamă ambițioasă de activități de la învățământ la crearea de întreprinderi, cu obiective și rezultate preconizate clare, căutându-se atât un impact pe piață, cât și un impact societal, precum și o valoare adăugată clară, determinată de o abordare orientată spre rezultate. Regulile actuale de participare, evaluare și supraveghere a CCI-urilor permit decizii rapide, pe modelul deciziilor într-o întreprindere. |
Justificare
Deși conceptul de „abordare orientată spre rezultate” este prezent în titlu, nu se face nicio referire la acesta în paragraful propriu-zis; valoarea adăugată determinată de o astfel de abordare ar trebui totuși inclusă în mod explicit.
Amendamentul 166
Propunere de regulament
Anexa I – partea V – punctul 3 – litera f – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
EIT va avea o contribuție substanțială la obiectivele stabilite de Orizont 2020, în special prin abordarea provocărilor societale într-un mod care să completeze alte inițiative în domeniile respective. El va testa noi abordări simplificate de finanțare și de guvernanță și, prin urmare, va juca un rol de pionierat în peisajul european al inovării. Abordarea sa în materie de finanțare se va întemeia pe un puternic efect de levier, astfel încât să fie mobilizate atât fonduri publice, cât și private. Mai mult, institutul va utiliza în totalitate noi vehicule pentru sprijinul direcționat spre activitățile individuale, prin intermediul Fundației EIT. | EIT va avea o contribuție substanțială la obiectivele stabilite de Orizont 2020, în special prin abordarea provocărilor societale într-un mod care să completeze alte inițiative în domeniile respective. El va testa noi abordări simplificate de finanțare și de guvernanță și, prin urmare, va juca un rol de pionierat în peisajul european al inovării. Abordarea sa în materie de finanțare se va întemeia pe un puternic efect de levier, astfel încât să fie mobilizate atât fonduri publice, cât și private. Mai mult, institutul va utiliza în totalitate noi vehicule pentru sprijinul direcționat spre activitățile individuale. |
Amendamentul 167
Propunere de regulament
Anexa I – partea V – punctul 3 – litera g – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării și centrelor lor de colocație (poli de excelență care reunesc parteneri din învățământul superior, cercetare și din întreprinderi într-o locație geografică dată), EIT va fi, de asemenea, legat de politica regională. Este necesar, în special, să se asigure o mai bună legătură între instituțiile de învățământ superior și creșterea și inovarea regionale, în contextul strategiilor de specializare inteligentă la nivel regional și național. Astfel, EIT va contribui la obiectivele politicii de coeziune a Uniunii. | Prin intermediul comunităților cunoașterii și inovării și centrelor lor de colocație (poli de excelență care reunesc parteneri din învățământul superior, cercetare și din întreprinderi într-o locație geografică dată), EIT va fi, de asemenea, legat de politica regională. Este necesar, în special, să se asigure o mai bună legătură între instituțiile de învățământ superior, piața muncii și creșterea și inovarea regionale și locale, în contextul strategiilor de specializare inteligentă la nivel local, regional și național. Astfel, EIT va contribui la obiectivele politicii de coeziune a Uniunii. |
Justificare
Dacă instituțiile de învățământ superior nu sunt legate și de piața muncii, în special la nivel local și regional, Europa nu va putea să elimine discrepanțele de care suferă în termeni de creștere economică.
Amendamentul 168
Propunere de regulament
Anexa II – tabel
Textul propus de Comisie |
|
|
|
I Excelență științifică, din care: | 27818 |
1. Consiliul European pentru Cercetare | 15008 |
2. Tehnologii viitoare și emergente | 3505 |
3. Acțiuni Marie Curie privind competențele, formarea și dezvoltarea carierei | 6503 |
4. Infrastructuri europene de cercetare (inclusiv e-infrastructuri) | 2802 |
II Poziție de lider în sectorul industrial, din care: | 20280 |
1. Poziție de lider în ceea ce privește tehnologiile generice și industriale* | 15580 din care 500 pentru EIT |
2. Accesul la finanțarea de risc** | 4000 |
3. Inovarea în cadrul IMM-urilor | 700 |
III Provocări societale, din care: | 35 888 |
1. Sănătate, schimbări demografice și bunăstare; | 9077 din care 292 pentru EIT |
2. Securitate alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie; | 4694 din care 150 pentru EIT |
3. Surse de energie sigure, ecologice și eficiente | 6537 din care 210 pentru EIT |
4. Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate, | 7690 din care 247 pentru EIT |
5. Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime | 3573 din care 115 pentru EIT |
6. Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure | 4317 din care 138 pentru EIT |
Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) | 1542 + 1652*** |
Activități directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare | 2212 |
TOTAL | 87740 |
|
|
Inclusiv 8 975 milioane EUR pentru tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), din care 1 795 milioane EUR pentru fotonică și micro și nanoelectronică, 4 293 milioane EUR pentru nanotehnologii, materiale avansate și producție și prelucrare avansate, 575 de milioane EUR pentru biotehnologie și 1 737 milioane EUR pentru spațiu. Drept rezultat, vor fi disponibile 6 663 de milioane EUR pentru sprijinirea tehnologiilor generice esențiale. | |
** S-ar putea ca aproximativ 1131 de milioane EUR din această sumă să fie alocate pentru implementarea proiectelor aferente Planului strategic european pentru tehnologiile energetice (Planul SET). S-ar putea ca aproximativ o treime din aceasta să ajungă la IMM-uri. | |
*** Suma totală va fi pusă la dispoziție prin alocări, așa cum se prevede la articolul 6 alineatul (3). Cea de-a doua alocare, de 1 652 de milioane EUR, va fi pusă la dispoziție pro rata din bugetele corespunzătoare componentelor „Provocările societale” și „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale”, pe o bază estimativă și sub rezerva revizuirii prevăzute la articolul 26 alineatul (1). | |
Amendamentul |
|
|
|
I Excelență științifică, din care: | 29,00% |
1. Consiliul European pentru Cercetare | 14,2% |
2. Tehnologii viitoare și emergente | 3,9% |
3. Acțiuni Marie Curie privind competențele, formarea și dezvoltarea carierei | 7,4% |
4. Infrastructuri europene de cercetare (inclusiv e-infrastructuri) | 3,5% |
II Poziție de lider în sectorul industrial, din care: | 25,2% |
1. Poziție de lider în ceea ce privește tehnologiile generice și industriale* | 17,7% |
2. Accesul la finanțarea de risc** | 4,5% |
3. Inovarea în cadrul IMM-urilor | 3% |
III Provocări societale, din care: | 40,3% |
1. Sănătate, schimbări demografice și bunăstare; | 12% |
2. Securitate alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie; | 5,3% |
3. Surse de energie sigure, ecologice și eficiente | 7,5% |
4. Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate, | 8,7% |
5. Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime | 4,3% |
6. Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure | 2,5% |
Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) | 3% |
Activități directe nenucleare ale Centrului Comun de Cercetare | 2,5% |
TOTAL | 100% |
|
|
* Inclusiv 57,6% pentru tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), din care 11,5% pentru fotonică și micro și nanoelectronică, 27,6% pentru nanotehnologii, materiale avansate și producție și prelucrare avansate, 3,7% pentru biotehnologie și 11,1% pentru spațiu. Drept rezultat, va fi disponibil un procent de 42,9% pentru sprijinirea tehnologiilor generice esențiale. | |
** S-ar putea ca un procent de aproximativ 28,3% din această sumă să fie alocat pentru implementarea proiectelor aferente Planului strategic european pentru tehnologiile energetice (Planul SET). S-ar putea ca aproximativ o treime din aceasta să ajungă la IMM-uri. | |
eliminat | |
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen | ENVI 13.12.2011 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii | Cristian Silviu Bușoi 20.1.2012 | |||
Examinare în comisie | 20.6.2012 | 10.7.2012 |
|
|
Data adoptării | 19.9.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 50 1 10 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Martina Anderson, Kriton Arsenis, Sophie Auconie, Sandrine Bélier, Sergio Berlato, Lajos Bokros, Milan Cabrnoch, Martin Callanan, Nessa Childers, Chris Davies, Bas Eickhout, Edite Estrela, Karl-Heinz Florenz, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Cristina Gutiérrez-Cortines, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Christa Klaß, Eija-Riitta Korhola, Jo Leinen, Peter Liese, Linda McAvan, Miroslav Ouzký, Vladko Todorov Panayotov, Andres Perello Rodriguez, Mario Pirillo, Pavel Poc, Frédérique Ries, Anna Rosbach, Oreste Rossi, Dagmar Roth-Behrendt, Kārlis Šadurskis, Carl Schlyter, Horst Schnellhardt, Richard Seeber, Theodoros Skylakakis, Bogusław Sonik, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Salvatore Tatarella, Anja Weisgerber, Åsa Westlund, Glenis Willmott | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Frieda Brepoels, Cristian Silviu Bușoi, Nikos Chrysogelos, Christofer Fjellner, Gaston Franco, Romana Jordan, Miroslav Mikolášik, James Nicholson, Justas Vincas Paleckis, Vittorio Prodi, Britta Reimers, Christel Schaldemose, Alda Sousa, Anna Záborská, Andrea Zanoni | |||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final | Agustín Díaz de Mera García Consuegra | |||
20.9.2012
AVIZ al Comisiei pentru transport Şi turism
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Raportoare pentru aviz: Nathalie Griesbeck
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Pachetul de propuneri pentru „Orizont 2020”, elaborat integral în conformitate cu Comunicarea Comisiei „Un buget pentru Europa 2020”, se înscrie pe deplin în această strategie, în care cercetarea și inovarea au fost definite drept elemente esențiale pentru realizarea obiectivelor de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Această serie cuprinde următoarele propuneri:
(1) un program-cadru pentru Orizont 2020 (Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene sau TFUE);
(2) un ansamblu unic de reguli de participare și diseminare (TFUE);
(3) un program unic specific pentru punerea în aplicare a Orizont 2020 (TFUE); precum și
(4) o propunere unică pentru acele componente ale programului-cadru Orizont 2020 care corespund Tratatului Euratom.
Argumentația politică generală a acestor propuneri legislative și contextul în care ele au fost redactate fac obiectul unei comunicări a Comisiei care a fost adoptată împreună cu acestea și care abordează o serie de elemente transversale de prim-plan, precum simplificarea și modul în care a fost consolidată abordarea în materie de inovare.
Orizont 2020 răspunde în mod direct provocărilor societale majore identificate de Strategia Europa 2020 și de inițiativele sale emblematice. Orizont 2020 va contribui, de asemenea, la situarea Europei într-o poziție de lider în domeniul industrial. Orizont 2020 va stimula și excelența bazei științifice, aspect esențial pentru asigurarea unui viitor durabil pentru Europa și pentru a garanta prosperitatea și bunăstarea pe termen lung a cetățenilor săi. Pentru a atinge aceste obiective, propunerile includ o întreagă gamă de măsuri de sprijin integrate la toate nivelurile în ciclul de cercetare și inovare. Prin urmare, Orizont 2020 reunește și consolidează activitățile finanțate în prezent de al șaptelea program-cadru pentru cercetare, componentele privind inovarea ale programului-cadru pentru competitivitate și inovare, precum și Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT). Propunerile sunt, de asemenea, concepute astfel încât să aducă o simplificare substanțială pentru participanți.
Programul-cadru și programul specific
Comisiei TRAN i s-au transmis două documente: documentul COM(2011)0809 , care face obiectul procedurii de codecizie, și documentul COM(2011)0811 , care face obiectul procedurii de consultare. Procedura de consultare oferind Parlamentului doar un rol limitat - fără posibilitatea de a negocia cu adevărat conținutul cu Consiliul -, raportoarea pentru aviz a ales astfel să concentreze acțiunea comisiei TRAN asupra programului-cadru și, eventual, să introducă elemente importante ale programului specific în programul-cadru. Comisia ITRE a indicat că ar putea să urmeze aceeași abordare.
Raportoarea pentru prezentul aviz a dorit să se concentreze numai asupra părții referitoare la transporturi, înțelegându-se că prezentul aviz este cel al Comisiei pentru transporturi și turism. În programul Orizont 2020, tema transporturilor este tratată din prisma transporturilor verzi, inteligente și integrate. Raportoarea a dorit să urmeze această line, aliniind-o însă la poziția exprimată de Comisia pentru transport și turism din cadrul Parlamentului European în rapoartele adoptate anterior.
Astfel, raportoarea a dorit să insiste asupra unor aspecte esențiale ale politicii transporturilor, precum aprovizionarea cu energie a UE, diversificarea surselor energetice pentru transporturi sau impactul acestora din urmă asupra mediului.
În plus, într-un context de concurență economică puternică la scară mondială în sectorul transporturilor, raportoarea a dorit să amintească importanța menținerii și accentuării în Uniunea Europeană a dezvoltării și inovării în acest sector pentru relansarea creșterii și pentru crearea de locuri de muncă.
În plus, dată fiind evoluția demografică a Europei și schimbările survenite în modurile de viață ale europenilor și în voința de a avea o piață internă eficace și competitivă, în raport se pune accentul asupra calității sistemelor de transport, care trebuie să fie multimodale, și se amintește că mobilitatea în zonele urbane reprezintă o provocare majoră. Pentru realizarea acestui lucru, trebuie încurajată crearea unei comunități a cunoașterii și inovării (CCI) cu privire la mobilitatea urbană.
În sfârșit, raportorul a dorit să reafirme rolul social esențial pe care îl joacă transporturile, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile, și să sublinieze faptul că buna lor planificare permite asigurarea coeziunii teritoriale și lupta împotriva inegalităților.
Orizont 2020 și facilitatea „Conectarea Europei” (FCE)
Programul „Orizont 2020” și facilitatea „Conectarea Europei” (FCE) - cealaltă intervenție importantă din bugetul UE pentru sectorul transporturilor - trebuie să fie coordonate în așa fel încât să se asigure complementaritatea, evitându-se totodată eventualele suprapuneri. Este, de asemenea, important ca, la coordonarea dintre FCE și Orizont 2020, să se ia măsurile necesare pentru ca lanțul de cercetare și inovare care conduce la implementarea infrastructurilor să nu fie întrerupt. Acest lucru este deosebit de important în momentul în care va fi nevoie de progrese tehnologice semnificative în materie de transporturi, energie și TIC pentru a ajuta UE să își îndeplinească obiectivele ambițioase stabilite în Strategia Europa 2020.
Este important să se sublinieze că sprijinirea activităților de cercetare și inovare prin intermediul instrumentelor financiare va fi implementată prin instrumente financiare asociate programului Orizont 2020.
AMENDAMENTE
Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a atinge 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării și la o agendă digitală pentru Europa. În plus, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 referitoare la cercetare și inovare, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și asigurarea condițiilor care să permită excelența. | (3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a atinge 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării și la o agendă digitală pentru Europa. În plus, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 referitoare la cercetare și inovare, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și asigurarea condițiilor care să permită excelența. Ar trebui să se aibă în vedere diferitele niveluri de dezvoltare a regiunilor și investițiile realizate în cercetare și inovare, sprijinindu-se regiunile cele mai îndepărtate de obiectivele definite în Strategia Europa 2020 prin acțiuni și/sau programe specifice. |
Justificare
Ca urmare a diferitelor niveluri de dezvoltare a regiunilor europene, în special în ceea ce privește inovarea și cercetarea, anumite regiuni încă sunt departe de a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020. Din acest motiv, anumite regiuni ar trebui sprijinite prin acțiuni specifice, în funcție de nivelurile lor de investiții în cercetare și inovare, în vederea reducerii distanței față de obiectivele UE 2020.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 10 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (10a) În Cartea Albă „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”1, Comisia consideră că politica de cercetare și inovare în domeniul transporturilor ar trebui să sprijine mai mult și în mod coerent dezvoltarea tehnologiilor-cheie pentru a transforma sistemul de transport european într-un sistem modern, eficient, durabil și accesibil. Cartea Albă intenționează să reducă, până în anul 2050, emisiile de gaze cu efect de seră cu 60 % sub nivelurile din 1990. |
| __________________ |
| |
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. | (26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, transporturile, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune, cu politica de dezvoltare rurală și cu mecanismul „Conectarea Europei”, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. |
Justificare
Conectarea programului-cadru Orizont 2020 și a mecanismului „Conectarea Europei” este fundamentală, întrucât, pentru atingerea obiectivelor Cărții albe privind transporturile, este esențială promovarea transporturilor inteligente și ecologice, iar acest lucru este posibil doar prin finanțarea inovării și cercetării în domeniul transporturilor.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 29
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(29) De asemenea, ar trebui să se obțină un impact mai mare prin combinarea Orizont 2020 cu fondurile din sectorul privat în cadrul unor parteneriate public-privat în domenii esențiale în care cercetarea și inovarea ar putea contribui la obiectivele mai ample ale competitivității Europei și la abordarea provocărilor societale. Parteneriatele public-privat sub forma inițiativelor tehnologice comune lansate în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) pot fi continuate pe baza unor structuri mai adecvate. | (29) De asemenea, ar trebui să se obțină un impact mai mare prin combinarea Orizont 2020 cu fondurile din sectorul privat în cadrul unor parteneriate public-privat în domenii esențiale în care cercetarea și inovarea ar putea contribui la obiectivele mai ample ale competitivității Europei și la abordarea provocărilor societale. Parteneriatele public-privat sub forma inițiativelor tehnologice comune lansate în temeiul Deciziei nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) pot fi continuate pe baza unor structuri mai adecvate și pot fi stabilite parteneriate noi. |
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor private, de creare de noi locuri de muncă și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa. | Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor private, de creare de noi locuri de muncă și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa, prin reducerea decalajului în domeniul cercetării și inovării la nivelul regiunilor mai puțin dezvoltate din UE, prin acțiuni și programe de sprijin specifice. |
Justificare
Se introduce astfel la articolul intitulat „Valoarea adăugată a Uniunii”, o referire deja menționată în considerente, dar care ar trebui să facă parte din regulament. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită diferitelor niveluri de dezvoltare, din punctul de vedere al investițiilor în inovare și cercetare.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 1 – litera b – subpunctul iii
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(iii) au legături economice și geografice strânse cu Uniunea; | (iii) au legături economice și geografice strânse cu Uniunea sau mențin legături istorice și culturale speciale cu statele membre ale Uniunii; |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Articolul 14 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 este pus în aplicare într-un mod care să garanteze că prioritățile și acțiunile finanțate sunt relevante pentru nevoile în schimbare și au în vedere caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al piețelor și al societății, incluzând în inovație aspecte industriale, organizaționale și sociale. | Orizont 2020 este pus în aplicare într-un mod care să garanteze că prioritățile și acțiunile finanțate sunt relevante pentru nevoile în schimbare și au în vedere caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al piețelor și al societății, incluzând în inovație aspecte industriale, organizaționale și sociale. Neutralitatea tehnologică este o condiție prealabilă pentru o politică eficace în domeniul inovării. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Articolul 17 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 este pus în aplicare în mod complementar în raport cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv fondurile structurale. | Orizont 2020 este pus în aplicare în mod complementar în raport cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv fondurile structurale, mecanismul „Conectarea Europei” și programe și măsuri specifice de sprijin și compensare în cadrul politicii regionale și de coeziune. |
Justificare
Din rațiuni de coerență și eficiență, este important să existe o complementaritate între programul Orizont 2020 și programele de finanțare ale UE, în special mecanismul „Conectarea Europei” și fondurile structurale, care nu pot ignora programele și măsurile specifice.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (2a) Parteneriatele de tip public-privat pun la dispoziție fondurile publice prin proceduri transparente și, pentru a permite o mai mare flexibilitate, pot fi acordate fie prin cereri competitive de propuneri, fie printr-o atribuire directă, atunci când aceasta este justificată. |
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 3 – litera aa (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (aa) conformitatea cu prioritățile politice ale Uniunii; |
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 14 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină și maritimă și bioeconomia; | (b) securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină și maritimă, turismul sustenabil și bioeconomia; |
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Anexa I – punctul 17
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure” cuprinde, de asemenea, o activitate privind reducerea decalajului dintre cercetare și inovare prin măsuri specifice de deblocare a excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii. | Obiectivul specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure” cuprinde, de asemenea, o activitate privind reducerea decalajului dintre cercetare și inovare prin măsuri specifice de deblocare a excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii, în special în regiunile ultraperiferice, în funcție de caracteristicile specifice ale acestora, menționate la articolele 174, 349 și 355 din TFUE. |
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Anexa I – partea 2 – punctul 1 – subpunctul 1.3.3 – litera e – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Aplicarea design-ului și dezvoltării de tehnologii convergente pentru a crea noi oportunități de afaceri, inclusiv conservarea materialelor cu valoare istorică sau culturală. | Aplicarea design-ului și dezvoltării de tehnologii convergente pentru a crea noi oportunități de afaceri, inclusiv conservarea materialelor cu valoare istorică sau culturală, precum și îmbunătățirea rețelelor de destinații de turism ecologic și turism sustenabil în domeniul patrimoniului istoric, cultural, industrial și natural. |
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 2 – partea introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
2. Securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină și maritimă și bioeconomia | 2. Securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină și maritimă, turismul sustenabil și bioeconomia |
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera ca (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ca) Scopul este de a îmbunătăți interconectarea și informarea în cadrul potențialului european de turism ecologic și durabil, asigurând astfel o protecție mai bună a patrimoniului cultural, istoric, industrial și natural. |
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 3 – subpunctul 3.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Accelerarea acestei evoluții va necesita o abordare strategică la nivelul Uniunii, legând oferta și cererea de energie, precum și utilizarea acesteia în clădiri, servicii, transport de lanțurile valorice industriale. Acest lucru va conduce la alinierea resurselor din întreaga Uniune, inclusiv a fondurilor politicii de coeziune, în special, prin strategii naționale și regionale de specializare inteligentă, prin sisteme de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), prin achiziții publice și alte mecanisme de finanțare. Aceasta va necesita, de asemenea, politici de reglementare, de aplicare a surselor regenerabile de energie și de eficiență energetică, precum și asistență tehnică specifică și dezvoltarea capacităților în vederea eliminării barierelor netehnologice. | Accelerarea acestei evoluții va necesita o abordare strategică la nivelul Uniunii, legând oferta și cererea de energie, precum și utilizarea acesteia în clădiri, servicii, transport de lanțurile valorice industriale. Acest lucru va conduce la alinierea resurselor din întreaga Uniune, inclusiv a fondurilor politicii de coeziune, în special, prin strategii naționale și regionale de specializare inteligentă, prin sisteme de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), prin achiziții publice și alte mecanisme de finanțare. Aceasta va necesita, de asemenea, politici de reglementare, de aplicare a surselor regenerabile de energie și de eficiență energetică, precum și asistență tehnică specifică și dezvoltarea capacităților în vederea eliminării barierelor netehnologice. În ceea ce privește regiunile ultraperiferice, ar trebui abordată posibilitatea stimulării dezvoltării energiei din surse regenerabile, valorificându-se potențialul acestora ca surse de energie alternativă și reducându-se dependența de combustibilii fosili la nivelul acestor regiuni. |
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – partea introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
4. Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate, | 4. Mijloace de transport și mobilitate inteligente, ecologice și integrate, |
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific este de a dispune de un sistem european de transport eficient din punctul de vedere al resurselor, care respectă mediul, sigur și fără sincope, în beneficiul cetățenilor, al economiei și societății. | Obiectivul specific este de a dispune de un sistem european de transport eficient din punctul de vedere al resurselor, care respectă clima și mediul, sigur și interoperabil, în beneficiul cetățenilor, al utilizatorilor, al lucrătorilor, al angajaților și al economiei, precum și al societății. |
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Europa trebuie să reconcilieze necesitățile tot mai mari de mobilitate ale cetățenilor săi cu imperativele performanței economice și cu exigențele unei societăți cu emisii reduse de dioxid de carbon și cu o economie rezistentă în fața schimbărilor climatice. În pofida creșterii sale, sectorul transporturilor trebuie să realizeze o reducere substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor efecte negative asupra mediului și trebuie să reducă dependența sa de petrol, menținând în același timp un nivel ridicat de eficiență și de mobilitate. | Europa trebuie să reconcilieze necesitățile de mobilitate în schimbare ale cetățenilor săi, create de noile provocări demografice și societale, și coeziunea teritorială cu imperativele performanței economice și cu exigențele unei societăți cu emisii reduse de dioxid de carbon și cu o economie rezistentă în fața schimbărilor climatice. În pofida creșterii sale, sectorul transporturilor trebuie să realizeze o reducere substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor efecte negative asupra mediului și trebuie să reducă dependența sa de petrol și de alți combustibili fosili care sunt livrați într-o mare măsură de țări terțe, ale căror rezerve sunt limitate, menținând în același timp un nivel ridicat de eficiență și de mobilitate, fără a accentua îndepărtarea regiunilor deja izolate, în special a regiunilor ultraperiferice. |
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.1 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Mobilitatea durabilă nu poate fi obținută decât printr-o schimbare radicală a sistemului de transport, inspirată de progrese importante în cercetarea și inovarea cu obiective ambițioase în domeniul transporturilor și printr-o implementare coerentă, în întreaga Europă, a unor soluții mai ecologice, mai sigure și mai inteligente de transport. | Mobilitatea durabilă nu poate fi obținută decât printr-o schimbare radicală a sistemului de transport, inspirată de progrese importante în cercetarea și inovarea cu obiective ambițioase în domeniul transporturilor și printr-o implementare coerentă, în întreaga Europă, a unor soluții mai ecologice, mai sigure și mai inteligente de transport, inclusiv investiții inovatoare în infrastructură pentru toate modurile de transport. |
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.1 – paragraful 3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Cercetarea și inovarea în domeniul transporturilor trebuie să contribuie la instituirea unui spațiu european unic al transporturilor prin dezvoltarea unor tehnologii și sisteme, cum ar fi ETCS și ERTMS, care să vizeze eliminarea obstacolelor transfrontaliere. De asemenea, la nivel european, trebuie susținute și puse în aplicare tehnologiile și sistemele care facilitează mobilitatea cetățenilor Uniunii, cum ar fi un sistem european multimodal de planificare a itinerariilor. |
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Cercetarea și inovarea trebuie să ofere progrese țintite și în timp util care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor de politică principale ale Uniunii, stimulând în același timp competitivitatea economică a acesteia, sprijinind tranziția către o economie rezistentă la schimbările climatice și cu emisii reduse de dioxid de carbon și menținându-i poziția de lider pe piața mondială. | Cercetarea și inovarea trebuie să ofere progrese țintite și în timp util care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor de politică principale ale Uniunii, stimulând în același timp competitivitatea economică a acesteia, sprijinind tranziția către o economie rezistentă la schimbările climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon, sporind mobilitatea pe întreg teritoriul Europei și menținându-i poziția de lider pe piața mondială. |
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Transportul este un motor important al competitivității și creșterii economice a Europei. Asigură mobilitatea persoanelor și a mărfurilor necesare pentru o piață unică europeană integrată și pentru o societate deschisă și favorabilă incluziunii. Transportul reprezintă unul dintre cele mai importante atuuri ale Europei în ceea ce privește capacitatea industrială și calitatea serviciilor, deținând un rol important pe multe piețe la nivel mondial. Industria transporturilor și producția de echipamente de transport reprezintă în total 6,3 % din PIB-ul Uniunii. În același timp, industria europeană a transporturilor se confruntă cu o concurență din ce în ce mai acerbă din alte părți ale lumii. Vor fi necesare tehnologii inovatoare pentru a asigura viitorul avantaj concurențial al Europei și pentru a atenua inconvenientele actualul nostru sistem de transport. | Transportul este un motor important al competitivității și creșterii economice a Europei. Asigură coeziunea teritorială și mobilitatea persoanelor și a mărfurilor necesare pentru integrarea pieței unice europeană și pentru o societate deschisă și favorabilă incluziunii, reducând izolarea regiunilor europene la toate nivelurile. Transportul reprezintă unul dintre cele mai importante atuuri ale Europei în ceea ce privește capacitatea industrială și calitatea serviciilor, deținând un rol important pe multe piețe la nivel mondial. Industria transporturilor și producția de echipamente de transport reprezintă în total 6,3 % din PIB-ul Uniunii și aproximativ 13 milioane de locuri de muncă. În același timp, industria europeană a transporturilor se confruntă cu o concurență din ce în ce mai acerbă din alte părți ale lumii. În cadrul acestei strategii de redresare economică și de promovare a expertizei industriale proprii, ar trebui consolidate angajamentele europene destinate să sprijine toate modurile de transport, având în vedere importanța lor economică și tehnologică. |
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Sectorul transporturilor este unul din factorii majori ai emisiei de gaze cu efect de seră și generează până la un sfert din totalul emisiilor. Dependența transporturilor de combustibilii fosili este de 96 %. În același timp, congestionarea este o problemă din ce în mai mare, sistemele nu sunt încă suficient de inteligente, alternativele pentru transferurile între diferitele moduri de transport nu sunt întotdeauna atractive, numărul accidentelor rutiere mortale se menține, în mod dramatic, ridicat, la 34 000 anual la nivelul Uniunii, cetățenii și întreprinderile se așteaptă să beneficieze de un sistem de transport sigur. Mediul urban ridică provocări specifice în ceea ce privește durabilitatea transporturilor. | Sectorul transporturilor este unul din factorii majori ai emisiei de gaze cu efect de seră și generează până la un sfert din totalul emisiilor. Dependența transporturilor de combustibilii fosili este de 96 %. În același timp, congestionarea este o problemă din ce în mai mare; sistemele nu sunt încă suficient de inteligente; alternativele pentru transferurile între diferitele moduri de transport mai durabile nu sunt întotdeauna atractive, numărul accidentelor rutiere mortale se menține, în mod dramatic, ridicat, la 34 000 anual la nivelul Uniunii, cetățenii și întreprinderile se așteaptă să beneficieze de un sistem de transport accesibil tuturor și sigur. Mediul urban ridică provocări specifice în ceea ce privește găsirea unui echilibru mai bun între calitatea vieții, durabilitatea transporturilor și mobilitate. |
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.2 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În câteva decenii, rata de creștere preconizată a sectorului transporturilor va conduce la traficul european în blocaj, iar impactul costurilor economice și societale va deveni imposibil de suportat. Numărul de călători-kilometru se preconizează că se va dubla în următorii 40 de ani și va crește de două ori mai repede în cazul călătoriilor aeriene. Emisiile de CO2 ar crește cu 35 % până în 2050. Costurile congestionării ar crește cu aproximativ 50 %, la aproape 200 de miliarde EUR anual. Costurile externe ale accidentelor ar crește cu aproximativ 60 de miliarde EUR în raport cu anul 2005. | În câteva decenii, rata de creștere preconizată a sectorului transporturilor ar putea conduce la creșterea blocajelor în traficul european cu consecințe nefaste pentru economie și societate. Numărul de călători-kilometru se preconizează că se va dubla în următorii 40 de ani și va crește de două ori mai repede în cazul călătoriilor aeriene. Emisiile de CO2 ar crește cu 35 % până în 2050. Costurile congestionării ar crește cu aproximativ 50 %, la aproape 200 de miliarde EUR anual. Costurile externe ale accidentelor ar crește cu aproximativ 60 de miliarde EUR în raport cu anul 2005. |
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.2 – paragraful 3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Sprijinirea și dezvoltarea unor concepte inovatoare în furnizarea serviciilor de transport și mobilitate vor fi de o importanță crucială, prin progrese substanțiale în domeniul logisticii ecologice și al gestionării mobilității. Utilizarea unor abordări noi în materie de producție, stocare și livrare a bunurilor, precum și formularea unor răspunsuri mai eficiente și raționale la nevoile de mobilitate și la utilizarea instrumentelor de comunicare ar trebui să conducă la o societate cu mai puțină risipă în domeniul transportului și al serviciilor conexe de mobilitate. Trebuie să se stabilească o legătură între politicile de evitare a transportului și ocuparea forței de muncă. |
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.2 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Prin urmare menținerea situației actuale nu este o opțiune. Cercetarea și inovarea, care să urmărească obiective politice și care să se axeze pe provocările cheie, vor contribui substanțial la atingerea obiectivelor Uniunii de limitare a creșterii temperaturii globale la 2ºC, de reducere cu 60 % a emisiilor de CO2 provenite din transporturi, de reducere drastică a congestionării și a costurilor accidentelor și, în principiu, de eradicare a deceselor datorate accidentelor rutiere până în 2050. | Prin urmare menținerea situației actuale nu este o opțiune. Cercetarea și inovarea, care să urmărească obiective politice și care să se axeze pe provocările cheie, vor contribui substanțial la atingerea obiectivelor Uniunii de limitare a creșterii temperaturii globale la 2ºC și de reducere cu 60 % a emisiilor de CO2 provenite din transporturi. Pentru atingerea acestor obiective până în 2050, este necesar să se definească dispoziții mai precise și concrete pentru perioada de până în 2020. Acest lucru necesită în primul rând o reducere ambițioasă a emisiilor de CO2 și a altor gaze cu efect de seră provenite din transporturi (în raport cu nivelul din 2009). Aceste reduceri ale emisiilor vor fi determinate în funcție de fiecare mod de transport, în conformitate cu obiectivele 20-20-20. În egală măsură, cercetarea și inovarea trebuie să contribuie la internalizarea costurilor externe până în 2020, să reducă drastic costurile legate de congestionare și de accidente, să urmeze cu hotărâre soluționarea aspectelor siguranței rutiere pentru a eradica decesele provocate de accidentele rutiere pe drumurile europene până în 2050 și, în conformitate cu acest obiectiv, pentru a reduce la jumătate numărul acestor decese până în 2020. În Cartea Albă „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”, Comisia solicită îndeplinirea aceste obiective printr-o politică inovatoare, sustenabilă și eficientă în domeniul transportului. |
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.2 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Poluarea, congestionarea, siguranța și securitatea sunt probleme comune pe întreg teritoriul Uniunii, care impun răspunsuri bazate pe colaborare la nivel european. Accelerarea dezvoltării și implementării de noi tehnologii și soluții inovatoare pentru vehicule, infrastructuri și gestionarea transporturilor va fi esențială pentru realizarea unui sistem de transport mai curat și mai eficient în cadrul Uniunii, pentru obținerea rezultatelor necesare atenuării schimbărilor climatice și îmbunătățirii eficienței resurselor, pentru menținerea poziției de lider a Europei pe piețele mondiale ale produselor și serviciilor conexe transporturilor. Aceste obiective nu pot fi atinse numai prin eforturi naționale fragmentate. | Poluarea, congestionarea, siguranța și securitatea sunt probleme comune pe întreg teritoriul Uniunii, care impun răspunsuri bazate pe colaborare la nivel european. Accelerarea dezvoltării și armonizarea implementării de noi tehnologii și soluții inovatoare pentru vehicule, care să asigure o dezvoltare coerentă a infrastructurii și gestionarea transporturilor va fi esențială pentru realizarea unui sistem de transport mai curat, mai sigur și mai eficient în cadrul Uniunii, pentru obținerea rezultatelor necesare atenuării schimbărilor climatice și îmbunătățirii eficienței resurselor, pentru menținerea poziției de lider a Europei pe piețele mondiale ale produselor și serviciilor conexe transporturilor. Aceste obiective nu pot fi atinse numai prin eforturi naționale fragmentate. De asemenea, este esențială susținerea soluțiilor deja existente prin crearea unor sisteme eficace, inteligente, interoperabile și interconectate în sprijinul sistemelor SESAR, Galileo, EGNOS, GMES, ERTMS, SIF, SafeSeaNet, LRIT și STI. În egală măsură, trebuie continuate inițiativele precum e-safety și e-call. |
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 4 – subpunctul 4.2 – paragraful 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Finanțarea la nivelul Uniunii a cercetării și inovării în domeniul transporturilor va completa activitățile statelor membre, concentrându-se asupra activităților cu o valoare adăugată europeană clară. Acest lucru înseamnă că se va pune accentul pe domenii prioritare care corespund obiectivelor de politică europene, acolo unde este necesară o masă critică de efort, unde este necesară urmărirea unor soluții de transport interoperabil în întreaga Europă sau unde, prin punerea în comun a eforturilor la nivel transnațional, se pot reduce riscurile investițiilor în cercetare, se pot lansa noi standarde comune și se poate scurta timpul necesar introducerii pe piață a rezultatelor cercetării. | Finanțarea la nivelul Uniunii a cercetării și inovării în domeniul transporturilor va completa activitățile statelor membre, concentrându-se asupra activităților cu o valoare adăugată europeană clară. Acest lucru înseamnă că se va pune accentul pe domenii prioritare care corespund obiectivelor de politică europene, acolo unde este necesară o masă critică de efort, unde este necesară urmărirea unor sisteme de transport, a unor surse noi de propulsie și energie, a unor soluții de transport interoperabile sau de infrastructură multimodală în întreaga Europă; sau unde, prin punerea în comun a eforturilor la nivel transnațional, se pot elimina blocajele din sistemul de transport (de exemplu, nivelul scăzut al inovării în cadrul infrastructurii din UE-12) și se pot reduce riscurile investițiilor în cercetare, se pot lansa standarde și standardizări comune și se poate scurta timpul necesar introducerii pe piață a rezultatelor cercetării. |
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.2 – paragraful 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile de cercetare și inovare vor cuprinde o serie largă de inițiative care acoperă întregul lanț al inovării. Mai multe activități sunt în mod special destinate să contribuie la introducerea pe piață a rezultatelor: o abordare programatică a cercetării și inovării, proiecte de demonstrație, acțiuni de sprijinire a preluării pe piață și sprijin pentru standardizare, reglementare și strategii inovatoare în ceea ce privește achizițiile, toate servesc acestui obiectiv. În plus, folosirea expertizei și angajării părților interesate va contribui la reducerea distanței dintre rezultatele cercetării și utilizarea acestora în sectorul transporturilor. | Activitățile de cercetare și inovare cuprind o serie largă de inițiative care acoperă întregul lanț al inovării și urmăresc o abordare integrată a soluțiilor inovatoare în domeniul transporturilor, adică inovare în materie de vehicule, infrastructuri și sisteme de transport. Mai multe activități sunt în mod special destinate să contribuie la introducerea pe piață a rezultatelor: abordarea programatică a cercetării și inovării, proiectele de demonstrație, acțiunile de sprijinire a preluării pe piață și sprijinul pentru standardizare, reglementare și strategii inovatoare în ceea ce privește achizițiile, toate servesc acestui obiectiv. În plus, folosirea expertizei și angajării părților interesate va contribui la reducerea distanței dintre rezultatele cercetării și utilizarea acestora în sectorul transporturilor. |
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.2 – paragraful 8
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Investițiile în cercetare și inovare în vederea unui sistem de transport mai ecologic, mai inteligent și mai integrat vor contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere economică, inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și a obiectivelor inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”. Activitățile vor sprijini punerea în aplicare a Cărții albe privind transporturile, având drept scop crearea unui spațiu de transport unic european. Acestea vor contribui, de asemenea, la realizarea obiectivelor politicii menționate în inițiativele emblematice privind o „Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, „O politică industrială adaptată erei globalizării” și „O agendă digitală pentru Europa”. | Investițiile în cercetare și inovare în vederea unui sistem de transport mai ecologic, mai inteligent, mai fiabil și mai integrat vor contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere economică, inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și a obiectivelor inițiativei emblematice „O Uniune a inovării”. Activitățile vor sprijini punerea în aplicare a Cărții albe privind transporturile, având drept scop crearea unui spațiu de transport unic european. Acestea vor contribui, de asemenea, la realizarea obiectivelor politicii menționate în inițiativele emblematice privind o „Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, „O politică industrială adaptată erei globalizării” și „O agendă digitală pentru Europa”. Se vor lua măsuri pentru a asigura coeziunea cu alte componente ale acestor programe, în special prin crearea unei Comunități a cunoașterii și inovării (CCI) pentru mobilitatea urbană și orașele inteligente. |
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera a – introducere
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) Transport eficient din punctul de vedere al resurselor, care respectă mediul | (a) Transport eficient din punctul de vedere al resurselor, care respectă mediul și sănătatea cetățenilor |
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera a – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este de a reduce la minimum impactul transporturilor asupra climei și mediului prin îmbunătățirea eficienței cu care sunt utilizate resursele naturale, precum și prin reducerea dependenței transporturilor de combustibilii fosili. | Scopul este de a reduce la minimum impactul transporturilor asupra climei și mediului, precum și asupra sănătății publice, prin îmbunătățirea calității, eficienței și eficacității cu care sunt utilizate resursele naturale, precum și prin reducerea dependenței transporturilor de combustibilii fosili, diversificând, în același timp, sursele de aprovizionare cu combustibili. |
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera a – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În cadrul activităților, accentul se va pune pe reducerea consumului de resurse, a emisiilor de gaze cu efect de seră și pe îmbunătățirea eficienței vehiculelor, pentru a accelera dezvoltarea și implementarea unei noi generații de vehicule cu propulsie electrică și a altor vehicule cu emisii scăzute sau zero, inclusiv prin progrese importante în privința motoarelor, a bateriilor și a infrastructurii, precum și pe explorarea și exploatarea potențialului carburanților alternativi și al unor sisteme de propulsie inovatoare și mai eficiente, inclusiv al infrastructurii pentru carburanți, pe optimizarea utilizării infrastructurilor prin intermediul sistemelor de transport și al echipamentelor inteligente și pe utilizarea într-o măsură mai mare a gestionării cererii și a mijloacelor de transport public, în special în zonele urbane. | În cadrul activităților, accentul se va pune, ca prim pas, pe reducerea consumului de resurse și a emisiilor de gaze cu efect de seră, pe îmbunătățirea utilizării eficiente a energiei de către toate mijloacele de transport, pe accelerarea dezvoltării și implementării unei noi generații de vehicule cu emisii scăzute sau zero (de exemplu vehiculele hibride și pe bază de hidrogen, nu numai automobile, ci și biciclete, tramvaie și trenuri ecologice) și a infrastructurii corespunzătoare, inclusiv prin progrese importante în privința motoarelor, a bateriilor și a infrastructurii, precum și prin utilizarea energiei din surse regenerabile pentru transportul feroviar, naval și aerian. În plus, este necesar să existe o politică de gestionare a deșeurilor generate în contextul acestor inovări. |
| În plus, trebuie încurajate toate inovările pentru emisii scăzute sau zero pentru toate modurile de transport, inclusiv dezvoltarea și exploatarea potențialului uriaș al carburanților alternativi și sustenabili, precum și pentru dezvoltarea unor sisteme de propulsie inovatoare și mai eficiente, și este necesar să se depună eforturi pentru optimizarea sistemelor de alimentare cu carburanți, a greutății și a aerodinamicii vehiculelor, precum și să se optimizeze utilizarea infrastructurii pentru carburanți, prin intermediul sistemelor de transport și al echipamentelor inteligente. Este importantă utilizarea într-o măsură mai mare a mijloacelor de transport public și nemotorizate, precum și a lanțurilor de mobilitate intermodală (mersul pe jos-mersul cu bicicleta, folosirea autoturismelor în codiviziune, folosirea autoturismelor în comun, mobilitatea publică și colectivă), în special în zonele urbane. |
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera a – paragraful 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| În cele din urmă, de mai mulți ani s-a demonstrat că emisiile provenite de la vehiculele cu motor au impact asupra sănătății populației. Astfel, reducerea emisiilor de particule ar trebui să rămână unul dintre obiectivele prioritare ale Uniunii Europene în domeniul transporturilor. În acest sens, această politică ar trebui să fie pusă în aplicare, în special prin dezvoltarea de combustibili alternativi. De asemenea, este esențial să se investească în soluții inovatoare pentru reducerea poluării sonore și a vibrațiilor percepute. Dezvoltarea de combustibili alternativi și de soluții inovatoare pentru reducerea poluării sonore și a vibrațiilor percepute va contribui la reducerea emisiilor nocive și la îmbunătățirea bunăstării populației. |
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera a – paragraful 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Este necesară dezvoltarea unei abordări și a unor soluții pentru organizarea inovatoare, transparentă și modernă a mobilității urbane, ținând cont de schimbările sociale demografice, precum și de propunerile de combinare a diferitelor mijloace de transport din mediul urban, inclusiv a mijloacelor nemotorizate, precum și de legăturile cu rețeaua. |
Justificare
Acest amendament ar trebui inclus la paragraful nou propus de raportoare la amendamentul 18, în vederea introducerii unei noi comunități a cunoașterii și inovării pentru mobilitate urbană și orașe inteligente.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera a – paragraful 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Astfel, reducerea emisiilor de particule și zgomot ar trebui să rămână unul dintre obiectivele prioritare ale Uniunii Europene în domeniul transporturilor. În acest sens, această politică ar trebui să fie pusă în aplicare, în special prin dezvoltarea combustibililor alternativi, a infrastructurii și a sistemelor de transport inteligente. |
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera b – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este de a reconcilia necesitățile tot mai mari de mobilitate cu o fluiditate sporită a transporturilor, prin recurgerea la soluții inovatoare pentru sisteme de transport robuste și incluzive, care funcționează fără sincope, în condiții de siguranță și de securitate. | Obiectivul este de a reconcilia necesitățile tot mai mari de mobilitate cu o fluiditate sporită a transporturilor, prin recurgerea la soluții inovatoare pentru sisteme de transport robuste, intermodale, incluzive, accesibile, care funcționează fără sincope, în condiții de siguranță și de securitate, fără a neglija importanța unei infrastructuri de calitate, inovatoare și intermodale. |
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera b – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În cadrul activităților, accentul se va pune pe reducerea congestionării, pe îmbunătățirea accesibilității și pe satisfacerea nevoilor utilizatorilor prin promovarea sistemelor de transport și logistică integrate de tip „de la expeditor la destinatar” (door-to-door); pe consolidarea intermodalității și pe implementarea de soluții inteligente de planificare și gestionare, precum și pe reducerea semnificativă a incidenței accidentelor și a impactului amenințărilor la adresa securității. | În cadrul activităților, accentul se va pune pe reducerea congestionării, pe îmbunătățirea accesibilității și pe satisfacerea nevoilor utilizatorilor prin promovarea sistemelor de transport, infrastructură și logistică integrate și complet intermodale de tip „de la expeditor la destinatar” (door-to-door), pe consolidarea intermodalității și pe implementarea de soluții inteligente de planificare și gestionare, precum și pe reducerea semnificativă a incidenței accidentelor și a impactului amenințărilor la adresa securității. |
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera b – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În cadrul activităților, accentul se va pune pe reducerea congestionării, pe îmbunătățirea accesibilității și pe satisfacerea nevoilor utilizatorilor prin promovarea sistemelor de transport și logistică integrate de tip „de la expeditor la destinatar” (door-to-door); pe consolidarea intermodalității și pe implementarea de soluții inteligente de planificare și gestionare, precum și pe reducerea semnificativă a incidenței accidentelor și a impactului amenințărilor la adresa securității. | În cadrul activităților, accentul se va pune pe reducerea congestionării, pe îmbunătățirea accesibilității și a interoperabilității și pe satisfacerea nevoilor utilizatorilor, în special prin eliminarea blocajelor (adică nivelul scăzut al inovării în materie de infrastructură în zone extinse din Europa, lipsa transportului aerian regional și la scară redusă), precum și prin promovarea transportului utilizatorilor prin promovarea sistemelor de transport și logistică integrate de tip „de la expeditor la destinatar” (door-to-door); pe dezvoltarea aplicațiilor și sistemelor de transport inteligente în materie de gestionare a traficului, de sisteme integrate de emitere a biletelor, de informații pentru pasageri și de plată, pe accelerarea utilizării soluțiilor intermodale pentru pasageri; pe adaptarea infrastructurii rutiere la utilizatorii rutieri neprotejați și la nevoile unei societăți în curs de îmbătrânire; pe identificarea beneficiilor pe care sistemele STI și sistemele cooperante le pot aduce în materie de gestionare a siguranței infrastructurii; precum și pe reducerea semnificativă a incidenței accidentelor (și anume prin îmbunătățirea comunicării dintre infrastructură, administratorii șoselelor și vehicule prin intermediul unor sisteme inteligente, precum și printr-o mai bună înțelegere a comportamentului participanților la trafic în vederea îmbunătățirii soluțiilor tehnologice cu care este echipat vehiculul și a asigurării a siguranței rutiere primare și secundare, folosind sisteme STI pentru utilizatorii rutieri, punând accentul pe grupurile de risc ridicat, cum ar fi conducătorii de vehicule motorizate pe două roți, bicicliștii și pietonii) și a impactului amenințărilor la adresa securității (și anume dezvoltarea unor sisteme fiabile de detectare a amenințărilor în transportul aerian, precum și dezvoltarea de dispozitive de înregistrare pentru securitatea maritimă). |
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera ba (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ba) Nevoile în materie de siguranță trebuie să fie soluționate pentru a menține un echilibru între soluțiile de înaltă tehnologie și alte soluții, inclusiv proiectarea inovatoare de drumuri și utilizarea unor tehnici și tehnologii noi pentru punerea în executare. |
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera bb (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (bb) Comisia ar trebui să încurajeze statele membre să monitorizeze traficul normal prin intermediul unui set de indicatori de performanță. |
Justificare
Uniunea Europeană colectează deja datele referitoare la consecințele și circumstanțele accidentelor rutiere. Cu toate acestea, monitorizarea performanței țărilor exclusiv pe baza consecințelor coliziunilor nu este suficientă și trebuie extinsă.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera bc (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (bc) Siguranța mersului pe jos și a mersului cu bicicleta ar trebui să reprezinte unul dintre obiectivele gestionării siguranței, susținut prin cercetarea și dezvoltarea unor abordări noi și inovatoare. |
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera c – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este de a consolida competitivitatea și performanțele industriilor europene producătoare în domeniul transporturilor și al serviciilor conexe. | Scopul este de a consolida competitivitatea și performanțele industriilor europene producătoare în domeniul transporturilor și al serviciilor conexe în contextul creșterii nevoii de soluții inovatoare în domeniul transporturilor, în special în țările emergente. În contextul creșterii concurenței, cercetarea și inovarea vor contribui la creștere și la crearea de locuri de muncă de înaltă calificare în sectorul european al transporturilor, permițându-i să păstreze un avans tehnologic și să reducă costurile proceselor de fabricație existente. |
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera c – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile se vor axa pe dezvoltarea următoarei generații de mijloace de transport inovatoare și pe pregătirea condițiilor pentru cele care vor urma, prin dezvoltarea de concepte și proiecte noi, de sisteme inteligente de control și de standarde interoperabile, de procese de producție eficiente, prin perioade de timp mai scurte pentru dezvoltare și prin cicluri de viață reduse. | Activitățile se vor axa pe dezvoltarea noii generații de mijloace de transport inovatoare și de sisteme de transport și pe activitățile de dezvoltare a unor concepte și proiecte noi pentru crearea generației următoare. De asemenea, va fi necesară dezvoltarea de sisteme inteligente de control și de standarde interoperabile, de servicii de transport inteligent și infrastructuri intermodale inteligente, dar și elaborarea de procese de producție și de reciclare eficiente și obținerea unor perioade de timp mai scurte pentru dezvoltare și reducerea costurilor pe perioada ciclului de viață. |
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera ca (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ca) Logistica inteligentă |
| Obiectivul este de a reconcilia noile modele de consum tot mai frecvente cu un lanț eficient de aprovizionare cu resurse și cu distribuția optimă de mărfuri „pe ultimul kilometru”. |
| Ideea centrală a activităților este aceea de a înțelege mai bine impactul noilor și viitoarelor modele de consum asupra logisticii transportului de marfă, a traficului și a congestionării în mediul urban, de a dezvolta noi instrumente informatice și de gestionare pentru logistică, prin îmbunătățirea sistemelor informaționale în timp real, de a gestiona, a depista și urmări fluxurile de transport de marfă, integrarea și comunicarea în vehicule și în relația cu infrastructura, de a dezvolta sisteme neconvenționale pentru distribuția de mărfuri, de a dezvolta soluții intermodale competitive pentru lanțul de aprovizionare și platforme logistice care să îmbunătățească fluxurile de transport de marfă. |
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera d – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile se vor axa pe o mai bună înțelegere a tendințelor și perspectivelor socioeconomice legate de transport și pe punerea la dispoziție de date bazate pe elemente concrete, precum și de analize, factorilor de decizie. | Activitățile se vor axa pe o mai bună înțelegere a tendințelor și perspectivelor socioeconomice legate de transport și pe punerea la dispoziție de date bazate pe elemente concrete, precum și de analize, factorilor de decizie. Aceasta include, de asemenea, impactul liberalizării sectorului transporturilor și al mobilității, cum ar fi necesitatea de a înțelege mai bine efectul liberalizării sectorului feroviar asupra calității serviciilor, mediului și intereselor sociale ale angajaților. La planificarea politicilor de transport trebuie să se pună accentul mai mult pe reconcilierea obiectivelor de sustenabilitate cu nevoile sociale, astfel încât să se evite, în special, inegalitățile sociale în privința mobilității și să se îmbunătățească situația utilizatorilor vulnerabili. |
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera da (nouă) – introducere
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (da) Comunitatea cunoașterii și inovării pentru mobilitatea urbană și orașele inteligente |
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera da (nouă) – paragraful 1 (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Într-o societate europeană tot mai urbanizată, mobilitatea urbană reprezintă o provocare majoră pentru deceniile următoare, atât din punctul de vedere al economiei și al locurilor de muncă, cât și din punctul de vedere al calității vieții locuitorilor orașelor. |
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera da (nouă) – paragraful 2 (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| În acest context, crearea unui CCI pentru mobilitatea urbană este pertinentă și trebuie încurajată. Instituțiile de învățământ, centrele de cercetare și întreprinderile regrupate în cadrul acestui CCI vor desfășura activități pentru elaborarea unei mobilități sustenabile bazate pe lanțuri logistice eficiente pentru transportul călătorilor și al mărfurilor în zonele urbane și în alte localități. Acest demers va avea ca obiectiv reducerea traficului, a accidentelor și a poluării atmosferice și fonice, dar și consolidarea pieței interne. |
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Anexa I – partea 3 – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera da (nouă) – paragraful 3 (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Evoluția mobilității urbane și dezvoltarea unei rețele de transporturi inteligente trebuie să conducă la schimbarea comportamentului utilizatorilor transportului, încurajând o mobilitate durabilă și moduri de transport ecologice. Prin urmare, este important să se dezvolte infrastructuri sigure pentru pietoni și cicliști, în special în orașe și între orașe, și să se consolideze interoperabilitatea dintre serviciile de transport. |
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen | TRAN 13.12.2011 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii | Nathalie Griesbeck 19.12.2011 | |||
Examinare în comisie | 10.7.2012 | 17.9.2012 |
|
|
Data adoptării | 18.9.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 39 4 1 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Magdi Cristiano Allam, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Erik Bánki, Izaskun Bilbao Barandica, Philip Bradbourn, Antonio Cancian, Michael Cramer, Joseph Cuschieri, Philippe De Backer, Luis de Grandes Pascual, Christine De Veyrac, Saïd El Khadraoui, Ismail Ertug, Carlo Fidanza, Knut Fleckenstein, Jacqueline Foster, Mathieu Grosch, Jim Higgins, Juozas Imbrasas, Dieter-Lebrecht Koch, Georgios Koumoutsakos, Werner Kuhn, Jörg Leichtfried, Marian-Jean Marinescu, Mike Nattrass, Hubert Pirker, Dominique Riquet, Vilja Savisaar-Toomast, Olga Sehnalová, Brian Simpson, Keith Taylor, Silvia-Adriana Țicău, Giommaria Uggias, Dominique Vlasto, Artur Zasada, Roberts Zīle | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Spyros Danellis, Nathalie Griesbeck, Zita Gurmai, Anna Rosbach, Sabine Wils, Janusz Władysław Zemke | |||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final | Isabella Lövin | |||
4.10.2012
AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Raportor pentru aviz: Oldřich Vlasák
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Propunerea de regulament privind programul Orizont 2020 este un document de bază de bună calitate, care ține seama de nevoile științifice și de cele în materie de cercetare ale Uniunii Europene, asigurând, în același timp, anumite sinergii cu politica de coeziune.
Amendamentele se referă în special la activități care vizează îmbunătățirea dezvoltării și implicării regiunilor, a orașelor și a comunităților locale, care nu sunt reflectate în mod suficient în propunere, deși Comisia a solicitat statelor membre să includă aceste activități în programele lor de cercetare operaționale în următoarea perioadă de programare.
Programul Orizont 2020 ar trebui să țină seama în mai mare măsură de diversitatea geografică a UE și să sprijine inițiative în materie de cercetare în toate statele membre, fapt ce ar consolida dimensiunea regională a politicii științifice și în materie de cercetare. În această privință ar trebui consolidată dimensiunea teritorială și cea transnațională.
Există, de asemenea, o problemă specifică legată de cheltuielile personale ale cercetătorilor și implicarea acestora în echipele de cercetare internaționale; există o variație semnificativă la nivel regional cu privire la aceste aspecte, iar acest lucru creează obstacole pentru anumite regiuni, în special pentru cele mai puțin avansate.
AMENDAMENTE
Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și favorizarea creșterii competitivității Uniunii, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea trebuie să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea. | (1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și favorizarea creșterii competitivității regiunilor UE în particular și a Uniunii în ansamblu, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea trebuie să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea. |
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. | (15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei, a agențiilor publice de cercetare și inovare, a organizațiilor din domeniul economiei sociale și, în special, a IMM-urilor și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. |
Justificare
În unele state membre, activitățile de cercetare și inovare sunt realizate în parteneriat cu autoritățile publice, dar fără implicarea unei universități sau a unei instituții academice. Amendamentul clarifică faptul că regulamentul acoperă și aceste activități de cercetare și inovare. În al doilea rând, este important să se faciliteze implicarea partenerilor din cadrul economiei sociale, în special din domeniul inovării sociale.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 19 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (19a) Autoritățile regionale și locale ale Europei joacă un rol important în dezvoltarea spațiului european de cercetare și în asigurarea coordonării eficace a diverselor instrumente financiare ale Uniunii. Acestea ar trebui să încurajeze în special legătura dintre programul Orizont 2020 și fondurile structurale în ceea ce privește strategiile regionale de inovare bazate pe specializarea inteligentă. Regiunile joacă, de asemenea, un rol important în diseminarea și aplicarea rezultatelor programului Orizont 2020, asigurând oportunități de finanțare complementare, inclusiv contracte de achiziții publice. |
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 20
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate și a consolidării încrederii opiniei publice în știință, Orizont 2020 ar trebui să favorizeze o bună informare a cetățenilor și a societății civile cu privire la aspectele legate de cercetare și inovare prin promovarea educației științifice, prin facilitarea accesului la cunoștințe științifice, prin dezvoltarea unor agende de cercetare și inovare responsabile care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și prin facilitarea participării acestora la activitățile din cadrul Orizont 2020. | (20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate și a consolidării încrederii opiniei publice în știință, Orizont 2020 ar trebui să fie sprijinit de o campanie intensă de informare a cetățenilor și a societății civile cu privire la aspectele legate de cercetare și inovare prin promovarea educației științifice, prin facilitarea accesului la cunoștințe științifice, prin promovarea activităților de cercetare și inovare și la nivelul universităților și al centrelor de cercetare mai mici, prin dezvoltarea unor agende de cercetare și inovare responsabile care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și prin facilitarea participării acestora la activitățile din cadrul Orizont 2020. |
Justificare
Prin utilizarea specializării inteligente, numeroase universități europene mai mici sunt astăzi centre de excelență. Programul Orizont 2020 ar trebui să nu le dezavantajeze în niciun fel.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 22
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(22) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetare în Uniune. Ar trebuie să se acorde o atenție corespunzătoare Cartei europene a cercetătorilor și Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul spațiului european de cercetare, respectându-se, în același timp, caracterul voluntar al acestor cadre. | (22) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetare în Uniune și să ducă la crearea de noi locuri de muncă în acest domeniu. Ar trebuie să se acorde o atenție corespunzătoare Cartei europene a cercetătorilor și Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul spațiului european de cercetare, respectându-se, în același timp, caracterul voluntar al acestor cadre. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 24
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 trebuie să respecte principiile etice fundamentale. Este necesar să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. Activitățile de cercetare trebuie să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor. Toate activitățile trebuie să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE. | (24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 ar trebui să respecte drepturile omului și principiile etice fundamentale. Este necesar să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. Activitățile de cercetare trebuie să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor. Activitățile de cercetare finanțate de programul Orizont 2020 ar trebui să respecte dispozițiile juridice și cutumele statelor membre. Toate activitățile trebuie să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE. |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 25
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(25) Comisia Europeană nu solicită în mod explicit utilizarea celulelor sușă embrionare umane. Utilizarea eventuală a celulelor sușă umane, adulte sau embrionare este lăsată la latitudinea oamenilor de știință în funcție de obiectivele pe care doresc să le atingă și face obiectul unei evaluări etice stricte. Nu ar trebui finanțat niciun proiect care implică utilizarea celulelor sușă embrionare și nu are aprobările necesare din partea statelor membre. Nu ar trebui finanțată nicio activitate interzisă de toate statele membre. Nu ar trebui finanțată nicio activitate în cadrul unui stat membru în care această activitate este interzisă. | (25) Ar trebui acordată atenție diferențelor considerabile între legislațiile naționale ale statelor membre în ceea ce privește cercetarea care utilizează embrioni umani și celule sușă embrionare umane. Politica de cercetare a Uniunii nu ar trebui să conducă la armonizarea legislației naționale a statelor membre. Comisia ar trebui să își amintească declarația sa privind al Șaptelea program-cadru de a continua practica actuală și de a nu transmite comitetului de reglementare propuneri de proiecte prin care se distrug embrioni umani, inclusiv pentru a procura celule sușă.1 Acest angajament ar trebui să fie inclus în prezentul regulament pentru a asigura securitatea juridică și continuitatea. |
| __________________ |
| 1 Punctul 12 (referitor la articolul 6) din declarația Comisiei anexată la Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (JO L 412, 30.12.2006, p. 1). |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a obține un impact maxim, programul Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. | (26) Programul Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune, politicii de dezvoltare rurală și politicii din domeniul pescuitului și afacerilor maritime, acoperite de Regulamentul privind dispozițiile comune, prin parteneriatele regionale, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național, regional și local a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. Sinergiile nu ar trebui să se reducă numai la finanțarea suplimentară a proiectelor, deoarece cultivarea relațiilor profesionale, dezvoltarea capacităților și în special transferul de cunoștințe pot reprezenta o formă importantă de sinergie. Conectarea adecvată cu fondurile politicii de coeziune și acțiunile coordonate vor contribui la reducerea decalajului în materie de cercetare și inovare din Uniunea Europeană dat fiind că se va ține seama de caracteristicile specifice ale regiunilor menționate la articolul 174, articolul 349 și articolul 355 alineatul (1) din TFUE. |
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 trebuie să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua, de asemenea, forma unor parteneriate public-privat, cu programe naționale și regionale care sprijină cercetarea și inovarea. | (28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 trebuie să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua, de asemenea, forma unor parteneriate public-privat, cu programe naționale, regionale și locale care sprijină cercetarea și inovarea. |
Justificare
În unele state membre, activitățile de cercetare și inovare sunt realizate în parteneriat cu autoritățile publice, dar fără implicarea unei universități sau a unei instituții academice. Amendamentul clarifică faptul că regulamentul acoperă și aceste activități de cercetare și inovare.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 28 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (28a) Comisia ar trebui să încurajeze părțile interesate de la nivel regional să elaboreze strategii regionale care să reflecte nevoile specifice ale teritoriilor pentru a combina formele de finanțare existente la nivelul UE, fie ele publice sau private. Activitățile din cadrul programului Orizont 2020 ar trebui adaptate la aceste strategii, dat fiind că implicarea mai mare a autorităților regionale și locale în concepția și punerea în aplicare a fondurilor și a programelor de cercetare și inovare este de importanță crucială având în vedere imposibilitatea aplicării acelorași strategii de dezvoltare în toate regiunile. |
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 28 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (28b) Programul Orizont 2020 ar trebui să aibă o puternică dimensiune teritorială și transnațională. Programul ar trebui să asigure schimburi între politica europeană în materie de cercetare și inovare și actorii locali și regionali care pun politica în aplicare pe teren. |
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Articolul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor private, de creare de noi locuri de muncă și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa. | Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor publice și private, de creare de noi locuri de muncă, de promovare a coeziunii economice, sociale și teritoriale și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa. |
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 3 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Institutul European de Inovare și Tehnologie este finanțat printr-o contribuție maximă de la programul Orizont 2020 în valoare de 3194 de milioane EUR, astfel cum este prevăzut în anexa II. O primă alocare de 1542 de milioane EUR este pusă la dispoziție de Institutul European de Inovare și Tehnologie pentru activitățile prevăzute la titlul XVII din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. A doua alocare de până la 1 652 de milioane EUR este pusă la dispoziție și va face obiectul revizuirii prevăzute la articolul 26 alineatul (1). Această sumă suplimentară este furnizată pe o bază proporțională, astfel cum se indică în anexa II, din suma pentru obiectivul specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” în cadrul priorității privind poziția de lider în sectorul industrial, prevăzute la alineatul (2) litera (b) și din suma pentru prioritatea referitoare la provocările societale, prevăzută la alineatul (2) litera (c). | Institutul European de Inovare și Tehnologie este finanțat printr-o contribuție minimă de la programul Orizont 2020 în valoare de 3,64% din bugetul total, astfel cum este prevăzut în anexa II. |
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) De asemenea, se va ține cont și de aspectele relevante ale agendelor de cercetare și inovare stabilite de platformele tehnologice europene, de inițiativele de programare în comun și de parteneriatele europene pentru inovare. | (2) De asemenea, se va ține cont și de aspectele relevante ale agendelor de cercetare și inovare stabilite de platformele tehnologice europene, de inițiativele de programare în comun și de parteneriatele europene pentru inovare, cu condiția ca respectivele agende să fi fost elaborate prin consultarea unei game extinse de experți și de părți interesate. |
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. | (1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor generice și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, dezvoltării cercetării în domeniul sistemelor juridice europene, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile din punct de vedere etic, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, permițând desfășurarea activităților de cercetare și inovare și în cadrul unor centre de cercetare locale și regionale mai mici; se acordă atenție deosebită și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor și reducerii dependenței tehnologice de țări terțe. |
Justificare
Prin utilizarea specializării inteligente, numeroase universități europene mai mici sunt astăzi centre de excelență. Programul Orizont 2020 ar trebui să nu le dezavantajeze în niciun fel.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Articolul 15 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 15a |
| Carierele cercetătorilor |
| Programul Orizont 2020 este pus în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. xx/2013 [normele privind participarea], care va contribui la consolidarea unei piețe unice pentru cercetători și la atractivitatea carierelor cercetătorilor în întreaga Uniune, în contextul Spațiului european de cercetare, luând în considerare caracterul transnațional al majorității acțiunilor sprijinite de acest program. |
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Articolul 17
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Programul Orizont 2020 este pus în aplicare în mod complementar în raport cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv fondurile structurale. | Programul Orizont 2020 este pus în aplicare în mod complementar în raport cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv fondurile structurale și programele specifice de sprijin și de compensare și măsurile adoptate în cadrul politicii regionale și de coeziune. Sinergiile și complementaritatea dintre fondurile structurale și programul Orizont 2020 vor încuraja părțile interesate de la nivel regional din sectorul cercetării și dezvoltării să participe la programele Orizont 2020 și, ulterior, să difuzeze rezultatele acestora pe piețele regionale și supraregionale. Un element important al acestor sinergii este consolidarea capacităților de cercetare și inovare ale actorilor naționali și regionali în contextul strategiilor de specializare inteligentă și al obiectivului de a construi o „cale către excelență”, care ar trebui să constituie un element-cheie. Sinergiile respective țin seama de circumstanțele specifice ale operațiunilor situate în afara domeniului de aplicare al programului, în special în ceea ce privește nivelul sprijinului acordat pentru această cooperare, astfel cum este definit în Regulamentul privind dispozițiile comune. |
Justificare
Pentru consecvență și eficiență, ar trebui să existe complementaritate între programul Orizont 2020 și programele de finanțare ale Uniunii acoperite de fondurile structurale, inclusiv programele și măsurile specifice.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) În cadrul Orizont 2020, se acordă o atenție deosebită asigurării unei participări adecvate a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și impactului inovării asupra acestora. Evaluările cantitative și calitative ale participării IMM-urilor sunt efectuate în cadrul acordurilor de evaluare și monitorizare. | (1) În cadrul Orizont 2020, se acordă o atenție deosebită asigurării unei participări mai intense a sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), și impactului inovării asupra acestuia. |
| Aceste aspecte vizează: |
| (a) acordarea de asistență în toate etapele ciclului de cercetare, de la faza de prototip la cea de implementare deplină, pentru a permite realizarea potențialului lor în materie de cercetare; |
| (b) asigurarea unui sprijin special pentru negocierile în materie de drepturi de proprietate intelectuală în contextul proiectelor de inovare deschisă; |
| (c) asigurarea de măsuri de sprijin pentru a ajuta la compensarea întârzierilor legate de granturi, dat fiind că fluxul de numerar rămâne o problemă majoră pentru IMM-uri; |
| (d) introducerea unor măsuri de sprijin pentru activitățile de sensibilizare printre IMM-uri; |
| Evaluările cantitative și calitative ale participării sectorului privat și, în special, a IMM-urilor sunt efectuate în cadrul acordurilor de evaluare și monitorizare. |
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Se întreprind acțiuni specifice în cadrul obiectivului specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” prevăzut la punctul 1 din anexa I partea II și în cadrul fiecăruia dintre obiectivele specifice din cadrul priorității „Provocări societale” prevăzute la punctele 1-6 din anexa I partea III. Aceste acțiuni specifice iau forma unui instrument specific pentru IMM-uri care vizează toate tipurile de IMM-uri cu potențial de inovare și sunt puse în aplicare în mod consecvent și sunt adaptate nevoilor IMM-urilor, astfel cum se prevede în cadrul obiectivului specific „Inovarea în cadrul IMM-urilor” menționat la punctul 3.3 litera (a) din anexa I partea II. | (2) Se întreprind acțiuni specifice pentru IMM-uri în cadrul obiectivului specific „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” prevăzut la punctul 1 din anexa I partea II și în cadrul fiecăruia dintre obiectivele specifice din cadrul priorității „Provocări societale” prevăzute la punctele 1-6 din anexa I partea III. Aceste acțiuni specifice iau, printre altele, forma unui instrument specific pentru IMM-uri care vizează toate tipurile de IMM-uri cu potențial de inovare și sunt puse în aplicare în mod consecvent și sunt adaptate nevoilor IMM-urilor, astfel cum se prevede în cadrul obiectivului specific „Inovarea în cadrul IMM-urilor” menționat la punctul 3.3 litera (a) din anexa I partea II. |
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Abordarea integrată prevăzută la alineatele (1) și (2) trebuie să conducă la aproximativ 15 % din bugetul total combinat pentru obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și prioritatea „Provocări societale”, în favoarea IMM-urilor. | (3) Abordarea integrată prevăzută la alineatele (1) și (2) conduce la o alocare semnificativă din bugetul total combinat pentru obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” și prioritatea „Provocări societale”, în favoarea IMM-urilor. Se preconizează că beneficiarii din sectorul privat vor primi o parte semnificativă din bugetul total al programului Orizont 2020. |
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Orizont 2020 poate fi pus în aplicare prin parteneriate public-privat, în cadrul cărora toți partenerii în cauză se angajează să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a activităților de cercetare și inovare de importanță strategică pentru competitivitatea și poziția de lider industrial a Uniunii sau să abordeze provocări societale specifice. | (1) Orizont 2020 poate fi pus în aplicare prin parteneriate public-privat, în cadrul cărora toți partenerii în cauză se angajează să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a activităților de cercetare și inovare de importanță strategică pentru competitivitatea și poziția de lider industrial a Uniunii sau să abordeze provocări societale specifice. Aceasta trebuie să se realizeze prin susținerea rețelelor, a cooperărilor și a schimburilor de experiență între regiuni, orașe și alte părți interesate, inclusiv instituții culturale, științifice și de cercetare. |
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Se acordă o atenție deosebită inițiativelor de programare în comun între statele membre. | Se acordă o atenție deosebită inițiativelor de programare în comun între statele membre, la care pot participa regiuni și orașe din Uniunea Europeană, după caz. |
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) participarea Uniunii la programele desfășurate de mai multe state membre în temeiul articolului 185 din TFUE. | (b) participarea Uniunii la programele desfășurate de mai multe state membre în temeiul articolului 185 din TFUE, cu implicarea autorităților locale și regionale. |
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie. Această monitorizare include informații cu privire la subiecte transversale, cum ar fi durabilitatea și schimbările climatice, inclusiv informații privind volumul cheltuielilor legate de schimbările climatice. | (1) Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie. Această monitorizare include informații cu privire la subiecte transversale, cum ar fi durabilitatea și schimbările climatice, inclusiv informații privind volumul cheltuielilor legate de schimbările climatice, participarea IMM-urilor și a sectorului privat. |
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Anexa 1 – secțiunea 1 – punctul 2 – subpunctul 2.1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific este promovarea tehnologiilor complet noi prin explorarea ideilor noi cu grad ridicat de risc care au fundamente științifice. Prin asigurarea de asistență flexibilă, la diferite niveluri, pentru cercetarea colaborativă axată pe obiective și interdisciplinară și prin adoptarea unor practici de cercetare inovatoare, se urmărește identificarea și valorificarea oportunităților care oferă avantaje pe termen lung pentru cetățeni, economie și societate. | Obiectivul specific este promovarea tehnologiilor complet noi prin explorarea ideilor noi cu grad ridicat de risc care au fundamente științifice. Prin asigurarea de asistență flexibilă, la diferite niveluri, pentru cercetarea colaborativă axată pe obiective și interdisciplinară și prin adoptarea unor practici de cercetare inovatoare, se urmărește identificarea și valorificarea oportunităților care oferă avantaje pe termen lung pentru cetățeni, economie și societate. Platformele pentru specializare inteligentă au un rol important de jucat în acest sens, în special în ceea ce privește crearea și dezvoltarea rețelelor, schimbul de informații, programele de înfrățire și susținerea politicilor în materie de cercetare și inovare. |
Justificare
Platformele pentru specializare inteligentă au un rol esențial în ceea ce privește schimbul de informații, colaborarea interdisciplinară și îndrumarea activităților de cercetare către obiective pe mai multe niveluri, utilizând practici inovatoare.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Anexa 1 – secțiunea 2 – punctul 1 – subpunctul 1.3.3 – litera e – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Aplicarea design-ului și dezvoltării de tehnologii convergente pentru a crea noi oportunități de afaceri, inclusiv conservarea materialelor cu valoare istorică sau culturală. | Aplicarea design-ului și dezvoltării de tehnologii convergente pentru a crea noi oportunități de afaceri. Evaluarea și înțelegerea mecanismelor prin care se prejudiciază patrimoniul cultural. Dezvoltarea de metode și tehnologii avansate pentru protejarea și conservarea patrimoniului cultural. Asigurarea includerii și a gestionării raționale a patrimoniului cultural în cadrul siturilor istorice și în orașe. |
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Anexa I – secțiunea 3 – punctul 2 – titlu
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
2. Securitate alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie; | 2. Securitate alimentară, agricultură durabilă, apă, cercetare marină și maritimă, acvacultură, bioeconomie și protejarea biodiversității |
Justificare
Apa, o resursă naturală, acvacultura și protejarea biodiversității sunt domenii conexe care ar trebui adăugate în lista priorităților.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Anexa 1 – secțiunea 3 – punctul 5 – subpunctul 5.1 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Furnizarea și gestionarea eficientă din punctul de vedere al resurselor de materii prime, inclusiv explorarea, extracția, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea acestora, sunt esențiale pentru funcționarea societăților moderne și a economiilor lor. Sectoare cum sunt construcțiile, chimia, automobilele, industria aerospațială, utilaje și instalații, care generează o valoare adăugată totală de 1,3 miliarde EUR și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30 de milioane de oameni depind toate într-o mare măsură de accesul la materii prime. Cu toate acestea, aprovizionarea cu materii prime a Uniunii este supusă unei presiuni crescânde. Pe de altă parte, Uniunea este foarte dependentă de importurile de materii prime importante din punct de vedere strategic, care sunt afectate într-un ritm alarmant de denaturări ale pieței. Mai mult, Uniunea are încă rezerve de minereuri valoroase, a căror exploatare și extracție este limitată de lipsa unor tehnologii adecvate și este obstrucționată de concurența mondială tot mai mare. Dată fiind importanța materiilor prime pentru competitivitatea și economia europeană și pentru aplicarea lor în produse inovatoare, asigurarea unei aprovizionări sustenabile cu materii prime și gestionarea lor eficientă din punctul de vedere al resurselor reprezintă o prioritate esențială pentru Uniune. | Furnizarea și gestionarea eficientă din punctul de vedere al resurselor de materii prime, inclusiv explorarea, extracția, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea acestora, sunt esențiale pentru funcționarea societăților moderne și a economiilor lor. Sectoare cum sunt construcțiile, chimia, automobilele, industria aerospațială, utilaje și instalații, care generează o valoare adăugată totală de 1,3 miliarde EUR și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30 de milioane de oameni depind toate într-o mare măsură de accesul la materii prime. Cu toate acestea, aprovizionarea cu materii prime a Uniunii este supusă unei presiuni crescânde. Uniunea are rezerve de minereuri valoroase, a căror exploatare și extracție este limitată de lipsa unor tehnologii adecvate și a unei infrastructuri de transport potrivite. Dată fiind importanța materiilor prime pentru competitivitatea și economia europeană și pentru aplicarea lor în produse inovatoare, asigurarea unei aprovizionări sustenabile cu materii prime și gestionarea lor eficientă din punctul de vedere al resurselor reprezintă o prioritate esențială pentru Uniune. Accesul la sursele europene de materii prime, adesea localizate în zone geografice îndepărtate, continuă să reprezinte o provocare pentru industriile care depind de siguranța aprovizionării cu astfel de materii prime. În plus, Uniunea este foarte dependentă de importurile de materii prime importante din punct de vedere strategic, care sunt afectate într-un ritm alarmant de denaturările pieței. |
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Anexa 1 – secțiunea 3 – punctul 5 – subpunctul 5.3 – litera c – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind materiile prime și dezvoltarea de soluții inovatoare pentru explorarea, extracția, prelucrarea, reciclarea și recuperarea în condiții ecologice și rentabile a materiilor prime și pentru înlocuirea acestora cu alternative atrăgătoare din punct de vedere economic, care au un impact mai redus asupra mediului. Activitățile se vor axa pe: îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind disponibilitatea materiilor prime, promovarea sustenabilității aprovizionării cu materii prime și a utilizării acestora, găsirea de alternative pentru materiile prime esențiale, precum și o sensibilizare mai mare cu privire la materiile prime și îmbunătățirea modalităților de utilizare a acestora la nivelul societății. | Obiectivul este îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind materiile prime și dezvoltarea de soluții inovatoare pentru explorarea, extracția, prelucrarea, reciclarea și recuperarea în condiții ecologice și rentabile a materiilor prime și pentru înlocuirea acestora cu alternative atrăgătoare din punct de vedere economic, care au un impact mai redus asupra mediului. Activitățile se vor axa pe: îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind disponibilitatea materiilor prime, promovarea sustenabilității aprovizionării cu materii prime și a utilizării acestora, găsirea de alternative pentru materiile prime esențiale, o sensibilizare mai mare cu privire la materiile prime și îmbunătățirea modalităților de utilizare a acestora la nivelul societății; crearea și stimularea de clustere regionale și naționale de materii prime; precum și soluționarea provocărilor logistice privind conectarea industriilor cu sursele de materii prime. |
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen | REGI 13.12.2011 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii | Oldřich Vlasák 26.1.2012 | |||
Data adoptării | 18.9.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 35 1 2 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | François Alfonsi, Luís Paulo Alves, Charalampos Angourakis, Victor Boștinaru, John Bufton, Alain Cadec, Ryszard Czarnecki, Francesco De Angelis, Rosa Estaràs Ferragut, Brice Hortefeux, Danuta Maria Hübner, Filiz Hakaeva Hyusmenova, María Irigoyen Pérez, Seán Kelly, Mojca Kleva, Constanze Angela Krehl, Petru Constantin Luhan, Ramona Nicole Mănescu, Riikka Manner, Iosif Matula, Erminia Mazzoni, Ana Miranda, Jens Nilsson, Jan Olbrycht, Younous Omarjee, Markus Pieper, Tomasz Piotr Poręba, Ewald Stadler, Georgios Stavrakakis, Nuno Teixeira, Lambert van Nistelrooij, Oldřich Vlasák, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Ivars Godmanis, Karin Kadenbach, Andrey Kovatchev, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Derek Vaughan | |||
12.7.2012
AVIZ al Comisiei pentru agricultură Şi dezvoltare rurală
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Raportoare pentru aviz: Sandra Kalniete
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Raportoarea salută crearea de către Comisie a Programului Orizont 2020, deoarece consideră că el va ajuta Uniunea Europeană (UE) să depășească criza datoriilor și să relanseze creșterea, consolidând competitivitatea acesteia.
Programul Orizont 2020 va reuni pentru prima dată, în același program, fondurile UE destinate cercetării și inovării. Programul Orizont 2020 urmărește utilizarea descoperirilor științifice pentru crearea de produse și servicii inovatoare, ceea ce va crea oportunități de afaceri și va îmbunătăți viața cetățenilor. Programul vizează reducerea birocrației prin simplificarea normelor și a procedurilor de punere în aplicare, pentru a atrage mai mulți oameni de știință și mai multe întreprinderi inovatoare.
Programul Orizont 2020 va intra în vigoare în ianuarie 2014, cu un buget de 87, 74 miliarde EUR pentru perioada de până în 2020. Acesta este împărțit în trei mari axe: 1. excelența științifică, 2. poziția de lider în sectorul industrial , 3. provocărilor societale. Raportoarea consideră că Comisia AGRI ar trebui să își concentreze eforturile în special asupra celei de-a treia axe, care abordează în mod specific aspectele legate de agricultură. Cea de-a treia axă se împarte în șase domenii:
(a) sănătate, schimbări demografice și bunăstare (9,07 miliarde EUR);
(b) securitate alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie (4,69 miliarde EUR);
(c) surse de energie sigure, nepoluante și eficiente (6,53 miliarde EUR);
(d) mijloace de transport inteligente, nepoluante și integrate (7,69 miliarde EUR);
(e) combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și materiile prime (4,31 miliarde EUR);
(f) societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure (4,31 miliarde EUR).
Raportoarea subliniază că, în domeniul securității alimentare și al agriculturii durabile, oamenii de știință trebuie să colaboreze în mod activ cu agricultorii, în special în ceea ce privește discutarea priorităților de cercetare, astfel încât noile descoperiri să fie folosite în viața de zi cu zi. Este, de asemenea, important ca la astfel de discuții să participe și organizațiile neguvernamentale.
Raportoarea salută faptul că, față de cel de-al șaptelea program-cadru (PC7), bugetul alocat cercetării legate de agricultură a fost majorat în mod considerabil.
Raportoarea ar dori să atragă în mod deosebit atenția asupra necesității de a stimula cercetarea cu privire la reducerea deșeurilor alimentare, în contextul unei cereri de alimente în creștere atât în Europa, cât și la nivel global. Este important să se folosească resursele naturale într-un mod mult mai eficient.
În timpul schimbului de opinii din cadrul Comisiei AGRI cu privire la Programul Orizont 2020 s-a afirmat că este nevoie să se reducă birocrația în legătură cu procedurile acestuia. Raportoarea consideră că, în această propunere, Comisia a redus în mod considerabil birocrația și a simplificat procesul de punere în aplicare.
În general, raportoarea consideră că propunerea este echilibrată și foarte bine elaborată. Raportoarea invită colegii să abordeze revizuirea acestei propuneri într-un mod abil și speră că programul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2014, astfel încât, odată cu venirea Anului Nou, acesta să îi ajute pe oamenii de știință să facă noi descoperiri care să crească gradul de competitivitate al Europei per ansamblu.
AMENDAMENTE
Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a atinge 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării și la o agendă digitală pentru Europa. În plus, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 referitoare la cercetare și inovare, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și asigurarea condițiilor care să permită excelența. | (3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării și al aplicării rezultatelor acestora drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a atinge 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării și la o agendă digitală pentru Europa. În plus, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 referitoare la cercetare și inovare, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și asigurarea condițiilor care să permită excelența. |
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 11
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Orizont 2020 ar trebui să sprijine toate etapele lanțului inovării, în special activități mai apropiate de piață, inclusiv instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială, și urmărește să răspundă nevoilor de cercetare ale unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă și diseminarea cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea lor comercială. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. | (11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice și agricole de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Orizont 2020 ar trebui să sprijine toate etapele lanțului inovării, în special activități mai apropiate de piață, inclusiv instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială, și urmărește să răspundă nevoilor de cercetare ale unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă și diseminarea cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea lor comercială. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. |
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 11a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (11a) Cele mai multe exploatații agricole din Uniune sunt și IMM-uri, iar în prezent există o lipsă de coerență între cercetare și inovarea tehnologică, pe de o parte, și legislația Uniunii privind produsele agricole, pe de altă parte, ceea ce îngreunează din ce în ce mai mult aplicarea activă a noilor evoluții tehnologice de către IMM-urile europene. Pentru a valorifica pe deplin cercetarea din domeniul agriculturii în Uniune, legislația ar trebui adaptată pentru a permite o absorbție mai rapidă și o utilizare mai eficientă a noilor tehnologii de către exploatațiile agricole europene. |
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. | (15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor, precum și a societății civile, și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. |
Justificare
Activitățile de cercetare privesc nu numai cercetătorii, autoritățile publice și întreprinderile, ci și societatea civilă.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 19
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(19) Punerea în aplicare a Orizont 2020 poate duce la crearea unor programe suplimentare la care să participe numai anumite state membre, la participarea Uniunii la programe derulate de mai multe state membre, la înființarea unor întreprinderi comune sau la încheierea altor acorduri în temeiul articolelor 184, 185 și 187 din TFUE. | (19) Punerea în aplicare a Orizont 2020 poate duce la crearea unor programe suplimentare la care să participe numai anumite state membre, la participarea Uniunii la programe derulate de mai multe state membre, la înființarea unor întreprinderi comune sau la încheierea altor acorduri în temeiul articolelor 184, 185 și 187 din TFUE, deși acestea trebuie să fie deschise participării altor state membre și să includă proceduri de facilitare a participării unor noi țări. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 20
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate și a consolidării încrederii opiniei publice în știință, Orizont 2020 ar trebui să favorizeze o bună informare a cetățenilor și a societății civile cu privire la aspectele legate de cercetare și inovare prin promovarea educației științifice, prin facilitarea accesului la cunoștințe științifice, prin dezvoltarea unor agende de cercetare și inovare responsabile care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și prin facilitarea participării acestora la activitățile din cadrul Orizont 2020. | (20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate și a restabilirii și aprofundării încrederii opiniei publice în știință, Orizont 2020 ar trebui să favorizeze o participare activă a cetățenilor și a societății civile cu privire la aspectele legate de cercetare și inovare prin promovarea cercetării participative, educației științifice, prin facilitarea accesului la cunoștințe științifice, prin dezvoltarea unor agende de cercetare și inovare responsabile și prin aplicarea rezultatelor acestora, care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și prin facilitarea participării acestora la activitățile din cadrul Orizont 2020. |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 26
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare rurală, care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. | (26) Pentru a obține un impact maxim, Orizont 2020 ar trebui să dezvolte o strânsă sinergie cu alte programe ale Uniunii în domenii cum sunt educația, spațiul, mediul, competitivitatea și IMM-urile, securitatea internă, cultura și media, precum și cu fondurile politicii de coeziune și cu politica de dezvoltare și politica agricolă comună (în special politica de dezvoltare rurală), care pot contribui în mod special la consolidarea pe plan național și regional a capacităților de cercetare și inovare, în contextul strategiilor de specializare inteligentă. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 30
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. | (30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, în special cu țările vizate de politica europeană de vecinătate, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. |
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 32
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(32) Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut necesitatea unei noi abordări a activităților de control și de gestionare a riscurilor în materie de finanțare a cercetării în Uniune și a solicitat realizarea unui nou echilibru între încredere și control și între asumarea de riscuri și evitarea riscurilor. Parlamentul European, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare, a solicitat o schimbare pragmatică în vederea simplificării administrative și financiare și stipulează că gestionarea finanțării cercetării europene ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe încredere și toleranță față de risc în raport cu participanții. Raportul de evaluare intermediară a celui de al șaptelea program-cadru pentru cercetare (2007-2013) concluzionează că este necesară o abordare mai radicală pentru a realiza un salt spectaculos în direcția simplificării și că trebuie reechilibrat raportul între risc și încredere. | (32) Consiliul European din 4 februarie 2011 a recunoscut necesitatea unei noi abordări a elaborării unei strategii de gestionare a riscurilor pe baza unor elemente concrete în cadrul strategiei Uniunii de finanțare a cercetării. Cu această ocazie, Consiliul a cerut realizarea unui nou echilibru între încredere și control și între asumarea de riscuri și evitarea acestora. Parlamentul European, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010 referitoare la simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare, a solicitat o schimbare pragmatică în vederea simplificării administrative și financiare și stipulează că gestionarea finanțării cercetării europene ar trebui să se bazeze într-o mai mare măsură pe încredere și toleranță față de risc în raport cu cercetătorii. Raportul de evaluare intermediară a celui de al șaptelea program-cadru pentru cercetare (2007-2013) concluzionează că este necesară o abordare mai radicală pentru a realiza un salt spectaculos în vederea instituirii unor proceduri simplificate care să demonstreze încrederea Uniunii în cercetători și să îi încurajeze pe aceștia să își asume riscurile necesare pentru accelerarea progreselor științei și tehnologiei. |
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Articolul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Prezentul regulament instituie Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) („Orizont 2020”) și stabilește cadrul de reglementare a sprijinului Uniunii pentru activități de cercetare și inovare și de promovare a unei exploatări mai bune a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică. | Prezentul regulament instituie Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) („Orizont 2020”) și stabilește cadrul de reglementare a sprijinului Uniunii pentru activități de cercetare și inovare și pentru aplicarea rezultatelor acestora și de promovare a unei exploatări mai bune a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică. |
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) poziției de lider în sectorul industrial și | (b) poziției de lider în sectoarele industrial și agricol, și |
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, instituite de Comisie; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; activități orientate spre viitor; activități orientate spre viitor; consultări publice specifice și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile. | (1) În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, instituite de Comisie; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; activități orientate spre viitor; consultări publice specifice care includ organizațiile neguvernamentale și alte grupuri ale societăți civile și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile. |
Justificare
Activitățile de cercetare privesc nu numai cercetătorii, autoritățile publice și întreprinderile, ci și societatea civilă.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 14 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină și maritimă și bioeconomie; | (b) securitatea alimentară, agricultura și silvicultura durabile, cercetarea marină și maritimă și bioeconomie; |
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 2 – subpunctul 2.2 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Programul FET abordează întregul spectru al inovării orientate către știință: de la explorări de tip bottom-up și timpurii la scară mică ale unor idei în stare fragilă și embrionară până la construirea de noi comunități ale cercetării și inovării în jurul domeniilor de cercetare emergente transformaționale și al inițiativelor mari de cercetare unificate și construite în jurul unei agende de cercetare care vizează atingerea unor obiective ambițioase și vizionare. Aceste trei niveluri de angajare au fiecare propria valoare, fiind totodată complementare și sinergetice. De exemplu, explorarea nevoilor la scară mică poate scoate la iveală nevoia dezvoltării de noi teme care pot duce la o acțiune pe scară largă bazată pe foi de parcurs. Nivelurile de angajare implică o gamă largă de protagoniști din domeniul cercetării, inclusiv tineri cercetători și IMM-uri cu preocupare intensă pentru cercetare, precum și comunități de părți interesate (societatea civilă, factorii de decizie politică, industria și cercetătorii din sectorul public), grupate în jurul unor agende de cercetare, pe măsură ce acestea prind contur, ajung la un stadiu de maturitate și se diversifică. | Programul FET abordează întregul spectru al inovării orientate către știință: de la explorări de tip bottom-up și timpurii la scară mică ale unor idei în stare fragilă și embrionară până la construirea de noi comunități ale cercetării și inovării în jurul domeniilor de cercetare emergente transformaționale și al inițiativelor mari de cercetare unificate și construite în jurul unei agende de cercetare care vizează atingerea unor obiective ambițioase și vizionare. Aceste trei niveluri de angajare au fiecare propria valoare, fiind totodată complementare și sinergetice. De exemplu, explorarea nevoilor la scară mică poate scoate la iveală nevoia dezvoltării de noi teme care pot duce la o acțiune pe scară largă bazată pe foi de parcurs. Nivelurile de angajare implică o gamă largă de protagoniști din domeniul cercetării, inclusiv tineri cercetători, cercetătoare și IMM-uri cu preocupare intensă pentru cercetare, precum și comunități de părți interesate (societatea civilă, factorii de decizie politică, industria și cercetătorii din sectorul public), grupate în jurul unor agende de cercetare, pe măsură ce acestea prind contur, ajung la un stadiu de maturitate și se diversifică. |
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.1 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Deși Europa găzduiește o rezervă amplă și diversificată de resurse umane calificate în domeniul cercetării și inovării, această rezervă trebuie alimentată, îmbunătățită și adaptată în mod constant la nevoile pieței forței de muncă, care evoluează rapid. În prezent, numai 46% din această rezervă lucrează în întreprinderi, ceea ce reprezintă un nivel mult mai scăzut decât al principalilor concurenți economici ai Europei, și anume 69% în China, 73% în Japonia și 80% în Statele Unite ale Americii. Totodată, ca urmare a factorilor demografici, un număr disproporționat de cercetători vor atinge vârsta de pensionare în următorii câțiva ani. Combinată cu cererea tot mai mare de posturi de înaltă calificare, ca rezultat al intensificării cercetării în economia europeană, această situație va reprezenta una dintre principalele provocări cu care se vor confrunta sistemele europene de educație, cercetare și inovare în următorii ani. | Deși Europa găzduiește o rezervă amplă și diversificată de resurse umane calificate în domeniul cercetării și inovării, această rezervă trebuie alimentată, îmbunătățită și adaptată în mod constant la nevoile pieței forței de muncă, care evoluează rapid. În prezent, numai 46% din această rezervă lucrează în întreprinderi, ceea ce reprezintă un nivel mult mai scăzut decât al principalilor concurenți economici ai Europei, și anume 69% în China, 73% în Japonia și 80% în Statele Unite ale Americii. Totodată, ca urmare a factorilor demografici, un număr disproporționat de cercetători vor atinge vârsta de pensionare în următorii câțiva ani. Combinată cu cererea tot mai mare de posturi de înaltă calificare, ca rezultat al intensificării cercetării în economia europeană, această situație va reprezenta una dintre principalele provocări cu care se vor confrunta sistemele europene de educație, cercetare și inovare în următorii ani. În plus, dat fiind că unul dintre obiectivele programului-cadru este garantarea promovării efective a egalității de gen și a integrării principiului egalității de gen în domeniul cercetării și al inovării, este necesar să se încurajeze participarea unui număr mai mare de femei în sectorul cercetării și valorificarea întregului potențial al acestora. |
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – paragraful 9
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Un element major al componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” îl reprezintă tehnologiile generice esențiale (TGE), și anume micro și nanoelectronica, fotonica, nanotehnologiile, biotehnologiile, materialele avansate și sistemele de producție avansate. Aceste tehnologii multidisciplinare care necesită cunoștințe avansate și investiții masive de capital privesc diverse sectoare, oferind premisele unui avantaj concurențial semnificativ pentru industria europeană. O abordare integrată care promovează combinarea, convergența și efectul de multiplicare pe orizontală a TGE în diferite cicluri de inovare și lanțuri valorice, poate produce rezultate de cercetare promițătoare și deschide calea unor noi tehnologii, produse, servicii și aplicații noi industriale (de exemplu, în domeniul spațial, transport, mediu, sănătate etc. Numeroasele interacțiuni ale TGE și ale tehnologiilor generice vor fi exploatate, prin urmare, într-o manieră flexibilă, ca o sursă importantă de inovare. Aceasta va completa sprijinul acordat cercetării și inovării în materie de TGE care ar putea fi furnizat de autoritățile naționale sau regionale prin fondurile pentru politica de coeziune în cadrul unor strategii de specializare inteligentă. | Un element major al componentei „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” îl reprezintă tehnologiile generice esențiale (TGE), și anume micro și nanoelectronica, fotonica, nanotehnologiile, biotehnologiile, materialele avansate și sistemele de producție avansate. Aceste tehnologii multidisciplinare care necesită cunoștințe avansate și investiții masive de capital privesc diverse sectoare, oferind premisele unui avantaj concurențial semnificativ pentru industria europeană. O abordare integrată care promovează combinarea, convergența și efectul de multiplicare pe orizontală a TGE în diferite cicluri de inovare și lanțuri valorice, poate produce rezultate de cercetare promițătoare și deschide calea unor noi tehnologii, produse, servicii și aplicații noi industriale (de exemplu, în domeniul spațial, transport, mediu, sănătate, agricultură etc.). Numeroasele interacțiuni ale TGE și ale tehnologiilor generice vor fi exploatate, prin urmare, într-o manieră flexibilă, ca o sursă importantă de inovare. Aceasta va completa sprijinul acordat cercetării și inovării în materie de TGE care ar putea fi furnizat de autoritățile naționale sau regionale prin fondurile pentru politica de coeziune în cadrul unor strategii de specializare inteligentă. |
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.2.3 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Axarea pe guvernanța nanotehnologiei în beneficiul societății. | Axarea pe guvernanța nanotehnologiei în beneficiul societății, ținând cont de principiul precauției. Pe lângă evaluarea riscurilor, evaluarea acceptabilității sociale a diferitelor aplicări specifice ale nanotehnologiei. |
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.4.1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
O bază științifică, tehnologică și de inovare solidă în domeniul biotehnologiilor va sprijini industria europeană asigurându-i o poziție de lider în sectorul acestei tehnologii generice cheie. Această poziție va fi consolidată în continuare prin integrarea aspectelor legate de evaluare a siguranței și de gestionare, ale riscurilor globale în utilizarea biotehnologiei. | O bază științifică, tehnologică și de inovare solidă în domeniul biotehnologiilor va sprijini industria europeană asigurându-i o poziție de lider în sectorul acestei tehnologii generice cheie. Această poziție va fi consolidată în continuare prin integrarea aspectelor legate de evaluare a siguranței și de gestionare, ale riscurilor globale în utilizarea biotehnologiei, garantând în acest mod o foaie de parcurs sigură a procesului de aplicare. |
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.4.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Biotehnologiile, care au dobândit o poziție puternică datorită extinderii cunoașterii în domeniul sistemelor vii, sunt menite să furnizeze o serie de aplicații noi și să consolideze baza industrială a Uniunii și capacitatea acesteia de inovare. Importanța din ce în ce mai mare a biotehnologiilor rezidă în aplicațiile industriale care includ substanțele biochimice, a căror cotă de piață se estimează că va crește cu până la 12 % - 20 % din producția de substanțe chimice până în 2015. Biotehnologiile abordează, de asemenea, o serie dintre așa-numitele douăsprezece norme ale chimiei verzi, grație selectivității și eficienței biosistemelor. Posibilele sarcini economice pentru întreprinderile Uniunii pot fi reduse prin exploatarea potențialului proceselor biotehnologice și al bioproduselor pentru reducerea emisiilor de CO2, despre care se estimează că variază între 1 și 2,5 miliarde de tone echivalent CO2 anual până în 2030. În sectorul biofarmaceutic din Europa, deja aproximativ 20 % din medicamentele actuale se obțin prin biotehnologii, 50 % dintre acestea fiind medicamente noi. Biotehnologiile oferă, de asemenea, noi oportunități pentru exploatarea potențialului enorm al resurselor marine, în vederea producerii unor aplicații inovatoare în sectorul industrial, al sănătății și al mediului. Se preconizează că sectorul emergent al biotehnologiilor marine (albastre) va crește cu 10 % pe an. | Biotehnologiile, care au dobândit o poziție puternică datorită extinderii cunoașterii în domeniul sistemelor vii, sunt menite să furnizeze o serie de aplicații noi și să consolideze baza industrială a Uniunii și capacitatea acesteia de inovare. Importanța din ce în ce mai mare a biotehnologiilor rezidă în aplicațiile industriale care includ substanțele biochimice, a căror cotă de piață se estimează că va crește cu până la 12 %-20 % din producția de substanțe chimice până în 2015, precum și în aplicațiile agricole, inclusiv în producția vegetală, care reprezintă punctul de plecare al lanțului valoric al producției alimentare și al bioeconomiei în ansamblu. Biotehnologiile abordează, de asemenea, o serie dintre așa-numitele douăsprezece norme ale chimiei verzi, grație selectivității și eficienței biosistemelor. Posibilele sarcini economice pentru întreprinderile Uniunii pot fi reduse prin exploatarea potențialului proceselor biotehnologice și al bioproduselor pentru reducerea emisiilor de CO2, despre care se estimează că variază între 1 și 2,5 miliarde de tone echivalent CO2 anual până în 2030. În sectorul biofarmaceutic din Europa, deja aproximativ 20 % din medicamentele actuale se obțin prin biotehnologii, 50 % dintre acestea fiind medicamente noi. Biotehnologiile oferă, de asemenea, noi oportunități pentru exploatarea potențialului enorm al resurselor marine, în vederea producerii unor aplicații inovatoare în sectorul industrial, al sănătății și al mediului. Se preconizează că sectorul emergent al biotehnologiilor marine (albastre) va crește cu 10 % pe an. |
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.4.3 – litera b – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) Procese industriale bazate pe biotehnologii | (b) Produse și procese bazate pe biotehnologii |
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.4.3 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Dezvoltarea biotehnologiei industriale pentru produse și procese industriale competitive (de exemplu, în industria chimică, sănătate, minerit, energie, celuloză și hârtie, materiale textile, amidon, prelucrarea alimentelor) și dimensiunea sa ecologică. | Dezvoltarea biotehnologiei pentru produse și procese competitive (de exemplu, în industria chimică, construcții, sănătate, minerit, energie, celuloză și hârtie, materiale textile, amidon, producția agricolă și prelucrarea alimentelor) și dimensiunea sa ecologică. |
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera b – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) Sprijin pentru IMM-urile care efectuează cercetare în mod intensiv | (b) Sprijin pentru IMM-urile care efectuează cercetare în mod intensiv în toate domeniile, inclusiv în agricultură |
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera c – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) Consolidarea capacității de inovare a IMM-urilor | (c) Consolidarea capacității de inovare a IMM-urilor în toate domeniile, inclusiv în agricultură |
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera d
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Sprijinirea inovării orientate către piață pentru a îmbunătăți condițiile cadru pentru inovare și pentru a aborda obstacolele specifice care împiedică, în special, creșterea IMM-urilor inovatoare. | Sprijinirea inovării orientate către piață pentru a îmbunătăți condițiile-cadru pentru inovare și pentru a aborda obstacolele specifice care împiedică, în special, creșterea IMM-urilor inovatoare, inclusiv lipsa de coerență dintre inovarea tehnologică și legislația Uniunii, în special în domeniul agriculturii. |
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1 – subpunctul 1.3 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Promovarea cu eficacitate a sănătății, sprijinită de o bază solidă de date, previne bolile, ameliorează bunăstarea și este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Promovarea sănătății și prevenirea bolilor depinde, de asemenea, de o înțelegere a factorilor determinanți ai sănătății, de instrumente eficiente de prevenire, precum vaccinurile, de supravegherea și pregătirea eficace în materie de sănătate și boli, precum și de programe eficiente de depistare a bolilor. | Promovarea cu eficacitate a sănătății, sprijinită de o bază solidă de date, previne bolile, ameliorează bunăstarea și este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Promovarea sănătății și prevenirea bolilor depind, de asemenea, de o înțelegere a factorilor determinanți ai sănătății, inclusiv a legăturii dintre sănătatea oamenilor și cea a animalelor, de instrumente eficiente de prevenire, precum vaccinurile, de supravegherea și pregătirea eficace în materie de sănătate și boli, precum și de programe eficiente de depistare a bolilor, care să reglementeze și utilizarea antibioticelor la animale. |
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – titlu
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
2. Siguranță alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie | 2. Securitatea alimentară, agricultura și silvicultura durabile, cercetarea marină și maritimă și bioeconomie; |
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific este asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure și de înaltă calitate, precum și de alte bioproduse, prin dezvoltarea unor sisteme de producție primară productive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, promovând servicii ecosistemice corespunzătoare, precum și industrii competitive și cu lanțuri de aprovizionare cu emisii reduse de dioxid de carbon. Acest lucru va accelera tranziția către o bioeconomie europeană durabilă. | Obiectivul specific este asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure și de înaltă calitate, precum și de alte bioproduse, prin dezvoltarea unor sisteme de producție primară productive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, promovând servicii ecosistemice corespunzătoare, precum și industrii competitive și cu lanțuri de aprovizionare cu emisii reduse de dioxid de carbon. Acest lucru va accelera tranziția către o bioeconomie europeană durabilă și competitivă. |
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În următoarele decenii, Europa se va confrunta cu o concurență crescută pentru resurse naturale limitate și finite, cu efectele schimbărilor climatice, în special asupra sistemelor de producție primară (agricultură, silvicultură, piscicultură și acvacultură) și cu necesitatea de a asigura o aprovizionare cu alimente durabile și sigure pentru europeni și pentru o populație mondială în creștere. Se estimează că este necesară o creștere cu 70 % a aprovizionării cu alimente la nivel mondial pentru a hrăni o populație de 9 miliarde la nivelul mondial până în 2050. Agricultura generează aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune și deși emisiile provenite din agricultură sunt în scădere în Europa, se estimează că vor crește cu până la 20 % până în 2030. Mai mult, Europa va trebui să asigure o aprovizionare suficientă cu materii prime, energie și produse industriale, în condițiile diminuării resurselor de carbon fosil (se preconizează că producția de petrol și gaz lichid va scădea cu aproximativ 60 % până în 2050), menținându-și în același timp competitivitatea. Deșeurile biologice (estimate la peste 138 de milioane de tone pe an la nivelul Uniunii, din care peste 40 % sunt în depozite de deșeuri) reprezintă o problemă foarte mare și implică costuri uriașe, în pofida valorii sale adăugate potențiale mari. De exemplu, aproximativ 30 % din toate alimentele produse în țările dezvoltate sunt aruncate. Sunt necesare schimbări majore pentru a reduce această cantitate cu 50 % până în 2030 la nivelul Uniunii. În plus, frontierele naționale nu pot împiedica răspândirea dăunătorilor și bolilor plantelor și animalelor, inclusiv a zoonozelor și a agenților patogeni din alimente. Odată cu necesitatea unor măsuri eficace de prevenire la nivel național, acțiunea la nivelul Uniunii este esențială pentru controlul ultim și funcționarea efectivă a pieței unice. Provocarea este complexă, afectează o gamă largă de sectoare interconectate și necesită abordări de mai multe tipuri. | În următoarele decenii, Europa se va confrunta cu o concurență crescută pentru resurse naturale limitate și finite (în special de apă, pământ și carbon fosil), cu efectele schimbărilor climatice, în special asupra sistemelor de producție primară (agricultură, silvicultură, piscicultură și acvacultură) și cu necesitatea de a asigura o aprovizionare cu alimente și cu apă potabilă durabilă și sigură pentru europeni și pentru o populație mondială în creștere. Se estimează că este necesară o creștere cu 70 % a aprovizionării cu alimente la nivel mondial pentru a hrăni o populație de 9 miliarde la nivelul mondial până în 2050. Agricultura generează aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune și deși emisiile provenite din agricultură sunt în scădere în Europa, în principal datorită inovării în materie de tehnici de eficientizare a producției și reducerii șeptelului din anumite zone, și a se estimează că vor crește cu până la 20 % până în 2030. Mai mult, Europa va trebui să asigure o aprovizionare suficientă cu materii prime, energie și produse industriale, în condițiile diminuării resurselor de carbon fosil (se preconizează că producția de petrol și gaz lichid va scădea cu aproximativ 60 % până în 2050), menținându-și în același timp competitivitatea. Deșeurile biologice (estimate la peste 138 de milioane de tone pe an la nivelul Uniunii, din care peste 40 % sunt în depozite de deșeuri) reprezintă o problemă foarte mare și implică costuri uriașe, în pofida valorii sale adăugate potențiale mari. Conform Eurostat, numai în Uniunea Europeană cantitatea de alimente aruncate în fiecare an se ridică la 89 milioane de tone, echivalentul a 180 kg pe cap de locuitor: Prin urmare, este necesar să se ia măsuri pentru a se reduce această cantitate (cu cel puțin 50 % până în 2030), a se evita producerea de deșeuri alimentare, a se reutiliza alimentele care, altfel, ar fi aruncate și să se întreprindă și alte inițiative pentru a transforma deșeurile agricole biologice într-un activ. De asemenea, ar trebui dezvoltate linii de cercetare destinate analizei și cuantificării deșeurilor alimentare, prin aplicarea unor metodologii adecvate. În plus, frontierele naționale nu pot împiedica răspândirea dăunătorilor și bolilor plantelor și animalelor, inclusiv a zoonozelor și a agenților patogeni din alimente. Odată cu necesitatea unor măsuri eficace de prevenire la nivel național, acțiunea la nivelul Uniunii este esențială pentru controlul ultim și funcționarea efectivă a pieței unice. Provocarea este complexă, afectează o gamă largă de sectoare interconectate și necesită sinergii intersectoriale suplimentare abordări de mai multe tipuri. |
Justificare
Deșeurile alimentare au consecințe majore din punct de vedere ecologic, socioeconomic, nutrițional și moral; ele provin de la toate nivelurile lanțului alimentar și sunt prezente atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Prin urmare, este esențială reducerea acestora atât prin campanii de informare, cât și prin dezvoltarea de noi tehnologii, de exemplu, în ceea ce privește ambalajele sau metodele de conservare a alimentelor.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Potențialul resurselor biologice și al ecosistemelor ar putea fi utilizat într-un mod mult mai durabil, mai eficient și mai integrat. De exemplu, potențialul biomasei din păduri și fluxurile de deșeuri provenind din agricultură, acvacultură, industrie și servicii municipale de utilități ar putea fi mai bine folosit. | Potențialul resurselor biologice și al ecosistemelor ar putea fi utilizat într-un mod mult mai durabil, mai eficient și mai integrat. De exemplu, potențialul biomasei din păduri, din agricultură și fluxurile de deșeuri provenind din agricultură, acvacultură, industrie și servicii municipale de utilități ar putea fi mai bine folosit. |
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – secțiunea 2.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
O bioeconomie europeană pe deplin funcțională, care să acopere producția durabilă de resurse regenerabile din mediul terestru și acvatic și conversia acestora în produse alimentare, produse bio și bioenergie, precum și în bunurile publice aferente, va genera o valoare adăugată europeană mai mare. Gestionat în mod durabil, acest tip de economie poate reduce amprenta asupra mediului a producției primare și a lanțului de aprovizionare în ansamblu. Bioeconomia poate crește competitivitatea acestora și asigura locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru dezvoltarea rurală și a zonelor de coastă. Provocările legate de securitatea alimentară, agricultura durabilă și bioeconomia generală au o dimensiune europeană și mondială. Acțiunile la nivelul Uniunii sunt esențiale pentru a reuni grupurile ca să atingă extinderea și masa critică necesare pentru a completa eforturile depuse de un stat membru singur sau de grupuri de state membre. O abordare care are în vedere toți actorii implicați va asigura interacțiunile necesare benefice la toate nivelurile între cercetători, întreprinderi, agricultori/producători, consultanți și utilizatori finali. Abordarea la nivelul Uniunii este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerența în soluționarea acestor provocări pentru toate sectoarele și în corelare strânsă cu politicile relevante ale Uniunii. Coordonarea cercetării și inovării la nivelul Uniunii va stimula și va contribui la accelerarea schimbărilor necesare în întreaga Uniune. | O bioeconomie europeană pe deplin funcțională, care să acopere producția durabilă de resurse regenerabile din mediul terestru și acvatic și conversia acestora în produse alimentare, hrană pentru animale, bioproduse și bioenergie, precum și în bunurile publice aferente, va genera o valoare adăugată europeană mai mare. Gestionat în mod durabil, acest tip de economie poate reduce amprenta asupra mediului a producției primare și a lanțului de aprovizionare în ansamblu. Bioeconomia poate crește competitivitatea acestora și asigura locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru dezvoltarea rurală și a zonelor de coastă. Provocările legate de securitatea alimentară, agricultura durabilă și bioeconomia generală au o dimensiune europeană și mondială. Acțiunile la nivelul Uniunii sunt esențiale pentru a reuni grupurile ca să atingă extinderea și masa critică necesare pentru a completa eforturile depuse de un stat membru singur sau de grupuri de state membre. O abordare care are în vedere toți actorii implicați va asigura interacțiunile necesare benefice la toate nivelurile între cercetători, întreprinderi, agricultori/producători, consultanți și utilizatori finali. Ar trebui să se depună eforturi deosebite pentru ca agricultorii și organizațiile lor reprezentative să participe la activități legate de schimbul de cunoștințe și să exercite un rol în ceea privește stabilirea priorităților de cercetare. Cercetătorii ar trebui să primească stimulente pentru a participa la activități legate de schimbul de cunoștințe, chiar dacă acestea se referă la activități de cercetare care au loc deja. Abordarea la nivelul Uniunii este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerența în soluționarea acestor provocări pentru toate sectoarele și în corelare strânsă cu politicile relevante ale Uniunii. Coordonarea cercetării și inovării la nivelul Uniunii va stimula și va contribui la accelerarea schimbărilor necesare în întreaga Uniune. |
Justificare
Activitățile legate de schimbul de cunoștințe trebuie să fie special concepute pentru agricultori sau pentru organizațiile lor reprezentative, care se află într-o postură mai puțin favorabilă decât cea a întreprinderilor în ceea ce privește participarea la astfel de activități. Ar trebui ascultate părerile agricultorilor cu privire la prioritățile de cercetare. Oamenii de știință primesc stimulente în principal pentru a desfășura activități de cercetare noi, nu pentru a explica activitățile de cercetare care au deja loc unor persoane care nu sunt de specialitate, dar care sunt interesate să le aplice, sau pentru a discuta cu acestea despre această temă.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Anexa I – partea III– punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera a – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) Agricultură și silvicultură durabile | (a) Agricultură și silvicultură durabile și competitive |
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este de a furniza cantități suficiente de alimente, hrană pentru animale, biomasă și alte materii prime, protejând, în același timp, resursele naturale și consolidând serviciile ecosistemice, inclusiv găsind soluții de răspuns la schimbările climatice și pentru atenuarea lor. Activitățile se vor axa pe sisteme agricole și forestiere mai durabile și mai productive, eficiente din punctul de vedere al resurselor (inclusiv emisiile reduse de dioxid de carbon) și rezistente și, în același timp, pe dezvoltarea de servicii, concepte și politici de dezvoltare a mijloacelor de subzistență în mediul rural. | Scopul este de a furniza cantități suficiente de alimente, hrană pentru animale, biomasă și alte materii prime, protejând, în același timp, resursele naturale și consolidând serviciile ecosistemice, inclusiv găsind soluții de răspuns la schimbările climatice și pentru atenuarea lor. Activitățile se vor axa pe sisteme agricole și forestiere mai durabile și mai productive, mai eficiente din punctul de vedere al resurselor (inclusiv în raport cu obiectivele legate de utilizarea eficientă a substanțelor nutritive și a energiei și de reducerea emisiilor de dioxid de carbon) și rezistente, prin creșterea calității și a valorii produselor agricole și, în același timp, pe dezvoltarea de servicii, concepte și politici de dezvoltare a mijloacelor de subzistență în mediul rural și a IMM-urile rurale novatoare. Capacitatea de dezvoltare a cunoștințelor și transferurile de inovații în agricultură urmăresc inversarea procesului de scădere continuă a potențialului de creștere a randamentelor în Europa și crearea unui ciclu nedeficitar cu scopul de a realiza o intensificare durabilă a producției agricole a Uniunii. În vederea reducerii amprentei de carbon a agriculturii, merită subliniată importanța lanțurilor de aprovizionare scurte. |
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este de a răspunde cererii de alimente sigure, sănătoase și la prețuri accesibile din partea cetățenilor și ca prelucrarea și distribuirea alimentelor și furajelor să devină mai durabile, iar sectorul alimentar mai competitiv. Activitățile vor viza alimente sănătoase și sigure pentru toți, alegeri în cunoștință de cauză din partea consumatorului, precum și metodele competitive de prelucrare a alimentelor care utilizează mai puține resurse și produc mai puține subproduse, deșeuri și gaze cu efect de seră. | Scopul este de a răspunde cererii de alimente sigure, sănătoase și la prețuri accesibile din partea cetățenilor și ca prelucrarea și distribuirea alimentelor și furajelor, precum și consumul de alimente să devină mai durabile, iar sectorul alimentar mai competitiv. Activitățile vor viza o gamă largă de alimente sănătoase, originale, de înaltă calitate și sigure pentru toți, alegeri în cunoștință de cauză din partea consumatorului, precum și metodele competitive de prelucrare a alimentelor care utilizează mai puține resurse și aditivi și produc mai puține subproduse, deșeuri și gaze cu efect de seră. Consumatorii trebuie să aleagă în mod conștient și să fie informați, nu numai cu privire la produsele alimentare sigure, dar și cu privire la consecințele pe care alegerile lor și deșeurile alimentare le au asupra mediului și la nivel socioeconomic și nutrițional. Astfel de inovații ar trebui să vizeze, de asemenea, reducerea deșeurilor alimentare din producție și din lanțul de distribuție, precum și a celor produse de consumatori. |
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera d
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este promovarea unor industrii bazate pe conceptul bio cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, durabile și competitive. Activitățile se vor axa pe încurajarea bioeconomiei prin transformarea proceselor și produselor industriale convenționale în procese și produse bazate pe resurse ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, pe dezvoltarea de biorafinării integrate care utilizează biomasă din producția primară, deșeuri biologice și subproduse ale industriei bazate pe conceptul bio, precum și pe deschiderea de noi piețe prin sprijinirea activităților de standardizare, reglementare și demonstrative/de testare pe teren, precum și de alt tip, ținând seama, în același timp, de implicațiile bioeconomiei asupra destinației terenurilor și a schimbării acestei destinații. | Scopul este promovarea unor industrii bazate pe conceptul bio cu emisii reduse de dioxid de carbon, mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor (inclusiv din punctul de vedere al utilizării substanțelor nutritive, energiei, carbonului, apei și a solului), durabile și competitive, transformând în același timp deșeurile biologice într-un activ utilizat la deplinul său potențial. Este esențial să se creeze un circuit închis între zonele urbane și rurale. Activitățile se vor axa pe încurajarea bioeconomiei prin transformarea proceselor și produselor industriale convenționale în procese și produse bazate pe resurse ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, pe dezvoltarea de biorafinării integrate de a doua și a treia generație, care produc și utilizează biomasă și alte reziduuri din producția agricolă și silvicolă primară, deșeuri biologice și subproduse ale industriei bazate pe conceptul bio, precum și prin transformarea eficientă a deșeurilor biologice din zonele urbane în factori de producție agricolă. Acest lucru va promova noi piețe și va crea noi posibile surse de venit pentru producătorii primari prin sprijinirea activităților de standardizare, sisteme de certificare, reglementare și demonstrative/de testare pe teren, precum și de alt tip, ținând seama, în același timp, de implicațiile bioeconomiei asupra destinației terenurilor și a schimbării acestei destinații. |
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5 – subpunctul 5.2 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Abordarea problemei disponibilității materiilor prime necesită eforturi coordonate de cercetare și inovare în diverse discipline și sectoare pentru a contribui la asigurarea unor soluții sigure, viabile din punct de vedere economic, adecvate în ceea ce privește mediul și acceptabile social de-a lungul întregului lanț valoric (explorarea, extracția, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea). Inovarea în aceste domenii va oferi oportunități de creștere și de creare de locuri de muncă, precum și opțiuni inovatoare care implică știința, tehnologia, economia, politica și guvernanța. Din acest motiv, este în curs de pregătire un parteneriat european privind inovarea în domeniul materiilor prime. | Abordarea problemei disponibilității materiilor prime necesită eforturi coordonate de cercetare și inovare în diverse discipline și sectoare pentru a contribui la asigurarea unor soluții sigure, viabile din punct de vedere economic, adecvate în ceea ce privește mediul și acceptabile social de-a lungul întregului lanț valoric (explorarea, extracția, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea). Utilizarea resurselor de apă pentru agricultură va constitui, în mod special, obiectul unor eforturi deosebite de inovare, având în vedere creșterea cererii de apă din acest sector și creșterea perioadelor de secetă gravă, care afectează zone din în ce mai întinse la nivel mondial, cum ar fi țările europene din regiunea mediteraneană. Inovarea în aceste domenii va oferi oportunități de creștere și de creare de locuri de muncă, precum și opțiuni inovatoare care implică știința, tehnologia, economia, politica și guvernanța. Din acest motiv, este în curs de pregătire un parteneriat european privind inovarea în domeniul materiilor prime. |
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Anexa I – partea IV – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera b – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) Siguranță alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie | (b) Securitate alimentară, agricultură și silvicultura durabile, cercetare marină și maritimă și bioeconomie |
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Anexa I – partea IV – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera e – teza introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(e) Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime | (e) Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă și conservarea resurselor și utilizarea durabilă a materiilor prime |
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen | AGRI 13.12.2011 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii | Sandra Kalniete 20.12.2011 | |||
Examinare în comisie | 24.4.2012 | 31.5.2012 |
|
|
Data adoptării | 10.7.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 31 3 0 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | John Stuart Agnew, Eric Andrieu, Liam Aylward, Luis Manuel Capoulas Santos, Vasilica Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Herbert Dorfmann, Mariya Gabriel, Iratxe García Pérez, Béla Glattfelder, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Elisabeth Jeggle, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Gabriel Mato Adrover, Mairead McGuinness, James Nicholson, Georgios Papastamkos, Marit Paulsen, Britta Reimers, Ulrike Rodust, Alfreds Rubiks, Giancarlo Scottà, Czesław Adam Siekierski, Sergio Paolo Francesco Silvestris, Alyn Smith, Marc Tarabella | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Salvatore Caronna, Marian Harkin, Sandra Kalniete, Giovanni La Via, Astrid Lulling, Maria do Céu Patrão Neves | |||
20.9.2012
AVIZ al Comisiei pentru pescuit
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Raportor pentru aviz: Ioannis A. Tsoukalas
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Având în vedere cei 68 000 de km de țărm, faptul că 22 de state membre au frontiere maritime, că aproape 50% din locuitorii din UE locuiesc la mai puțin de 50 km depărtare de țărm, că 5 milioane de europeni au locuri de muncă ce au legătură cu domeniul maritim și că mediul marin contribuie cu peste 5% la PIB-ul UE, este clar că mediile marine și activitățile conexe au un rol esențial pentru dezvoltarea socială și economică din Europa. Rolul mediului marin devine și mai important dacă luăm în considerare contribuția sa la eforturile UE de a face față multiplelor provocări moderne cu care aceasta se confruntă, cum ar fi eficiența energetică, schimbările climatice, transporturile, turismul, sănătatea, creșterea demografică, care va duce la o creștere pe măsură a cererii de alimente etc.
În acest context, pescuitul este o resursă socioeconomică esențială și, totodată, deosebit de sensibilă pentru cetățenii UE. Având un consum total de aproximativ 12 milioane de tone de produse pescărești pe an (55 de miliarde de euro), UE reprezintă una dintre cele mai importante piețe globale, dar nu are capacitatea de a satisface consumul intern.
Interdependența dintre UE și mediul marin impune o cercetare marină și maritimă de nivel înalt, deoarece aceasta contribuie la o înțelegere și la o protecție mai bune a ecosistemelor marine și are ca scop dezvoltarea unui pescuit durabil, care respectă mediul, ținând, totodată, seama de nevoile socioeconomice ale comunităților costiere și de pe insule.
În prezent, peste 90% din biodiversitatea marină nu este încă analizată. Lipsa unor date științifice fiabile face ca eforturile de a realiza o gestionare durabilă a stocurilor de pește în apele europene să fie și mai mari. Nevoia de date suficiente și fiabile privind mediile marine devine una urgentă, iar colectarea unor astfel de date ar trebui intensificată cât se poate de mult prin proiecte și colaborări în materie de cercetare relevante.
În ultimii ani, UE a investit în mod sistematic în cercetarea marină și maritimă, în vederea dezvoltării unor metode tehnologice inovatoare de valorificare a potențialului ridicat al mediului marin și a generării creșterii și a locurilor de muncă prin exploatarea durabilă a resurselor naturale, alimentare, energetice și biologice. În cel de-al 7-lea Program-cadru, pescuitului, acvaculturii și biotehnologiei marine le sunt alocate fonduri considerabile, dar totuși insuficiente. Având în vedere majorarea bugetului alocat cercetării în cadrul programului Orizont 2020, fondurile alocate cercetării marine și maritime ar trebui, de asemenea, majorate.
Cercetarea multi - și interdisciplinară este esențială pentru o mai bună înțelegere a ecosistemelor marine și pentru gestionarea durabilă a stocurilor de pește. Parteneriatele industriale, academice și publice care implică cercetarea marină și maritimă ar trebui consolidate prin implicarea activă a sectorului privat, în special a IMM-urilor, în dezvoltarea unor tehnologii și metode inovatoare și în promovarea cercetării aplicate. Susținerea parteneriatelor multi - și interdisciplinare, precum și intersectoriale din domeniul cercetării marine și maritime va contribui la o mai bună înțelegere a mediului acvatic și, inevitabil, la obținerea unui pescuit și a unei acvaculturi durabile. În acest cadru, am putea analiza dacă crearea, sub auspiciile Institutului European de Inovare și Tehnologie, a unei comunități de cunoaștere și inovare (CCI) ar fi benefică în cadrul promovării cercetării marine.
Ar trebui avută în vedere o cooperare mai strânsă între programele de cercetare și politica de coeziune, politica regională și fondurile structurale, deoarece este necesar să se dezvolte abordări globale, dinamice și teritoriale cu privire la inovarea, cercetarea și competitivitatea din sectorul pescuitului. Astfel de sinergii ar facilita elaborarea unor strategii inteligente de specializare și ar crește capacitatea regiunilor UE de a face față provocărilor moderne. Este nevoie și de o coordonare eficientă și de complementaritatea măsurilor din programul Orizont 2020 cu măsurile finanțate de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime.
Ar trebui creat un climat de încredere reciprocă între cercetători și părțile interesate. Implicarea acestora ar îmbunătăți calitatea datelor științifice și cunoștințele necesare pentru gestionarea durabilă a resurselor marine. Sectorul pescuitului consideră adesea cercetarea un obstacol în calea activității de pescuit și acest lucru ar trebui să se schimbe. Oportunitățile legate de mobilitatea cercetătorilor, de cooperarea internațională, de formarea și educația la nivel înalt, de tehnologiile avansate și de stimulentele acordate pentru participarea la activități de pescuit ar putea face pescuitul european foarte competitiv la nivel internațional. Schimbul de bune practici și utilizarea eficientă a rezultatelor programelor de cercetare actuale prin accesul deschis ar putea, de asemenea, contribui la eliminarea diferențelor dintre cercetare și părțile interesate.
În cele din urmă, considerăm includerea explicită a cercetării marine și maritime în programul Orizont 2020 o măsură pozitivă. Scopul acestei cercetări ar trebui să fie acela de a avea mări și oceane productive printr-un pescuit și printr-o acvacultură durabile. Cu toate acestea, fără fonduri suficiente, potențialul ridicat al sectorului științei și tehnologiei marine va rămâne nefolosit, iar resursele marine vor fi supraexploatate până la dispariție. UE este invitată să introducă o linie bugetară specifică pentru măsuri multidisciplinare în vederea dezvoltării unor sinergii posibile între provocările marine și maritime de la nivelul societăților.
AMENDAMENTE
Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și favorizarea creșterii competitivității Uniunii, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea trebuie să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea. | (1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și favorizarea creșterii competitivității Uniunii, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea ar trebui să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea specifice de înaltă calitate. |
Justificare
Educația și formarea ar trebui să fie specifice, având în vedere nevoile reale ale cetățenilor europeni.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Articolul 2 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) „activități de cercetare și inovare” înseamnă întregul spectru al activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică, demonstrație și inovare, inclusiv promovarea cooperării cu țări terțe și organizații internaționale, diseminarea și optimizarea rezultatelor și stimularea formării și mobilității cercetătorilor în cadrul Uniunii; | (a) „activități de cercetare și inovare” înseamnă întregul spectru al activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică, demonstrație și inovare, inclusiv promovarea cooperării cu țări terțe și organizații internaționale, diseminarea și optimizarea rezultatelor și stimularea formării și mobilității specifice de înaltă calitate ale cercetătorilor în cadrul Uniunii; |
Justificare
Educația și formarea ar trebui să fie specifice, având în vedere nevoile reale ale cetățenilor europeni.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. | (1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, schimbărilor climatice, mărilor și oceanelor productive și dezvoltării durabile, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. |
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Se pun în aplicare acțiuni specifice, cu obiectivul de a promova cooperarea cu anumite țări terțe sau grupuri de țări terțe, pe baza interesului comun și al avantajului reciproc, ținându-se seama de capacitățile științifice și tehnologice și de oportunitățile de piață, precum și de impactul preconizat. | Se pun în aplicare acțiuni specifice, cu obiectivul de a promova cooperarea cu anumite țări terțe sau grupuri de țări terțe, în special cu partenerii strategici ai UE, pe baza interesului comun și al avantajului reciproc, ținându-se seama de capacitățile științifice și tehnologice și de oportunitățile de piață, precum și de impactul preconizat. |
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 14 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină și maritimă și bioeconomie; | (b) securitatea alimentară, agricultura durabilă, mările și oceanele durabile și productive și bioeconomia;
|
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 - partea introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
2. securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea marină și maritimă și bioeconomie | 2. securitatea alimentară, agricultura durabilă, mările și oceanele durabile și productive și bioeconomia |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific este asigurarea unor cantități suficiente de alimente sigure și de înaltă calitate, precum și de alte bioproduse, prin dezvoltarea unor sisteme de producție primară productive și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, promovând servicii ecosistemice corespunzătoare, precum și industrii competitive și cu lanțuri de aprovizionare cu emisii reduse de dioxid de carbon. Acest lucru va accelera tranziția către o bioeconomie europeană durabilă. | Obiectivul specific este asigurarea unor cantități suficiente de alimente sănătoase, sigure și de înaltă calitate, precum și de alte produse bio, prin dezvoltarea unor sisteme de producție primară și de prelucrare a alimentelor productive și eficiente în ceea ce privește utilizarea resurselor, promovând servicii ecosistemice corespunzătoare, precum și industrii competitive și cu lanțuri de aprovizionare cu emisii reduse de dioxid de carbon. Acest lucru va accelera tranziția către o bioeconomie europeană durabilă. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Sunt necesare din ce în ce mai multe resurse biologice pentru a satisface cererea pieței pentru o aprovizionare cu alimente sigure și sănătoase, cu biomateriale, biocombustibili și bioproduse, de la produse de consum la produse chimice în vrac. Cu toate acestea, capacitățile ecosistemelor terestre și acvatice necesare pentru producerea lor sunt limitate, existând în același timp revendicări concurente pentru utilizarea lor, care adesea nu sunt gestionate în mod optim, așa cum o demonstrează, de exemplu, diminuarea gravă a conținutului de carbon din sol și a fertilității acestuia. Există un domeniu insuficient utilizat pentru promovarea serviciilor adresate ecosistemelor, pentru terenuri agricole, păduri, ape marine și ape dulci, prin integrarea obiectivelor agronomice și de mediu în producția durabilă. | Sunt necesare din ce în ce mai multe resurse biologice pentru a satisface cererea pieței pentru o aprovizionare cu alimente sigure și sănătoase, cu biomateriale, biocombustibili și bioproduse, de la produse de consum la produse chimice în vrac. Cu toate acestea, capacitățile ecosistemelor terestre și acvatice necesare pentru producerea lor sunt limitate, existând în același timp revendicări concurente pentru utilizarea lor, care adesea nu sunt gestionate în mod optim, așa cum o demonstrează, de exemplu, diminuarea gravă a conținutului de carbon din sol și a fertilității acestuia. Există un domeniu insuficient utilizat pentru promovarea serviciilor ecosistemice furnizate de terenurile agricole, păduri, apele marine și apele dulci și de fermele de acvacultură, prin integrarea obiectivelor agronomice și de mediu în producția durabilă. |
Justificare
Ar trebui incluse și fermele de acvacultură, având în vedere interacțiunea acestora cu mediul marin și contribuția lor la producția durabilă.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Agricultura, silvicultura și pescuitul, împreună cu industriile bazate pe conceptul bio reprezintă sectoarele majore care susțin bioeconomia. Aceasta din urmă reprezintă o piață mare și în continuă creștere, estimată la peste 2 000 de miliarde EUR, care asigură 20 de milioane de locuri de muncă și reprezintă 9 % din totalul locurilor de muncă din Uniune în 2009. Investițiile în cercetare și inovare în cadrul acestei provocări societale vor permite Europei să obțină poziția de lider pe piețele în cauză și va juca un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și ale inițiativelor sale emblematice „O Uniune a inovării” și „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. | Agricultura, silvicultura, pescuitul și acvacultura durabile, împreună cu industriile bazate pe conceptul bio reprezintă sectoarele majore care susțin bioeconomia. Aceasta din urmă reprezintă o piață mare și în continuă creștere, estimată la peste 2 000 de miliarde EUR, care asigură 20 de milioane de locuri de muncă și reprezintă 9 % din totalul locurilor de muncă din Uniune în 2009. Investițiile în cercetare și inovare în cadrul acestei provocări societale vor permite Europei să obțină poziția de lider pe piețele în cauză și va juca un rol important în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și ale inițiativelor sale emblematice „O Uniune a inovării” și „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”. |
Justificare
Contribuția pescuitului și a acvaculturii durabile la bioeconomie nu ar trebui subestimată.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
O bioeconomie europeană pe deplin funcțională, care să acopere producția durabilă de resurse regenerabile din mediul terestru și acvatic și conversia acestora în produse alimentare, bioproduse și bioenergie, precum și în bunurile publice aferente, va genera o valoare adăugată europeană mai mare. Gestionat în mod durabil, acest tip de economie poate reduce amprenta asupra mediului a producției primare și a lanțului de aprovizionare în ansamblu. Bioeconomia poate crește competitivitatea acestora și asigura locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru dezvoltarea rurală și a zonelor de coastă. Provocările legate de securitatea alimentară, agricultura durabilă și bioeconomia generală au o dimensiune europeană și mondială. Acțiunile la nivelul Uniunii sunt esențiale pentru a reuni grupurile ca să atingă extinderea și masa critică necesare pentru a completa eforturile depuse de un stat membru singur sau de grupuri de state membre. O abordare care are în vedere toți actorii implicați va asigura interacțiunile necesare benefice la toate nivelurile între cercetători, întreprinderi, agricultori/producători, consultanți și utilizatori finali. Abordarea la nivelul Uniunii este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerența în soluționarea acestor provocări pentru toate sectoarele și în corelare strânsă cu politicile relevante ale Uniunii. Coordonarea cercetării și inovării la nivelul Uniunii va stimula și va contribui la accelerarea schimbărilor necesare în întreaga Uniune. | O bioeconomie europeană pe deplin funcțională, care să acopere producția durabilă de resurse regenerabile din mediul terestru și acvatic și conversia acestora în produse alimentare, bioproduse și bioenergie, precum și în bunurile publice aferente, va genera o valoare adăugată europeană mai mare. Gestionat în mod durabil, acest tip de economie poate reduce amprenta asupra mediului a producției primare și a lanțului de aprovizionare în ansamblu. Bioeconomia poate crește competitivitatea acestora și asigura locuri de muncă și oportunități de afaceri pentru dezvoltarea rurală, a zonelor de coastă și a mediului marin. Provocările legate de securitatea alimentară, agricultura durabilă, pescuitul și acvacultura durabile și bioeconomia generală au o dimensiune regională, națională, europeană și mondială. Acțiunile la nivelul Uniunii și coordonarea eficientă a acestora sunt esențiale pentru a reuni grupurile ca să atingă extinderea și masa critică necesare pentru a completa eforturile depuse de un stat membru singur sau de grupuri de state membre. O abordare care are în vedere toți actorii implicați va asigura interacțiunile necesare benefice la toate nivelurile între cercetători, oameni de știință, întreprinderi, agricultori/producători, pescari/ producători din domeniul acvaculturii, consultanți, factori de decizie și utilizatori finali. Abordarea la nivelul Uniunii este, de asemenea, necesară pentru a asigura coerența în soluționarea acestor provocări pentru toate sectoarele și în corelare strânsă cu politicile relevante ale Uniunii. Coordonarea cercetării și inovării la nivelul Uniunii va stimula și va contribui la accelerarea schimbărilor necesare în întreaga Uniune. |
Justificare
Factorii de decizie pot avea un rol important. Înainte de a lua o decizie, aceștia ar trebui să analizeze nevoile reale ale ecosistemelor marine și ale părților interesate relevante și să țină seama de acestea. Contribuția pescuitului și a acvaculturii la bioeconomie nu ar trebui subestimată.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.2 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Cercetarea și inovarea vor interfera cu un spectru larg de politici și de obiective conexe ale Uniunii, inclusiv cu politica agricolă comună (în special politica de dezvoltare rurală) și cu parteneriatul european pentru inovare, cu productivitatea și dezvoltarea durabilă în agricultură, politica comună în domeniul pescuitului, politica maritimă integrată, Programul european privind schimbările climatice, Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, planul de acțiune în sectorul silvicol, strategia tematică pentru protecția solului, strategia pentru 2020 a Uniunii privind biodiversitatea, planul strategic privind tehnologiile energetice, politicile în materie de inovare și industriale ale Uniunii, politicile privind ajutorul extern și în materie de dezvoltare, strategiile privind sănătatea plantelor, sănătatea și bunăstarea animalelor, cadrele de reglementare pentru a proteja mediul, sănătatea și siguranța, pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și combaterea schimbărilor climatice, și pentru a reduce cantitatea de deșeuri. O mai bună integrare a cercetării și inovării în politicile conexe ale Uniunii va îmbunătăți semnificativ creșterea valorii lor adăugate europene, va asigura efecte de levier, va crește relevanța pentru societate și va contribui la dezvoltarea în continuare a gestionării durabile a terenurilor, mărilor și oceanelor, precum și a piețelor bioeconomiei. | Cercetarea și inovarea vor interfera cu un spectru larg de politici și de obiective conexe ale Uniunii, inclusiv cu politica agricolă comună (în special politica de dezvoltare rurală) și cu parteneriatul european pentru inovare, cu productivitatea și dezvoltarea durabilă în agricultură, politica comună în domeniul pescuitului, politica maritimă integrată, Programul european privind schimbările climatice, Directiva-cadru privind apa, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, planul de acțiune în sectorul silvicol, strategia tematică pentru protecția solului, strategia pentru 2020 a Uniunii privind biodiversitatea, planul strategic privind tehnologiile energetice, politicile în materie de inovare și industriale ale Uniunii, politicile privind ajutorul extern și în materie de dezvoltare, strategiile privind sănătatea plantelor, sănătatea și bunăstarea animalelor, cadrele de reglementare pentru a proteja mediul, sănătatea și siguranța, pentru a promova utilizarea eficientă a resurselor și combaterea schimbărilor climatice, și pentru a reduce cantitatea de deșeuri. O mai bună integrare a întregului ciclu de la cercetarea fundamentală la inovare în politicile conexe ale Uniunii va crește semnificativ valoarea lor adăugată europeană, va asigura efecte de levier, va crește relevanța pentru societate, va asigura produse alimentare sănătoase și va contribui la dezvoltarea în continuare a gestionării durabile a terenurilor, mărilor, apelor interioare și oceanelor, precum și a piețelor bioeconomiei. |
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.2 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Vor fi sprijinite acțiuni axate pe provocări, care se concentrează asupra avantajelor economice și sociale și asupra modernizării sectoarelor și piețelor asociate bioeconomiei, prin cercetare multidisciplinară, încurajarea inovării care conduce la dezvoltarea de noi practici, produse și procese. Se va adopta, de asemenea, o abordare deschisă a inovării, de la inovare tehnologică, netehnologică, organizațională și în domeniul economic și social până la, de exemplu, noi modele de afaceri, strategii de marcă și servicii. | Sunt sprijinite acțiuni axate pe provocări, care se concentrează asupra avantajelor economice și sociale și asupra modernizării sectoarelor și piețelor asociate bioeconomiei prin cercetare multidisciplinară și o abordare transsectorială între diferite teme, printr-o o cooperare mai bună între cercetători și toate părțile interesate relevante, prin încurajarea inovării și prin susținerea dezvoltării de noi practici, produse și procese. Se adoptă, de asemenea, o abordare deschisă a inovării, de la inovare tehnologică, netehnologică, organizațională și în domeniul economic și social până la, de exemplu, noi modele de afaceri, strategii de marcă și servicii. |
Justificare
Având în vedere diversele provocări cărora UE trebuie să le facă față, este nevoie de o cercetare eficientă și coordonată, realizată prin intermediul unei abordări transsectoriale. Cunoștințele și experiența în domeniu ale tuturor părților interesate au un rol esențial în acest demers.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera c – titlu
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) Valorificarea potențialului resurselor biologice acvatice | (c) Valorificarea potențialului resurselor piscicole, de acvacultură, ale biotehnologiilor și acvatice printr-o gestionare durabilă a pescuitului |
Justificare
Mediul acvatic include atât resursele biologice, cât și pe cele nebiologice. Este nevoie de o gestionare durabilă a pescuitului, având în vedere nevoile ecosistemelor și ale pescarilor.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera c – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este de a exploata în mod durabil resursele acvatice vii pentru a spori la maximum beneficiile/avantajele sociale și economice pe care le oferă oceanele și mările Europei. Activitățile vor viza o contribuție optimă la garantarea aprovizionării cu produse alimentare sigure, prin dezvoltarea unui pescuit durabil și ecologic și a unei acvaculturi europene competitive în contextul economiei mondiale, precum și la stimularea inovării în domeniul marin prin biotehnologie pentru o creștere economică albastră inteligentă. | Scopul este de a exploata în mod durabil resursele acvatice pentru a spori la maximum beneficiile/avantajele sociale și economice pe care le oferă oceanele, mările și apele interioare ale Europei (apă potabilă, apă sărată și apă salmastră). Mările și oceanele productive ar putea să garanteze prosperitatea sectoarelor maritime, precum și protejarea biodiversității marine, acestea putând fi obținute prin dezvoltarea unui pescuit și a unei acvaculturi durabile. Activitățile vizează o contribuție optimă la garantarea aprovizionării cu produse alimentare sigure, prin dezvoltarea unui pescuit durabil și ecologic și a unei acvaculturi europene competitive care să cuprindă toate speciile acvatice și sistemele de producție relevante în contextul economiei mondiale, precum și stimularea inovării în domeniul marin prin biotehnologie pentru o creștere economică „albastră” inteligentă, ceea ce va duce la soluții durabile și inovatoare pentru valorificarea potențialului semnificativ al mărilor. Având în vedere interacțiunea puternică dintre resursele biologice acvatice exploatate și mediu, obiectivul este acela de a dezvolta cunoștințe științifice și tehnologice marine și maritime multidisciplinare pentru a folosi mai bine potențialul marin în sectoarele marine și maritime, protejând, totodată, mediul marin și ținând cont de schimbările climatice. Această abordare strategică coordonată pentru cercetările marine și maritime, prevăzută pentru toate provocările și pilonii programului Orizont 2020, va sprijini, de asemenea, punerea în aplicare a politicilor relevante ale Uniunii, contribuind la realizarea obiectivelor-cheie de creștere albastră și la asigurarea prosperității economice și sociale a sectorului produselor pescărești din Europa (cuprinzând întregul lanț de produse pescărești, de la producție la consumatori). Pentru măsurile multidisciplinare va fi alocată o linie bugetară specifică. |
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera c – paragraful 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Este important ca cercetarea să fie specifică pentru a veni în întâmpinarea nevoilor reale atât ale ecosistemelor, cât și ale sectorului pescuitului și al acvaculturii. În acest sens, cooperarea dintre cercetători și toate nivelurile de părți interesate (pescari, întreprinderi, consumatori, factori decizionali etc.) și o coordonare eficientă a institutelor de cercetare relevante existente sunt esențiale. Aceasta va contribui la crearea încrederii reciproce între părțile interesate și oamenii de știință, ceea ce va duce la o gestionare durabilă pe termen lung a resurselor marine. În plus, schimbul de bune practici și utilizarea eficientă a rezultatelor preluate din programul de cercetare actual printr-un acces deschis la rezultatele activității de cercetare pot avea un rol crucial. Având în vedere lipsa acută de date științifice credibile, ar trebui consolidate mecanismele relevante deja existente (de exemplu EMODnet). Ar trebui prezentate noi proiecte europene de cercetare privind colectarea de date, precum și furnizarea unui acces facil și gratuit la acestea. |
Justificare
Pentru a îmbunătăți calitatea datelor și a cunoștințelor științifice necesare pentru aplicarea eficientă a măsurilor este nevoie de un climat de încredere reciprocă între cercetători și reprezentanții sectorului pescuitului (industrii, IMM-uri, consumatori, factori decizionali etc.). Cercetarea specifică și datele științifice fiabile vor contribui la satisfacerea nevoilor de natură tehnică, socială și economică ale acestui sector și la respectarea cerințelor în materie de mediu.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera c – paragraful 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Cooperarea și legăturile mai puternice între persoanele care lucrează în domeniul cercetării marine și maritime și cercetătorii din alte domenii (mediu, energie, transport etc.) ar trebui, de asemenea, puse în discuție. Aceste domenii sunt complementare, prin urmare, între ele ar trebui stabilite legături mai puternice. |
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera c – paragraful 1 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| În acest cadru, este necesar să se încerce să se elimine diferențele dintre cercetarea fundamentală și cea aplicată și să se sublinieze faptul că excelența în cercetare include atât cercetarea de bază, cât și pe cea aplicată. |
Justificare
Scara către excelență stă la baza programului Orizont 2020, dar ar trebui să se ia în considerare faptul că excelența include și cercetarea aplicată. Programul Orizont 2020 acordă atenție inovării și punerii în practică a cunoștințelor și a cercetării.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera c – paragraful 1 c (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Sinergiile și o cooperare mai strânsă cu fondurile structurale vor contribui la stimularea cercetării marine și maritime și vor avea rezultate pozitive la nivelul mediului, precum și la nivel social și economic. Finanțarea unui proiect din diferite surse va contribui, de asemenea, la stimularea participării regiunilor la eforturile UE în materie de cercetare. |
Justificare
Mediile marine și activitățile legate de acestea au un rol esențial pentru dezvoltarea socială și economică din Europa și, mai exact, pentru dezvoltarea regiunilor europene. Cooperarea cu fondurile structurale va avea un impact pozitiv asupra sectorului pescuitului prin măsuri specifice la nivel național și regional.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera c – paragraful 1 d (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Este nevoie de o cooperare mai strânsă și de o bună coordonare cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru a evita suprapunerile și pentru a susține participarea activă a sectorului pescuitului la proiecte europene. |
Justificare
Este nevoie de o coordonare eficientă și de o complementaritate a măsurilor din cadrul programului Orizont 2020 cu măsurile finanțate prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru a evita suprapunerea și dublarea acestora.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera c – paragraful 1 e (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Pentru a fi conforme cu politica comună în sectorului pescuitului, activitățile țin seama și de o abordare ascendentă și acordă mai multă atenție cooperării la nivel național și regional. |
Justificare
Abordarea descendentă a UE din sectorul pescuitului nu a dat rezultate și acum este clar că este nevoie de o comunicare mai bună cu părțile interesate. Regiunile au un rol important în cercetarea marină și maritimă. Comunitățile costiere și de pe insule pot ajuta cercetarea și inovarea prin experiența lor în domeniu și prin cunoștințele lor practice.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 2 – subpunctul 2.3 – litera d – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este promovarea unor industrii bazate pe conceptul bio cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, durabile și competitive. Activitățile se vor axa pe încurajarea bioeconomiei prin transformarea proceselor și produselor industriale convenționale în procese și produse bazate pe resurse ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, pe dezvoltarea de biorafinării integrate care utilizează biomasă din producția primară, deșeuri biologice și subproduse ale industriei bazate pe conceptul bio, precum și pe deschiderea de noi piețe prin sprijinirea activităților de standardizare, reglementare și demonstrative/de testare pe teren, precum și de alt tip, ținând seama, în același timp, de implicațiile bioeconomiei asupra destinației terenurilor și a schimbării acestei destinații. | Scopul este promovarea unor industrii bazate pe conceptul bio cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, durabile și competitive. Activitățile se axează pe încurajarea bioeconomiei prin transformarea proceselor și produselor industriale convenționale în procese și produse bazate pe resurse ecologice și eficiente din punct de vedere energetic, pe dezvoltarea de biorafinării integrate care utilizează biomasă din producția primară, deșeuri biologice și subproduse ale industriei bazate pe conceptul bio, precum și pe deschiderea de noi piețe prin sprijinirea activităților de standardizare, reglementare și demonstrative/de testare pe teren, precum și de alt tip, ținând seama, în același timp, de implicațiile bioeconomiei asupra destinației terenurilor și a mărilor, precum și a schimbării acestei destinații. |
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5 – subpunctul 5.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Impactul din ce în ce mai mare al schimbărilor climatice și al problemelor de mediu, cum ar fi acidifierea oceanelor, topirea gheții în regiunea arctică, degradarea și utilizarea terenurilor, deficitele de apă, poluarea chimică și pierderea biodiversității, indică faptul că planeta se apropie de limitele ei de sustenabilitate. De exemplu, se preconizează că, fără o îmbunătățire a eficienței, cererea de apă va depăși rezervele cu 40 % în următorii 20 de ani. Pădurile dispar într-un ritm alarmant de înalt, de 5 milioane de hectare pe an. Interacțiunile între resurse pot produce riscuri sistemice – în care epuizarea unei resurse conduce la atingerea unui punct critic ireversibil pentru alte resurse și ecosisteme. Pornind de la tendințele actuale, pentru a face față unei populații în creștere la nivel mondial, până în 2050 va fi necesar echivalentul a mai mult de două planete Pământ. | Impactul din ce în ce mai mare al schimbărilor climatice și al problemelor de mediu, cum ar fi acidificarea oceanelor, modificările din circulația oceanică, creșterea temperaturilor apei marine, topirea gheții în regiunea arctică, degradarea și utilizarea terenurilor, deficitele de apă, poluarea chimică și pierderea biodiversității, indică faptul că planeta se apropie de limitele ei de sustenabilitate. De exemplu, se preconizează că, fără o îmbunătățire a eficienței, cererea de apă va depăși rezervele cu 40 % în următorii 20 de ani. Pădurile dispar într-un ritm alarmant de înalt, de 5 milioane de hectare pe an. Interacțiunile între resurse pot produce riscuri sistemice – în care epuizarea unei resurse conduce la atingerea unui punct critic ireversibil pentru alte resurse și ecosisteme. Pornind de la tendințele actuale, pentru a face față unei populații în creștere la nivel mondial, până în 2050 va fi necesar echivalentul a mai mult de două planete Pământ. |
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5 – subpunctul 5.2 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Abordarea problemei disponibilității materiilor prime necesită eforturi coordonate de cercetare și inovare în diverse discipline și sectoare pentru a contribui la asigurarea unor soluții sigure, viabile din punct de vedere economic, adecvate în ceea ce privește mediul și acceptabile social de-a lungul întregului lanț valoric (explorarea, extracția, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea). Inovarea în aceste domenii va oferi oportunități de creștere și de creare de locuri de muncă, precum și opțiuni inovatoare care implică știința, tehnologia, economia, politica și guvernanța. Din acest motiv, este în curs de pregătire un parteneriat european privind inovarea în domeniul materiilor prime. | Abordarea problemei disponibilității materiilor prime necesită eforturi coordonate de cercetare și inovare în diverse discipline și sectoare pentru a contribui la asigurarea unor soluții sigure, viabile din punct de vedere economic, adecvate în ceea ce privește mediul și acceptabile social de-a lungul întregului lanț valoric (explorarea, extracția, prelucrarea, reutilizarea, reciclarea și substituirea). Provocările legate de apă includ utilizarea apei în mediul rural, urban și industrial și protejarea ecosistemelor acvatice și marine. Inovarea în aceste domenii va oferi oportunități de creștere și de creare de locuri de muncă, precum și opțiuni inovatoare care implică știința, tehnologia, economia, politica și guvernanța. Din acest motiv, sunt în curs de pregătire parteneriate europene privind inovarea în domeniul eficienței apei și al materiilor prime. |
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.3 – subpunctul 6.3.1 – paragraful 2 – litera b a (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ba) depunerea unor eforturi de stabilire a unor modele europene de coeziune și bunăstare socială ca standarde de referință internaționale, precum și de respectare a recomandărilor OIM referitoare la intensificarea cercetării și formării pentru sănătatea, igiena și siguranța la locul de muncă. |
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Anexa I – partea IV – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera b – partea introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) Siguranță alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină și maritimă și bioeconomie | (b) Securitate alimentară, agricultură durabilă, mări și oceane productive și bioeconomie |
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Anexa I – partea IV – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Sprijină elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor europene în materie de agricultură și pescuit, inclusiv siguranța și securitatea alimentelor și dezvoltarea unei culturi a bioeconomiei, în special prin intermediul previziunilor privind recoltele, analize tehnice și socioeconomice și modelare. | Sprijină elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor europene în materie de agricultură, pescuit și acvacultură, inclusiv siguranța și securitatea alimentară și dezvoltarea unei bioeconomii, de exemplu prin intermediul previziunilor privind recoltele, al unor analize tehnice și socioeconomice, al modelării și al unei baze științifice și tehnice a gestionării pescuitului. |
Justificare
O bază științifică și tehnică va contribui la o gestionare durabilă a pescuitului, de exemplu prin utilizarea unor unelte mai selective și a altor instrumente care protejează mai mult mediul.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Anexa I – partea V – punctul 1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Europa se confruntă cu o serie de deficiențe structurale în ceea ce privește capacitatea de inovare și capacitatea de a furniza noi servicii, produse și procese. Principalele probleme sunt dificultățile Europei de a atrage și păstra talentele, utilizarea insuficientă a punctelor forte existente în domeniul cercetării în termeni de creare de valoare economică sau socială, nivelurile scăzute de activitate antreprenorială, subfinanțarea polilor de excelență în fața concurenței pe plan mondial, precum și numărul excesiv de obstacole, la nivel european, în calea colaborării, în cadrul triunghiului cunoașterii, între învățământul superior, cercetare și întreprinderi, la nivel european. | Europa se confruntă cu o serie de deficiențe structurale în ceea ce privește capacitatea de inovare și capacitatea de a furniza noi servicii, produse și procese. Principalele probleme sunt dificultățile Europei de a atrage și păstra talentele, utilizarea insuficientă a punctelor forte existente în domeniul cercetării în termeni de creare de valoare economică sau socială, lipsa introducerii pe piață a rezultatelor cercetării, nivelurile scăzute de activitate antreprenorială și lipsa spiritului antreprenorial, nivelul scăzut al investițiilor publice în cercetare și dezvoltare, subfinanțarea polilor de excelență, inclusiv a resurselor umane, în fața concurenței pe plan mondial, precum și numărul excesiv de obstacole, la nivel european, în calea colaborării, în cadrul triunghiului cunoașterii, între învățământul superior, cercetare și întreprinderi, la nivel european. |
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Anexa I – partea V – punctul 3 – litera c – titlu
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) Dezvoltarea de persoanelor talentate, calificate și întreprinzătoare cu ajutorul educației și formării | (c) Dezvoltarea de persoane talentate, calificate și întreprinzătoare cu ajutorul educației și al formării de înaltă calitate și specifice |
Justificare
Educația și formarea ar trebui să fie specifice, având în vedere nevoile reale ale cetățenilor europeni.
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen | PECH 13.12.2011 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii | Ioannis A. Tsoukalas 20.12.2011 | |||
Examinare în comisie | 24.1.2012 | 31.5.2012 | 11.7.2012 |
|
Data adoptării | 19.9.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului | +: –: 0: | 21 0 3 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Antonello Antinoro, Kriton Arsenis, Alain Cadec, Chris Davies, João Ferreira, Carmen Fraga Estévez, Pat the Cope Gallagher, Dolores García-Hierro Caraballo, Marek Józef Gróbarczyk, Ian Hudghton, Iliana Malinova Iotova, Werner Kuhn, Isabella Lövin, Gabriel Mato Adrover, Guido Milana, Maria do Céu Patrão Neves, Crescenzio Rivellini, Ulrike Rodust, Raül Romeva i Rueda, Isabelle Thomas, Nils Torvalds, Jarosław Leszek Wałęsa | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Jean-Paul Besset, Luis Manuel Capoulas Santos, Diane Dodds, Julie Girling, Ana Miranda, Jens Nilsson, Nikolaos Salavrakos, Antolín Sánchez Presedo, Ioannis A. Tsoukalas | |||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final | Nuno Teixeira | |||
26.7.2012
AVIZ al Comisiei pentru cultură Şi educaŢie
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Raportoare pentru aviz: Emma McClarkin
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind programul Orizont 2020 urmărește reunirea tuturor fondurilor UE destinate cercetării și inovării într-un singur program. Propunerea urmărește stabilirea a trei axe prioritare pe care să se concentreze finanțarea: excelența în domeniul științific, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial și provocările societale.
Raportoarea salută propunerea și sprijină cu tărie decizia ca criteriul de finanțare esențial să fie angajamentul de a asigura excelența. Totuși, raportoarea consideră că cercetarea în domeniul patrimoniului cultural al Europei, care a fost inclusă în programe precedente de finanțare a cercetării, nu apare în mod specific în programul Orizont 2020. Prin urmare, raportoarea dorește să includă în prezentul regulament o mențiune specifică referitoare la patrimoniul cultural.
În plus, dat fiind că Tratatul de la Lisabona a acordat Uniunii Europene competențe noi în domeniul sportului, raportoarea dorește ca oportunitățile de finanțare disponibile prin programul Orizont 2020 să fie folosite pentru a evidenția în mod specific potențialul cercetării în domeniul sportului ca mijloc de îmbunătățire a sănătății generale a persoanelor din Europa și ca mijloc de promovare a coeziunii și a incluziunii sociale.
De asemenea, raportoarea consideră că rolul femeii în știință și tehnologie ar trebui consolidat în continuare, iar rolul cercetării academice și al educației pentru dezvoltarea de produse inovatoare și de noi modele comerciale în cadrul IMM-urilor trebuie consolidat atât pentru a îndeplini angajamentul luat de inițiativa emblematică Uniunea inovării, cât și pentru a îmbunătăți dinamismul și caracterul inovator al IMM-urilor.
Trebuie să se pună accent pe toate activitățile programului Orizont 2020 pentru a le face mai accesibile și mai ușor de accesat și ar trebui să se acorde atenția cuvenită dezvoltării unor modele sustenabile de stabilire a prețurilor la publicațiile științifice.
Raportoarea consideră că valoarea adăugată europeană a EIT trebuie analizată mai bine, dat fiind că nu este deloc clar dacă sumele cheltuite pe această inițiativă ar furniza o valoare adăugată mai mare decât sumele orientate spre alte priorități din cadrul programului Orizont 2020. Prin urmare, raportoarea propune reducerea bugetului destinat EIT la un miliard de euro, restul de două miliarde de euro urmând să fie realocat bugetului programului Orizont 2020 pentru a finanța diversificarea domeniului de aplicare al acestei priorități determinată de apariția obiectivelor și a activităților suplimentare propuse în domeniul sportului și al patrimoniului cultural.
AMENDAMENTE
Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și favorizarea creșterii competitivității Uniunii, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea trebuie să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea. | (1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și favorizarea creșterii competitivității Uniunii, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea trebuie să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele, să depună eforturi pentru a susține inovarea și să stimuleze formarea și mobilitatea.
|
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a atinge 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării și la o agendă digitală pentru Europa. În plus, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 referitoare la cercetare și inovare, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și asigurarea condițiilor care să permită excelența. | (3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a atinge 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării și la o agendă digitală pentru Europa. În plus, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 referitoare la cercetare și inovare, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și elaborarea de noi instrumente pentru asigurarea condițiilor care să permită excelența. |
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(5) Parlamentul European a solicitat, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010, o simplificare radicală a finanțării cercetării și inovării în cadrul Uniunii, a subliniat, în rezoluția sa din 12 mai 2011, importanța unei Uniuni a inovării pentru transformarea Europei în contextul lumii post-criză, a subliniat, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, principalele lecții de învățat în urma evaluării intermediare a celui de al șaptelea program-cadru și a sprijinit, în rezoluția sa din 27 septembrie 2011, conceptul unui cadru strategic comun de finanțare pentru cercetare și inovare. | (5) Parlamentul European a solicitat, în rezoluția sa din 11 noiembrie 2010, o simplificare radicală a finanțării cercetării și inovării în cadrul Uniunii, a subliniat, în rezoluția sa din 12 mai 2011, importanța unei Uniuni a inovării pentru transformarea Europei în contextul lumii post-criză, a subliniat, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, principalele lecții de învățat în urma evaluării intermediare a celui de al șaptelea program-cadru și a sprijinit, în rezoluția sa din 27 septembrie 2011, conceptul unui cadru strategic comun de finanțare pentru cercetare și inovare, solicitând totodată o dublare a bugetului comparativ cu cel de al șaptelea program-cadru. |
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 11
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetare la piață. Orizont 2020 ar trebui să sprijine toate etapele lanțului inovării, în special activități mai apropiate de piață, inclusiv instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială, și urmărește să răspundă nevoilor de cercetare ale unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă și diseminarea cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea lor comercială. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. | (11) Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”) se axează pe trei priorități, și anume generarea excelenței științifice în vederea consolidării excelenței științifice de nivel mondial a Uniunii, promovarea unei poziții de lider în sectorul industrial în vederea sprijinirii întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și a inovării, și abordarea provocărilor societale, pentru a contracara în mod direct provocările identificate în Strategia Europa 2020 prin sprijinirea activităților de cercetare care acoperă întregul spectru, de la cercetarea de bază și aplicată la piață și societate. Orizont 2020 ar trebui să sprijine toate etapele lanțului cercetării și inovării, în special activități mai apropiate de societate și de piață, inclusiv instrumentele financiare inovatoare, precum și inovația netehnologică și socială, ca și activități care pot promova incluziunea socială între comunități, și urmărește să răspundă nevoilor de cercetare ale unui larg spectru de politici ale Uniunii, punând accentul pe utilizarea pe scară cât mai largă și diseminarea cunoștințelor generate de activitățile finanțate până la exploatarea lor socială și/sau comercială. Prioritățile Orizont 2020 ar trebui să fie susținute, de asemenea, de un program privind cercetarea și formarea profesională în domeniul nuclear, elaborat în temeiul Tratatului Euratom. |
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 12 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (12a) Este important de subliniat că toate activitățile din cadrul Orizont 2020 ar trebui să fie deschise noilor participanți, în vederea asigurării existenței unei cooperări extinse cu parteneri din întreaga UE și a instituirii unui Spațiu european de cercetare integrat. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. | (15) Simplificarea și claritatea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare și a discrepanțelor. |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (15a) Universitățile joacă un rol fundamental în ceea ce privește baza științifică și tehnologică a Uniunii, ca instituții fundamentale ale excelenței în domeniul formării și, deopotrivă, al cercetării. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 15 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (15b) Programul Orizont 2020 ar trebui să contribuie la recunoașterea patrimoniului cultural al Europei și ar trebui să se pună un accent deosebit pe rolul său pentru dezvoltarea unor societăți incluzive, atât prin JRC, cât și prin prioritatea referitoare la provocările societale. |
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 17 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (17a) Pentru ca Parlamentul European să își poată exercita funcția de control politic și pentru a asigura transparența și responsabilitatea, astfel cum este prevăzut în TFUE, Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European în mod corespunzător și regulat în legătură cu toate aspectele relevante legate de punerea în aplicare a programului, inclusiv pregătirea și elaborarea programelor de lucru, execuția bugetului și eventualele nevoi de ajustare a alocărilor bugetare, precum și elaborarea indicatorilor de performanță în ceea ce privește obiectivele urmărite și rezultatele preconizate. |
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 19
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(19) Punerea în aplicare a Orizont 2020 poate duce la crearea unor programe suplimentare la care să participe numai anumite state membre, la participarea Uniunii la programe derulate de mai multe state membre, la înființarea unor întreprinderi comune sau la încheierea altor acorduri în temeiul articolelor 184, 185 și 187 din TFUE. | (19) Punerea în aplicare a Orizont 2020 poate duce – în anumite condiții – la crearea unor programe suplimentare la care să participe numai anumite state membre, la participarea Uniunii la programe derulate de mai multe state membre, la înființarea unor întreprinderi comune sau la încheierea altor acorduri în temeiul articolelor 184, 185 și 187 din TFUE. Aceste programe sau acorduri suplimentare ar trebui să aibă o valoare adăugată clară pentru Uniune, să se bazeze pe parteneriate autentice, să completeze alte activități din cadrul programului Orizont 2020 și să fie cât mai favorabile incluziunii în ceea ce privește participarea statelor membre sau a industriei din Uniunea Europeană. |
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 20
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate și a consolidării încrederii opiniei publice în știință, Orizont 2020 ar trebui să favorizeze o bună informare a cetățenilor și a societății civile cu privire la aspectele legate de cercetare și inovare prin promovarea educației științifice, prin facilitarea accesului la cunoștințe științifice, prin dezvoltarea unor agende de cercetare și inovare responsabile care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și prin facilitarea participării acestora la activitățile din cadrul Orizont 2020. | (20) În vederea aprofundării relațiilor între știință și societate și a consolidării încrederii opiniei publice în știință, Orizont 2020 ar trebui să favorizeze o bună informare a cetățenilor și a societății civile cu privire la aspectele legate de cercetare și inovare prin promovarea educației științifice, a educației în general și a comunicării, prin facilitarea accesului la cunoștințe științifice și la datele generate de cercetare, prin dezvoltarea unor agende de cercetare și inovare responsabile care să răspundă preocupărilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile și prin facilitarea participării acestora la activitățile din cadrul Orizont 2020. |
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 20 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (20a) Publicațiile științifice reprezintă, în sine, o valoare adăugată și sunt de importanță vitală pentru diseminarea cunoștințelor, așadar se impune în mod prioritar stabilirea unui echilibru între nevoia de a dezvolta modele de plată sustenabile, care să acopere costurile de producție și nevoia ca cercetătorii, instituțiile de cercetare, întreprinderile și cetățenii să poată accesa, distribui și utiliza în mod liber informațiile științifice. Pentru a spori circulația și exploatarea cunoștințelor și pentru a oferi un acces cât mai larg la aceste publicații, accesul online liber și deschis la publicațiile academice, deja inclus în cel de-al șaptelea program-cadru, ar trebui să devină un principiu general pentru publicațiile științifice care primesc întreaga finanțare sau cea mai mare parte a finanțării din partea programului Orizont 2020. În plus, Orizont 2020 ar trebui să promoveze accesul online deschis la date științifice produse sau colectate prin activități de cercetare finanțate public. |
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 20 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (20b) Orizont 2020 ar trebui să sprijine activitățile de cercetare de înalt nivel referitoare la diversitatea culturală și protecția cunoștințelor tradiționale, inclusiv în cadrul cooperării cu țările terțe, utilizând pe deplin noile tehnologii digitale în vederea conservării și difuzării acestor cunoștințe. Trebuie analizată, în special, posibilitatea unor sinergii între știința modernă și cunoștințele locale. |
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 20 c (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (20c) Programul-cadru Orizont 2020 ar trebui să sprijine statele membre și Uniunea în eforturile acestora de a depăși actuala criză economică, de a asigura rate durabile de creștere economică și de a deveni mai competitive. |
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 20 d (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (20d) În cadrul programului Orizont 2020 ar trebui susținută, pe lângă diversitatea cercetării, și diversitatea lingvistică a publicațiilor academice și științifice, inclusiv în cadrul cooperării cu țările terțe, și trebuie respectată procedura deontologică bazată pe independența cercetării și validarea inter pares a publicațiilor. |
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 21
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(21) Punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să răspundă oportunităților și necesităților în schimbare ale științei și tehnologiei, ale industriei, ale politicilor și ale societății. Astfel, agendele trebuie stabilite în strânsă legătură cu părțile interesate din toate sectoarele vizate și este necesar să se permită o marjă suficientă de flexibilitate pentru a ține cont de noile evoluții. Este necesar să se recurgă în permanență la expertiză externă pe parcursul derulării programului-cadru Orizont 2020, utilizându-se totodată structurile relevante, cum ar fi platformele tehnologice europene, inițiativele comune de programare în comun și parteneriatele europene pentru inovare. | (21) Punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să răspundă oportunităților și necesităților în schimbare ale științei și tehnologiei, ale industriei, ale politicilor și ale societății, precum și ale sectorului cultural. Astfel, agendele trebuie stabilite în strânsă legătură cu părțile interesate din toate sectoarele vizate și este necesar să se permită o marjă suficientă de flexibilitate pentru a ține cont de noile evoluții. Este necesar să se recurgă în permanență la expertiză externă pe parcursul derulării programului-cadru Orizont 2020, utilizându-se totodată structurile relevante, cum ar fi platformele tehnologice europene, inițiativele comune de programare în comun și parteneriatele europene pentru inovare. |
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 21 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (21a) Pentru a fi competitivă la nivel mondial, pentru a face față în mod eficient marilor provocări societale și pentru a îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020, Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin toate resursele umane de care dispune. Programul Orizont 2020 ar trebui să reprezinte un catalizator și un stimul puternic pentru finalizarea Spațiului european de cercetare, prin sprijinirea activităților intrasectoriale care atrag, rețin, formează și dezvoltă talentul pentru cercetare și inovare. În acest sens și în vederea consolidării transferului de cunoștințe și a numărului și a calității cercetătorilor, activitățile de dezvoltare a capitalului uman, inclusiv cele care vizează în special tinerii și femeile, ar trebui să reprezinte un element standard în toate activitățile de cercetare și de inovare finanțate de Uniune. |
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 22
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(22) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetare în Uniune. Ar trebuie să se acorde o atenție corespunzătoare Cartei europene a cercetătorilor și Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul spațiului european de cercetare, respectându-se, în același timp, caracterul voluntar al acestor cadre. | (22) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetare în Uniune și la promovarea unui sistem competitiv în domeniu. Ar trebuie să se acorde o atenție corespunzătoare Cartei europene a cercetătorilor și Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul Spațiului european de cercetare, respectându-se, în același timp, caracterul voluntar al acestor cadre.
|
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (22a) Orizont 2020 ar trebui să sprijine cercetarea în domeniul științelor umaniste – în special al acelora care produc cunoștințe – prin cercetarea de bază și aplicată, și să contribuie cu noi dovezi concrete sau cu noi metode de abordare la dezvoltarea unor noi domenii de cercetare interdisciplinară, la crearea de noi locuri de muncă, la conservarea patrimoniului cultural și la durabilitatea Europei ca leagăn al tradiției umaniste și ca lider în turismul mondial, întrucât este esențial să se recunoască rolul important pe care îl joacă științele umaniste și sociale în aceste domenii, în conformitate cu obiectivul de creare a unor „societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. |
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 24 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (24a) Programul Orizont 2020 ar trebui să se folosească de competențele acordate Uniunii prin TFUE în domeniul sportului prin facilitarea accesului la cercetarea în domeniu, în special în ceea ce privește aspectele activității fizice referitoare la sănătatea și coeziunea socială, precum și potențialul acesteia de a ajuta Uniunea să realizeze obiectivele Strategiei Europa 2020. |
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 26 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (26a) Activitățile efectuate în cadrul programului Orizont 2020 ar trebui să asigure compatibilitatea deplină cu viitorul program „Învățare pe tot parcursul vieții” și ar trebui să încurajeze sinergiile, interconexiunea cu alte programe din cadrul politicilor europene și integrarea în programele respective. Este important de subliniat că mobilitatea doctoranzilor joacă un rol-cheie în cadrul Orizont 2020, care, venind în completarea viitorului program „Învățare pe tot parcursul vieții” și a altor surse de finanțare a educației, ar trebui să sprijine procesul de la Bologna și politicile de vecinătate în vederea îmbunătățirii nivelului de complementaritate cu orice programe inițiate de UE în domeniul educației. |
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 27 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (27a) În vederea maximizării impactului programului Orizont 2020, o atenție deosebită trebuie acordată abordărilor pluridisciplinare și interdisciplinare ca elemente necesare progresului științific major. Descoperirile științifice survin adesea la limita sau la intersecția disciplinelor. Mai mult, complexitatea problemelor și a provocărilor cu care se confruntă Europa necesită soluții care pot fi abordate numai din perspectiva mai multor discipline care conlucrează. |
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 28
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, Orizont 2020 trebuie să dezvolte sinergii mai strânse, care pot lua, de asemenea, forma unor parteneriate public-privat, cu programe naționale și regionale care sprijină cercetarea și inovarea. | (28) Având ca obiectiv obținerea unui impact cât mai mare al finanțării acordate de Uniune, este esențial ca Orizont 2020 să dezvolte o colaborare mai strânsă, care poate lua forma unor parteneriate public-privat, dar care ar trebui, totuși, să urmărească prioritizarea interesului public prin programe regionale, naționale și supranaționale care sprijină cercetarea și inovarea. |
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 30 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (30a) Este nevoie să se intensifice cooperarea în cadrul Orizont 2020, în anumite condiții, cu țările învecinate, în special cu țările din cadrul Parteneriatului estic. |
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 32 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (32a) Regulile de participare la oricare dintre activitățile din cadrul programului Orizont 2020 ar trebui să fie simple, clare și foarte accesibile. Ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de faptul că diverse tipuri de activități de cercetare științifică ar putea să aibă un acces mai ușor la fondurile private. |
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Prezentul regulament instituie Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) („Orizont 2020”) și stabilește cadrul de reglementare a sprijinului Uniunii pentru activități de cercetare și inovare și de promovare a unei exploatări mai bune a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică. | Prezentul regulament instituie Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) („Orizont 2020”) și stabilește cadrul de reglementare a sprijinului Uniunii pentru activități de cercetare și inovare în vederea consolidării bazei științifice și tehnologice europene, asigurând dezvoltarea capitalului său intelectual și promovând beneficiile pentru societate, inclusiv o exploatare mai bună a potențialului social și industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică. |
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor private, de creare de noi locuri de muncă și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa. | Orizont 2020 joacă un rol central în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, oferind un cadru strategic comun pentru finanțarea cercetării și inovării de către Uniune, având rolul de mobilizare a investițiilor publice și private, de creare de noi locuri de muncă, de promovare a coeziunii economice, sociale și teritoriale și de asigurare a unei creșteri durabile pe termen lung și a competitivității în Europa. |
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA). Indicatorii de performanță relevanți sunt prevăzuți în introducerea la anexa I. | (1) Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea Spațiului european de cercetare (SEC), prin intermediul unor acțiuni specifice și exemplare care să promoveze schimbările structurale în cadrul sistemelor europene de cercetare și inovare. Indicatorii de performanță relevanți sunt prevăzuți în introducerea la anexa I. |
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) excelenței științifice; | (a) excelenței științifice, incluzând cercetarea de bază și aplicată în domeniul științelor umaniste; |
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) provocărilor societale. | (c) provocărilor societale, incluzând cercetarea de bază și aplicată în domeniul științelor sociale. |
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 5 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (5a) Orizont 2020 contribuie la creșterea atractivității carierei de cercetător în întreaga Europă și la atenuarea impactului exodului de creiere. Astfel, programul va fi pus în aplicare într-un mod care să promoveze crearea unei piețe unice pentru cercetători, în special prin diminuarea decalajelor legate de remunerarea cercetătorilor, cu ajutorul unor mecanisme adecvate, în cadrul acestui program. |
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 14
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 este pus în aplicare într-un mod care să garanteze că prioritățile și acțiunile finanțate sunt relevante pentru nevoile în schimbare și au în vedere caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al piețelor și al societății, incluzând în inovație aspecte industriale, organizaționale și sociale. | Orizont 2020 este pus în aplicare într-un mod care să garanteze că prioritățile și acțiunile finanțate se înscriu în egală măsură în continuitatea educației și a cercetării actuale și că pot, de asemenea, să fie ajustate în conformitate cu nevoile în schimbare și au în vedere caracterul evolutiv al științei, al tehnologiei, al inovării, al piețelor muncii și al societății, incluzând în știință orice domeniu de cercetare academică și în inovație aspecte socioeconomice, culturale și organizaționale. |
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 asigură promovarea eficientă a egalității de gen și dimensiunea de gen în activitățile de cercetare și inovare. | Orizont 2020 asigură promovarea eficientă a echilibrului de gen în toate programele, comitetele de evaluare, în grupurile de experți sau consultative și în orice organism decizional existent sau creat pentru implementarea acestuia. În acest sens, se vor stabili obiective și se vor pune în aplicare acțiuni adecvate pentru realizarea obiectivelor. |
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 3 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) activitatea de cercetare care urmărește modificarea moștenirii genetice a ființelor umane și care poate duce la transformarea acestor modificări în caracteristici ereditare; | (b) activitatea de cercetare care urmărește modificarea moștenirii genetice a ființelor umane; |
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 3 – litera ea (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ea) cercetarea în parteneriat și stabilirea de rețele în vederea asigurării unei planificări mai bune. |
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 1 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, care completează programele externe și de dezvoltare. | (c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, care completează programele externe și de dezvoltare, cu respectarea intereselor tuturor părților implicate. |
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 3 – litera ea (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ea) inițiativele care încurajează preocupările științifice încă de la vârste fragede, inclusiv prin organizarea de zile ale porților deschise în centrele de cercetare; |
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 3 – litera eb (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (eb) acțiunile de popularizare a premiilor europene pentru știință și cercetare.
|
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) În cursul punerii în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, Comisia ia măsurile corespunzătoare care să garanteze protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și disuasive. | (1) În cursul punerii în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, Comisia ia măsurile corespunzătoare care să garanteze protejarea intereselor financiare ale Uniunii, printr-un management performant al centrelor de cercetare, prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale eficace și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.
|
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 7 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) Consiliul European pentru Cercetare (ERC) pune la dispoziție finanțări atractive și flexibile care să permită cercetătorilor talentați și creativi și echipelor acestora să exploreze cele mai promițătoare căi la frontierele științei, pe baza concurenței în cadrul Uniunii. | (a) Consiliul European pentru Cercetare (ERC) pune la dispoziție finanțări atractive și flexibile care să permită cercetătorilor talentați și creativi și echipelor acestora care își desfășoară activitatea în oricare domeniu al cunoașterii să exploreze cele mai promițătoare căi la frontierele științei, pe baza concurenței în cadrul Uniunii. |
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 7 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) Tehnologiile viitoare și emergente sprijină cercetările comune în vederea extinderii capacității Europei de inovare avansată și de schimbare a paradigmelor tradiționale. Se promovează colaborarea științifică interdisciplinară cu privire la idei complet noi, care prezintă un grad ridicat de risc și se accelerează dezvoltarea celor mai promițătoare domenii emergente în materie de știință și tehnologie, precum și structurarea în cadrul Uniunii a comunităților științifice corespunzătoare. | (b) Tehnologiile viitoare și emergente sprijină cercetările comune sau interdisciplinare în vederea extinderii capacității Europei de inovare avansată și de schimbare a paradigmelor tradiționale. Se promovează colaborarea științifică interdisciplinară cu privire la idei complet noi, care prezintă un grad ridicat de risc și se accelerează dezvoltarea celor mai promițătoare domenii emergente în materie de știință și tehnologie, precum și structurarea în cadrul Uniunii a comunităților științifice corespunzătoare. |
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 7 – litera d
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(d) Infrastructura de cercetare dezvoltă infrastructuri europene de cercetare în perspectiva anului 2020 și ulterior, promovează potențialul de inovare și capitalul uman al acestora și completează acest cadru prin politica Uniunii și cooperarea internațională în domeniu. | (d) Infrastructura de cercetare dezvoltă infrastructuri europene de cercetare în perspectiva anului 2020 și ulterior, promovează potențialul de inovare și capitalul uman al acestora și completează acest cadru prin politica Uniunii și cooperarea internațională în domeniu, cu scopul de a păstra și de a atrage oameni talentați care să trăiască și să lucreze în Uniune. |
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 14 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) sănătate, schimbări demografice și bunăstare; | (a) sănătate, schimbări demografice și bunăstare, inclusiv prin participarea la activitățile sportive; |
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 14 – litera f
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(f) societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure. | (f) societăți favorabile incluziunii, educate, inovatoare și sigure. |
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 16
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Științele sociale și umaniste formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național și regional. Având în vedere natura globală a multora dintre provocări, cooperarea strategică cu țări terțe reprezintă o parte integrantă a fiecărei provocări. În plus, se prevede acordarea de sprijin transversal cooperării internaționale în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. | Științele sociale și umaniste formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, educate, inovatoare și sigure”. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național și regional. Având în vedere natura globală a multora dintre provocări, cooperarea strategică cu țări terțe reprezintă o parte integrantă a fiecărei provocări. În plus, se prevede acordarea de sprijin transversal cooperării internaționale în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, educate, inovatoare și sigure”. |
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 17
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure” cuprinde, de asemenea, o activitate privind reducerea decalajului dintre cercetare și inovare prin măsuri specifice de deblocare a excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii. | Obiectivul specific „Societăți favorabile incluziunii, educate, inovatoare și sigure” cuprinde, de asemenea, o activitate privind reducerea decalajului dintre cercetare și inovare prin măsuri specifice de deblocare a excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii. De asemenea, obiectivul include activități, strategii, metodologii și instrumente necesare pentru a asigura caracterul dinamic și durabil al patrimoniului cultural în Europa. |
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 1 – subpunctul 1.1 – paragraful 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În plus, acești factori accentuează relativa lipsă de atractivitate a Europei în cadrul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice. Capacitatea sistemului american de a oferi mai multe resurse la nivel de cercetător și perspective mai bune de carieră explică modul în care acest sistem continuă să atragă cei mai buni cercetători din întreaga lume, inclusiv zeci de mii de cercetători din Uniune. | În plus, acești factori accentuează relativa lipsă de atractivitate a Europei în cadrul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice. Capacitatea sistemului american de a oferi mai multe resurse la nivel de cercetător, infrastructuri de cercetare și perspective mai bune de carieră explică modul în care acest sistem continuă să atragă cei mai buni cercetători din întreaga lume, inclusiv zeci de mii de cercetători din Uniune. |
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 1 – subpunctul 1.3 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitatea fundamentală a ERC este furnizarea de finanțare atractivă pe termen lung în vederea sprijinirii cercetătorilor de nivel excelent și a echipelor acestora de cercetare să continue cercetarea novatoare, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad mare de risc. | Activitatea fundamentală a ERC este furnizarea de finanțare atractivă pe termen lung în vederea sprijinirii cercetătorilor de nivel excelent și a echipelor acestora de cercetare să continue cercetarea novatoare, cu potențial ridicat de rentabilitate și cu grad mare de risc. Din acest punct de vedere, cercetarea ca procedură științifică ar trebui recunoscută, fără excepții, în toate domeniile cunoașterii umane. |
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 1 – subpunctul 1.3 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Finanțarea din partea ERC se acordă în conformitate cu următoarele principii bine consacrate. Excelența științifică este unicul criteriu pe baza căruia ERC acordă granturile. ERC funcționează pe baza unei abordări de jos în sus, fără priorități prestabilite. Granturile din partea ERC se adresează tuturor echipelor individuale de cercetători de toate vârstele și din orice țară din lume, care lucrează în Europa. De asemenea, ERC vizează promovarea concurenței corecte în Europa. | Finanțarea din partea ERC se acordă în conformitate cu următoarele principii bine consacrate. Excelența științifică în orice domeniu al cunoașterii este unicul criteriu pe baza căruia ERC acordă granturile. ERC funcționează pe baza unei abordări de jos în sus, fără priorități prestabilite. Granturile din partea ERC se adresează tuturor echipelor individuale de cercetători de toate vârstele și din orice țară din lume, care lucrează în Europa. De asemenea, ERC vizează promovarea concurenței corecte în Europa. |
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Reforma necesară trebuie să înceapă în primele etape ale carierei cercetătorilor, în timpul studiilor doctorale sau al instruirii post-universitare echivalente. Europa trebuie să dezvolte programe de formare inovatoare de ultimă generație, care să răspundă gradului ridicat de competitivitate și nivelului sporit de interdisciplinaritate al cerințelor de cercetare și inovare. Va fi necesară implicarea puternică a întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor și a altor actori socioeconomici, pentru a-i dota pe cercetători cu competențele de inovare pe care le solicită locurile de muncă de mâine. Va fi important, de asemenea, să sporească mobilitatea acestor cercetători, deoarece în prezent se situează la un nivel prea modest: în 2008, doar 7% din doctoranzii europeni au fost formați în alt stat membru, în timp ce obiectivul este 20% până în 2030. | Reforma necesară trebuie să înceapă în primele etape ale carierei cercetătorilor, în timpul studiilor doctorale sau al instruirii post-universitare echivalente. Europa trebuie să dezvolte programe de formare inovatoare de ultimă generație, care să răspundă gradului ridicat de competitivitate și nivelului sporit de interdisciplinaritate al cerințelor de cercetare și inovare. Va fi necesară implicarea puternică a întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor și a altor actori socioeconomici, pentru a-i dota pe cercetători cu competențele de inovare pe care le solicită locurile de muncă de mâine. Va fi important, de asemenea, să sporească mobilitatea acestor cercetători, deoarece în prezent se situează la un nivel prea modest: în 2008, doar 7% din doctoranzii europeni au fost formați în alt stat membru, în timp ce obiectivul este 20% până în 2030. Este motivul pentru care doctoranzii din cadrul oricărei discipline trebuie să fie identificați în mod clar ca fiind unul dintre grupurile-cheie vizate de noul program pentru educație, formare, tineret și sport, asigurându-se complementaritatea mijloacelor cu cele prevăzute de Orizont 2020. |
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera b – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile esențiale sunt asigurarea formării inovatoare de nivel excelent a cercetătorilor aflați la început de carieră, la nivel postuniversitar, prin intermediul proiectelor interdisciplinare sau al programelor de doctorat în care să fie implicate universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice din diferite țări. În acest mod se vor îmbunătăți perspectivele de carieră ale tinerilor cercetători absolvenți de studii post-universitare, atât în sectorul public, cât și în cel privat. | Activitățile esențiale sunt asigurarea formării inovatoare de nivel excelent a cercetătorilor aflați la început de carieră, la nivel postuniversitar, prin intermediul proiectelor interdisciplinare sau al programelor de doctorat care să le permită cercetătorilor să își dezvolte aria de cercetare și în care să fie implicate universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice din diferite țări. În acest mod se vor dezvolta și îmbunătăți perspectivele de carieră ale tinerilor cercetători absolvenți de studii post-universitare, atât în sectorul public, cât și în cel privat. |
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera b – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile esențiale sunt încurajarea cercetătorilor cu experiență să își extindă sau să își aprofundeze competențele prin intermediul mobilității, oferindu-le oportunități de carieră atractive în universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice în Europa și dincolo de granițele acesteia. Sunt sprijinite totodată oportunitățile de redemarare a carierei de cercetare în urma unei întreruperi. | Activitățile esențiale sunt încurajarea cercetătorilor cu experiență să își extindă sau să își aprofundeze competențele prin intermediul mobilității, oferindu-le oportunități de carieră atractive în universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice în Europa și dincolo de granițele acesteia, luând în considerare, totodată, rolul tinerilor în domeniul științei și oferind cercetătorilor oportunitatea de a se forma și de a-și însuși noi cunoștințe într-un organism de cercetare de înalt nivel dintr-o țară terță, pentru ca după aceea să se întoarcă. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită rolului femeilor în știință și posibilelor obstacole în calea pătrunderii lor în domeniu. Sunt sprijinite totodată oportunitățile de redemarare a carierei de cercetare în urma unei întreruperi, precum și formulele flexibile de lucru. |
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera c – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile esențiale sunt sprijinirea schimburilor pe termen scurt de personal din domeniul cercetării și inovării între un parteneriat de universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice, atât în Europa, cât și la nivel mondial. Se va include promovarea cooperării cu țările terțe. | Activitățile esențiale sunt sprijinirea schimburilor pe termen scurt de personal din domeniul cercetării și inovării între un parteneriat de universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice, atât în Europa, cât și la nivel mondial. Se va include în acest cadru, de asemenea, promovarea cooperării cu țările terțe și consolidarea în special a parteneriatelor științifice între cele două țărmuri ale Mării Mediterane, în vederea creșterii eficacității programelor euromediteraneene de cercetare, inovare și dezvoltare tehnologică. |
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 4 – subpunctul 4.1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Infrastructurile de cercetare sunt principalii factori determinanți ai competitivității Europei în toate domeniile științifice și sunt esențiale pentru inovarea axată pe știință. În multe domenii, cercetarea nu este posibilă fără a avea acces la supercalculatoare, surse de radiație pentru materiale noi, camere curate pentru nanotehnologii, baze de date pentru genomică și științele sociale, observatoare pentru științele Pământului, rețele în bandă largă pentru transferul de date etc. Infrastructurile de cercetare sunt necesare pentru desfășurarea activității de cercetare necesare în vederea soluționării marilor provocări societale – energie, schimbări climatice, bioeconomie, precum și sănătatea și bunăstarea de-a lungul vieții pentru toți. Aceste infrastructuri propulsează colaborarea transfrontalieră și interdisciplinară și creează un spațiu european deschis și coerent al cercetării on-line. Infrastructurile de cercetare promovează mobilitatea persoanelor și a ideilor, reunesc cei mai buni oameni de știință din Europa și din lume și consolidează educația științifică. Favorizează excelența în comunitățile europene ale cercetării și inovării și pot fi instrumente extraordinare de promovare a științei pentru societate în general. | Infrastructurile de cercetare sunt principalii factori determinanți ai competitivității Europei în toate domeniile științifice și sunt esențiale pentru inovarea axată pe știință. În multe domenii, cercetarea nu este posibilă fără a avea acces la supercalculatoare, surse de radiație pentru materiale noi, camere curate pentru nanotehnologii, baze de date pentru genomică și științele sociale, observatoare pentru științele Pământului, rețele în bandă largă pentru transferul de date etc. Infrastructurile de cercetare sunt necesare pentru desfășurarea activității de cercetare necesare în vederea soluționării marilor provocări societale – energie, schimbări climatice, bioeconomie, precum și sănătatea și bunăstarea de-a lungul vieții pentru toți. Aceste infrastructuri propulsează colaborarea transfrontalieră și interdisciplinară și creează un spațiu european deschis și coerent al cercetării on-line. Infrastructurile de cercetare promovează mobilitatea persoanelor și a ideilor, reunesc cei mai buni oameni de știință din Europa și din lume și consolidează educația științifică. Favorizează excelența în comunitățile europene ale cercetării și inovării și pot fi instrumente extraordinare de promovare a științei pentru societate în general. Infrastructurile de cercetare pot, de asemenea, să impulsioneze inovația din sectorul privat și să fie surse de inovație dinamică pentru IMM-uri. |
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 4 – subpunctul 4.1 – paragraful 4 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Publicațiile științifice reprezintă un element-cheie al infrastructurilor de cercetare și joacă un rol-cheie în generarea de cunoștințe noi și în procesul de inovare. Prin urmare, existența unor modele sustenabile de plată și de diseminare, care acoperă costurile de producție, este de importanță vitală. Publicațiile produse și validate ca urmare a activității cercetătorilor și care primesc întreaga finanțare sau cea mai mare parte a finanțării din partea programului Orizont 2020 ar trebui să pună la dispoziția întregii comunități științifice aceste cunoștințe. |
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera ca (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ca) Consolidarea rolului infrastructurii academice de cercetare și a legăturii acesteia cu inovarea în cadrul IMM-urilor |
| Obiectivul este sprijinirea parteneriatelor dintre IMM-uri și instituțiile academice și infrastructura acestora pentru a impulsiona inovația comercială. |
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.2 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Promovarea cunoștințelor științifice privind impactul potențial al nanotehnologiilor și nanosistemelor asupra sănătății sau asupra mediului, precum și punerea la dispoziție a unor instrumente pentru evaluarea și gestionarea riscurilor de-a lungul întregului ciclu de viață. | Promovarea cunoștințelor științifice privind impactul potențial al nanotehnologiilor și nanosistemelor asupra sănătății sau asupra mediului, precum și punerea la dispoziție a unor instrumente pentru evaluarea și gestionarea riscurilor de-a lungul întregului ciclu de viață și asigurarea unei integrări mai bune în societate a persoanelor cu handicap. |
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 3 – subpunctul 3.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Acțiunile propuse urmăresc completarea politicilor și programelor naționale și regionale de inovare în întreprinderi, pentru a încuraja cooperarea între IMM-uri și alți actori relevanți în domeniul inovării, pentru a elimina decalajul dintre cercetare/dezvoltare și preluarea cu succes pe piață a acestora, pentru a asigura un mediu mai favorabil inovării în întreprinderi, prin măsuri ce au în vedere cererea, precum și prin acordarea de sprijin ținându-se seama de natura schimbătoare a proceselor de inovare, a noilor tehnologii, a piețelor și modelelor de afaceri. | Acțiunile propuse urmăresc completarea politicilor și programelor naționale și regionale de inovare în întreprinderi, pentru a încuraja cooperarea între IMM-uri, instituții academice (inclusiv cele din sectoarele de creație, care sunt bine plasate pentru a profita de mediul de afaceri internaționalizat) și alți actori relevanți în domeniul inovării, pentru a elimina decalajul dintre cercetare/dezvoltare și preluarea cu succes pe piață a acestora, pentru a asigura un mediu mai favorabil inovării în întreprinderi, prin măsuri ce au în vedere cererea, precum și prin acordarea de sprijin ținându-se seama de natura schimbătoare a proceselor de inovare, a noilor tehnologii, a piețelor și modelelor de afaceri. |
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 3 – subpunctul 3.2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
IMM-urile pot fi găsite în toate sectoarele economiei. Ele formează o parte a economiei europene, mai importantă decât în cazul altor regiuni, cum ar fi Statele Unite ale Americii. Toate tipurile de IMM-urile pot să inoveze. Acestea trebuie încurajate și sprijinite să investească în cercetare și inovare. În acest sens, ele ar trebui să poată să valorifice întregul potențial de inovare al pieței interne și al SEC, pentru a crea noi oportunități de afaceri în Europa și dincolo de granițele acesteia și pentru a contribui la găsirea unor soluții la provocările societale esențiale. | IMM-urile pot fi găsite în toate sectoarele economiei. Ele formează o parte a economiei europene, mai importantă decât în cazul altor regiuni, cum ar fi Statele Unite ale Americii. Toate tipurile de IMM-urile pot să inoveze. Acestea trebuie încurajate și sprijinite să investească în cercetare și inovare și să consolideze legăturile și parteneriatele cu universitățile și cu alte instituții de cercetare. În acest sens, ele ar trebui să poată să valorifice întregul potențial de inovare al pieței interne și al SEC, pentru a crea noi oportunități de afaceri în Europa și dincolo de granițele acesteia și pentru a contribui la găsirea unor soluții la provocările societale esențiale. |
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 3 – subpunctul 3.2 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Colaborările transfrontaliere sunt un element important al strategiei de inovare a IMM-urilor pentru a rezolva unele dintre probleme legate de dimensiunea acestora, cum ar fi accesul la competențe tehnologice și științifice și la noi piețe. Acestea contribuie la transformarea ideilor în profit și creștere pentru întreprindere și, în sens invers, la creșterea investițiilor private în cercetare și inovare. | Colaborările transfrontaliere sunt un element important al strategiei de inovare a IMM-urilor pentru a rezolva unele dintre probleme legate de dimensiunea acestora, cum ar fi accesul la competențe tehnologice și științifice și la noi piețe. Acestea contribuie la transformarea ideilor în profit și creștere pentru întreprindere și, în sens invers, la creșterea investițiilor private în cercetare și inovare. Dacă în cadrul educației se pune un accent mai mare pe inovare și respectiv pe cercetare și dezvoltare în domeniul afacerilor, aceasta poate juca, de asemenea, un rol în vederea asigurării unui personal inovator și dinamic pentru IMM-urile europene. |
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1 – subpunctul 1.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Afecțiunile cronice, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, tulburările neurologice și ale sănătății mintale, excesul de greutate și obezitatea și diverse limitări funcționale reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii și morții premature și presupun costuri sociale și economice considerabile. | Afecțiunile cronice, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul, tulburările neurologice și ale sănătății mintale, excesul de greutate și obezitatea și diverse limitări funcționale reprezintă cauze majore ale invalidității, îmbolnăvirii și morții premature și presupun costuri sociale și economice considerabile. Educația fizică și participarea la activitățile de sport organizat pot juca un rol deosebit pentru prevenirea acestor afecțiuni. |
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1 – subpunctul 1.3 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Promovarea cu eficacitate a sănătății, sprijinită de o bază solidă de date, previne bolile, ameliorează bunăstarea și este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Promovarea sănătății și prevenirea bolilor depinde, de asemenea, de o înțelegere a factorilor determinanți ai sănătății, de instrumente eficiente de prevenire, precum vaccinurile, de supravegherea și pregătirea eficace în materie de sănătate și boli, precum și de programe eficiente de depistare a bolilor. | Promovarea cu eficacitate a sănătății, sprijinită de o bază solidă de date, previne bolile, ameliorează bunăstarea și este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Promovarea sănătății și prevenirea bolilor depinde, de asemenea, de o înțelegere a factorilor determinanți ai sănătății, cum ar fi exercițiile fizice, de instrumente eficiente de prevenire, precum vaccinurile, de o supraveghere și pregătire eficiente în domeniul sănătății și bolilor, precum și de programe eficiente de depistare a bolilor. |
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1 – subpunctul 1.3 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Eforturile încununate de succes pentru prevenirea, gestionarea, tratarea și vindecarea bolilor, invalidității și funcționalității reduse sunt susținute de o mai bună înțelegere a factorilor determinanți și a cauzelor, a proceselor și a efectelor lor, precum și a factorilor care determină o stare bună de sănătate și bunăstare. Schimbul efectiv de date și legătura acestor date cu studii de cohortă pe scară largă este, de asemenea, esențială, așa cum este și traducerea rezultatelor cercetării în clinică, în special prin efectuarea de teste clinice. | Eforturile încununate de succes pentru prevenirea, gestionarea, tratarea și vindecarea bolilor, invalidității și funcționalității reduse sunt susținute de o mai bună înțelegere a factorilor determinanți și a cauzelor, a proceselor și a efectelor lor, precum și a factorilor care determină o stare bună de sănătate și bunăstare, inclusiv impactul factorilor sociali și culturali și al activităților creative din viața de zi cu zi a persoanelor. Schimbul efectiv de date și legătura acestor date cu studii de cohortă pe scară largă este, de asemenea, esențială, așa cum este și traducerea rezultatelor cercetării în clinică, în special prin efectuarea de teste clinice. |
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1 – subpunctul 1.3 – paragraful 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
O creștere a sarcinii bolilor și invalidității în contextul îmbătrânirii populației impune cerințe suplimentare sectoarelor sănătății și îngrijirii medicale. Pentru ca o sănătate și asistență medicală eficiente să fie menținute pentru toate vârstele, sunt necesare eforturi pentru a îmbunătăți procesul decizional în prevenirea și furnizarea de tratament, pentru a identifica și sprijini diseminarea celor mai bune practici în sectorul sănătății și serviciilor de îngrijire și pentru a sprijini îngrijirea integrată și preluarea pe scară largă a inovațiilor tehnologice, organizaționale și sociale care le permit, în special persoanelor în vârstă și celor cu handicap să rămână active și independente. Acest lucru va contribui la sporirea și prelungirea bunăstării lor fizice, sociale și mintale. | O creștere a sarcinii bolilor și invalidității în contextul îmbătrânirii populației impune cerințe suplimentare sectoarelor sănătății și îngrijirii medicale. Pentru ca o sănătate și asistență medicală eficiente să fie menținute pentru toate vârstele, sunt necesare eforturi pentru a îmbunătăți procesul decizional în prevenirea și furnizarea de tratament, inclusiv printr-o înțelegere mai bună a rolului exercițiilor fizice pentru prevenirea bolilor, și pentru a identifica și sprijini diseminarea celor mai bune practici în sectorul sănătății și serviciilor de îngrijire și pentru a sprijini îngrijirea integrată și preluarea pe scară largă a inovațiilor tehnologice, organizaționale și sociale care le permit, în special persoanelor în vârstă și celor cu handicap să rămână active și independente. Acest lucru va contribui la sporirea și prelungirea bunăstării lor fizice, sociale și mintale. |
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1 – subpunctul 1.3 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile specifice vor include: înțelegerea factorilor determinanți ai sănătății (inclusiv a celor legați de mediu și schimbările climatice), îmbunătățirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, înțelegerea bolii și îmbunătățirea diagnosticării, elaborarea de programe eficace de depistare a bolilor și o mai bună evaluare a predispoziției la boală, îmbunătățirea acțiunilor de supraveghere și pregătire, dezvoltarea unor vaccinuri preventive mai bune, utilizarea medicinii in silico pentru îmbunătățirea gestionării și prognozei bolilor, tratarea bolii, transferul de cunoștințe către practica clinică și acțiuni inovatoare care să se poată extinde, o mai bună utilizare a datelor medicale, îmbătrânirea activă, viață independentă și asistență pentru autonomie, responsabilizarea individuală pentru autogestionarea sănătății, promovarea asistenței integrate, îmbunătățirea instrumentelor și metodelor științifice în vederea sprijinirii elaborării politicilor și nevoilor de reglementare și optimizarea eficienței și eficacității sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților prin luarea deciziilor în baza unor elemente concrete prin diseminarea celor mai bune practici și a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare. | Activitățile specifice vor include: înțelegerea factorilor determinanți ai sănătății (inclusiv a factorilor legați de stilul de viață și a celor legați de mediu și schimbările climatice), îmbunătățirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, înțelegerea bolii și îmbunătățirea diagnosticării, elaborarea de programe eficace de depistare a bolilor și o mai bună evaluare a predispoziției la boală, îmbunătățirea acțiunilor de supraveghere și pregătire, dezvoltarea unor vaccinuri preventive mai bune, utilizarea medicinii in silico pentru îmbunătățirea gestionării și prognozei bolilor, tratarea bolii, transferul de cunoștințe către practica clinică și acțiuni inovatoare care să se poată extinde, o mai bună utilizare a datelor medicale, îmbătrânirea activă, viață independentă și asistență pentru autonomie, responsabilizarea individuală pentru autogestionarea sănătății, promovarea asistenței integrate, îmbunătățirea instrumentelor și metodelor științifice în vederea sprijinirii elaborării politicilor și nevoilor de reglementare și optimizarea eficienței și eficacității sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților prin luarea deciziilor în baza unor elemente concrete prin diseminarea celor mai bune practici și a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare. |
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 3 – subpunctul 3.1 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Pentru a realiza aceste reduceri, trebuie să se facă investiții semnificative în cercetarea, dezvoltarea, demonstrarea și introducerea pe piață a unor tehnologii și servicii cu emisii reduse de carbon, eficiente, sigure și fiabile. Acestea trebuie să fie însoțite îndeaproape de soluții de natură netehnologică privind atât cererea, cât și oferta. Toate acestea trebuie să facă parte dintr-o politică integrată în materie de emisii reduse de dioxid de carbon, care include tehnologii generice esențiale, în special soluții TIC și procese de fabricare, prelucrare, și materiale avansate. Scopul este de a produce tehnologii și servicii eficiente din punct de vedere energetic care pot fi preluate într-o mare măsură pe piețele europene și internaționale și de a crea un sistem inteligent de gestionare a cererii bazat pe o piața deschisă și transparentă a comerțului cu energie și pe sisteme inteligente de gestionare a eficienței energetice. | Pentru a realiza aceste reduceri, trebuie să se facă investiții semnificative în cercetarea, dezvoltarea, demonstrarea și introducerea pe piață a unor tehnologii și servicii cu emisii reduse de carbon, eficiente, sigure și fiabile. Acestea trebuie să fie însoțite îndeaproape de soluții de natură netehnologică privind atât cererea, cât și oferta. Mai mult, aceste investiții trebuie să fie însoțite de o campanie de sensibilizare publică de înaltă vizibilitate cu scopul de a garanta că cetățenii europeni sunt pionieri în introducerea schimbărilor legate de mediu, a schimbărilor sociale și culturale necesare. Toate acestea trebuie să facă parte dintr-o politică integrată în materie de emisii reduse de dioxid de carbon, care include tehnologii generice esențiale, în special soluții TIC și procese de fabricare, prelucrare, și materiale avansate. Scopul este de a produce tehnologii și servicii eficiente din punct de vedere energetic, care aduc beneficii societății și care pot fi preluate într-o mare măsură pe piețele europene și internaționale și de a crea un sistem inteligent de gestionare a cererii bazat pe o piață deschisă și transparentă a comerțului cu energie și pe sisteme inteligente de gestionare și de monitorizare a eficienței energetice.
|
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5 – subpunctul 5.3 – litera ea (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ea) Asigurarea unui patrimoniu cultural durabil ca reacție la schimbările climatice |
| Obiectivul este de a desfășura activități de cercetare în domeniul strategiilor, metodologiilor și instrumentelor necesare pentru a asigura caracterul dinamic și durabil al patrimoniului cultural în Europa ca reacție la schimbările climatice. Activitățile urmăresc, de asemenea, îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la modul în care comunitățile percep, se adaptează și reacționează la mediile în schimbare și la evenimente extreme mai frecvente. |
Justificare
Problematica clădirilor (și a colecțiilor) istorice este de importanță majoră, atât în contextul patrimoniului cultural, cât și în cel al schimbărilor climatice. Ar trebui să se permită ca programele de cercetare finanțate din fonduri europene să poată cerceta modalitățile de adaptare a artefactelor și clădirilor istorice pentru a le face mai rezistente față de schimbările climatice. În plus, restaurarea clădirilor care o perioadă de timp au fost abandonate și modalitatea în care comunitățile decid ce să protejeze sunt importante în acest context.
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6 – subpunctul 6.1 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Europa se confruntă cu provocări socioeconomice majore, care afectează în mod semnificativ viitorul său – cum ar fi interdependențele economice și culturale din ce în ce mai accentuate, îmbătrânirea populației, excluderea socială și sărăcia tot mai mari, inegalitățile și fluxurilor migratorii, eliminarea decalajului digital, promovarea unei culturi a inovării și a creativității în societate și în întreprinderi, precum și garantarea libertății, securității și încrederii în instituțiile democratice și între cetățeni atât în interiorul, cât și în afara granițelor. Aceste provocări sunt considerabile și necesită o abordare europeană comună. | Europa se confruntă cu provocări socioeconomice majore, care afectează în mod semnificativ viitorul său – cum ar fi interdependențele economice și culturale din ce în ce mai accentuate, îmbătrânirea populației și schimbările demografice, excluderea socială și sărăcia tot mai mari, inegalitățile și fluxurilor migratorii, eliminarea decalajului digital, promovarea unei culturi a inovării și a creativității în societate și în întreprinderi, precum și garantarea dezvoltării culturale durabile și încrederii în instituțiile democratice și între cetățeni atât în interiorul, cât și în afara granițelor. În plus, rolul politicilor sociale publice în Europa este perceput din ce în ce mai mult ca un element esențial pentru durabilitatea modelului social european în sine. Aceste provocări sunt considerabile și necesită o combinație din ce în ce mai complexă de abordări europene diverse și comune, bazate pe cunoștințe științifice partajate pe care numai științele sociale și umaniste le pot oferi. |
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6 – subpunctul 6.1 – paragraful 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Complexitatea intrinsecă a acestor provocări și evoluția cerințelor subliniază, astfel, importanța dezvoltării cercetării inovatoare și a noilor tehnologii, procese și metode inteligente, a mecanismelor de inovare socială, a acțiunilor și politicilor coordonate care vor anticipa sau influența evoluțiile majore din Europa. Este nevoie de înțelegerea tendințelor și a efectelor în joc în aceste provocări și de redescoperirea sau reinventarea cu succes a unor forme de solidaritate, de coordonare și de creativitate care să facă din Europa un model distinctiv de societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure, în comparație cu alte regiuni ale lumii. Este nevoie de o abordare mai strategică a cooperării cu țările terțe. În sfârșit, pe măsură ce politicile de securitate interacționează cu diferite politici sociale, consolidarea dimensiunii societale a cercetării în domeniul securității va reprezenta un aspect important al acestei provocări. | Complexitatea intrinsecă a acestor provocări și evoluția cerințelor subliniază, astfel, importanța dezvoltării cercetării inovatoare și a noilor tehnologii, procese și metode inteligente, a mecanismelor de inovare socială, a acțiunilor și politicilor coordonate care vor anticipa sau influența evoluțiile majore din Europa. Este nevoie de înțelegerea tendințelor și a efectelor în joc în aceste provocări și de redescoperirea sau reinventarea cu succes a unor forme de solidaritate, de coordonare și de creativitate care să facă din Europa un model distinctiv de societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure, în comparație cu alte regiuni ale lumii. Acest lucru necesită acordarea unei atenții specifice patrimoniului cultural european și o abordare care să identifice activitățile care revitalizează și apropie oamenii din diferite comunități. Este nevoie, de asemenea, de o abordare mai strategică a cooperării cu țările terțe. În sfârșit, pe măsură ce politicile de securitate interacționează cu diferite politici sociale, consolidarea dimensiunii societale a cercetării în domeniul securității va reprezenta un aspect important al acestei provocări. |
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6 – subpunctul 6.3 – subpunctul 6.3.1 – paragraful 7
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Scopul este de a întări solidaritatea, precum și incluziunea socială, economică și politică și crearea unei dinamici interculturale pozitive în Europa și cu partenerii internaționali, prin intermediul activităților științifice de vârf, al interdisciplinarității, progreselor tehnologice și inovațiilor organizaționale. Cercetarea în domeniul științelor umane poate juca un rol important în acest sens. Cercetarea trebuie să sprijine factorii de decizie politici să elaboreze politici de combatere a sărăciei și de prevenire a diferitelor forme de diviziune, discriminare și inegalitate în societățile europene, precum inegalitățile de gen sau decalajul digital sau în materie de inovare, precum și față de alte regiuni ale lumii. Aceasta va contribui în special la punerea în aplicare și adaptarea Strategiei Europa 2020 și a acțiunii externe a Uniunii, în sens larg. Trebuie luate măsuri specifice pentru a debloca resursele de excelență în regiunile mai puțin dezvoltate, în vederea lărgirii participării la Orizont 2020. | Scopul este de a întări intercomunicarea, precum și incluziunea socială, economică, politică și culturală și crearea unei dinamici interculturale pozitive în Europa, dobândind totodată o înțelegere mai bună a schimbărilor societale în Europa, precum și cu partenerii internaționali, prin intermediul activităților științifice de vârf, al interdisciplinarității, progreselor tehnologice și inovațiilor organizaționale. Cercetarea în domeniul științelor umaniste ar trebui să joace un rol crucial în acest sens, inclusiv prin intermediul cercetărilor care vizează consecințele schimbărilor societale asupra bunăstării și a calității vieții cetățenilor, familiilor și societăților și ar trebui, prin urmare, să fie finanțată în mod adecvat. Cercetarea în domeniul științelor umaniste poate totodată să reveleze, să dezvolte, să conserve și să evidențieze caracterul multidimensional al patrimoniului cultural european prin crearea de noi discipline științifice, de noi domenii de inovare și de noi locuri de muncă. Este necesară o bază mai extinsă de cunoștințe privind excluziunea socială, sănătatea, schimbările demografice și îmbătrânirea societății, parcursul de-a lungul vieții, tradițiile familiale, istoria comună și patrimoniul cultural comun, exercițiile fizice, migrarea și mobilitatea, educația și învățarea pe tot parcursul vieții, multilingvismul și dinamica guvernării. Cercetarea în domeniul științelor umaniste și sociale poate juca un rol important în acest sens. Cercetarea trebuie să sprijine factorii de decizie politici să elaboreze politici și să identifice activități de combatere a sărăciei și de prevenire a diferitelor forme de diviziune, discriminare și inegalitate în societățile europene, precum inegalitățile de gen sau decalajul digital sau în materie de inovare, precum și față de alte regiuni ale lumii, de exemplu pe baza unor studii comparative privind diversitatea culturală și lingvistică și interacțiunea interculturală. Aceasta va contribui în special la punerea în aplicare și adaptarea Strategiei Europa 2020 și a acțiunii externe a Uniunii, în sens larg. Trebuie luate măsuri specifice pentru a debloca resursele de excelență în regiunile mai puțin dezvoltate, în vederea lărgirii participării la Orizont 2020. |
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6 – subpunctul 6.3 – subpunctul 6.3.1 – paragraful 2 – litera ba (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ba) dezvoltarea unei cunoașteri și a unei înțelegeri comune prin dialog intercultural; |
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Anexa I – partea IV – punctul 3 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Principalele domenii de competență ale JRC vor fi energia, transportul, mediul și schimbările climatice, agricultura și securitatea alimentară, sănătatea și protecția consumatorilor, tehnologiile informației și comunicațiilor, materialele de referință și securitatea și siguranța (inclusiv în domeniul nuclear în cadrul programului Euratom). | Principalele domenii de competență ale JRC vor fi energia, transportul, mediul și schimbările climatice, agricultura și securitatea alimentară, sănătatea și protecția consumatorilor, protecția patrimoniului istoric, artistic și cultural, tehnologiile informației și comunicațiilor, materialele de referință și securitatea și siguranța (inclusiv în domeniul nuclear în cadrul programului Euratom). |
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Anexa I – partea V – punctul 2 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
EIT va aborda aceste probleme prin promovarea schimbărilor structurale în peisajul european al inovării. Acest lucru se va realiza prin stimularea integrării învățământului superior, a cercetării și a inovării pe baza standardelor celor mai înalte, creându-se astfel noi medii favorabile inovării, precum și prin promovarea și sprijinirea unei noi generații de persoane cu spirit întreprinzător. Astfel, EIT va contribui pe deplin la obiectivele Strategiei Europa 2020 și, în special, la inițiativele emblematice „O Uniune a inovării” și „Tineretul în mișcare”. | EIT va aborda aceste probleme prin promovarea schimbărilor structurale în peisajul european al inovării care încurajează Uniunea să devină mai competitivă. Acest lucru se va realiza prin stimularea integrării învățământului superior, a cercetării și a inovării pe baza standardelor celor mai înalte, creându-se astfel noi medii favorabile inovării, precum și prin promovarea și sprijinirea unei noi generații de persoane cu spirit întreprinzător. Astfel, EIT va contribui pe deplin la obiectivele Strategiei Europa 2020 și, în special, la inițiativele emblematice „O Uniune a inovării” și „Tineretul în mișcare”; prin urmare contribuția financiară prevăzută în anexa II este vitală. |
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen | CULT 13.12.2011 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii | Emma McClarkin 31.1.2012 | |||
Examinare în comisie | 27.3.2012 | 29.5.2012 |
|
|
Data adoptării | 10.7.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 26 2 0 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Zoltán Bagó, Malika Benarab-Attou, Lothar Bisky, Piotr Borys, Jean-Marie Cavada, Silvia Costa, Santiago Fisas Ayxela, Lorenzo Fontana, Mary Honeyball, Petra Kammerevert, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Emilio Menéndez del Valle, Doris Pack, Chrysoula Paliadeli, Marie-Thérèse Sanchez-Schmid, Marietje Schaake, Marco Scurria, Emil Stoyanov, Hannu Takkula, László Tőkés, Helga Trüpel, Marie-Christine Vergiat, Milan Zver | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Ivo Belet, Nessa Childers, Seán Kelly, Iosif Matula, Mitro Repo | |||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final | Evžen Tošenovský | |||
18.9.2012
AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Raportor pentru aviz: Piotr Borys
JUSTIFICARE SUCCINTĂ
Prezentul regulament face parte din pachetul Orizont 2020 prezentat de către Comisie în noiembrie 2011. Obiectivul pachetului este de a institui Programul-cadru pentru cercetare și inovare pentru perioada 2014-2020.
Politica Uniunii Europene în domeniul cercetării și inovării este de o importanță deosebită pentru competitivitatea Uniunii. Scopul este ca UE să se adapteze la lumea în schimbare prin adoptarea unei politici în domeniul cercetării care să o plaseze în avangarda domeniului tehnologiei, creând astfel locuri de muncă și stimulând economia.
Prezentul regulament reprezintă principalul instrument din pachetul Orizont 2020. El instituie Programul-cadru pentru cercetare și inovare în sine. Întrucât este principalul regulament, acest instrument este supus procedurii de codecizie.
Interesul Comisiei pentru afaceri juridice față de această decizie se limitează, în mare măsură, la probleme de etică, întrucât în responsabilitatea sa intră aspectele etice referitoare la noile tehnologii. Prin urmare, comisia și-a limitat amendamentele la aspectele etice pe care le prezintă proiectul de regulament.
Principala chestiune etică în cauză este cea a cercetării care utilizează celule sușă embrionare umane. Al șaptelea program-cadru (2007-2013) a fost aprobat după ce s-a ajuns la un compromis delicat cu privire la acea problemă de etică. Prezentul proiect de aviz urmărește să remedieze problema, având ca obiectiv o siguranță juridică sporită.
Prin urmare, comisia propune ca cercetarea care implică distrugerea de embrioni umani și cea care utilizează celule sușă embrionare umane să fie exclusă complet din finanțarea UE. Astfel, va depinde de fiecare stat membru să decidă, în conformitate cu normele sale etice, dacă finanțează acest tip de cercetare din bugetul propriu.
AMENDAMENTE
Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 23 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (23a) Cercetarea și inovarea se bazează adesea pe capacitatea cercetătorilor, a instituțiilor de cercetare, a întreprinderilor și a cetățenilor de a accesa, distribui și utiliza informațiile științifice. Pentru a spori circulația și exploatarea cunoștințelor, accesul durabil la publicațiile științifice, care este deja inclus în cel de-al șaptelea program-cadru, ar trebui să fie un principiu general pentru redactarea publicațiile științifice care primesc finanțare publică din partea programului Orizont 2020. În plus, programul Orizont 2020 ar trebui să promoveze accesul liber la date științifice produse sau colectate prin activități de cercetare finanțate public, cu scopul ca accesul la aceste date să devină norma generală până în 2020. Atunci când este cazul, costurile publicării pot fi acoperite din bugetul programului Orizont 2020. |
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 24
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 trebuie să respecte principiile etice fundamentale. Este necesar să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. Activitățile de cercetare trebuie să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor. Toate activitățile trebuie să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE. | (24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 trebuie să respecte principiile etice fundamentale. Este necesar să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. Activitățile de cercetare trebuie să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor. Activitățile de cercetare ar trebui să respecte, de asemenea, dispozițiile legale sau administrative și cutumele din statele membre. Toate activitățile ar trebui să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE și cu articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a UE pentru a facilita respectarea dreptului de acces al fiecărei persoane la îngrijirea medicală preventivă și a dreptului fiecăruia de a beneficia de tratament medical în condițiile stabilite de legislațiile și practicile naționale. |
Justificare
Prezentul amendament urmărește să sublinieze faptul că cercetarea rămâne supusă legislației naționale.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 25
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(25) Comisia Europeană nu solicită în mod explicit utilizarea celulelor sușă embrionare umane. Utilizarea eventuală a celulelor sușă umane, adulte sau embrionare este lăsată la latitudinea oamenilor de știință în funcție de obiectivele pe care doresc să le atingă și face obiectul unei evaluări etice stricte. Nu ar trebui finanțat niciun proiect care implică utilizarea celulelor sușă embrionare și nu are aprobările necesare din partea statelor membre. Nu ar trebui finanțată nicio activitate interzisă de toate statele membre. Nu ar trebui finanțată nicio activitate în cadrul unui stat membru în care această activitate este interzisă. | (25) Există diferențe semnificative între legislațiile naționale în ceea ce privește cercetarea care utilizează embrioni umani și celule sușă embrionare umane. Politica Uniunii nu ar trebui să urmărească să armonizeze legislația națională. Referitor la al Șaptelea program-cadru, Comisia a declarat că va continua să folosească metoda actuală și nu [va] prezenta comitetului de reglementare nicio propunere de proiect care conține activități de cercetare distrugătoare de embrioni umani, inclusiv în vederea obținerii de celule sușă1. Acest angajament ar trebui introdus în prezentul regulament pentru a asigura securitatea juridică. Comisia ar trebui să sprijine în mod activ cercetarea al cărei scop este dezvoltarea de alternative la celulele sușă embrionare. |
| __________________ |
| 1 Punctul 12 (referitor la articolul 6) din declarația Comisiei anexată la Decizia nr. 2006/1982/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) (JO L 412, 30.12.2006, p.1). |
Justificare
Scopul acestui amendament este de a conferi forță de lege angajamentului Comisiei referitor la cercetarea în domeniul celulelor sușă.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. | (1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, dezvoltării cercetării în domeniul sistemelor juridice ale statelor membre, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. |
Justificare
Având în vedere problemele juridice și etice ale anumitor tipuri de cercetare, cercetarea în domeniul juridic ar trebui, de asemenea, să fie finanțată de către propunere.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) În proiectele de cercetare în care sunt implicate persoane în calitate de subiecți sau utilizatori finali, programul Orizont 2020 garantează că toți participanții și grupurile sociale sunt tratate în mod egal. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Articolul 15 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Articolul 15 a |
| Accesul liber |
| Pentru a spori exploatarea și diseminarea rezultatelor și pentru a stimula, astfel, inovarea europeană, se încurajează accesul sustenabil și liber la lucrările rezultate în urma cercetării finanțate de programul Orizont 2020, având grijă să se garanteze, în același timp, că oamenii de știință europeni pot publica în publicațiile cel mai bine cotate și în alte foruri. Poate fi promovat accesul liber la datele științifice produse sau colectate în cadrul cercetării finanțate prin programul Orizont 2020. |
| În cazul în care lucrările create prin programul Orizont 2020 urmează să fie publicate într-un format cu acces liber și lectură gratuită, costul publicării este acoperit din bugetul programului Orizont 2020. |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Toate activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont 2020 sunt în conformitate cu principiile etice și cu legislația relevantă la nivel național și internațional și la nivelul Uniunii, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană privind drepturile omului și protocoalele adiționale. | (1)Toate activitățile de cercetare și inovare desfășurate în cadrul Orizont 2020 sunt în conformitate cu principiile etice și cu legislația relevantă la nivel național și internațional și la nivelul Uniunii, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenția europeană privind drepturile omului și protocoalele adiționale, Declarația de la Helsinki privind principiile etice aplicabile cercetărilor medicale care implică subiecți umani a Asociației medicale mondiale, Convenția Consiliului Europei din 4 aprilie 1997 pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane în ce privește aplicarea biologiei și a medicinii, împreună cu protocoalele suplimentare, precum și Rezoluția nr. 59/280 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 8 martie 2005 privind clonarea umană. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 3 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) activități de cercetare destinate creării de embrioni umani numai în scopul cercetării sau al procurării de celule sușă, inclusiv prin intermediul transferului de nuclee de celule somatice. | (c) activități destinate creării de embrioni umani numai în scopul cercetării sau al procurării de celule sușă, inclusiv prin intermediul transferului de nuclee de celule somatice. |
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 3 – litera ca (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ca) cercetarea care implică distrugerea de embrioni umani; |
Justificare
Prezentul amendament exclude finanțarea cercetării care implică distrugerea de embrioni umani.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 3 – litera cb (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (cb) cercetarea care utilizează celule sușă embrionare umane. |
Justificare
Acest amendament exclude finanțarea cercetării care utilizează celule sușă embrionare umane.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(4) Cercetarea asupra celulelor sușă umane, atât adulte, cât și embrionare, poate fi finanțată în funcție de conținutul propunerii științifice și de cadrul legal al statelor membre implicate. Nu se acordă finanțare activităților de cercetare interzise în toate statele membre. Nu se finanțează nicio activitate în cadrul unui stat membru în care activitatea respectivă este interzisă. | (4) Cercetarea asupra altor tipuri de celule sușă umane poate fi finanțată în funcție de conținutul propunerii științifice și de cadrul legal al statelor membre implicate. Nu se acordă finanțare activităților de cercetare interzise în toate statele membre. Nu se finanțează nicio activitate în cadrul unui stat membru în care activitatea respectivă este interzisă. |
Justificare
Acesta este un amendament propus în urma interdicției de finanțare a cercetării care utilizează celule sușă embrionare umane.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 3 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) acțiunile care regrupează rezultate dintr-o serie de proiecte, inclusiv cele care pot fi finanțate din alte surse, pentru a pune la dispoziție baze de date ușor de utilizat și rapoarte care rezumă constatările esențiale; | (c) acțiunile care regrupează rezultate dintr-o serie de proiecte, inclusiv cele care pot fi finanțate din alte surse, pentru a pune la dispoziție baze de date ușor de utilizat și rapoarte care rezumă constatările esențiale și, după caz, comunicarea și diseminarea acestora către comunitatea științifică și către publicul larg; |
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen | JURI 13.12.2011 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii | Piotr Borys 19.12.2011 | |||
Examinare în comisie | 26.4.2012 | 19.6.2012 |
|
|
Data adoptării | 18.9.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 18 5 2 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Raffaele Baldassarre, Luigi Berlinguer, Sebastian Valentin Bodu, Françoise Castex, Christian Engström, Marielle Gallo, Giuseppe Gargani, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sajjad Karim, Klaus-Heiner Lehne, Antonio Masip Hidalgo, Jiří Maštálka, Alajos Mészáros, Bernhard Rapkay, Evelyn Regner, Francesco Enrico Speroni, Dimitar Stoyanov, Rebecca Taylor, Alexandra Thein, Rainer Wieland, Cecilia Wikström, Tadeusz Zwiefka | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Piotr Borys, Eva Lichtenberger, Angelika Niebler, Dagmar Roth-Behrendt, József Szájer | |||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final | Jacek Włosowicz | |||
24.9.2012
AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii Şi egalitatea de gen
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)
( COM(2011)0809 – C7‑0466/2011 – 2011/0401(COD) )
Raportoare pentru aviz: Antigoni Papadopoulou
AMENDAMENTE
Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, precum și favorizarea creșterii competitivității Uniunii, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea trebuie să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea. | (1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice, prin crearea unui spațiu european de cercetare („ERA”) în care cercetătorii și cercetătoarele, cunoștințele științifice și tehnologiile să circule liber, beneficiind de un tratament juridic și profesional egal, precum și favorizarea creșterii competitivității Uniunii, inclusiv în industrie. Pentru urmărirea acestor obiective, Uniunea trebuie să ia măsuri de asigurare a punerii în aplicare a activităților de cercetare, dezvoltare tehnologică și a activităților demonstrative, să promoveze cooperarea internațională, să disemineze și să optimizeze rezultatele și să stimuleze formarea și mobilitatea, esențiale pentru profesiei de cercetător european, și să ia măsuri de promovare a egalității între bărbați și femei și a dimensiunii de gen în cercetare și inovare. |
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 3
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a atinge 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării și la o agendă digitală pentru Europa. În plus, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 referitoare la cercetare și inovare, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și asigurarea condițiilor care să permită excelența. | (3) Uniunea s-a angajat să îndeplinească Strategia Europa 2020, care prevede obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, subliniază rolul cercetării și inovării drept motoare esențiale ale prosperității economice și sociale și ale durabilității mediului și stabilește obiectivul creșterii cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea, pentru a atinge 3 % din produsul intern brut (PIB) până în 2020, creând totodată un indicator al volumului inovării. În acest context, inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” stabilește o abordare strategică și integrată pentru cercetare și inovare, fixând cadrul și obiectivele la care ar trebui să contribuie viitoarea finanțare a Uniunii destinată cercetării și inovării. Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, factori-cheie pentru alte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, în special cu privire la o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, la o politică industrială adaptată erei globalizării și la o agendă digitală pentru Europa. În plus, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind cercetarea și inovarea, politica de coeziune are un rol important de jucat prin consolidarea capacităților și asigurarea condițiilor care să permită realizarea unei căi spre excelență, atât în cazul cercetătorilor, cât și în cazul cercetătoarelor, pentru desfășurarea unor activități de cercetare de vârf și realizarea unor inovații de cea mai înaltă calitate. Orizont 2020 ar trebui să promoveze cursuri regionale de formare profesională care să faciliteze accesul femeilor la posturi foarte specializate din sectorul cercetării și inovării. |
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 3 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (3a) Uniunea a adoptat, la 21 septembrie 2010, Strategia pentru egalitate între femei și bărbați 2010-2015, în care se afirmă că „pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020, și anume o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, este necesar ca potențialul și talentul femeilor să fie utilizate mai mult și mai eficient.” În acest context, dimensiunea de gen ar trebui să devină o prioritate centrală în planificarea generală a domeniilor tematice, programelor, instrumentelor și criteriilor eligibile pentru proiecte în fiecare etapă a acestora: din faza de propunere până la evaluare, implementare și monitorizare. |
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(4) La reuniunea sa din 4 februarie 2011, Consiliul European a sprijinit conceptul de cadru strategic comun de finanțare a cercetării și inovării de către Uniune, în vederea îmbunătățirii eficienței finanțării pentru cercetare și inovare la nivel național și la nivelul Uniunii și a solicitat Uniunii să soluționeze rapid obstacolele care încă mai împiedică atragerea talentelor și a investițiilor în vederea finalizării ERA până în 2014 și să realizeze o autentică piață unică a cunoașterii, a cercetării și a inovării. | (4) La reuniunea sa din 4 februarie 2011, Consiliul European a sprijinit conceptul de cadru strategic comun de finanțare a cercetării și inovării de către Uniune, în vederea îmbunătățirii eficienței finanțării pentru cercetare și inovare la nivel național și la nivelul Uniunii și a solicitat Uniunii să soluționeze rapid obstacolele care încă mai împiedică atragerea talentelor, atât bărbați, cât și femei, și a investițiilor în vederea finalizării ERA până în 2014 și să realizeze o autentică piață unică a cunoașterii, a cercetării și a inovării. |
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 15
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor și să fie accesibil noilor participanți, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. | (15) Simplificarea reprezintă un obiectiv central al Orizont 2020, care ar trebui să se reflecte pe deplin în structura sa, în normele sale și în gestionarea și implementarea financiară. Orizont 2020 ar trebui să vizeze atragerea unei largi participări din partea universităților, a centrelor de cercetare, a industriei și în special a IMM-urilor și să fie deschis potențialului maxim și excelenței științifice ale noilor participanți talentați, atât femei, cât și bărbați, din toată Europa, în vederea creșterii proporției femeilor participante la programele de cercetare și inovare finanțate de UE, întrucât reunește întreaga gamă a sprijinului acordat cercetării și inovării într-un cadru strategic comun, care cuprinde o gamă simplificată de reguli, și utilizează norme de participare ale căror principii se aplică tuturor acțiunilor din cadrul programului. Simplificarea normelor de finanțare ar trebui să reducă costurile administrative de participare și va contribui la reducerea erorilor financiare. |
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (15a) Problema genului ar trebui să fie prezentă în trei dintre prioritățile programului Orizont 2020: excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial și provocările societale, precum și în toate provocările societale identificate, ca axă integrată în cercetarea fundamentală și în cea practică, precum și în resursele umane. Problematica de gen ar trebui să se reflecte, de asemenea, în alocarea finanțărilor, prin utilizarea indicatorilor de gen, pentru o participare mai echilibrată a femeilor la cercetarea finanțată de UE. |
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 20 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (20a) Ar trebui întreprinse acțiuni de sensibilizare și de informare în legătură cu profesiile științifice încă din timpul școlii, pentru a permite tinerelor fete să se orienteze spre secțiunile științifice, care sunt încă prea frecvent rezervate băieților. |
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 21
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(21) Punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să răspundă oportunităților și necesităților în schimbare ale științei și tehnologiei, ale industriei, ale politicilor și ale societății. Astfel, agendele trebuie stabilite în strânsă legătură cu părțile interesate din toate sectoarele vizate și este necesar să se permită o marjă suficientă de flexibilitate pentru a ține cont de noile evoluții. Este necesar să se recurgă în permanență la expertiză externă pe parcursul derulării programului-cadru Orizont 2020, utilizându-se totodată structurile relevante, cum ar fi platformele tehnologice europene, inițiativele comune de programare în comun și parteneriatele europene pentru inovare. | (21) Punerea în aplicare a Orizont 2020 ar trebui să răspundă oportunităților și necesităților în schimbare ale cetățenilor, societății, politicilor, științei și tehnologiei și industriei. Agendele trebuie stabilite în strânsă legătură cu toate părțile interesate relevante din toate sectoarele vizate, inclusiv reprezentanți ai comunității științifice, cercetători de ambele sexe, sectorul public, organizațiile societății civile și IMM-uri. Este necesar să se permită o marjă suficientă de flexibilitate pentru a ține cont de noile evoluții. Este necesar să se recurgă în permanență la expertiză externă echilibrată pe parcursul derulării programului-cadru Orizont 2020, utilizându-se totodată structurile relevante, cum ar fi platformele tehnologice europene, inițiativele de programare în comun și parteneriatele europene pentru inovare, evitând însă conflictele de interese. Angajamentul de integrare a dimensiunii de gen în toate politicile Uniunii ar trebui respectat în mod corespunzător în elaborarea politicilor, planificare și evaluarea proiectelor. |
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 22
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(22) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetare în Uniune. Ar trebuie să se acorde o atenție corespunzătoare Cartei europene a cercetătorilor și Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul spațiului european de cercetare, respectându-se, în același timp, caracterul voluntar al acestor cadre. | (22) Orizont 2020 ar trebui să contribuie la atractivitatea profesiei de cercetare în Uniune. Ar trebuie să se acorde o atenție corespunzătoare Cartei europene a cercetătorilor și Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, atât bărbați, cât și femei, alături de alte cadre de referință relevante definite în contextul spațiului european de cercetare, respectându-se, în același timp, caracterul voluntar al acestor cadre. |
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (22a) Există încă o barieră invizibilă în calea femeilor dornice să urmeze o carieră în domeniul științei și cercetării, femeile fiind sensibil subreprezentate în anumite discipline, cum ar fi ingineria și tehnologiile și nu se vede o tendință de remediere a decalajului salarial dintre bărbați și femei. De aceea, Orizont 2020 ar trebui să corecteze dezechilibrele observate în ceea ce privește participarea femeilor de știință la toate nivelurile carierei de cercetător și în diferite domenii de cercetare. |
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 23
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(23) Activitățile desfășurate în cadrul Orizont 2020 ar trebui să vizeze promovarea egalității între bărbați și femei în domeniul cercetării și inovării, în special prin abordarea cauzelor profunde ale dezechilibrului de gen, prin exploatarea deplină a potențialului cercetătoarelor și cercetătorilor și prin integrarea dimensiunii de gen în conținutul proiectelor în vederea îmbunătățirii calității cercetării și stimulării inovării. Acțiunile ar trebui să vizeze, de asemenea, punerea în aplicare a principiilor referitoare la egalitatea de șanse între femei și bărbați, astfel cum sunt prevăzute la articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 8 din TFUE. | (23) Activitățile desfășurate în cadrul Orizont 2020 ar trebui să vizeze promovarea egalității între bărbați și femei în domeniul cercetării și inovării, prin identificarea și atacarea cauzelor principale profunde ale dezechilibrului de gen, prin exploatarea deplină a potențialului cercetătoarelor și cercetătorilor, în privința profesionalismului și a competențelor, și prin integrarea dimensiunii de gen în conținutul proiectelor, implementare și evaluare, în recrutare și în crearea grupurilor de cercetare, precum și în finanțare, în vederea îmbunătățirii calității cercetării și stimulării inovării, contribuind astfel la creșterea competitivității și la intensificarea dinamicii economiilor europene. Acțiunile ar trebui să vizeze, de asemenea, punerea în aplicare a principiilor referitoare la egalitatea de șanse între femei și bărbați, astfel cum sunt prevăzute la articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 8 din TFUE. |
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 23 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (23a) Activitățile Programului Orizont 2020 ar trebui să depășească toate obstacolele care decurg din fenomenul „plafonului de sticlă”, care cauzează subreprezentarea cercetătoarelor în pozițiile de conducere din domeniile cercetării și inovării. |
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 23 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (23b) Orizont 2020 ar trebui să urmărească un echilibru just între finanțarea proiectelor științifice conduse de cercetători și cercetătoare. |
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 23 c (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (23c) Programul Orizont 2020 ar trebui să încurajeze participarea femeilor în toate activitățile de cercetare, proiectele și disciplinele științifice europene, nu numai în grupurile consultative și în rândul evaluatorilor, ci și în cadrul tuturor structurilor asociate Programului Orizont 2020 (EIT, CEC, JRC, grupurile de coordonare, grupurile la nivel înalt, grupurile de experți etc.), precum și în universități și instituții de cercetare. |
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 24
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 trebuie să respecte principiile etice fundamentale. Este necesar să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. Activitățile de cercetare trebuie să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor. Toate activitățile trebuie să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE. | (24) Activitățile de cercetare și inovare finanțate de Orizont 2020 trebuie să respecte drepturile etice fundamentale și drepturile fundamentale ale omului. Este necesar să fie luate în considerare avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii, precum și avizele Agenției pentru drepturi fundamentale a Uniunii Europene și ale Institutului european pentru egalitatea de gen. Activitățile de cercetare trebuie să țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să limiteze folosirea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor. Toate activitățile trebuie să se desfășoare asigurându-se un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 168 din TFUE. |
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 30
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. | (30) Orizont 2020 ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe, bazată pe interesul comun și avantaje reciproce. Cooperarea internațională în domeniul științei, tehnologiei și inovării ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de consolidare a competitivității, la abordarea provocărilor societale și la sprijinirea politicilor externe și de dezvoltare ale Uniunii, inclusiv prin dezvoltarea de sinergii cu programele externe și prin contribuția la angajamentele internaționale ale Uniunii, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, și prioritatea generală a egalității de gen. |
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 34
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(34) Este important să se asigure o bună gestiune financiară a programului-cadru Orizont 2020 și punerea în aplicare a acestuia în modul cel mai eficient și ușor accesibil, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea programului pentru toți participanții. Este necesar să se asigure conformitatea cu Regulamentul (UE) nr. XXXX/2012 [noul Regulament financiar] și cu cerințele de simplificare și de îmbunătățire a reglementării. | (34) Este important să se asigure o bună gestiune financiară a programului-cadru Orizont 2020 și punerea în aplicare a acestuia în modul cel mai eficient și ușor accesibil, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea programului pentru toți participanții. Statele membre și Comisia trebuie să acționeze în direcția integrării perspectivei de gen și a egalității între bărbați și femei în toate etapele - pregătire, programare, implementare, monitorizare și evaluare - folosind metode de evaluare a integrării dimensiunii de gen în buget. Este necesar să se asigure conformitatea cu Regulamentul (UE) nr. XXXX/2012 [noul Regulament financiar] și cu cerințele de simplificare și de îmbunătățire a reglementării. |
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) O perspectivă de gen ar trebui integrată pe deplin în normele de participare și diseminare pentru Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020). |
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA). Indicatorii de performanță relevanți sunt prevăzuți în introducerea la anexa I. | (1) Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe egalitatea de gen, cunoaștere și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare, exploatând întregul potențial și excelența științifică ale tuturor oamenilor de știință europeni, inclusiv ale femeilor. Astfel, Orizont 2020 sprijină punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și a altor politici ale Uniunii, precum și realizarea și funcționarea spațiului european de cercetare (ERA). Indicatorii de performanță relevanți sunt prevăzuți în introducerea la anexa I. |
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 2 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Printre obiectivele prioritare ale Programului Orizont 2020 se numără și o participare mai echilibrată a femeilor în sectorul cercetării și inovării, prin intermediul unor campanii de informare destinate atragerii femeilor către formarea științifică și prin prezentarea oportunităților profesionale disponibile în sectorul cercetării și științei. |
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (2b) Orizont 2020 promovează egalitatea de gen prin favorizarea schimbărilor apărute în organizarea instituțiilor de cercetare, precum și în conținutul și proiectarea de activități de cercetare. Genul este considerat un aspect transversal, pentru a corecta dezechilibrele dintre femei și bărbați și pentru a integra dimensiunea de gen în programarea și în conținutul cercetării și inovării. Diferențele economice și sociale dintre femei și bărbați ar trebui să se reflecte suficient în conceperea, conținutul și executarea programelor de cercetare. Ar trebui să se acorde atenția cuvenită creșterii gradului de participare a femeilor de știință la cercetare și la procesul de elaborare a politicii de cercetare. |
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 5 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (5a) Programul Orizont 2020 subliniază importanța promovării domeniilor de cercetare fără segregare de gen. Programul Orizont 2020 urmărește să promoveze, prin universități, instituțiile Uniunii și statele membre, atât știința ca domeniu de interes pentru ambele genuri încă din etapele timpurii ale educației, cât și imaginea cercetătoarelor ca modele de urmat. Prin intermediul unor campanii de informare, programul furnizează informații cu privire la cerințele necesare pentru a deveni cercetător și oportunitățile existente în domeniul cercetării. |
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 1 – litera b – punctul iiia (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (iiia) respectă principiile nediscriminării, egalității de gen și egalității de șanse; |
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, instituite de Comisie; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; activități orientate spre viitor; consultări publice specifice și procese transparente și interactive care asigură sprijin cercetării și inovării responsabile. | (1) În vederea punerii în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, se iau în considerare expertiza și contribuțiile furnizate de: grupuri consultative de experți independenți, de nivel înalt, dintr-o gamă largă de sectoare și medii (inclusiv reprezentanți ai societății civile) instituite de Comisie; structuri de dialog, create în temeiul acordurilor internaționale în domeniul științei și tehnologiei; activități orientate spre viitor; activități orientate spre viitor; și procese transparente și interactive care asigură implementarea cercetării și inovării responsabile. În special, sunt incluse activități de promovare a unei reprezentări echilibrate a bărbaților și femeilor în echipele de cercetători și a unei integrări corespunzătoare a analizei din perspectiva problematicii de sex și gen în conținutul cercetării. În alcătuirea grupurilor consultative se va urmări reprezentarea echilibrată a bărbaților și femeilor. |
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) Este important ca dimensiunea de gen în cercetare și inovare să fie abordată ca parte integrantă a propunerilor, pentru a asigura cel mai înalt nivel de calitate științifică. Orizont 2020 garantează că dimensiunea de gen este integrată în mod corespunzător în conținutul activităților de cercetare și inovare în toate etapele procesului, de la stabilirea priorităților, definirea solicitărilor și a propunerilor, evaluarea și monitorizarea programelor și proiectelor, la negocieri și acorduri. |
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1b) Se acordă o atenție deosebită garantării unei reprezentări echilibrate a femeilor și bărbaților în grupurile la nivel înalt de experți independenți constituite de Comisie. |
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării, sporirii atractivității profesiei de cercetare, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor. | (1) Legăturile și interfețele sunt puse în aplicare în cadrul priorităților Orizont 2020 și între acestea din urmă. Se acordă o atenție deosebită în acest sens dezvoltării și aplicării tehnologiilor de bază și industriale esențiale, corelării între descoperire și introducerea pe piață, cercetării și inovării interdisciplinare, colaborării extinse între cercetare, autoritățile publice, societatea civilă și companii, științelor socioeconomice și umaniste, promovării funcționării și realizării ERA, cooperării cu țările terțe, cercetării și inovării responsabile, inclusiv aspectelor legate de gen în domeniul cercetării și realizării echilibrului de gen, sporirii atractivității profesiei de cercetător, îndeosebi pentru tinerele femei, precum și facilitării mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor, acordând o atenție deosebită cercetătoarelor. Fiecare program de lucru conține o secțiune dedicată care descrie măsurile planificate pentru a remedia dezechilibrele între genuri și a integra dimensiunea de gen. Acest lucru se reflectă și la nivel de proiect, făcând parte din dispozițiile referitoare la acordurile privind granturile. |
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (1a) Având în vedere rata scăzută de participare a cercetătoarelor în PC7 și PC6, programul Orizont 2020 remediază această problemă prin asigurarea unor oportunități egale de promovare profesională pentru cercetători și cercetătoare, concentrându-se asupra mobilității lor și asupra metodelor de conciliere a vieții familiale și profesionale. |
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Orizont 2020 asigură promovarea eficientă a egalității de gen și dimensiunea de gen în activitățile de cercetare și inovare. | Orizont 2020 asigură egalitatea de gen și promovarea eficientă a dimensiunii de gen în activitățile de cercetare și inovare, precum și în toate etapele proiectelor: concepere, propunere, evaluare, management de proiect, monitorizare, și asigură echilibrul de gen în toate programele, comitetele de evaluare, comitetele de experți, grupurile consultative și organele de decizie existente sau create pentru implementarea acestora, prin facilitarea accesului femeilor la educația și profesiile științifice, creându-le astfel perspective mai bune de carieră în toate domeniile cercetării și inovării. În acest scop, se vor fixa obiective și se vor elabora și implementa planuri eficiente pentru atingerea acestor obiective. |
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Pentru aceasta, următoarele acțiuni ar trebui să fie obligatorii: |
| (1) includerea reprezentării echilibrate a bărbaților și femeilor printre criteriile de evaluare a proiectului, care ar trebui suficient luate în considerare la conceperea proiectului. În acest scop, ar trebui introdus un prag minim în ceea ce privește componența grupului de cercetare, coordonatorii și liderii echipei. |
| (2) promovarea și monitorizarea formării profesionale a evaluatorilor și experților: dacă reprezentarea echilibrată a bărbaților și femeilor este un criteriu obligatoriu, formarea în legătură cu această chestiune specifică pentru evaluatorii de proiecte este extrem de importantă și ar trebui să fie obligatorie; |
| (3) promovarea rolului de lider al femeilor în știință și cercetare prin: |
| (a) monitorizarea prezenței femeilor în pozițiile decizionale cheie în institutele și centrele de cercetare; |
| (b) crearea unei baze de date și difuzarea sistematică a informațiilor privind cercetătoarele renumite, pentru a le spori vizibilitatea și a oferi modele de urmat generațiilor tinere; |
| (c) asigurarea transparenței și echității criteriilor de promovare în institutele științifice și de cercetare și a conformității acestora cu cerințele privind integrarea problematicii de gen; |
| (d) promovarea politicilor de reconciliere a muncii cu viața de familie în cazul femeilor de știință și susținerea unor programe de mobilitate pentru femeile cercetător; chestiunile referitoare la concediile de maternitate și paternitate ar trebui să fie analizate pentru a permite un bun echilibru între profesie și viața personală în domeniul cercetării, menținând atractivitatea unor astfel de locuri de muncă pentru femeile de știință; |
| (e) monitorizarea evoluției carierei și salariilor pentru a evita diferențele de salariu pe motive de gen. |
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1 b (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Atunci când este oportun, Orizont 2020 asigură luarea în considerare corespunzătoare a dimensiunii de gen în proiectele de cercetare și inovare, în special în ceea ce privește serviciile și produsele pentru utilizatori finali, în activitățile din toate etapele procesului, de la fixarea priorităților, definirea cererilor de propuneri, evaluarea și monitorizarea programelor și proiectelor, până la negocieri și încheierea acordurilor. |
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1 c (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Se acordă o atenție specială, în cadrul Orizont 2020, respectării stricte a principiilor egalității profesionale, salariale și de carieră. În acest scop, reprezentanții angajaților sunt consultați în fiecare an, în întreprinderile care beneficiază de o contribuție financiară din partea Uniunii, în legătură cu situația egalității de gen și cu modalitățile de remediere a eventualelor dezechilibre. De asemenea, în cazul în care situațiile de inegalitate persistă, și după ce întreprinderii i s-a atras atenția în privința obligațiilor ce îi revin, ajutorul financiar menționat anterior poate fi retras. |
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1 d (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Orizont 2020 asigură promovarea eficientă a echilibrului de gen în toate programele, comitetele de evaluare, în grupurile de experți sau consultative și în orice organism decizional existent sau creat pentru implementarea acestuia. |
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Orizont 2020 poate fi pus în aplicare prin parteneriate public-privat, în cadrul cărora toți partenerii în cauză se angajează să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a activităților de cercetare și inovare de importanță strategică pentru competitivitatea și poziția de lider industrial a Uniunii sau să abordeze provocări societale specifice. | (1) Orizont 2020 poate fi pus în aplicare prin parteneriate public-privat, în cadrul cărora toți partenerii în cauză se angajează să sprijine elaborarea și punerea în aplicare a activităților de cercetare și inovare de importanță strategică pentru competitivitatea și poziția de lider industrial a Uniunii sau să soluționeze în mod eficace provocări societale globale, cu un accent deosebit pe inegalitățile de gen existente. |
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 1 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Orizont 2020 contribuie la consolidarea parteneriatelor public-public, în cadrul cărora acțiunile la nivel regional, național sau internațional sunt puse în aplicare în comun în cadrul Uniunii. | (1) Orizont 2020 contribuie la consolidarea parteneriatelor public-public, cu implicarea societății civile, în cadrul cărora acțiunile la nivel regional, național sau internațional sunt puse în aplicare în comun în cadrul Uniunii. |
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 1 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, care completează programele externe și de dezvoltare. | (c) sprijinirea obiectivelor de politică externă și de dezvoltare ale Uniunii, completând programele externe și de dezvoltare și angajamentele internaționale, cum ar fi realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului și prioritatea globală a egalității de gen. |
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Activitățile de diseminare a informațiilor și activitățile de comunicare reprezintă o sarcină integrată a tuturor acțiunilor sprijinite de Orizont 2020. | (2) Activitățile de diseminare a informațiilor și activitățile de comunicare reprezintă o sarcină integrată a tuturor acțiunilor sprijinite de Orizont 2020 și ar trebui să incorporeze o dimensiune de gen suficient de consistentă, subliniind rolul pozitiv și contribuția femeilor de știință la cercetare și inovare. Toate informațiile difuzate și activitățile de comunicare includ o dimensiune de gen și sunt precedate de o analiză din perspectiva problematicii de gen. |
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 3 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) inițiativele care vizează sporirea sensibilizării și facilitarea accesului la finanțare în cadrul Orizont 2020, în special pentru acele regiuni sau tipuri de participanți care sunt insuficient reprezentați; | (a) inițiativele care vizează sporirea sensibilizării și facilitarea accesului la finanțare în cadrul Orizont 2020, în special pentru acele regiuni sau tipuri de participanți care sunt insuficient reprezentați; ar trebui promovată importanța unei participări mai intense a femeilor la lumea științei, iar obiectivul reprezentării echilibrate a bărbaților și femeilor ar trebui văzut ca o afirmare a principiului echității sociale și ca un mijloc esențial de exploatare la maximum a potențialului științific existent al societății; |
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 3 – litera aa (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (aa) acțiuni de comunicare și sensibilizare menite să asigure vizibilitatea femeilor active în domeniile cercetării științifice și tehnologice (de exemplu, broșuri, ziare, radio, internet) și crearea unei imagini pozitive a femeilor de știință în societate; |
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 3 – litera ab (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (ab) campanii în vederea depășirii stereotipurilor gen în știință în general și în activitățile de inovare și cercetare în special; |
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Este necesar ca sistemul de control să asigure un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de controalele administrative și de alte costuri ale controalelor la toate nivelurile, astfel încât să poate fi îndeplinite obiectivele Programului-cadru Orizont 2020 și să fie atrași în programul-cadru cei mai competenți cercetători și cele mai inovatoare întreprinderi. | (2) Este necesar ca sistemul de control să asigure un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de controalele administrative și de alte costuri ale controalelor la toate nivelurile, astfel încât să poate fi îndeplinite obiectivele Programului-cadru Orizont 2020 și să fie atrași în programul-cadru cei mai competenți cercetători, indiferent de gen, și cele mai inovatoare întreprinderi. |
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(1) Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie. Această monitorizare include informații cu privire la subiecte transversale, cum ar fi durabilitatea și schimbările climatice, inclusiv informații privind volumul cheltuielilor legate de schimbările climatice. | (1) Comisia monitorizează anual punerea în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie. Această monitorizare include informații și indicatori cu privire la subiecte transversale, cum ar fi aspectele de gen, durabilitatea și schimbările climatice, inclusiv informații privind volumul cheltuielilor legate de schimbările climatice. |
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – litera a – punctul iii
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(iii) contribuția Institutului European de Inovare și Tehnologie și a comunităților cunoașterii și inovării la prioritatea privind provocările societale și la obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” ale programului Orizont 2020. | (iii) contribuția Institutului European de Inovare și Tehnologie și a comunităților cunoașterii și inovării la realizarea obiectivelor în materie de gen, la prioritatea privind provocările societale și la obiectivul specific privind „Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale” ale programului Orizont 2020. |
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) Nu mai târziu de sfârșitul anului 2017 și luând în considerare evaluarea ex-post a celui de al șaptelea program-cadru care trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2015 și evaluarea Institutului European de Inovare și Tehnologie, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, o evaluare intermediară a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific, inclusiv a Consiliului European pentru Cercetare, și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie, pe baza îndeplinirii (la nivelul rezultatelor și al progreselor înregistrate în vederea obținerii impacturilor) obiectivelor Orizont 2020 și a menținerii relevanței tuturor măsurilor, a eficienței și utilizării resurselor, a posibilităților de simplificare suplimentară și a valorii adăugate a Uniunii. Această evaluare ia, de asemenea, în considerare aspecte legate de accesul la oportunități de finanțare pentru participanții din toate regiunile, pentru IMM-uri și pentru promovarea echilibrului de gen. De asemenea, evaluarea ia în calcul contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii referitoare la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și influența asupra impactului pe termen lung al măsurilor precedente. | (b) Nu mai târziu de sfârșitul anului 2017 și luând în considerare evaluarea ex-post a celui de al șaptelea program-cadru care trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2015 și evaluarea Institutului European de Inovare și Tehnologie, Comisia efectuează, cu sprijinul experților independenți, o evaluare intermediară a programului-cadru Orizont 2020, a programului său specific, inclusiv a Consiliului European pentru Cercetare, și a activităților Institutului European de Inovare și Tehnologie, pe baza îndeplinirii (la nivelul rezultatelor și al progreselor înregistrate în vederea obținerii impacturilor) obiectivelor Orizont 2020 și a menținerii relevanței tuturor măsurilor, a eficienței și utilizării resurselor, a posibilităților de simplificare suplimentară și a valorii adăugate a Uniunii. Această evaluare ia, de asemenea, în considerare aspecte legate de accesul la oportunități de finanțare pentru participanții din toate regiunile, pentru IMM-uri și pentru promovarea echilibrului de gen, precum și pentru integrarea dimensiunii de gen în activitățile de cercetare și inovare. În plus, evaluarea ar trebui să ia în considerare reprezentarea echilibrată a bărbaților și femeilor în organismele decizionale, în comitete și consilii consultative, integrarea dimensiunii de gen în procese, precum și participarea și alocarea resurselor. De asemenea, evaluarea ia în calcul contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii referitoare la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și influența asupra impactului pe termen lung al măsurilor precedente. |
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(2) Indicatorii de performanță ai obiectivelor generale și ai Institutului European de Inovare și Tehnologie, astfel cum sunt prevăzuți în introducerea anexei I la prezentul regulament, precum și indicatorii de performanță ai obiectivelor specifice, astfel cum sunt stabiliți în programul specific, inclusiv liniile generale relevante, oferă baza minimă de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor Orizont 2020. | (2) Indicatorii de performanță ai obiectivelor generale și ai Institutului European de Inovare și Tehnologie, astfel cum sunt prevăzuți în introducerea anexei I la prezentul regulament, precum și indicatorii de performanță ai obiectivelor specifice, astfel cum sunt stabiliți în programul specific, inclusiv liniile generale relevante, oferă baza minimă de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor Orizont 2020. Indicatorii de gen se adaugă ca indicatori de performanță și folosesc instrumentele și metodologiile statistice existente, precum „She figures”: statistici și indicatori privind egalitatea între bărbați și femei în mediul științific publicat de DG Cercetare din trei în trei ani. „She Figures” a devenit o sursă relevantă și recunoscută de indicatori și ar trebui să se publice bianual. |
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 7 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) Consiliul European pentru Cercetare (ERC) pune la dispoziție finanțări atractive și flexibile care să permită cercetătorilor talentați și creativi și echipelor acestora să exploreze cele mai promițătoare căi la frontierele științei, pe baza concurenței în cadrul Uniunii. | (a) Consiliul European pentru Cercetare (ERC) pune la dispoziție finanțări atractive și flexibile care să permită cercetătorilor talentați și creativi și echipelor acestora, indiferent de gen, să exploreze cele mai promițătoare căi la frontierele științei, pe baza concurenței în cadrul Uniunii. |
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 7 – litera b
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(b) Tehnologiile viitoare și emergente sprijină cercetările comune în vederea extinderii capacității Europei de inovare avansată și de schimbare a paradigmelor tradiționale. Se promovează colaborarea științifică interdisciplinară cu privire la idei complet noi, care prezintă un grad ridicat de risc și se accelerează dezvoltarea celor mai promițătoare domenii emergente în materie de știință și tehnologie, precum și structurarea în cadrul Uniunii a comunităților științifice corespunzătoare. | (b) Tehnologiile viitoare și emergente sprijină cercetările comune și tehnologia și inovarea orientate către utilizator și care țin cont de aspectele de gen, în vederea extinderii capacității Europei de inovare avansată și de schimbare a paradigmelor tradiționale. Se promovează colaborarea științifică interdisciplinară cu privire la idei complet noi, care prezintă un grad ridicat de risc și se accelerează dezvoltarea celor mai promițătoare domenii emergente în materie de știință și tehnologie, precum și structurarea în cadrul Uniunii a comunităților științifice corespunzătoare. |
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 7 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) Acțiunile Marie Curie oferă formare excelentă și inovatoare în domeniul cercetării, precum și oportunități atractive de carieră și schimburi de cunoștințe prin intermediul mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor, pentru ca aceștia să fie perfect pregătiți să facă față provocărilor societale prezente și viitoare. | (c) Acțiunile Marie Curie oferă formare excelentă și inovatoare în domeniul cercetării, precum și oportunități atractive de carieră și schimburi de cunoștințe prin intermediul mobilității transfrontaliere și intersectoriale a cercetătorilor, pentru ca aceștia să fie perfect pregătiți să facă față provocărilor societale prezente și viitoare. Programele de mobilitate asigură cu adevărat oportunități egale pentru bărbați și femei și includ măsuri specifice pentru înlăturarea obstacolelor din calea mobilității cercetătoarelor. |
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 9
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile sunt inerent anticipative, permit dezvoltarea pe termen lung a competențelor, se concentrează pe noile științe, tehnologii și inovații, pe viitoarea generație de cercetători și susțin noile talente din întreaga Uniune și țările asociate, precum și din întreaga lume. Fiind prin natura sa orientată către știință și beneficiind de acorduri de finanțare de la bază spre vârf, în funcție de inițiativele cercetătorilor, comunitatea științifică europeană va juca un rol important în stabilirea direcțiilor de cercetare urmate în cadrul programului. | Activitățile sunt inerent anticipative, permit dezvoltarea pe termen lung a competențelor, se concentrează pe noile științe, tehnologii și inovații, pe viitoarea generație de cercetători și susțin noile talente din întreaga Uniune și țările asociate, precum și din întreaga lume, în vederea creșterii gradului de participare a cercetătoarelor talentate și a utilizării la maximum a potențialului și a excelenței științifice a femeilor de știință în folosul economiei și societății europene. Fiind prin natura sa orientată către știință și beneficiind de acorduri de finanțare de la bază spre vârf, în funcție de inițiativele cercetătorilor, comunitatea științifică europeană va juca un rol important în stabilirea direcțiilor de cercetare urmate în cadrul programului. |
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 10 – litera a
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(a) Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale oferă sprijin specific pentru cercetare, dezvoltare și activități demonstrative în domeniile TIC, nanotehnologie, materiale avansate, biotehnologie, fabricarea și prelucrarea avansate și spațiul. Se va acorda o atenție specială interacțiunilor și convergenței în cadrul diferitelor tehnologii și între acestea. | (a) Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale oferă sprijin specific pentru cercetare, dezvoltare și activități demonstrative în domeniile TIC, nanotehnologie, materiale avansate, biotehnologie, fabricarea și prelucrarea avansate și spațiul. În toate aceste domenii se ține seama în mod corespunzător de necesitățile utilizatorilor și de dimensiunea de gen. Se va acorda o atenție specială interacțiunilor și convergenței în cadrul diferitelor tehnologii și între acestea. |
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 14 – litera e
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(e) combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și materiile prime; | (e) combaterea schimbărilor climatice, inclusiv aspectele legate de gen ale acestora, mediul, utilizarea eficientă și conservarea resurselor și utilizarea sustenabilă a materiilor prime; |
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 14 – litera f
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(f) societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure. | (f) societăți egalitare, incluzive, inovatoare și sigure. |
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 16
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Științele sociale și umaniste formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național și regional. Având în vedere natura globală a multora dintre provocări, cooperarea strategică cu țări terțe reprezintă o parte integrantă a fiecărei provocări. În plus, se prevede acordarea de sprijin transversal cooperării internaționale în cadrul obiectivului specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. | Științele sociale și umaniste formează parte integrantă a activităților destinate să facă față tuturor provocărilor. În plus, dezvoltarea acestor discipline este sprijinită în cadrul obiectivului specific „Societăți egalitare, incluzive, inovatoare și sigure”. În mod similar, în toate problemele este integrată o orientare asupra genului și a egalității de gen. Sprijinul se va concentra, de asemenea, asupra furnizării de date certe în vederea elaborării politicilor la nivel internațional, la nivelul Uniunii Europene, precum și la nivel național și regional. Având în vedere natura globală a multora dintre provocări, cooperarea strategică cu țări terțe reprezintă o parte integrantă a fiecărei provocări. În plus, se prevede acordarea de sprijin transversal cooperării internaționale în cadrul obiectivului specific „Societăți egalitare, incluzive, inovatoare și sigure”. |
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 17
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul specific „Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure” cuprinde, de asemenea, o activitate privind reducerea decalajului dintre cercetare și inovare prin măsuri specifice de deblocare a excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii. | Obiectivul specific „Societăți egalitare, incluzive, inovatoare și sigure” cuprinde, de asemenea, activități menite să promoveze reprezentarea echilibrată a bărbaților și femeilor în cercetare și integrarea dimensiunii de gen în conținutul cercetării și inovării și să elimine decalajul în domeniile cercetării și inovării prin măsuri specifice de deblocare a excelenței în regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii. |
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Anexa I – secțiunea 1 – punctul 1 – subpunctul 1.1 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Un alt aspect important al problemei este faptul că în multe țări europene sectorul public nu oferă încă celor mai buni cercetători suficiente condiții atractive de carieră. Pot trece mulți ani până când cercetătorii tineri și talentați să poată deveni oameni de știință cu adevărat independenți. Această situație conduce la o pierdere semnificativă a potențialului de cercetare al Europei, care se manifestă prin întârzierea apariției următoarei generații de cercetători, care să aducă idei noi și vitalitate, precum și prin încurajarea cercetătorilor de nivel excelent care sunt la început de carieră să își caute posibilități de evoluție în altă parte. | Un alt aspect important al problemei este faptul că în multe țări europene sectorul public nu oferă încă celor mai buni cercetători suficiente condiții atractive de carieră. Pot trece mulți ani până când cercetătorii tineri și talentați să poată deveni oameni de știință cu adevărat independenți. Această situație conduce la o pierdere semnificativă a potențialului de cercetare al Europei, care se manifestă prin întârzierea apariției următoarei generații de cercetători, care să aducă idei noi și vitalitate, precum și prin încurajarea cercetătorilor de nivel excelent care sunt la început de carieră să își caute posibilități de evoluție în altă parte. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită femeilor de știință, care reprezintă doar 18% din cercetătorii de categorie A, față de 27% în SUA, deși 60% dintre absolvenții europeni de studii universitare sunt femei. Ar trebui să se acorde atenție contracarării inechității legate de gen la recrutarea pentru posturi în domeniul științific, precum și sprijinirii carierei cercetătoarelor. |
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 1 – subpunctul 1.1 – paragraful 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În plus, acești factori accentuează relativa lipsă de atractivitate a Europei în cadrul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice. Capacitatea sistemului american de a oferi mai multe resurse la nivel de cercetător și perspective mai bune de carieră explică modul în care acest sistem continuă să atragă cei mai buni cercetători din întreaga lume, inclusiv zeci de mii de cercetători din Uniune. | În plus, acești factori accentuează relativa lipsă de atractivitate a Europei în cadrul concurenței la nivel mondial pentru atragerea talentelor științifice. Capacitatea sistemului american de a oferi mai multe resurse la nivel de cercetător și perspective mai bune de carieră explică modul în care acest sistem continuă să atragă cei mai buni cercetători, bărbați și femei, din întreaga lume, inclusiv zeci de mii de cercetători din Uniune. |
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 1 – subpunctul 1.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
ERC a fost înființat pentru a asigura celor mai buni cercetători și cercetătoare din Europa resursele necesare care să le permită să concureze mai eficient la nivel mondial, prin finanțarea anumitor echipe pe baza concurenței paneuropene. ERC funcționează în mod autonom: un consiliu științific independent, format din oameni de știință, ingineri și savanți cu renume și competență de cel mai înalt nivel, stabilește strategia științifică globală și are autoritate deplină asupra deciziilor privind tipul de cercetare căreia i se acordă finanțare. Acestea sunt caracteristici esențiale ale ERC care garantează eficacitatea programului său științific, calitatea operațiunilor sale și procesul de evaluare inter pares, precum și credibilitatea sa în cadrul comunității științifice. | ERC a fost înființat pentru a asigura celor mai buni cercetători și cercetătoare din Europa resursele necesare care să le permită să concureze mai eficient la nivel mondial, prin finanțarea anumitor echipe pe baza concurenței paneuropene. ERC funcționează în mod autonom: un consiliu științific independent, format din oameni de știință, ingineri și savanți cu renume și competență de cel mai înalt nivel, stabilește strategia științifică globală și are autoritate deplină asupra deciziilor privind tipul de cercetare căreia i se acordă finanțare. Acestea sunt caracteristici esențiale ale ERC care garantează eficacitatea programului său științific, calitatea operațiunilor sale și procesul de evaluare inter pares, precum și credibilitatea sa în cadrul comunității științifice. ERC va asigura o contracarare adecvată a inechităților de gen în cadrul procedurilor de evaluare. |
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 1 – subpunctul 1.3 – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Finanțarea din partea ERC se acordă în conformitate cu următoarele principii bine consacrate. Excelența științifică este unicul criteriu pe baza căruia ERC acordă granturile. ERC funcționează pe baza unei abordări de jos în sus, fără priorități prestabilite. Granturile din partea ERC se adresează tuturor echipelor individuale de cercetători de toate vârstele și din orice țară din lume, care lucrează în Europa. De asemenea, ERC vizează promovarea concurenței corecte în Europa. | Finanțarea din partea ERC se acordă în conformitate cu următoarele principii bine consacrate. Excelența științifică este unicul criteriu pe baza căruia ERC acordă granturile. ERC funcționează pe baza unei abordări de jos în sus, fără priorități prestabilite. Granturile din partea ERC se adresează tuturor echipelor individuale de cercetători care lucrează în Europa, indiferent de vârstă, gen sau țara din lume din care provin. De asemenea, ERC vizează promovarea concurenței corecte în Europa. |
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 1 – subpunctul 1.3 – paragraful 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Consiliul științific al ERC monitorizează permanent operațiunile realizate de ERC și examinează modalitatea optimă de realizare a obiectivelor sale prin sisteme de subvenționare care pun accentul pe claritate, stabilitate și simplitate, atât pentru solicitanți, cât și pentru punerea în aplicare și gestionare și încearcă să găsească, după caz, modalitatea cea mai potrivită de a răspunde noilor nevoi. ERC depune toate eforturile să susțină și să perfecționeze în continuare sistemul de evaluare inter pares al ERC la nivel internațional, care se bazează pe tratamentul transparent, echitabil și imparțial al propunerilor, astfel încât să poată identifica excelența științifică inovatoare și talentele, indiferent de sex, naționalitate sau vârsta cercetătorului. În ultimul rând, ERC continuă să desfășoare propriile studii strategice în vederea pregătirii și sprijinirii activităților sale, menține contacte strânse cu comunitatea științifică și cu alte părți interesate și asigură complementaritatea activităților sale cu cercetarea întreprinsă la alte niveluri. | Consiliul științific al ERC monitorizează permanent operațiunile realizate de ERC și examinează modalitatea optimă de realizare a obiectivelor sale prin sisteme de subvenționare care pun accentul pe claritate, stabilitate și simplitate, atât pentru solicitanți, cât și pentru punerea în aplicare și gestionare și încearcă să găsească, după caz, modalitatea cea mai potrivită de a răspunde noilor nevoi. ERC depune toate eforturile să susțină și să perfecționeze în continuare sistemul de evaluare inter pares al ERC la nivel internațional, care se bazează pe tratamentul transparent, echitabil și imparțial al propunerilor, astfel încât să poată identifica excelența științifică inovatoare și talentele, indiferent de sexul, naționalitatea sau vârsta cercetătorului. În ultimul rând, ERC continuă să desfășoare propriile studii strategice în vederea pregătirii și sprijinirii activităților sale, menține contacte strânse cu comunitatea științifică și cu alte părți interesate și asigură complementaritatea activităților sale cu cercetarea întreprinsă la alte niveluri. Consiliului face tot posibilul pentru a asigura echilibrul de gen al componenței sale. |
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.1 – paragraful 6
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Dacă dorește să se situeze la nivelul competitorilor săi în materie de cercetare și inovare, Europa trebuie să atragă mai mulți tineri și tinere să îmbrățișeze cariere de cercetare și să asigure oportunități și medii foarte atractive pentru cercetare și inovare. Persoanele cele mai talentate din Europa și de pretutindeni ar trebui să considere Europa o destinație profesională de prim plan. Egalitatea de gen, condițiile de angajare și de muncă de înaltă calitate și fiabile, la care se adaugă recunoașterea, sunt aspecte esențiale care trebuie garantate cu consecvență în întreaga Europă. | Dacă dorește să se situeze la nivelul competitorilor săi în materie de cercetare și inovare, Europa trebuie să atragă mai mulți tineri și tinere să îmbrățișeze cariere de cercetare și să asigure oportunități și medii foarte atractive pentru cercetare și inovare. Persoanele cele mai talentate din Europa și de pretutindeni ar trebui să considere Europa o destinație profesională de prim plan. Egalitatea de gen, condițiile de angajare și de muncă de înaltă calitate și fiabile, la care se adaugă recunoașterea, sunt aspecte esențiale care trebuie garantate cu consecvență în întreaga Europă. Programele de mobilitate includ măsuri specifice pentru înlăturarea obstacolelor care împiedică mobilitatea cercetătoarelor și asigură oportunități cu adevărat egale pentru bărbați și femei. |
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera a – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile esențiale sunt asigurarea formării inovatoare de nivel excelent a cercetătorilor aflați la început de carieră, la nivel postuniversitar, prin intermediul proiectelor interdisciplinare sau al programelor de doctorat în care să fie implicate universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice din diferite țări. În acest mod se vor îmbunătăți perspectivele de carieră ale tinerilor cercetători absolvenți de studii post-universitare, atât în sectorul public, cât și în cel privat. | Activitățile esențiale sunt asigurarea formării inovatoare de nivel excelent a cercetătorilor aflați la început de carieră, la nivel postuniversitar, prin intermediul proiectelor interdisciplinare sau al programelor de doctorat în care să fie implicate universități, instituții de cercetare, întreprinderi, IMM-uri și alte grupuri socioeconomice din diferite țări. În acest mod se vor îmbunătăți perspectivele de carieră ale tinerilor cercetători absolvenți de studii post-universitare, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Ar trebui acordată o atenție deosebită echilibrului de gen în rândul participanților. |
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera d – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este, prin mobilizarea fondurilor suplimentare, sporirea impactului numeric și structural al acțiunilor Marie Curie și promovarea excelenței la nivel național în cadrul formării, mobilității și dezvoltării carierei cercetătorilor. | Obiectivul este, prin mobilizarea fondurilor suplimentare, sporirea impactului numeric și structural al acțiunilor Marie Curie și promovarea excelenței la nivel național în cadrul formării, mobilității și dezvoltării carierei cercetătorilor. Ar trebui acordată o atenție deosebită egalității de șanse pentru bărbați și femei și schimbărilor structurale. |
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera d – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile esențiale sunt de încurajare, prin intermediul unui mecanism de cofinanțare, a organizațiilor regionale, naționale și internaționale să creeze noi programe și să le deschidă pe cele existente către formarea, mobilitatea și dezvoltarea carierei atât în context internațional, cât și intersectorial. În acest mod se va favoriza creșterea calității activităților de formare în domeniul cercetării în Europa pentru toate etapele carierei, inclusiv la nivel de doctorat, se va încuraja libera circulație a cercetătorilor și a cunoștințelor științifice în Europa, se vor promova carierele atractive în domeniul cercetării prin asigurarea recrutării deschise și a unor condiții de lucru atractive și se va sprijini cooperarea în domeniul cercetării și al inovării între universități, instituții de cercetare și întreprinderi, precum și cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale. | Activitățile esențiale sunt de încurajare, prin intermediul unui mecanism de cofinanțare, a organizațiilor regionale, naționale și internaționale să creeze noi programe și să le deschidă pe cele existente către formarea, mobilitatea și dezvoltarea carierei atât în context internațional, cât și intersectorial. În acest mod se va favoriza creșterea calității activităților de formare în domeniul cercetării în Europa pentru toate etapele carierei, inclusiv la nivel de doctorat, se va încuraja libera circulație a cercetătorilor și a cunoștințelor științifice în Europa, se vor promova carierele atractive în domeniul cercetării prin asigurarea recrutării deschise și a unor condiții de lucru atractive și se va sprijini cooperarea în domeniul cercetării și al inovării între universități, instituții de cercetare și întreprinderi, precum și cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale. Ar trebui acordată o atenție deosebită echilibrului de gen în rândul participanților. |
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Anexa I – partea I – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera e – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivele sunt monitorizarea progreselor înregistrate, identificarea lacunelor în acțiunile Marie Curie și sporirea impactului acestora. În acest context, se vor dezvolta indicatori și se vor analiza datele referitoare la mobilitatea, competențele și carierele cercetătorilor, încercându-se realizarea de sinergii și a unei coordonări strânse cu acțiunile de sprijinire a politicilor referitoare la cercetători, angajatorii și finanțatorii acestora, desfășurate în cadrul obiectivului specific „Societățile favorabile incluziunii, inovatoare și sigure”. Activitatea vizează în continuare sensibilizarea în privința importanței și atractivității unei cariere în domeniul cercetării și diseminarea rezultatelor cercetării și inovării înregistrate de activitățile finanțate în cadrul acțiunilor Marie Curie. | Obiectivele sunt monitorizarea progreselor înregistrate, identificarea lacunelor în acțiunile Marie Curie și sporirea impactului acestora. În acest context, se elaborează indicatori defalcați pe gen, și se analizează datele referitoare la mobilitatea, competențele și carierele cercetătorilor, precum și la egalitatea de gen, încercându-se realizarea unor sinergii și a unei coordonări strânse cu acțiunile de sprijinire a politicilor referitoare la cercetători și la angajatorii și finanțatorii acestora, desfășurate în cadrul obiectivului specific „Societăți incluzive, inovatoare și sigure”. Activitatea vizează în continuare sensibilizarea în privința importanței și atractivității unei cariere în domeniul cercetării și diseminarea rezultatelor cercetării și inovării înregistrate de activitățile finanțate în cadrul acțiunilor Marie Curie. |
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – paragraful 8
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Abordarea va include atât activitățile incluse în agendă, cât și domenii mai deschise pentru promovarea proiectelor și soluțiilor revoluționare. Se va pune accentul pe cercetare și dezvoltare, pe programe pilot de anvergură și pe activități demonstrative, pe bancuri de testare și laboratoare vii (living labs) și pe crearea de prototipuri și validarea de produse în liniile pilot. Activitățile vor fi concepute pentru a crește competitivitatea industrială, stimulând sectorul industrial, și în special IMM-urile, să facă mai multe investiții în cercetare și inovare. | Abordarea include o analiză pe criterii de sex și de gen în inovarea tehnologică. Luarea în considerare în mod adecvat a analizei pe criterii de sex și de gen poate conduce la crearea de noi produse, procese, infrastructuri sau servicii. Aceasta va conduce la un mod de proiectare care promovează binele ființelor umane, inclusiv egalitatea gen, precum și la identificarea de noi piețe și oportunități de afaceri prin dezvoltarea unor tehnologii care răspund nevoilor unor grupuri de utilizatori complexe și diferite între ele. A nu ține cont de potențialele diferențe de sex și gen poate însemna pierderea unor oportunități de afaceri, neglijând anumite grupuri sau neținând seama în mod corespunzător de nevoile lor; a trata femeile și bărbații ca grupuri omogene înseamnă a ignora diferențele dintre femei și bărbați; a da o importanță exagerată diferențelor dintre femei și bărbați îi poate face pe ingineri să treacă cu vederea multe trăsături comune între femei și bărbați; în proiectare, stereotipurile pot avea ca efect fabricarea unor produse fără priză la public. |
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 1 – subpunctul 1.1.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
TIC stă la baza inovației și competitivității într-o serie largă de piețe și sectoare publice și private, facilitând progresul științific în toate disciplinele. În următorul deceniu, impactul transformativ al tehnologiilor digitale, al componentelor TIC, al infrastructurilor și serviciilor vor fi din ce în ce mai vizibil în toate domeniile vieții. Fiecare cetățean va dispune de resurse nelimitate informatice, de comunicare și de stocare a datelor pe glob. Cantități însemnate de informații și date vor fi generate de senzori, mașini și produse care conțin informații. Acest lucru va face ca acțiunea la distanță să devină un lucru banal, va facilita implementarea la nivel global a proceselor operaționale și a siturilor de producție durabile și va conduce la dezvoltarea unei game largi de servicii și aplicații. Numeroase servicii publice și comerciale critice și toate procesele cheie ale producerii de cunoaștere din domeniul științei, precum și serviciile de formare și din sectorul public și de afaceri vor fi furnizate prin intermediul TIC. TIC va asigura infrastructura critică pentru procesele de producție și operaționale, pentru comunicare și tranzacții. Contribuția TIC va fi, de asemenea, indispensabilă în abordarea provocărilor societale majore, precum și a proceselor societale, cum ar fi constituirea comunităților, comportamentul consumatorilor și guvernanța publică, de exemplu prin intermediul unor rețele sociale de comunicare. | TIC stă la baza inovației și competitivității într-o serie largă de piețe și sectoare publice și private, facilitând progresul științific în toate disciplinele. În următorul deceniu, impactul transformativ al tehnologiilor digitale, al componentelor TIC, al infrastructurilor și serviciilor vor fi din ce în ce mai vizibil în toate domeniile vieții. Fiecare cetățean va dispune de resurse nelimitate informatice, de comunicare și de stocare a datelor pe glob. Cantități însemnate de informații și date vor fi generate de senzori, mașini și produse care conțin informații. Acest lucru va face ca acțiunea la distanță să devină un lucru banal, va facilita implementarea la nivel global a proceselor operaționale și a siturilor de producție durabile și va conduce la dezvoltarea unei game largi de servicii și aplicații. Numeroase servicii publice și comerciale critice și toate procesele cheie ale producerii de cunoaștere din domeniul științei, precum și serviciile de formare și din sectorul public și de afaceri vor fi furnizate prin intermediul TIC. TIC va asigura infrastructura critică pentru procesele de producție și operaționale, pentru comunicare și tranzacții. Contribuția TIC va fi, de asemenea, indispensabilă în abordarea provocărilor societale majore, precum și a proceselor societale, cum ar fi constituirea comunităților, comportamentul consumatorilor și guvernanța publică, precum și egalitatea de gen, de exemplu prin intermediul unor rețele sociale de comunicare. |
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Anexa I – partea II – punctul 3 – subpunctul 3.3 – litera da (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (da) Este nevoie de mai multe femei în sectorul științific, dar, în cazul în care această cercetare are loc în cadru instituțional (de exemplu, la universități), ea trebuie să fie deschisă pentru exploatarea comercială a cunoașterii, mai degrabă decât pentru progresul cunoașterii în general. Cu alte cuvinte, ideea este de a găsi oportunități de comercializare și de a crea proiecte cu țintă clară, cu șanse reale de comercializare. Acest lucru ar trebui cât mai mult încurajat în mod activ, întrucât va ajuta la impulsionarea, atât de necesară, a competitivității economice a Europei. |
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1 – subpunctul 1.1 – paragraful 7 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Există diferențe semnificative legate de sex și gen în privința sănătății și stării personale de bine. Procesele demografice, în special îmbătrânirea, au o importantă dimensiune de gen, femeile reprezentând cea mai mare parte a populației în vârstă și cea mai mare parte a prestatorilor de îngrijiri. Alte aspecte importante ale schimbărilor demografice, precum schimbarea stilului de viață, noile structuri familiale și ratele mici ale natalității, impun luarea în considerare în mod corespunzător a unei analize din perspectiva problematicii de gen. |
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1 – subpunctul 1.3 – paragraful 4
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Toate aceste activități vor fi desfășurate astfel încât să se ofere sprijin pe parcursul întregului ciclu de cercetare și inovare, consolidând competitivitatea sectoarelor industriale din Europa și dezvoltarea de noi oportunități de piață. | Toate aceste activități vor fi desfășurate astfel încât să se ofere sprijin pe parcursul întregului ciclu de cercetare și inovare, consolidând competitivitatea sectoarelor industriale din Europa și dezvoltarea de noi oportunități de piață. Se acordă o atenție deosebită cooperării strânse între autoritățile publice, sectorul cercetării, societatea civilă și mediul de afaceri. |
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 1 – subpunctul 1.3 – paragraful 5
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Activitățile specifice vor include: înțelegerea factorilor determinanți ai sănătății (inclusiv a celor legați de mediu și schimbările climatice), îmbunătățirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, înțelegerea bolii și îmbunătățirea diagnosticării, elaborarea de programe eficace de depistare a bolilor și o mai bună evaluare a predispoziției la boală, îmbunătățirea acțiunilor de supraveghere și pregătire, dezvoltarea unor vaccinuri preventive mai bune, utilizarea medicinii in silico pentru îmbunătățirea gestionării și prognozei bolilor, tratarea bolii, transferul de cunoștințe către practica clinică și acțiuni inovatoare care să se poată extinde, o mai bună utilizare a datelor medicale, îmbătrânirea activă, viață independentă și asistență pentru autonomie, responsabilizarea individuală pentru autogestionarea sănătății, promovarea asistenței integrate, îmbunătățirea instrumentelor și metodelor științifice în vederea sprijinirii elaborării politicilor și nevoilor de reglementare și optimizarea eficienței și eficacității sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților prin luarea deciziilor în baza unor elemente concrete prin diseminarea celor mai bune practici și a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare. | Activitățile specifice vor include: înțelegerea factorilor determinanți ai sănătății (inclusiv a celor legați de mediu și schimbările climatice), îmbunătățirea promovării sănătății și a prevenirii bolilor, înțelegerea bolii și îmbunătățirea diagnosticării, elaborarea de programe eficace de depistare a bolilor și o mai bună evaluare a predispoziției la boală, îmbunătățirea acțiunilor de supraveghere și pregătire, dezvoltarea unor vaccinuri preventive mai bune, utilizarea medicinii in silico pentru îmbunătățirea gestionării și prognozei bolilor, tratarea bolii, transferul de cunoștințe către practica clinică și acțiuni inovatoare care să se poată extinde, o mai bună utilizare a datelor medicale, îmbătrânirea activă, viață independentă și asistență pentru autonomie, responsabilizarea individuală pentru autogestionarea sănătății, promovarea asistenței integrate, îmbunătățirea instrumentelor și metodelor științifice în vederea sprijinirii elaborării politicilor și nevoilor de reglementare și optimizarea eficienței și eficacității sistemelor de sănătate, precum și reducerea inegalităților prin luarea deciziilor în baza unor elemente concrete prin diseminarea celor mai bune practici și a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare. Activitățile descrise mai sus ar trebui să includă o dimensiune de gen și să fie precedate de o analiză din perspectiva problematicii de gen. |
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 4 – subpunctul 4.3 – litera b – paragraful 2
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
În cadrul activităților, accentul se va pune pe reducerea congestionării, pe îmbunătățirea accesibilității și pe satisfacerea nevoilor utilizatorilor prin promovarea sistemelor de transport și logistică integrate de tip „de la expeditor la destinatar” (door-to-door); pe consolidarea intermodalității și pe implementarea de soluții inteligente de planificare și gestionare, precum și pe reducerea semnificativă a incidenței accidentelor și a impactului amenințărilor la adresa securității. | În cadrul activităților, accentul se va pune pe reducerea congestionării, pe îmbunătățirea accesibilității și pe satisfacerea nevoilor utilizatorilor prin promovarea sistemelor de transport și logistică integrate de tip „de la expeditor la destinatar” (door-to-door); pe consolidarea intermodalității și pe implementarea de soluții inteligente de planificare și gestionare, precum și pe reducerea semnificativă a incidenței accidentelor și a impactului amenințărilor la adresa securității. Cercetarea ar trebui să țină seama de diferențele socio-economice și de gen în privința modurilor preferate de transport. Activitățile descrise mai sus ar trebui să includă o dimensiune de gen și să fie precedate de o analiză din perspectiva problematicii de gen. |
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5 – subpunctul 5.1 – paragraful 6 a (nou)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| Schimbările climatice și impactul lor nu sunt nicidecum neutre din perspectiva genului. Din cauza distribuției rolurilor în funcție de gen, impactul asupra mediului nu este suportat la fel de femei, accesul lor la resurse și la mijloace pentru a face față schimbărilor și a se adapta la acestea fiind grav afectat de discriminarea în materie de venituri, acces la resurse, putere politică, educație și responsabilități casnice. Stilul de viață, comportamentul și modelul de consum al femeilor și bărbaților sunt adesea diferite, ca și amprenta pe care o lasă asupra mediului. Schimbările climatice afectează femeile și bărbații din toată lumea. IPPC, grupul de experți al ONU pe probleme de climă, a tras concluzia că „efectele schimbărilor climatice vor fi distribuite diferit în funcție de regiuni, generații, categorii de vârstă, categorii de venituri, profesii și gen”. |
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5 – subpunctul 5.3 – litera a – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este de a se dezvolta și evalua măsuri inovatoare, rentabile și sustenabile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, prin care să fie vizate atât CO2, cât și gazele cu efect de seră, altele decât CO2, și să fie puse în evidență soluții ecologice tehnologice și netehnologice, prin generarea de argumente care să permită să se întreprindă din timp de acțiuni informate și eficace și să fie puse în rețea competențele necesare. Activitățile se vor axa pe: o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și pe furnizarea de previziuni fiabile cu privire la schimbările climatice; evaluarea impactului, a aspectelor vulnerabile și dezvoltarea unor adaptări inovatoare rentabile și a unor măsuri de prevenire a riscurilor, sprijinirea politicilor în materie de atenuare. | Obiectivul este de a se dezvolta și evalua măsuri inovatoare, rentabile și sustenabile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, prin care să fie vizate atât CO2, cât și gazele cu efect de seră, altele decât CO2, și să fie puse în evidență soluții ecologice tehnologice și netehnologice, prin generarea de argumente care să permită să se întreprindă din timp de acțiuni informate și eficace și să fie puse în rețea competențele necesare. Activitățile se vor axa pe: o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și pe furnizarea de previziuni fiabile cu privire la schimbările climatice; evaluarea impactului, a aspectelor vulnerabile și dezvoltarea unor adaptări inovatoare rentabile și a unor măsuri de prevenire a riscurilor, sprijinirea politicilor în materie de atenuare. Cercetarea ține cont de problemele de gen și de egalitatea de gen în contextul politicilor de adaptare. |
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 5 – subpunctul 5.3 – litera a – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este de a se dezvolta și evalua măsuri inovatoare, rentabile și sustenabile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, prin care să fie vizate atât CO2, cât și gazele cu efect de seră, altele decât CO2, și să fie puse în evidență soluții ecologice tehnologice și netehnologice, prin generarea de argumente care să permită să se întreprindă din timp de acțiuni informate și eficace și să fie puse în rețea competențele necesare. Activitățile se vor axa pe: o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și pe furnizarea de previziuni fiabile cu privire la schimbările climatice; evaluarea impactului, a aspectelor vulnerabile și dezvoltarea unor adaptări inovatoare rentabile și a unor măsuri de prevenire a riscurilor, sprijinirea politicilor în materie de atenuare. | Obiectivul este de a se dezvolta și evalua măsuri inovatoare, rentabile și sustenabile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, prin care să fie vizate atât CO2, cât și gazele cu efect de seră, altele decât CO2, și să fie puse în evidență soluții ecologice tehnologice și netehnologice, prin generarea de argumente care să permită să se întreprindă din timp de acțiuni informate și eficace și să fie puse în rețea competențele necesare. Activitățile se vor axa pe: o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și pe furnizarea de previziuni fiabile cu privire la schimbările climatice; evaluarea impactului, a aspectelor vulnerabile și dezvoltarea unor adaptări inovatoare rentabile și a unor măsuri de prevenire a riscurilor, sprijinirea politicilor în materie de atenuare. Activitățile descrise mai sus ar trebui să includă o dimensiune de gen și să fie precedate de o analiză din perspectiva problematicii de gen. |
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6 – titlu
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
6. Societăți favorabile incluziunii, inovatoare și sigure | 6. Societăți egalitare, incluzive, inovatoare și sigure |
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.3 – subpunctul 6.3.1 – paragraful 2 – litera da (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (da) promovarea egalității între de gen pe tot cuprinsul Europei. |
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Anexă I – partea III – punctul 6.3 – subpunctul 6.3.2 – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Obiectivul este de a stimula dezvoltarea în Europa a unor societăți și politici inovatoare prin angajarea cetățenilor, întreprinderilor și a utilizatorilor în cercetare și inovare, precum și promovarea unor politici de cercetare și inovare coordonate în contextul globalizării. Un sprijin special va fi oferit dezvoltării spațiului european al cercetării (ERA) și dezvoltării condițiilor-cadru pentru inovare. | Obiectivul este de a stimula dezvoltarea în Europa a unor societăți și politici inovatoare prin angajarea cetățenilor, a societății civile, a întreprinderilor și a utilizatorilor în cercetare și inovare, precum și promovarea unor politici de cercetare și inovare coordonate în contextul globalizării. Un sprijin special va fi oferit dezvoltării spațiului european al cercetării (ERA) și dezvoltării condițiilor-cadru pentru inovare. |
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.3 – subpunctul 6.3.2 – paragraful 2 – litera c
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) asigurarea angajării la nivelul societății în cercetare și inovare; | (c) asigurarea angajării și participării societății în cercetare și inovare; |
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Anexa I – partea III – punctul 6.3 – subpunctul 6.3.2 – paragraful 2 – litera da (nouă)
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
| (da) promovarea egalității de gen pe tot cuprinsul Europei și în toate activitățile de cercetare și inovare finanțate în cadrul Orizont 2020. |
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Anexa I – partea V – punctul 3 – litera b – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
Strategia și activitățile EIT vor fi ghidate de axarea pe provocările societale care sunt de maximă importanță pentru viitor, cum ar fi schimbările climatice sau energia durabilă. Prin abordarea principalelor provocări societale în mod exhaustiv, EIT va promova abordări inter- și multidisciplinare și va contribui la concentrarea eforturilor de cercetare ale partenerilor din cadrul comunităților cunoașterii și inovării. | Strategia și activitățile EIT vor fi ghidate de axarea pe provocările societale care sunt de maximă importanță pentru viitor, cum ar fi schimbările climatice, ținând cont de dimensiunea de gen, sau energia durabilă. Prin abordarea principalelor provocări societale în mod exhaustiv, EIT va promova abordări inter- și multidisciplinare și va contribui la concentrarea eforturilor de cercetare ale partenerilor din cadrul comunităților cunoașterii și inovării. |
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Anexa I – partea V – punctul 3 – litera c – partea introductivă
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
(c) Dezvoltarea de persoanelor talentate, calificate și întreprinzătoare cu ajutorul educației și formării | (c) Dezvoltarea de persoanelor talentate, atât femei, cât și bărbați, calificate și întreprinzătoare cu ajutorul educației și formării |
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Anexa I – partea V – punctul 3 – litera c – paragraful 1
| |
Textul propus de Comisie | Amendamentul |
EIT își va integra complet educația și formarea în toate etapele carierei și va elabora programe noi și inovatoare pentru a reflecta nevoia de noi profiluri rezultate din provocările societale și economice complexe. În acest scop, EIT va juca un rol esențial în încurajarea recunoașterii unor noi titluri și diplome în statele membre. | EIT își va integra complet educația și formarea în toate etapele carierei și va elabora programe noi și inovatoare pentru a reflecta nevoia de noi profiluri rezultate din provocările societale și economice complexe. O dimensiune de gen este integrată în analiza nevoilor noilor profiluri. Din acest motiv, mai mult decât orice instrument al Orizont 2020, EIT va avea o responsabilitate majoră în atragerea sistematică a tinerelor talente din rândul femeilor, pentru a pune capăt risipei de talente în domeniul cercetării în Europa. În același mod, el va presupune educația și formarea profesională de o manieră conștientă de aspectele de gen, pentru că reînnoirea în viitor a peisajului științific și antreprenorial începe în etapa de educație și prin intermediul formării profesionale. În sfârșit, dimensiunea de gen va fi integrată în noua programă pentru a asigura eficiența și calitatea formării și educației, precum și dimensiunea de inovare a acesteia. În acest scop, EIT va juca un rol esențial în încurajarea recunoașterii unor noi titluri și diplome în statele membre. |
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Aviz emis de către Data anunțului în plen | FEMM 13.12.2011 | |||
Raportor/Raportoare pentru aviz: Data numirii | Antigoni Papadopoulou 20.12.2011 | |||
Examinare în comisie | 20.6.2012 |
|
|
|
Data adoptării | 19.9.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 23 4 3 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Regina Bastos, Andrea Češková, Marije Cornelissen, Edite Estrela, Iratxe García Pérez, Zita Gurmai, Mikael Gustafsson, Mary Honeyball, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Nicole Kiil-Nielsen, Silvana Koch-Mehrin, Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, Astrid Lulling, Barbara Matera, Krisztina Morvai, Norica Nicolai, Joanna Senyszyn, Joanna Katarzyna Skrzydlewska, Britta Thomsen, Marina Yannakoudakis, Anna Záborská, Inês Cristina Zuber | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Silvia Costa, Mariya Gabriel, Ana Miranda, Doris Pack, Antigoni Papadopoulou, Licia Ronzulli, Angelika Werthmann | |||
PROCEDURĂ
Titlu | Instituirea Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) | |||
Referințe | COM(2011)0809 – C7-0466/2011 – 2011/0401(COD) | |||
Data prezentării la PE | 30.11.2011 |
|
|
|
Comisie competentă în fond Data anunțului în plen | ITRE 13.12.2011 |
|
|
|
Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare Data anunțului în plen | AFET 15.3.2012 | DEVE 10.5.2012 | BUDG 13.12.2011 | EMPL 13.12.2011 |
| ENVI 13.12.2011 | TRAN 13.12.2011 | REGI 13.12.2011 | AGRI 13.12.2011 |
| PECH 13.12.2011 | CULT 13.12.2011 | JURI 13.12.2011 | FEMM 13.12.2011 |
Avize care nu au fost emise Data deciziei | EMPL 19.1.2012 |
|
|
|
Raportor(i) Data numirii | Teresa Riera Madurell 17.1.2012 |
|
|
|
Examinare în comisie | 23.1.2012 | 18.6.2012 | 17.9.2012 | 8.10.2012 |
Data adoptării | 28.11.2012 |
|
|
|
Rezultatul votului final | +: –: 0: | 55 0 1 | ||
Membri titulari prezenți la votul final | Amelia Andersdotter, Josefa Andrés Barea, Jean-Pierre Audy, Zigmantas Balčytis, Ivo Belet, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Pilar del Castillo Vera, Dimitrios Droutsas, Christian Ehler, Vicky Ford, Gaston Franco, Adam Gierek, Norbert Glante, András Gyürk, Fiona Hall, Edit Herczog, Kent Johansson, Romana Jordan, Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Philippe Lamberts, Bogdan Kazimierz Marcinkiewicz, Marisa Matias, Judith A. Merkies, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Herbert Reul, Teresa Riera Madurell, Jens Rohde, Paul Rübig, Salvador Sedó i Alabart, Konrad Szymański, Britta Thomsen, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Catherine Trautmann, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Marita Ulvskog, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Alejo Vidal-Quadras | |||
Membri supleanți prezenți la votul final | Yves Cochet, Satu Hassi, Jolanta Emilia Hibner, Seán Kelly, Zofija Mazej Kukovič, Vladimír Remek, Frédérique Ries, Peter Skinner, Silvia-Adriana Țicău | |||
Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final | Cristian Silviu Bușoi, Alexandra Thein | |||
Data depunerii | 20.12.2012 | |||