Document de şedinţă

 

A7-0321/2013

4.10.2013

***I

RAPORT

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

( COM(2011)0814 – C7‑0464/2011 – 2011/0392(COD) )

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportor: Marian-Jean Marinescu

PR_COD_1amCom

 

 

Legenda simbolurilor utilizate

  *  Procedura de consultare

  ***  Procedura de aprobare

  ***I  Procedura legislativă ordinară (prima lectură)

  ***II  Procedura legislativă ordinară (a doua lectură)

  ***III  Procedura legislativă ordinară (a treia lectură)

(Procedura indicată se bazează pe temeiul juridic propus în proiectul de act.)

 

 

 

 

 

Amendamente la un proiect de act

În amendamentele Parlamentului, modificările aduse proiectului de act sunt evidențiate prin caractere cursive aldine. Evidențierea cu caractere cursive simple este o indicație pentru serviciile tehnice, referitoare la elemente ale proiectului de act propuse pentru a fi corectate în vederea elaborării textului final (de exemplu elemente evident greșite sau omise într-o anumită versiune lingvistică). Propunerile de corectură sunt supuse acordului serviciilor tehnice în cauză.

 

Antetul amendamentelor referitoare la un act existent pe care proiectul de act urmărește să îl modifice cuprinde două rânduri suplimentare prin care se indică actul existent și, respectiv, dispoziția vizată a acestuia. Fragmentele preluate ca atare dintr-o dispoziție a unui act existent pe care Parlamentul dorește să o modifice, dar pe care proiectul de act nu a modificat-o, sunt evidențiate cu caractere aldine. Eventualele eliminări ale unor astfel de fragmente sunt semnalate prin simbolul [...].

 

 

 

CUPRINS

Pagina

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN  5

EXPUNERE DE MOTIVE  115

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe  119

AVIZ al Comisiei pentru bugete  139

AVIZ al Comisiei pentru transport Şi turism  154

PROCEDURĂ  177

 

PROIECT DE REZOLUŢIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

( COM(2011)0814 – C7‑0464/2011 – 2011/0392(COD) )

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului ( COM(2011)0814 ),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0464/2011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 28 martie 2012[1],

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat în scrisoarea din 11 septembrie 2013 , de a aproba poziția Parlamentului European, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru afaceri externe, al Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru transport și turism ( A7-0321/2013 ),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

 

 

 

PE-CONS No/YY - 2011/0392(COD)

REGULAMENTUL (UE) nr .../2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din

privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și abrogarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 876/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 a Parlamentului European și al Consiliului

 

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[2],

după consultarea Comitetului Regiunilor▌,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară[3],

întrucât:

(1)  Politica europeană în domeniul radionavigației prin satelit urmărește punerea la dispoziția Uniunii a două sisteme de radionavigație prin satelit, sistemul construit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS (denumite în continuare „sistemele”). Aceste sisteme decurg din programele Galileo și, respectiv, EGNOS (denumite în continuare „programele”). Fiecare dintre cele două infrastructuri este compusă din sateliți și dintr-o rețea de stații terestre.

(2)  Programul Galileo vizează punerea în funcțiune și operarea primei infrastructuri de radionavigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori publici și privați din Europa și din întreaga lume. După cum au evidențiat Parlamentul European și Consiliul în 2007, sistemul realizat în cadrul programului Galileo funcționează independent de alte sisteme existente sau care ar putea fi create, contribuind, astfel, printre altele, la autonomia strategică a Uniunii.

(3)  Programul EGNOS vizează îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de radionavigație prin satelit existente (denumite în continuare „GNSS”pentru Global Navigation Satellite Systems), precum și pe cele ale serviciului deschis oferit de sistemul creat în cadrul programului Galileo, atunci când acestea vor fi disponibile. Serviciile oferite de programul EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, spațiul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, insulele Azore, Canare și Madeira.

(4)  Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor și-au manifestat invariabil sprijinul deplin pentru aceste programe.

(5)  Programele aflate într-un stadiu avansat de dezvoltare și conducând la sisteme în fază de operare trebuie să se bazeze pe un temei juridic specific, capabil să răspundă nevoilor acestora, în special în ceea ce privește guvernanța și securitatea, și să satisfacă cerința bunei gestiuni financiare, precum și să promoveze utilizarea sistemelor.

(6)  Sistemele constituite în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri create ca rețele transeuropene, a căror utilizare depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie ▌la o gamă largă de activități sociale și economice, inclusiv la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniile infrastructurilor de transport, telecomunicații și energie.

(7)  Programele ▌constituie un instrument al politicii industriale și se înscriu în cadrul strategiei Europa 2020, astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei din 17 noiembrie 2010 intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol competitivității și viabilității”▌. Acestea ocupă, de asemenea, o poziție importantă în comunicarea Comisiei din 4 aprilie 2011▌și intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”▌. Programele, a căror valoare cumulată a fost estimată la aproximativ 130 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2034, prezintă numeroase avantaje pentru economia și cetățenii Uniunii.

(7a)   Un mare număr de sectoare economice, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de radionavigație prin satelit. Autoritățile publice pot beneficia, de asemenea, de aceste sisteme în diferite domenii cum ar fi serviciile de urgență, poliția, gestionarea crizelor sau gestionarea frontierelor. Dezvoltarea utilizării radionavigației prin satelit aduce avantaje enorme economiei, societății și mediului înconjurător. Aceste avantaje socio-economice sunt defalcate în trei categorii principale: avantaje directe ce decurg din creșterea pieței spațiale, avantaje directe ce decurg din creșterea pieței din aval pentru aplicații și servicii bazate pe GNSS și avantaje indirecte ce decurg din apariția unor noi aplicații în alte sectoare, sau a unor transferuri de tehnologie către acestea, ambele ducând la noi oportunități de piață în alte sectoare, creșteri ale productivității pe ansamblul sectorului și avantaje publice generate de reducerea poluării sau de niveluri îmbunătățite de siguranță și securitate. Prin urmare, este important ca Uniunea să sprijine dezvoltarea de aplicații și servicii bazate pe sisteme. Acest lucru va permite cetățenilor Uniunii să beneficieze din plin de avantajele ce decurg din sisteme, asigurându-se, totodată, menținerea încrederii populației în aceste programe. Instrumentul adecvat de finanțare a activităților de cercetare și inovare legate de dezvoltarea acestor aplicații îl constituie Regulamentul (UE) nr. .../2013 al Parlamentului European și al Consiliului din ... [de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020)][4] (numit în continuare „Programul Orizont 2020”). Totuși, o parte foarte specifică din amonte a activităților de cercetare și dezvoltare ar trebui finanțată din cadrul bugetului alocat programelor în conformitate cu prezentul regulament, fiind vorba de activități referitoare la elemente fundamentale precum chipset-uri și receptoare bazate pe Galileo, fapt ce va facilita dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. O asemenea finanțare nu ar trebui, totuși, să pericliteze implementarea și exploatarea infrastructurii instalate în conformitate cu programele .

(8)  Având în vedere utilizarea într-o măsură tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură să cauzeze daune semnificative societății moderne și să ducă la pierderi pentru mulți operatori economici. În plus, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a fi, în special, supuse unei utilizări abuzive. Elementele menționate anterior pot afecta securitatea Uniunii, a statelor sale membre și a cetățenilor acesteia. Prin urmare, este necesar să se țină cont de cerințele de securitate la proiectarea, punerea în funcțiune și operarea infrastructurilor instituite în cadrul programelor ▌în concordanță cu practicile standard.

(9)  Programul Galileo cuprinde o fază de definire care a fost finalizată, o fază de dezvoltare și de validare până în 2013, o fază de desfășurare, care a început în 2008 și ar trebui să se încheie în 2020, și o fază de operare, programată să înceapă treptat din 2014/2015, pentru ca sistemul complet să fie pe deplin operațional în 2020. Primii patru sateliți operaționali ar trebui construiți și lansați în faza de dezvoltare și validare, întreaga constelație de sateliți ar trebui finalizată în faza de desfășurare, iar completarea ar trebui să aibă loc în faza de operare. Infrastructura terestră aferentă ar trebui dezvoltată și utilizată în mod corespunzător.

(10)  Programul EGNOS se află în faza de operare, după ce serviciul său deschis și serviciul său denumit „Safety of Life” au fost declarate operaționale în octombrie 2009 și, respectiv, în martie 2011. În limita constrângerilor tehnice și financiare și în baza unor acorduri internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de sistemul EGNOS ar putea fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, la țările terțe incluse în programul Cerul unic european și la țările cuprinse în Politica europeană de vecinătate. Totuși, o astfel de extindere la alte regiuni ale lumii nu ar trebui finanțată din creditele bugetare alocate programelor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. ... /2013 al Consiliului din ... [de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020][5] și nu ar trebui să întârzie extinderea acoperirii pe tot spațiul statelor membre situate geografic în Europa.

(10a)  Conceptul inițial al serviciului privind siguranța vieții, prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)[6] a fost modificat pentru a se asigura interoperabilitatea cu alte GNSS, pentru a se răspunde în mod eficace necesităților utilizatorilor serviciului privind siguranța vieții și pentru a se reduce complexitatea, riscurile și costurile infrastructurii necesare.

(10b)  Pentru a maximiza utilizarea serviciului privind siguranța vieții al EGNOS, acesta ar trebui să fie oferit fără taxe de utilizare directe. Serviciul public reglementat al Galileo (PRS) ar trebui oferit în mod gratuit următorilor participanți la PRS, în sensul articolului 2 din Decizia nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind modalitățile de acces la serviciul public reglementat oferit de sistemul global de radionavigație prin satelit constituit în cadrul programului Galileo[7]: statele membre, Consiliul, Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă („SEAE”) și agențiile Uniunii autorizate în mod corespunzător. Nu trebuie înțeles că acest lucru aduce atingere prevederilor privind costul funcționării unei autorități PRS competente, astfel cum este prevăzut în Decizia nr. 1104/2011/UE.

(11)  În scopul optimizării utilizării serviciilor oferite, sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programe ▌ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care acest lucru este prevăzut într-un acord internațional, fără a aduce atingere obiectivului autonomiei strategice.

(12)  Deoarece Uniunea asigură, în principiu, totalitatea finanțării programelor, este necesar să se prevadă că Uniunea deține proprietatea tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul programelor. Pentru respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, este necesar să se stabilească aranjamentele necesare cu proprietarii existenți, în special pentru părțile esențiale ale infrastructurilor și securitatea acestora. Ar trebui să fie înțeles faptul că dispoziția referitoare la proprietatea activelor necorporale nu reglementează drepturile incorporale care nu sunt transferabile în temeiul legislației naționale pertinente. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat necesar pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună aceste active la dispoziția părților terțe sau să dispună de acestea. În special, poate transfera către părți terțe proprietatea sau concesiona drepturile de proprietate intelectuală care decurg din activitățile desfășurate în cadrul programelor. Pentru a facilita adoptarea radionavigației prin satelit de către piețe este necesar să se asigure că părțile terțe pot dispune de o utilizare optimă, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală decurgând din programe și aparținând Uniunii, în special pe plan economic și social.

(12a)   Activele create sau dezvoltate în afara programelor nu sunt afectate de dispozițiile privind proprietatea stabilite în prezentul regulament. Totuși, aceste active pot, ocazional, să fie relevante pentru desfășurarea programelor. Pentru a încuraja dezvoltarea de noi tehnologii în afara programelor, Comisia ar trebui să încurajeze țările terțe să îi atragă atenția asupra activelor necorporale pertinente și, în cazul în care acestea sunt avantajoase pentru programe, ar trebui să negocieze utilizarea corespunzătoare a acestora.

(13)  Etapele de desfășurare și operare a programului Galileo și etapa de operare a programului EGNOS ar trebui ▌să fie finanțate integral de către Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii[8], statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce programelor fonduri suplimentare sau o contribuție în natură, pe baza unor acorduri corespunzătoare, în vederea finanțării elementelor suplimentare legate de potențialele lor obiective specifice. Țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui, de asemenea, să poată contribui la programe.

(14)  Pentru a garanta continuitatea și stabilitatea programelor și ținând seama de dimensiunea europeană a acestora și de valoarea lor adăugată intrinsecă, este nevoie de finanțare suficientă și consecventă în cadrul perioadelor de planificare financiară. De asemenea, trebuie precizată suma necesară în cursul perioadei 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020 pentru finanțarea finalizării fazei de desfășurare a programului Galileo, precum și a operării sistemelor.

(15)  Parlamentul European și Consiliul, în ceea ce privește Regulamentul (UE) nr. ... /2013 al Consiliului din ... [de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020], ▌au decis ▌să aloce o sumă maximă de [7,07173 miliarde] EUR la prețuri curente pentru finanțarea activităților legate de programe în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Pentru claritate și pentru a facilita controlarea costurilor, această sumă totală ar trebui defalcată pe categorii diferite. Cu toate acestea, în interesul flexibilității și pentru a asigura funcționarea armonioasă a programelor, Comisia ar trebui să poată realoca fonduri de la o categorie la alta. Programul activităților ar trebui să cuprindă, de asemenea, și protecția sistemelor și funcționarea acestora, inclusiv în timpul lansării sateliților. În acest sens, o participare la costurile necesare pentru a beneficia de serviciile capabile să ofere această protecție ▌ar putea fi finanțată din bugetul alocat programelor în măsura disponibilității decurgând dintr-o administrare riguroasă a costurilor și cu respectarea deplină a sumei totale menționată mai sus și fixată la articolul [x] din Regulamentul (UE) nr. ... /2013 ▌[de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020]. Această contribuție ar trebui utilizată numai pentru furnizarea de date și servicii, și nu pentru achiziționarea de infrastructură. Prezentul regulament stabilește, pentru continuarea programelor, un pachet financiar care constituie referința preferată, în sensul punctului [17] al acordului interinstituțional din xx/yy/201z între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în materie bugetară și buna gestiune financiară în sensul articolului [14] din Regulamentul (UE) nr. .../2013 ▌[de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020].

(16)  Este necesar să fie specificate activitățile pentru care creditele bugetare ale Uniunii alocate programelor pentru perioada 2014-2020 sunt acordate în temeiul prezentului regulament. Aceste credite ar trebui acordate în principal pentru activitățile legate de etapa de desfășurare a programului Galileo, inclusiv pentru acțiunile de administrare și monitorizare ale acestei etape, și pentru cele legate de operarea sistemului rezultat din programul Galileo, inclusiv pentru acțiunile prealabile sau pregătitoare ale acestei etape, și de operarea sistemului EGNOS. Creditele ar trebui, de asemenea, acordate pentru finanțarea altor anumite activități necesare pentru administrarea și atingerea obiectivelor programului, incluzând sprijinirea activităților de cercetare și dezvoltare ale elementelor fundamentale, precum chipset-urile și receptoarele Galileo, precum și, după caz, module de software pentru monitorizarea poziționării și integrității. Aceste elemente constituie interfața dintre serviciile oferite de infrastructuri și aplicațiile din aval și facilitează dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. Dezvoltarea lor acționează ca un catalizator pentru maximizarea avantajelor socio-economice deoarece facilitează introducerea pe piață a serviciilor oferite. Comisia ar trebui să transmită anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind strategia abordată în materie de gestionare a costurilor.

(17)  Ar trebui semnalat faptul că, în cadrul costurilor de investiții și de operare a sistemelor evaluate pentru perioada 2014 – 2020, nu sunt luate în calcul obligațiile financiare neprevăzute pe care Uniunea ar putea fi obligată să le suporte, în special cele legate de regimul răspunderii ▌, având în vedere activitatea serviciilor sau faptul că sistemele sunt în proprietatea Uniunii, în special pentru cazurile de funcționare defectuoasă a sistemelor. Aceste obligații fac obiectul unei analize specifice din partea Comisiei.

(18)  De asemenea, trebuie remarcat faptul că resursele bugetare prevăzute în prezentul regulament nu acoperă lucrările finanțate din fondurile alocate programului Orizont 2020, ▌, cum ar fi cele legate de dezvoltarea de aplicații derivate din sisteme. Aceste lucrări vor permite optimizarea utilizării serviciilor oferite în cadrul programelor, asigurarea unei bune rentabilități a investițiilor realizate de Uniune în ceea ce privește beneficiile sociale și economice și creșterea expertizei întreprinderilor europene în ceea ce privește tehnologia radionavigației prin satelit. Comisia ar trebui să asigure transparența și claritatea în ce privește diferitele surse de finanțare pentru diferite aspecte ale programelor.

(19)  Ar trebui, de altfel, ca veniturile generate de sisteme, provenite, în special din serviciile comerciale furnizate de sistemul instituit în cadrul programului Galileo, să fie colectate de Uniune pentru a asigura compensarea parțială a investițiilor realizate în prealabil de aceasta și ar trebui utilizate pentru sprijinirea obiectivelor programelor. În plus, un mecanism de repartizare a veniturilor ar putea fi prevăzut în contractele încheiate cu întreprinderi din sectorul privat.

(20)  Pentru a evita depășirile de costuri și întârzierile care au afectat derularea programelor în ultimii ani, trebuie intensificate eforturile care să permită controlul riscurilor susceptibile să antreneze costuri și/sau întârzieri suplimentare, astfel cum solicită Parlamentul European în Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la evaluarea intermediară a programelor europene de radionavigație prin satelit: evaluarea implementării, provocările viitoare și perspectivele financiare[9] și concluziile Consiliului ▌din 31 martie 2011 ▌și astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei ▌din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”.

(21)  Buna guvernanță publică a programelor ▌presupune, pe de o parte, existența unei distribuții stricte a responsabilităților și sarcinilor, în special între Comisie, Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană (ESA), iar, pe de altă parte, adaptarea progresivă a acestei guvernanțe la cerințele operării sistemelor.

(22)  Dat fiind că Comisia reprezintă Uniunea, care asigură pe cont propriu finanțarea programelor și deține drepturile de proprietate asupra sistemelor, Comisia ar trebui să fie responsabilă pentru derularea programelor și să își asume controlul general al acestora. Astfel, Comisia ar trebui să gestioneze fondurile alocate programelor prin prezentul regulament, să asigure desfășurarea tuturor activităților și să garanteze o distribuție clară a responsabilităților și sarcinilor, în special între Agenția GNSS European și ESA. În acest scop, este necesar să i se atribuie Comisiei, pe lângă sarcinile legate de aceste responsabilități generale și celelalte sarcini care-i revin în temeiul prezentului regulament, sarcini specifice ▌. În vederea optimizării resurselor și competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini prin intermediul acordurilor de delegare, în conformitate cu Regulamentul (EU, Euratom) nr. 966/2012, în special articolul [x].

(22a)  Având în vedere importanța programatică a infrastructurii terestre a sistemelor și impactul acesteia asupra securității acestora, stabilirea situării acestei infrastructuri ar trebui să fie una dintre sarcinile specifice atribuite Comisiei. Desfășurarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să continue să urmeze un proces deschis și transparent. Stabilirea situării unei astfel de infrastructuri ar trebui să se efectueze ținând seama de limitările geografice și tehnice asociate cu distribuirea geografică optimă a acestei infrastructuri terestre și prezența posibilă a unor instalații și echipamente existente adecvate sarcinilor relevante, precum și asigurând conformitatea cu nevoile de securitate ale fiecărei stații terestre și cu cerințele naționale în materie de securitate ale fiecărui stat membru.

(23)  Agenția GNSS European a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 ▌[10] în scopul atingerii obiectivelor programelor ▌și executării anumitor sarcini legate de desfășurarea programelor. Aceasta este o agenție a Uniunii care, în calitate de organism în sensul articolului 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, se supune obligațiilor aplicabile agențiilor Uniunii. Este necesar să i se atribuie anumite sarcini legate de securitatea programelor și de eventuala desemnare a acesteia ca autoritate PRS responsabilă. De asemenea, ar trebui să contribuie la promovarea și comercializarea sistemelor, inclusiv prin stabilirea unor legături cu utilizatorii și potențialii utilizatori ai serviciilor furnizate în cadrul programelor și să strângă informații cu privire la cerințele și evoluțiile de pe piața radionavigației prin satelit. În plus, este ▌necesar ca agenția să se achite de sarcinile pe care Comisia i le ▌atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de delegare cuprinzând diferite alte sarcini specifice legate de programe, în special sarcinile legate de fazele de operare a sistemelor, inclusiv gestionarea operațională a programelor, promovarea aplicațiilor și serviciilor pe piața radionavigației prin satelit și promovarea dezvoltării elementelor fundamentale legate de programe. Pentru a permite Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe deplin puterea de control, aceste acorduri de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției GNSS European. Transferul responsabilității pentru sarcinile legate de gestionarea operațională și operarea programelor către Agenția GNSS European ar trebui să fie treptată și condiționată de finalizarea cu succes a unei examinări adecvate a transferului, precum și de disponibilitatea Agenției GNSS European de a prelua aceste sarcini pentru a asigura continuitatea programelor. Pentru EGNOS, acest transfer ar trebui să aibă loc cel mai târziu la 1 ianuarie 2014; pentru Galileo, se așteaptă ca acesta să aibă loc în 2016.

(24)  Pentru faza de desfășurare a programului Galileo, Uniunea ar trebui să încheie un acord de delegare ▌cu ASE în care să stabilească sarcinile acesteia în faza respectivă. În calitate de reprezentant al Uniunii, Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a încheia acest acord de delegare în termen de șase luni de la data aplicării prezentului Regulament. Pentru a permite Comisiei ▌să își exercite pe deplin puterea de control, acordul de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate ESA. În ceea ce privește activitățile finanțate integral de Uniune, aceste condiții ar trebui să asigure un grad de control comparabil celui care s-ar impune în cazul în care ESA ar fi o agenție a Uniunii.

(24a)  Pentru faza de exploatare a programelor, Agenția GNSS European ar trebui să încheie acorduri de lucru cu ESA, în care să stabilească sarcinile acesteia din urmă în dezvoltarea generațiilor viitoare de sisteme și în furnizarea de sprijin tehnic în raport cu generația actuală de sisteme. Aceste acorduri ar trebui să fie conforme Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012. Ele nu ar trebui să includă rolul ESA în ceea ce privește activitățile referitoare la cercetare și la dezvoltarea tehnologică, precum și fazele timpurii ale evoluției și activitățile de cercetare referitoare la infrastructurile create în cadrul programelor Galileo și EGNOS. Astfel de activități ar trebui finanțate în afara bugetului alocat programelor, de exemplu, prin fonduri alocate programului Orizont 2020.

(25)  Responsabilitatea derulării programelor include, în special, responsabilitatea securității acestora, precum și responsabilitatea securității sistemelor și a funcționării acestora. Cu excepția cazului aplicării Acțiunii comune 2004/552/PESC din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere securității Uniunii Europene[11], care trebuie să fie revizuită pentru a reflecta adaptarea la evoluția programelor, la guvernanța acestora și la tratatul de la Lisabona, responsabilitatea în materie de securitate îi revine Comisiei, chiar dacă anumite sarcini legate de securitate îi sunt atribuite Agenției GNSS European.” Mai precis, Comisiei îi revine sarcina de a institui mecanisme menite să asigure o coordonare corespunzătoare între diferitele entități responsabile pentru securitate.

(25a)  În aplicarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să se consulte cu experții relevanți din statele membre în domeniul securității în ce privește chestiunile legate de securitate.

(26)  Dată fiind expertiza specifică de care dispune SEAE și contactele acestuia cu administrațiile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale desfășurate în mod regulat, serviciul apare ca foarte potrivit pentru a asista Comisia la executarea unora din sarcinile acesteia legate de securitatea sistemelor și de programele din domeniul relațiilor externe, în conformitate cu decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă[12], în special articolul 2 alineatul (2). Comisia ar trebui să asigure că SEAE este pe deplin asociat activităților sale în punerea în aplicare a sarcinilor referitoare la securitate în domeniul relațiilor externe. În acest scop, ar trebui să se acorde SEAE tot sprijinul tehnic necesar.

(26a)   Pentru a asigura circularea în condiții de securitate a informațiilor, în cadrul domeniului de aplicare al prezentului regulament, reglementările de securitate pertinente ar trebui să ofere un grad de protecție a informațiilor UE clasificate echivalent celui asigurat de normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia Comisiei 2001/844/CE, CECO, Euratom[13] și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexa la Decizia 2011/292/UE a Consiliului[14]. Fiecare stat membru se asigură că normele de securitate se aplică tuturor persoanelor fizice rezidente și persoanelor juridice stabilite pe teritoriul său, care au acces la informații clasificate UE referitoare la programe. Reglementările în materie de securitate ale ESA și Decizia 2011/C 304/05 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate[15] ar trebui considerate a fi echivalente cu normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexa la Decizia 2011/292/UE.

(26b)   Prezentul regulament nu aduce atingere normelor existente și viitoare privind accesul la documente adoptate în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). De asemenea, prezentul regulament nu ar trebui înțeles ca impunând o obligație statelor membre de a ignora cerințele lor constituționale în ceea ce privește accesul la documente.

(27)  Pentru alocarea fondurilor europene atribuite programelor, a căror sumă reprezintă un plafon pe care Comisia este obligată să nu îl depășească, este esențial să fie aplicate proceduri eficace de achiziții publice și, în special, să fie negociate contractele pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor, prestații satisfăcătoare, continuarea armonioasă a programelor, buna gestionare a riscurilor și respectarea calendarului propus. Autoritatea respectivă ar trebui să depună eforturi pentru îndeplinirea acestor cerințe.

(28)  Întrucât programele vor fi finanțate, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor ar trebui să respecte normele Uniunii Europene privind achizițiile publice și să vizeze, înainte de toate, optimizarea resurselor, controlul costurilor și diminuarea riscurilor, precum și creșterea eficienței și reducerea dependenței de furnizori unici. Este necesar să fie asigurată o concurență deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, care să ofere posibilități echilibrate de participare diferitelor ramuri de activitate la toate nivelurile, inclusiv, în special, noilor veniți și întreprinderilor mici și mijlocii (denumite în continuare „IMM-uri”). Ar trebui evitate posibilele abuzuri din cauza rolului dominant sau a dependenței de furnizori unici pe termen lung. Pentru a diminua riscurile aferente programului, pentru a se evita dependența de surse unice de aprovizionare și pentru a asigura un control de ansamblu mai bun asupra programelor, costurilor și calendarului aferente acestora, ar trebui să se recurgă, ori de câte ori este necesar, la surse multiple de aprovizionare. În plus, dezvoltarea industriei europene ar trebui menținută și promovată în toate domeniile legate de radionavigația prin satelit în conformitate cu acordurile internaționale la care Uniunea este parte. Riscul executării deficitare a contractului sau a neexecutării ar trebui diminuate pe cât posibil. În acest scop, contractanții ar trebui să demonstreze sustenabilitatea executării contractului lor în ceea ce privește angajamentele asumate și durata acestuia. Prin urmare, autoritățile contractante ar trebui, după caz, să specifice cerințele legate de fiabilitatea aprovizionărilor și a furnizării de servicii. În plus, în cazul achiziționării unor bunuri și servicii de natură sensibilă, autoritățile contractante pot supune aceste achiziții unor cerințe specifice, în special în vederea asigurării securității informațiilor. Industriile Uniunii ar trebui să se poată baza pe furnizori situați în afara Uniunii pentru anumite componente și servicii, în cazul în care sunt demonstrate avantaje substanțiale în materie de calitate și costuri, ținând seama, în același timp, de natura strategică a programelor și de cerințele Uniunii în materie de securitate și control al exporturilor. Ar trebui să se poată beneficia de investițiile și de experiența și competențele în domeniul industrial, inclusiv de cele dobândite în etapele de definire, dezvoltare și validare a programelor, garantând, în același timp, faptul că nu se aduce atingere normelor privind procedura competitivă de licitație.

(28a)  Pentru o mai bună evaluare a costului total al unui produs, al unui serviciu sau a unei lucrări care face obiectul licitației, inclusiv a costului lor operațional pe termen lung, ar trebui să se țină seama pe parcursul procedurii de achiziții, oricând acest lucru este adecvat, de costul total privind durata de viață utilă a produsului, a serviciului sau a lucrării care face obiectul licitației, prin utilizarea unei abordări bazate pe eficacitatea costurilor, precum calcularea costurilor pe ciclu de viață, în cadrul unor achiziții bazate pe criteriul de atribuire cel mai avantajos din punct de vedere economic. În acest scop, autoritatea contractantă ar trebui să se asigure că metodologia destinată calculării costurilor pentru durata de viață utilă a unui produs, a unui serviciu sau a unei lucrări este în mod expres menționată în documentația de achiziție sau în anunțul de participare și că respectiva metodologie permite verificarea acurateței informațiilor furnizate de ofertanți.

(29)  Radionavigația prin satelit reprezintă o tehnologie ▌complexă și în permanentă evoluție. Acest lucru determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor, mai ales că acestea pot viza echipamente sau prestări de servicii pe termen lung. Aceste caracteristici impun prevederea unor măsuri speciale privind achizițiile publice care să fie aplicate în plus față de normele prevăzute prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Astfel, autoritatea contractantă ar trebui să poată restabili condiții de concurență echitabile atunci când una sau mai multe întreprinderi dispun deja, înaintea unei cereri de ofertă, de informații privilegiate privind activitățile legate de această cerere de ofertă. De asemenea, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub forma unui contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare. În cele din urmă, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează programele, prețurile de achiziții publice nu pot fi întotdeauna abordate cu precizie și, astfel, este de dorit să se încheie contracte cu formă specială, care nu oferă prețuri ferme și definitive și includ clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

(30)  Este necesar să fie reiterat faptul că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), statele membre nu adoptă măsuri susceptibile să afecteze buna funcționare a programelor sau a serviciilor. Este de asemenea necesar să fie clarificat faptul că statele membre în cauză adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre înființate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, precum și cu alte organisme și autorități de reglementare internaționale pentru a asigura că spectrul radio necesar sistemului instituit în cadrul programului Galileo este disponibil și protejat pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrale ale aplicațiilor bazate pe acest sistem, în concordanță cu articolul 8 alineatul (1) din Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio[16].

(31)  Având în vedere caracterul mondial al sistemelor, este esențial ca Uniunea să poată încheia acorduri cu țările terțe și organizațiile internaționale în cadrul programelor, în conformitate cu articolul 218 din TFUE, pentru a garanta, în special, buna derulare a acestora, pentru a trata anumite chestiuni legate de securitate și taxe, pentru a optimiza serviciile prestate față de cetățenii Uniunii și pentru a satisface nevoile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale. După caz, este, de asemenea, utilă adaptarea acordurilor existente la evoluțiile programelor. Cu ocazia pregătirii sau a punerii în aplicare a acestor acorduri, în limita sarcinilor care îi sunt conferite în cadrul prezentului regulament, Comisia poate apela la sprijinul SEAE, al ESA și al Agenției GNSS European.

(32)  Este necesar să fie confirmat faptul că, pentru ducerea la îndeplinire a unora din sarcinile sale de natură nereglementară, Comisia poate face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistența tehnică a unor actori externi. Celelalte entități implicate în guvernanța publică a programelor pot, de asemenea, să beneficieze de aceeași asistență tehnică la executarea sarcinilor care le sunt atribuite prin aplicarea prezentului regulament.

(33)  Uniunea are la bază respectarea drepturilor fundamentale și în special a articolului 7 și a articolului 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în care sunt recunoscute în mod clar dreptul fundamental la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. Este necesar să fie asigurată protecția datelor cu caracter personal și a vieții private în cadrul acestor programe.

(34)  Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, identificarea și cercetarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod eronat sau utilizate incorect și, după caz, prin aplicarea de sancțiuni de ordin administrativ și financiar în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(35)  Este necesar, de asemenea, ca Parlamentul European și Consiliul să fie informate periodic cu privire la punerea în aplicare a programelor, în special cu privire la gestionarea riscurilor, costuri, termene și performanță. În acest scop, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se vor întruni în cadrul Grupului interinstituțional Galileo, în conformitate cu Declarația comună privind Grupul interinstituțional Galileo anexată prezentului regulament.

(36)  Comisia ar trebui să efectueze evaluări bazate pe indicatori conveniți pentru a aprecia eficacitatea și eficiența măsurilor luate pentru realizarea obiectivelor programelor.

(37)  Pentru a ▌garanta securitatea sistemelor și a funcționării acesteia, este necesar să-i fie delegată Comisiei puterea de a adopta, în conformitate cu articolul 290 din TFUE, acte în ceea ce privește obiectivele de înalt nivel necesare asigurării securității sistemelor și funcționării acestora. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure o transmitere simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(38)  Pentru a asigura condiții uniforme de executare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să fie investită cu competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[17].

(39)  Având în vedere faptul că o bună guvernare publică necesită o gestionare uniformă a programelor, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții Agenției GNSS European și ai ESA ar trebui să poată participa la lucrările Comitetului pentru programele GNSS europene (denumit în continuare „Comitetul”) instituit pentru a oferi asistență Comisiei. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea ar trebui să poată participa la lucrările comitetului sub rezerva restricțiilor în materie de securitate, în conformitate cu termenii acordului. Reprezentanții Agenției GNSS European, ai ESA, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu pot participa la vot în cadrul comitetului.

(40)  Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume implementarea și operarea unor sisteme de radionavigație prin satelit, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, întrucât acesta depășește capacitățile financiare și tehnice ale unui stat membru acționând individual și, prin urmare, poate fi, datorită anvergurii și efectelor sale, realizat mai bine la nivel comunitar, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(41)  Întreprinderea comună Galileo instituită prin Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului[18] și-a încetat activitățile la 31 decembrie 2006 și, în prezent, procedura de dizolvare a întreprinderii este finalizată. ▌Regulamentul (CE) nr. 876/2002 ar trebui, prin urmare, abrogat.

(42)  Ținând cont de necesitatea evaluării programelor, de importanța modificărilor care trebuie operate în text și din motive de claritate și certitudine juridică, Regulamentul (CE) nr. 683/2008 ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1 [text din fostul Articol 2]

Obiectul

Prezentul regulament stabilește normele privind implementarea și operarea sistemelor în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit, în special cele referitoare la guvernanța și contribuția financiară a Uniunii.

Articolul 2 [text din fostul Articol 1]

Sistemele și programele europene de radionavigație prin satelit

1.  Programele europene de radionavigație prin satelit, ▌Galileo și Egnos, acoperă toate activitățile necesare pentru definirea, dezvoltarea, validarea, construirea, operarea, reînnoirea și îmbunătățirea celor două sisteme europene de radionavigație prin satelit, și anume sistemul constituit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS, precum și pentru asigurarea securității și interoperabilității acestora.

Aceste programe vizează, de asemenea, să maximizeze beneficiile socio-economice ale sistemelor europene de radionavigație prin satelit, îndeosebi prin promovarea utilizării sistemelor și încurajarea dezvoltării de aplicații și servicii bazate pe aceste sisteme.

2.  Sistemul constituit în cadrul programului Galileo este un sistem civil aflat sub control civil și o infrastructură globală de radionavigație prin satelit (GNSS) autonomă care cuprinde o constelație de sateliți și o rețea globală de stații terestre.

3.  Sistemul EGNOS este o infrastructură bazată pe un sistem regional de radionavigație prin satelit care monitorizează și corectează semnalele deschise emise de sistemele globale de radionavigație prin satelit existente, precum și pe cele ale serviciului deschis oferit de sistemul creat în cadrul programului Galileo, atunci când acestea vor fi disponibile. Acesta cuprinde stații terestre și mai multe transpondere instalate pe sateliți geostaționari.

4.  Obiectivele specifice ale programului Galileo constau în asigurarea faptului că semnalele emise de sistemul creat în cadrul acestui program pot fi utilizate pentru realizarea următoarelor ▌funcții:

(a)  oferirea unui „serviciu deschis” (denumit „Open Service” sau OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat în principal aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit;

(b)  contribuția, prin intermediul semnalelor serviciului deschis Galileo și/sau în cooperare cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, la serviciile de monitorizare a integrității destinate utilizatorilor aplicațiilor privind siguranța vieții în conformitate cu standardele internaționale;

(c)  oferirea unui „serviciu comercial” (denumit „Commercial Service” sau CS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe crescute și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin serviciul deschis;

(d)  oferirea unui „serviciu public reglementat” (denumit „Public Regulated Service” sau PRS) rezervat utilizatorilor autorizați de guverne, pentru aplicațiile sensibile care necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului, gratuit pentru statele membre ale UE, Consiliu, Comisie, SEAE și, după caz, agențiile Uniunii care sunt autorizate în mod corespunzător; acest serviciu utilizează semnale robuste și criptate. Chestiunea legată de impunerea unei taxe celorlalți participanți la PRS menționați la articolul 2 din Decizia nr. 1104/2011/UE este evaluată de la caz la caz și se includ dispozițiile adecvate în acordurile încheiate în concordanță cu articolul 3 alineatul (5) din acea decizie;

(e)  contribuția la „serviciul de căutare și salvare” (denumit „Search and Rescue Support Service” sau SAR) din sistemul COSPAS-SARSAT prin detectarea semnalelor SOS transmise de balize și retransmiterea de mesaje către acestea.

5.  Obiectivele specifice ale programului EGNOS sunt:

(a)  asigurarea faptului că semnalele emise de sistemul EGNOS pot fi utilizate pentru realizarea următoarelor ▌funcții:

  (i)  oferirea unui „serviciu deschis” (OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat în principal aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit în zona de acoperire a sistemului EGNOS;

  (ii)  oferirea unui „serviciu de diseminare de informații cu caracter comercial” (denumit „EGNOS Data Access Service” sau EDAS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe îmbunătățite și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin serviciul său deschis;

  (iii)  oferirea unui „serviciu privind siguranța vieții” (SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea este esențială; acest serviciu, care este oferit fără taxe de utilizare directe, răspunde în special cerințelor de continuitate, de disponibilitate și de precizie impuse în anumite sectoare și include o funcție de integritate care permite prevenirea utilizatorului în caz de disfuncționalitate sau de semnale „în cadrul și în afara limitelor de toleranță” în sisteme îmbunătățite de sistemul EGNOS în zona de acoperire;

(b)  furnizarea în mod prioritar, cât mai curând posibil, a acestor funcții în spațiul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa.

În limita constrângerilor tehnice și în baza unor acorduri internaționale, acoperirea geografică a sistemului EGNOS ar putea fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, la țările terțe incluse în programul Cerul unic european și la țările cuprinse în Politica europeană de vecinătate. Costul unei asemenea extinderi, incluzând costurile de operare, nu sunt suportate de resursele prevăzute la articolul 10. O astfel de extindere nu ar trebui să întârzie extinderea acoperirii geografice a sistemului EGNOS la tot spațiul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa.

Articolul 3 - Etapele programului Galileo

Programul Galileo cuprinde următoarele etape:

(a)  o etapă de definire în cursul căreia a fost proiectată structura sistemului și au fost determinate componentele acestuia, care s-a încheiat în 2001;

(b)  o etapă de dezvoltare și de validare, programată să fie finalizată până în 2013, care cuprinde construcția și lansarea primilor sateliți, realizarea primelor infrastructuri terestre, precum și toate lucrările și operațiunile necesare care permit validarea sistemului pe orbită; ▌

(c)  o etapă de desfășurare ▌care trebuie să se încheie până în 2020 și care cuprinde:

(i)  construcția, instituirea și protejarea tuturor infrastructurilor spațiale, în special a sateliților necesari pentru realizarea obiectivelor specifice prevăzute la articolul 2 alineatul (4), a sateliților de rezervă necesari, precum și întreținerea evolutivă și operațiunile aferente;

(ii)  construcția, instituirea și protejarea tuturor infrastructurilor terestre, în special a infrastructurilor necesare pentru controlul sateliților și prelucrarea datelor de radionavigație prin satelit și a centrelor de servicii și a altor centre terestre, precum și întreținerea evolutivă și operațiunile aferente;

(iii)   pregătirile pentru etapa de operare, inclusiv activitățile pregătitoare referitoare la furnizarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (4);

(d)  o etapă de operare care cuprinde:

(i)  gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii spațiale, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(ii)  gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, îndeosebi centrele de servicii și alte centre, rețele și site-uri terestre, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(iii)  dezvoltarea viitoarelor generații ale sistemului și evoluția serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (4);

(iv)  operațiunile de acreditare și de standardizare legate de program;

(v)  furnizarea și comercializarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (4);

(vi)  cooperarea cu alte GNSS; precum și

(vii)  toate celelalte activități necesare dezvoltării acelui sistem și asigurării bunei derulări a programului.

▌Această etapă începe progresiv între 2014 și 2015, odată cu furnizarea primelor servicii pentru serviciul deschis, serviciul de căutare și salvare și serviciul public reglementat. Aceste prime servicii sunt îmbunătățite progresiv și celelalte funcții specificate în cadrul obiectivelor specifice menționate la articolul 2 alineatul (4) sunt puse în aplicare treptat, cu obiectul atingerii unei capacități operaționale depline până în 2020.

Articolul 4 - Etapa de operare a sistemului EGNOS

Faza de operare a sistemului EGNOS cuprinde, în principal:

(a)  gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii spațiale, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(b)  gestionarea ▌, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, îndeosebi rețele, site-uri și instalații de asistență, inclusiv gestionarea activităților legate de completări și uzura morală;

(c)  dezvoltarea viitoarelor generații ale sistemului și evoluția serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (5);

(d)  ▌operațiunile de acreditare și de standardizare legate de program;

(e)  furnizarea și comercializarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (5);

(f)  totalitatea elementelor care asigură fiabilitatea sistemului și a operării acestuia;

(g)  coordonarea activităților legate de îndeplinirea obiectivelor specifice menționate la litera (b) de la articolul 2 alineatul (5).

Articolul 5

Compatibilitatea și interoperabilitatea sistemelor

1.  Sistemele, precum și rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS sunt compatibile și interoperabile din punct de vedere tehnic.

2.  Sistemele, precum și rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS sunt comparabile și interoperabile ▌cu alte sisteme de radionavigație prin satelit ▌și cu mijloace convenționale de radionavigație, dacă acest lucru este prevăzut într-un acord internațional încheiat în temeiul articolului 28.

▌

Articolul 6

Proprietatea

Uniunea este proprietarul tuturor activelor corporale sau necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul programelor; în acest scop, se încheie acorduri cu părți terțe, dacă este cazul, cu privire la drepturile de proprietate existente.

Comisia asigură, prin intermediul unui cadru adecvat, utilizarea optimă a activelor menționate la prezentul articol; în special, Comisia gestionează drepturile de proprietate intelectuală legate de programe în cel mai eficient mod posibil, ținând seama de necesitatea de a proteja și de a valorifica drepturile de proprietate intelectuală ale UE, de interesele tuturor părților interesate, precum și de necesitatea de a asigura dezvoltarea armonioasă a piețelor și a noilor tehnologii. În acest sens, Comisia se asigură că contractele încheiate în cadrul programelor includ posibilitatea de a transfera sau concesiona drepturile de proprietate intelectuală care decurg din activitățile derulate în cadrul programelor către părți terțe.

CAPITOLUL II

CONTRIBUȚIE ȘI MECANISME BUGETARE

Articolul 7

Activitățile vizate

1.  Creditele bugetare europene alocate programelor pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu prezentul regulament, se acordă în scopul de a finanța:

(a)  activitățile legate de finalizarea etapei de desfășurare a programului Galileo menționate la articolul 3 litera (c);

(b)  activitățile legate de etapa de operare a programului Galileo menționate la articolul 3 litera (d);

(c)  activitățile legate de etapa de operare a programului EGNOS menționate la articolul 4;

(ca)  activitățile legate de gestionarea și monitorizarea programelor.

1a.  Creditele bugetare europene alocate programelor se acordă, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1a), și pentru finanțarea activităților legate de cercetare și de dezvoltarea elementelor fundamentale, cum ar fi chipseturile sau receptoarele bazate pe Galileo.

2.  Aceste credite bugetare ale Uniunii alocate programelor acoperă, de asemenea, cheltuielile Comisiei referitoare la activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare necesare pentru administrarea programelor și pentru realizarea obiectivelor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5). Aceste cheltuieli pot acoperi în special ▌:

(a)  studiile și reuniunile experților;

(b)  activitățile de informare și de comunicare, inclusiv comunicarea instituțională cu privire la prioritățile politice ale Uniunii, cu condiția să aibă o legătură directă cu obiectivele prezentului regulament, în special în ceea ce privește crearea de sinergii cu alte politici relevante ale Uniunii;

(c)  rețelele de tehnologie a informațiilor („IT”) al căror scop este prelucrarea sau schimbul de informații;

(d)  orice altă formă de asistență tehnică sau administrativă oferită Comisiei pentru gestionarea programelor.

3.  Costurile programelor și ale diferitelor etape ale programelor sunt clar identificate. Comisia, în conformitate cu principiul gestionării transparente, informează anual Parlamentul European, Consiliul și comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) cu privire la alocarea fondurilor Uniunii, inclusiv rezerva pentru cheltuieli neprevăzute, pentru fiecare dintre activitățile menționate la alineatele (1), (1a) și (2), precum și cu privire la utilizarea fondurilor respective.

Articolul 8

Finanțarea programelor Galileo și EGNOS

1.  Uniunea finanțează activitățile legate de programele Galileo și EGNOS menționate la articolul 7 alineatele (1), (1a) și (2), în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 2, în conformitate cu articolul 10 ▌, fără a aduce atingere unei eventuale contribuții din alte surse de finanțare, inclusiv din sursele menționate la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol.

2.  Statele membre pot solicita să furnizeze finanțare suplimentară pentru programele Galileo și EGNOS, pentru a acoperi elemente suplimentare în cazuri specifice, cu condiția ca aceasta să nu creeze o eventuală sarcină financiară sau tehnică sau eventuale întârzieri în ceea ce privește programul în cauză. Pe baza unei solicitări din partea unui stat membru, Comisia decide, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 35 alineatul (3), dacă condițiile precedente au fost îndeplinite. Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) din prezentul regulament cu privire la eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea prezentului alineat asupra programelor Galileo și EGNOS.

3.  Finanțarea suplimentară a programelor Galileo și EGNOS poate fi asigurată, de asemenea, de țări terțe și organizații internaționale. Acordurile internaționale menționate la articolul 28 stabilesc condițiile și modalitățile participării acestora.

3a.   Finanțarea suplimentară menționată la alineatele (2) și (3) constituie venituri alocate externe în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 966/2012.

▌

Articolul 10

Resurse

1.  Suma maximă alocată de Uniune pentru punerea în aplicare a activităților prevăzute la articolul 7 alineatele (1), (1a) și (2) și pentru acoperirea riscurilor asociate cu aceste activități este de [7,07173 de miliarde] EUR la prețuri curente pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020. Suma respectivă este defalcată pe următoarele categorii de cheltuieli:

(a)   pentru activitățile menționate la litera (a) de la articolul 7 alineatul (1), [1,93 miliarde] EUR la prețurile actuale;

(b)   pentru activitățile menționate la litera (b) de la articolul 7 alineatul (1), [3 miliarde] EUR la prețurile actuale;

(c)   pentru activitățile menționate la litera (c) de la articolul 7 alineatul (1), [1,58 miliarde] EUR la prețurile actuale;

(d)   pentru activitățile menționate la litera (ca) de la articolul 7 alineatul (1), precum și la articolul 7 alineatul (2), [0,56173 miliarde] EUR la prețurile actuale[19].

1a.   Fără a aduce atingere sumelor alocate dezvoltării de aplicații bazate pe sistemele din cadrul programului Orizont 2020, creditele bugetare alocate programelor, inclusiv veniturile alocate, finanțează activitățile menționate la articolul 7 alineatul (1a) până la un nivel maxim de 100 de milioane EUR în prețuri constante.

1b.   Comisia poate realoca fonduri dintr-o categorie de cheltuieli, astfel cum se prevede la literele (a)-(d) de la alineatul (1), unei alte categorii, până la un prag de 10% din suma menționată la alineatul (1). În cazul în care realocarea ajunge la o sumă totală mai mare de 10% din suma menționată la alineatul (1), Comisia consultă comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 35 alineatul (2).

Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice realocare de fonduri între categorii de cheltuieli.

2.  Creditele sunt executate în temeiul dispozițiilor prezentului regulament și ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012.

3.  Angajamentele bugetare privind programele se efectuează în tranșe anuale.

3a.   Comisia gestionează resursele financiare menționate la alineatul (1) al prezentului articol într-un mod transparent și rentabil. Comisia transmite anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind strategia abordată în materie de gestionare a cheltuielilor.

Articolul 11

Venituri generate de programe

1.  Veniturile generate de operarea sistemelor sunt colectate de Uniune, vărsate la bugetul Uniunii și alocate programelor, în special obiectivelor menționate la articolul 2 alineatul (1). Dacă veniturile se dovedesc a fi mai ridicate decât cele necesare pentru finanțarea etapelor de operare a programelor, orice adaptare a principiului alocării acestor venituri este supusă aprobării de către Parlamentul European și Consiliu pe baza unei propuneri din partea Comisiei.

2.  Un mecanism de repartizare a veniturilor poate fi prevăzut în contractele încheiate cu entități din sectorul privat.

3.  Dobânzile generate de prefinanțările plătite entităților responsabile pentru execuția bugetară în mod indirect sunt alocate activităților care fac obiectul acordului de delegare sau al contractului încheiat între Comisie și entitatea în cauză. Conform principiului bunei gestiuni financiare, entitățile responsabile pentru execuția bugetară în mod indirect deschid conturi care permit identificarea fondurilor și a dobânzilor aferente.

CAPITOLUL III

GUVERNANȚA PUBLICĂ A PROGRAMELOR

Articolul 12

Principii de guvernanță a programelor

Guvernanța publică a programelor se bazează pe principiile următoare:

(a)  repartizarea strictă a sarcinilor și a responsabilităților între diferitele entități implicate, în special între Comisie, Agenția GNSS European și ESA, sub responsabilitatea generală a Comisiei;

(b)   cooperarea sinceră între entitățile menționate la litera (a) și statele membre;

(c)   controlul ferm al programelor, inclusiv pentru respectarea strictă a costurilor și a termenelor de către toate entitățile implicate, în cadrul domeniilor lor de competență, în ceea ce privește obiectivele programelor;

(d)   optimizarea și raționalizarea utilizării structurilor existente, în vederea prevenirii unor eventuale duplicări în ceea ce privește expertiza tehnică;

(e)  utilizarea de sisteme și tehnici de gestionare a proiectelor bazate pe cele mai bune practici pentru a supraveghea implementarea programelor, în lumina cerințelor specifice și cu sprijinul experților din domeniu.

Articolul 13

Rolul Comisei

1.  Comisia are responsabilitatea generală pentru programe. Ea gestionează fondurile care ▌sunt alocate în temeiul prezentului regulament și supraveghează punerea în aplicare a tuturor activităților din cadrul programelor, în special în ceea ce privește costurile, termenele și performanța.

2.  În afară de responsabilitatea generală menționată la alineatul (1) și de sarcinile specifice menționate în alte dispoziții ale prezentului regulament, Comisia:

(a)  asigură o distribuție clară a sarcinilor între diferitele entități implicate în programe și încredințează în acest scop, în special prin intermediul acordurilor de delegare, Agenției GNSS European și ESA sarcinile menționate la articolul 15 alineatul (1a) și articolul 16;

(b)  asigură punerea în aplicare la timp a programelor în limitele resurselor alocate programelor și în conformitate cu obiectivele menționate la articolul 2.

În acest scop, instituie și implementează instrumentele corespunzătoare și măsurile structurale necesare pentru identificarea, gestionarea, atenuarea și monitorizarea riscurilor asociate programelor ▌;

(c)  gestionează, în numele Uniunii și în domeniul său de competență, relațiile cu țările terțe și organizațiile internaționale;

(d)  furnizează statelor membre și Parlamentului European, la timp, toate informațiile relevante referitoare la programe, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor, costurile generale, costurile de operare anuale ale fiecărui element semnificativ al infrastructurii Galileo, veniturile, termenele și performanța, precum și o prezentare generală privind implementarea sistemelor și tehnicilor de gestionare a proiectelor menționate la litera (e) de la articolul 12;

(da)   evaluează posibilitățile de promovare și de asigurare a utilizării sistemelor europene de radionavigație prin satelit în cadrul diferitelor sectoare economice, inclusiv analizând modalitățile de fructificare a beneficiilor generate de sisteme.

3.  Pentru buna derulare a etapelor programului Galileo și a etapei de operare a programului EGNOS menționate la articolele 3 și, respectiv, 4, Comisia stabilește, atunci când este necesar, măsurile care se impun pentru:

(a)  gestionarea și reducerea riscurilor inerente desfășurării programelor [textul nemarcat este din cadrul literei (c) a propunerii COM];

(b)  definirea etapelor de decizie determinante pentru monitorizarea și evaluarea implementării programelor;

(c)  poziționarea ▌infrastructurii terestre a sistemelor în conformitate cu cerințele de securitate, în urma unui proces deschis și transparent, și asigurarea funcționării acesteia [textul nemarcat este din cadrul literei (a) a propunerii COM];

(ca)   determinarea specificațiilor tehnice și operaționale necesare pentru îndeplinirea funcțiilor menționate la literele (b) și (c) de la articolul 2 alineatul (4) și pentru implementarea evoluțiilor sistemelor.

Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 35 alineatul (3).

Articolul 14

Securitatea sistemelor și a operării lor

1.  Comisia asigură securitatea programelor, inclusiv securitatea sistemelor și a operării lor. În acest scop, Comisia:

  (a)   ține seama de necesitatea unei supravegheri și a unei integrări în toate programele a cerințelor și standardelor în materie de securitate;

  (b)   asigură că efectul global al acestor cerințe și standarde va susține desfășurarea cu succes a programelor, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și programarea;

  (c)   stabilește mecanismele de coordonare între diferitele entități implicate;

  (d)   ține seama de cerințele și standardele în materie de securitate care sunt în vigoare pentru a nu scădea nivelul general de securitate și a nu afecta funcționarea sistemelor existente bazate pe respectivele standarde și cerințe.

2.  Fără a aduce atingere articolelor 15 și 17 din prezentul regulament și articolului 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE ▌, Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 34, care precizează obiectivele de nivel înalt necesare pentru asigurarea securității programelor menționate la alineatul (1). ▌

2a.  Comisia stabilește specificațiile tehnice și alte măsuri necesare pentru implementarea obiectivelor de nivel înalt menționate la alineatul (2). Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 35 alineatul (3).

3.  SEAE asistă în continuare Comisia, în exercitarea funcțiilor sale din domeniul relațiilor externe, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Decizia 2010/427/UE ▌.

Articolul 15

Rolul Agenției GNSS European

1  ▌Agenția GNSS European ▌, conform orientărilor formulate de Comisie, îndeplinește următoarele sarcini:

(a)  asigură, în ceea ce privește securitatea programelor, fără a aduce atingere articolelor 14 și 17 ▌:

(i)  prin biroul său de acreditare de securitate, acreditarea de securitate în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 912/2010; în acest scop, inițiază și urmărește punerea în aplicare a procedurilor de securitate și efectuează audituri ale securității sistemului;

(ii)  operarea Centrului de monitorizare a securității Galileo, astfel cum este menționat la articolul 6 litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 912/2010, în conformitate cu normele și cerințele prevăzute la articolul 14 din prezentul regulament, precum și cu instrucțiunile furnizate în temeiul Acțiunii comune 2004/552/PESC menționate la articolul 17;

(b)  îndeplinește sarcinile ▌prevăzute la articolul 5 din Decizia 1104/2011/UE ▌ și asistă Comisia ▌în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din decizia respectivă;

(c)  contribuie, în contextul etapei de desfășurare și al etapei de operare a programelor, la promovarea și comercializarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5), inclusiv prin efectuarea analizelor de piață necesare, în special prin intermediul raportului de piață elaborat anual de Agenția GNSS European privind piața aplicațiilor și serviciilor, prin stabilirea de contacte strânse cu utilizatorii și potențialii utilizatori ai sistemelor în vederea colectării de informații cu privire la nevoile lor, prin urmărirea evoluțiilor piețelor de radionavigație prin satelit din aval, precum și prin elaborarea unui plan de acțiune pentru adoptarea de către comunitatea utilizatorilor a serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5), care să cuprindă în special acțiuni relevante legate de standardizare și acreditare.

1a.  Agenția GNSS European execută, de asemenea, alte sarcini legate de implementarea programelor, inclusiv sarcini de gestionare a programelor, și răspunde pentru ele. Aceste sarcini îi sunt încredințate de Comisie prin intermediul unui acord de delegare adoptat pe baza unei decizii de delegare, în conformitate cu articolul 60 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, și includ:

(a)  activitățile operaționale, inclusiv legate de gestionarea infrastructurii sistemelor, întreținerea și îmbunătățirea continuă, operațiunile de acreditare și de standardizare în cadrul programelor și furnizarea serviciilor menționate la articolul 2 alineatele (4) și (5);

(b)  contribuția la definirea evoluțiilor serviciilor, precum și activitățile de dezvoltare și de desfășurare privind evoluția și viitoarele generații de sisteme, inclusiv activitățile referitoare la achiziții;

(c)  promovarea dezvoltării de aplicații și servicii bazate pe sisteme, precum și sensibilizarea cu privire la aceste aplicații și servicii, inclusiv identificarea, conectarea și coordonarea rețelei de centre europene de excelență specializate în aplicații și servicii GNSS, utilizarea competențelor din sectorul public și cel privat, precum și evaluarea măsurilor legate de o astfel de promovare și sensibilizare;

(d)  promovarea dezvoltării elementelor fundamentale, cum ar fi chipseturile și receptoarele bazate pe Galileo.

1b.   Acordurile de delegare menționate la alineatul (1a) conferă Agenției GNSS European un nivel corespunzător de autonomie și autoritate, cu o referință specială la autoritatea contractantă, în cadrul articolului 58 alineatul (7) și al articolului 60 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. În plus, ele stabilesc condițiile generale pentru gestionarea fondurilor încredințate Agenției GNSS European și, mai ales, acțiunile care vor fi implementate, finanțarea corespunzătoare, procedurile de gestionare, măsurile de monitorizare și de control, măsurile aplicabile în cazul executării necorespunzătoare a contractelor din punctul de vedere al costurilor, calendarului și al performanței, precum și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale.

Măsurile respective de monitorizare și control prevăd în special o anticipare provizorie a costurilor, informarea sistematică a Comisiei cu privire la costuri și la termene și, în caz de diferență între bugetele, performanța și calendarul prevăzute, acțiuni corective care să asigure realizarea infrastructurilor în limita bugetelor alocate.

1c.   Agenția GNSS European stabilește cu ESA acorduri de lucru care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor respective în temeiul prezentului regulament pentru etapa de operare a programelor. Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și Comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) în legătură cu asemenea acorduri de lucru încheiate de Agenția GNSS European și cu eventualele modificări aduse acestora. Dacă este cazul, Agenția GNSS European poate lua în considerare și posibilitatea de a recurge la alte entități din sectorul public sau privat.

2.  În afară de sarcinile menționate la alineatele (1) și (1a) și în cadrul domeniului de aplicare al misiunii care i-a fost încredințată, Agenția GNSS European asistă Comisia contribuind cu competențele sale tehnice și furnizând toate informațiile necesare executării sarcinilor în temeiul prezentului regulament, inclusiv cele necesare pentru evaluarea posibilității de a promova și a asigura utilizarea sistemelor menționate la litera (da) de la articolul 13 alineatul (2).

3.  Comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) este consultat cu privire la decizia de delegare prevăzută la alineatul (1a) din prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 35 alineatul (2). Parlamentul European, Consiliul și comitetul sunt informate în prealabil cu privire la acordurile de delegare care urmează a fi încheiate de Uniune, reprezentată de Comisie, și Agenția GNSS European.

3a.  Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării oricăror cereri de ofertă sau contracte care urmează a fi încheiate cu entități din sectorul privat, inclusiv informațiile referitoare la subcontractare.

Articolul 16

Rolul Agenției Spațiale Europene

1.  Pentru etapa de desfășurare a programului Galileo menționată la articolul 3 litera (c), Comisia încheie fără întârziere un acord de delegare ▌cu ESA, care detaliază sarcinile acesteia din urmă, în special în ceea ce privește proiectarea, dezvoltarea și achizițiile sistemului. Acordul cu ESA se încheie pe baza unei decizii de delegare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 61 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

(a)  Acordul de delegare stabilește, în măsura necesară pentru executarea sarcinilor și a bugetului care face obiectul delegării menționate la alineatul (1), condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate ESA și, în special, acțiunile pe care trebuie să le pună în aplicare în ceea ce privește proiectarea și achizițiile sistemului, finanțarea corespunzătoare, procedurile de gestionare, măsurile de monitorizare și de control, măsurile aplicabile în cazul punerii în aplicare necorespunzătoare a contractelor în ceea ce privește costurile, calendarul și performanța, precum și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale.

Măsurile de monitorizare și control prevăd în special un sistem de anticipare provizorie a costurilor, informarea sistematică a Comisiei cu privire la costuri și termene și, în caz de diferență între bugetele, performanța și calendarul prevăzute ▌, acțiuni corective care să garanteze realizarea infrastructurilor în limita bugetelor alocate.

  (b)  Comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) este consultat cu privire la decizia de delegare prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 35 alineatul (2). Parlamentul European, Consiliul și comitetul sunt informate în prealabil cu privire la acordul de delegare ▌care urmează a fi încheiat de Uniune, reprezentată de Comisie, și ESA.

  (c)   Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) ▌cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării cererilor de ofertă și a contractelor care urmează a fi încheiate de ESA cu entități din sectorul privat, inclusiv informațiile referitoare la subcontractare.

4a.   Pentru etapa de operare a programelor menționată la articolul 3 litera (d) și la articolul 4, acordurile de lucru dintre Agenția GNSS European și ESA menționate la articolul 15 alineatul (1c) abordează rolul ESA pe parcursul acestei etape și cooperarea sa cu Agenția GNSS European, în special în ceea ce privește:

(a)  conceperea, proiectarea, monitorizarea, achizițiile și validarea în cadrul dezvoltării viitoarelor generații de sisteme;

(b)  asistența tehnică în cadrul operării și întreținerii generației de sisteme existente.

Aceste acorduri respectă Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și măsurile stabilite de Comisie în conformitate cu articolul 13 alineatul (3).

Aceste acorduri și orice modificare adusă acestora sunt comunicate Parlamentului European, Consiliului și comitetului menționat la articolul 35 alineatul (1).

4b.  Fără a aduce atingere acordului de delegare și acordurilor de lucru menționate la alineatele (1) și (4a), Comisia poate solicita ESA expertiza tehnică și informațiile necesare executării sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament.

CAPITOLUL IV

ASPECTE PRIVIND SECURITATEA UNIUNII SAU A STATELOR SALE MEMBRE

Articolul 17

Acțiune comună

În toate cazurile în care operarea sistemelor poate aduce atingere securității Uniunii sau a statelor membre ale acesteia, se aplică procedurile prevăzute de Acțiunea comună 2004/552/PESC.

Articolul 18

Aplicarea normelor privind informațiile clasificate

În cadrul domeniului de aplicare al prezentului regulament:

(a)  fiecare stat membru se asigură că normele sale naționale de securitate oferă un grad de protecție a informațiilor UE clasificate cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate ▌prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom ▌și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2011/292/UE[20];

(b)  statele membre informează fără întârziere Comisia cu privire la reglementările naționale în materie de securitate menționate la alineatul (1);

(c)  persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe pot avea acces la informațiile clasificate ale UE referitoare la programe numai dacă li se aplică, în țările respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2011/292/UE. ▌Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță sau în cadrul unei organizații internaționale se definește printr-un acord privind securitatea informațiilor între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE și ținând seama de articolul 12 din Decizia 2011/292/UE;

(d)  fără a aduce atingere articolului 12 din Decizia 2011/292/UE și normelor care guvernează domeniul securității industriale, astfel cum figurează în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom, se poate acorda, de la caz la caz, accesul la informații clasificate ale UE, atunci când se consideră necesar, unei persoane fizice și unei persoane juridice private, unui stat terț sau unei organizații internaționale, în funcție de natura și conținutul informațiilor respective, necesitatea de a cunoaște a destinatarului lor și măsura avantajului pentru Uniune.

CAPITOLUL V

ACHIZIȚII PUBLICE

SECȚIUNEA I

Dispoziții generale aplicabile achizițiilor publice efectuate în etapele de desfășurare și de operare a programelor

Articolul 19

Principii generale

Fără a aduce atingere măsurilor necesare pentru a proteja interesele fundamentale în materie de securitate a Uniunii sau de securitate publică sau pentru a asigura conformitatea cu cerințele Uniunii privind controlul exporturilor, dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 și, în special, concurența deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, lansarea de cereri de ofertă pe baza unor informații transparente și actualizate, comunicarea de informații clare privind normele aplicabile în materie de achiziții publice, criteriile de selecție și de atribuire, precum și orice alte informații pertinente care creează un mediu concurențial echitabil pentru toți potențialii ofertanți se aplică în cazul contractelor de achiziții publice încheiate în cadrul etapei de desfășurare a programului Galileo și al etapelor de operare a programelor ▌.

Articolul 20

Obiective specifice

Pe parcursul procedurii de achiziții, sunt vizate următoarele obiective de către autoritățile contractante în cadrul cererilor de ofertă:

(a)  promovarea în întreaga Uniune a unei participări cât mai ample și cât mai deschise posibil din partea tuturor operatorilor economici, în special a celor care au intrat recent pe piață și a IMM-urilor, inclusiv prin încurajarea recurgerii la subcontractarea de către ofertanți;

(b)  evitarea posibilelor abuzuri din cauza rolului dominant și a dependenței de furnizori unici ▌;

(c)  utilizarea investițiilor publice anterioare și a experienței acumulate, precum și a experienței și competențelor industriale, inclusiv cele dobândite în etapele de definire, de dezvoltare și de validare și desfășurare a programelor, asigurând, în același timp, conformitatea cu normele privind procedura competitivă de licitație;

(ca)   urmărirea unei surse multiple de aprovizionare, oricând acest lucru este adecvat pentru asigurarea unui control general mai bun asupra programelor, a costurilor și a termenelor acestora;

(cb)   luarea în considerare, oricând acest lucru este adecvat, a costului total legat de durata de viață utilă a produsului, serviciului sau lucrării care face obiectul licitației.

SECȚIUNEA 2

Dispoziții speciale aplicabile achizițiilor publice efectuate în etapele de desfășurare și de operare a programelor

Articolul 21

Stabilirea unor condiții echitabile de concurență

Autoritatea contractantă adoptă măsurile corespunzătoare pentru stabilirea unor condiții echitabile de concurență atunci când participarea prealabilă a unei societăți la activități legate de cele care fac obiectul cererii de ofertă:

(a)  poate aduce acestei întreprinderi beneficii considerabile în ceea ce privește informațiile privilegiate și, prin urmare, poate ridica probleme în privința respectării egalității de tratament sau

(b)  afectează condițiile normale de concurență sau imparțialitatea și obiectivitatea atribuirii sau executării contractelor.

Aceste măsuri nu aduc atingere concurenței loiale, egalității de tratament și confidențialității informațiilor colectate cu privire la întreprinderi, relațiile comerciale și structura de costuri a acestora. În acest context, măsurile țin seama de natura și termenii contractului preconizat.

Articolul 21a

Securitatea informațiilor

În cazul în care este vorba despre contracte care implică, necesită și/sau conțin informații clasificate, autoritatea/entitatea contractantă precizează în documentația de achiziție măsurile și cerințele necesare în vederea asigurării securității acestor informații la nivelul necesar.

Articolul 21b

Fiabilitatea aprovizionării

Autoritatea contractantă specifică în documentația de achiziție cerințele sale referitoare la fiabilitatea aprovizionărilor sau a furnizării de servicii pentru executarea contractului.

Articolul 22

Contracte cu tranșe condiționate

1.  Autoritatea contractantă poate atribui un contract sub forma unui contract cu tranșe condiționate.

2.  Contractul cu tranșe condiționate include o tranșă fermă, însoțită de un angajament bugetar care are drept rezultat un angajament ferm privind furnizarea lucrărilor, aprovizionărilor sau serviciilor contractate pentru această tranșă, precum și una sau mai multe tranșe condiționate din punctul de vedere al bugetului sau al execuției. Documentația de achiziție precizează elementele specifice contractelor cu tranșe condiționate. Ea definește, în special, obiectul, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și modalitățile de executare a prestațiilor din fiecare tranșă.

3.  Prestațiile din tranșa fermă trebuie să constituie un ansamblu coerent; același lucru este valabil și pentru prestațiile din fiecare tranșă condiționată, având în vedere prestațiile din toate tranșele anterioare.

4.  Executarea fiecărei tranșe condiționate se supune deciziei autorității contractante, notificată contractantului în condițiile stabilite în contract. Atunci când o tranșă condiționată este consolidată cu întârziere sau nu este consolidată, contractantul poate beneficia, în cazul în care contractul prevede acest lucru și în condițiile pe care le stabilește, de o compensație de așteptare sau de o compensație de reziliere.

4a.   Atunci când, în cazul unei anumite tranșe, autoritatea contractantă constată că lucrările și serviciile convenite pentru tranșa respectivă nu au fost realizate, aceasta poate solicita daune și poate rezilia contractul, în cazul în care contractul prevede acest lucru și în condițiile stabilite în cuprinsul său.

Articolul 23

Contracte cu costuri suplimentare

1.  Autoritatea contractantă poate opta ▌pentru un contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare, în limita unui plafon tarifar, în condițiile prevăzute la alineatul (2).

▌Prețul care urmează a fi achitat pentru astfel de contracte este constituit din rambursarea tuturor cheltuielilor efective suportate de contractant ca urmare a executării contractului, cum ar fi cheltuielile pentru forța de muncă, materiale, consumabile, utilizarea echipamentelor și a infrastructurilor necesare executării contractului. La aceste cheltuieli se adaugă, fie o sumă forfetară care acoperă cheltuielile generale și beneficiul, fie o sumă care acoperă cheltuielile generale și un stimulent bazat pe atingerea obiectivelor legate de rezultate și calendar.

2.  Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare atunci când nu se poate stabili în mod obiectiv un preț ferm exact și dacă se poate dovedi în mod rezonabil că un astfel de preț ferm ar fi anormal de ridicat, având în vedere incertitudinile inerente realizării contractului pentru că:

(a)  ▌contractul vizează elemente foarte complexe sau face apel la o tehnologie nouă și, prin urmare, implică riscuri tehnice importante; sau

(b)  ▌din motive operaționale, activitățile care fac obiectul contractului trebuie inițiate fără întârziere, chiar dacă nu se poate stabili încă un preț ferm și definitiv în totalitate pentru că există riscuri semnificative sau pentru că executarea contractului depinde parțial de executarea altor contracte.

3.  Plafonul tarifar al unui contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare este prețul maxim plătibil. Acesta nu poate fi depășit decât în cazuri excepționale motivate corespunzător și cu acordul prealabil al autorității contractante.

4.  Documentația contractelor plătite integral sau parțial cu costuri suplimentare precizează:

(a)  natura contractului, și anume dacă este vorba despre un contract cu costuri suplimentare total sau parțial în limita unui plafon tarifar;

(b)  pentru un contract plătit parțial cu costuri suplimentare, elementele contractului care fac obiectul costurilor suplimentare;

(c)  cuantumul plafonului tarifar;

(d)  criteriile de atribuire, care trebuie să permită, în special, evaluarea probabilității bugetului estimat, a costurilor rambursabile, a mecanismelor de stabilire a acestor costuri, a beneficiilor menționate în ofertă;

(e)  tipul de majorare menționată la alineatul (1) care urmează să se aplice cheltuielilor;

(f)  normele și procedurile de stabilire a eligibilității costurilor preconizate de ofertant pentru executarea contractului, conform principiilor menționate la alineatul (5);

(g)  normele contabile pe care trebuie să le respecte ofertanții;

(h)  în cazul unui contract plătit parțial cu costuri suplimentare, care trebuie transformat într-un contract cu preț ferm și definitiv, parametrii acestei transformări.

5.  Cheltuielile efectuate de contractant în cursul executării unui contract cu costuri suplimentare total sau parțial sunt eligibile doar dacă:

(a)  sunt suportate efectiv pe durata contractului, cu excepția costurilor echipamentelor, infrastructurilor și imobilizărilor necorporale necesare executării contractului care pot fi considerate ca fiind eligibile pentru valoarea totală de cumpărare a acestora;

(b)  sunt menționate în bugetul estimativ eventual revizuit prin actele adiționale la contractul inițial;

(c)  sunt necesare pentru executarea contractului;

(d)  rezultă din executarea contractului și sunt direct imputabile acesteia;

(e)  pot fi identificate și verificate, sunt înregistrate în contabilitatea contractantului și stabilite în conformitate cu normele contabile menționate în caietul de sarcini și în contract;

(f)  respectă dispozițiile legislației fiscale și sociale aplicabile;

(g)  nu sunt exceptate de la termenii contractului;

(h)  sunt rezonabile, justificate și respectă cerințele bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește economia și eficiența.

Contractantul este responsabil pentru contabilizarea costurilor, păstrarea unei bune evidențe contabile sau a oricărui alt document necesar pentru a dovedi faptul că cheltuielile a căror rambursare o solicită sunt efectuate și sunt în conformitate cu principiile definite la prezentul articol. Cheltuielile pe care contractantul nu le poate justifica sunt considerate neeligibile, iar rambursarea acestora este refuzată.

6.  Autoritatea contractantă îndeplinește următoarele sarcini pentru a asigura buna execuție a contractelor cu costuri suplimentare:

(a)  stabilește cel mai realist plafon tarifar, permițând în același timp o flexibilitate necesară integrării riscurilor sale tehnice;

(b)  transformă un contract plătit parțial cu costuri suplimentare într-un contract cu preț ferm și definitiv în totalitate, atunci când, în cursul executării contractului, se poate stabili un astfel de preț ferm și definitiv; stabilește, în acest scop, parametrii de conversie pentru trecerea de la un contract încheiat cu costuri suplimentare la un contract cu preț ferm și definitiv;

(c)  pune în aplicare măsuri de urmărire și control care prevăd, în special, un sistem estimativ de anticipare a costurilor;

(d)  stabilește principiile, instrumentele și procedurile adecvate pentru punerea în aplicare a contractelor, în special pentru identificarea și controlul eligibilității cheltuielilor suportate de contractant sau de subcontractanții acestuia în cursul executării contractului și pentru introducerea de acte adiționale la contract;

(e)  se asigură că contractantul și subcontractanții acestuia respectă normele contabile prevăzute în contract și obligația de a furniza documentele contabile care trebuie să aibă forță probantă;

(f)  asigură în permanență, în cursul executării contractului, eficacitatea principiilor, instrumentelor și procedurilor menționate la litera (d).

Articolul 24

Acte adiționale

Autoritatea contractantă și contractanții pot modifica contractul ▌printr-un act adițional sub rezerva ca actul în cauză să îndeplinească următoarele condiții:

(a)  să nu schimbe obiectul contractului;

(b)  să nu perturbe echilibrul economic al contractului;

(c)  să nu introducă condiții care, dacă ar fi figurat inițial în documentația de achiziție, ar fi permis admiterea unor ofertanți, alții decât cei admiși inițial, sau ar fi permis reținerea unei oferte, alta decât cea reținută inițial.

Articolul 25

Subcontractarea

1.  Autoritatea contractantă solicită ofertantului să subcontracteze o parte a contractului printr-o procedură competitivă de licitație la niveluri adecvate de subcontractare unor întreprinderi care nu aparțin grupului din care ofertantul face parte, în special firmelor nou-apărute și IMM-urilor. ▌

1a.  Autoritatea contractantă enunță partea din contract care trebuie subcontractată sub forma unui interval care comportă un procent minim și un procent maxim. La definirea acestor procente, autoritatea contractantă ține seama de faptul că respectivele procente sunt proporționale cu obiectul și valoarea contractului, cu natura sectorului de activitate în cauză și, în special, cu situația concurenței și potențialul industrial observat.

1b.  Dacă ofertantul indică în oferta sa că intenționează să nu subcontracteze nicio parte din contract sau să subcontracteze o parte inferioară minimului din intervalul menționat la alineatul (1a), ofertantul indică motivele pentru aceasta autorității contractante. Autoritatea contractantă transmite aceste informații Comisiei.

2.  Autoritatea contractantă poate să respingă subcontractanții selectați de candidat în stadiul procedurii de atribuire a contractului principal sau de ofertantul reținut în momentul executării contractului. Autoritatea justifică în scris această respingere, care nu poate fi întemeiată decât pe criteriile aplicate pentru selecția ofertanților pentru contractul principal.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII DIVERSE

Articolul 26

Programarea

▌Comisia adoptă un program de lucru anual sub forma unui plan de punere în aplicare a acțiunilor necesare pentru a atinge obiectivele programului Galileo stabilite la articolul 2 alineatul (4) conform etapelor prevăzute la articolul 3 și obiectivele programului EGNOS stabilite la articolul 2 alineatul (5). Programul de lucru anual prevede, de asemenea, finanțarea acestor acțiuni.

Respectivele măsuri de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 35 alineatul (3).

Articolul 27

Acțiunea statelor membre

▌

▌  Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a programelor, inclusiv măsuri pentru asigurarea protecției stațiilor terestre instituite pe teritoriile lor, care sunt cel puțin echivalente cu cele necesare pentru protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului[21]. Statele membre nu adoptă măsuri care ar putea aduce prejudicii programelor sau serviciilor oferite prin operarea acestora, în special în ceea ce privește continuitatea funcționării infrastructurilor.

Articolul 28

Acorduri internaționale

Uniunea poate încheia acorduri cu țările terțe și organizațiile internaționale în cadrul programelor, ▌în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE.

Articolul 29

Asistența tehnică

Pentru îndeplinirea sarcinilor de natură tehnică menționate la articolul 13 alineatul (2), Comisia poate să recurgă la asistența tehnică necesară, în special la capacitățile și la expertiza agențiilor naționale competente în domeniul spațial, sau la asistența experților independenți și a entităților capabile să furnizeze analize și avize imparțiale cu privire la desfășurarea programelor.

Entitățile implicate în guvernanța publică a programelor, altele decât cele ale Comisiei, în special Agenția GNSS European și ESA, pot să beneficieze, de asemenea, de aceeași asistență tehnică la executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.

Articolul 30

Protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private

1.  Comisia asigură protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private în momentul conceperii, implementării și operării sistemelor, precum și integrarea unor garanții adecvate în acestea.

2.  Orice prelucrare de date cu caracter personal în cadrul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament se efectuează în conformitate cu legislația aplicabilă în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date[22] și Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[23].

Articolul 31

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene

1.  Comisia ia măsuri adecvate în vederea garantării faptului că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin controale eficace, iar în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și descurajante.

2.  Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la fața locului, toți beneficiarii subvențiilor, contractanții și subcontractanții care au beneficiat de fonduri ale Uniunii în temeiul prezentului regulament.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este autorizat să efectueze controale și verificări la fața locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri[24], în scopul de a stabili dacă au existat cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord sau o decizie de acordare a unei subvenții sau un contract privind finanțarea din partea Uniunii.

Fără a aduce atingere primului și celui de-al doilea paragraf, acordurile internaționale încheiate cu țări terțe și organizații internaționale, acordurile și deciziile de acordare a unei subvenții și contractele care rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament autorizează în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, controale și verificări la fața locului.

Articolul 32

Informarea Parlamentului European și a Consiliului

1.  Comisia asigură punerea în aplicare a prezentului regulament. În fiecare an, cu ocazia prezentării proiectului preliminar de buget, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind implementarea programelor. Raportul respectiv conține toate informațiile referitoare la programe, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor, costurile generale, costurile de operare anuale, veniturile, termenele și performanța, astfel cum se prevede la litera (d) de la articolul 13 alineatul (2), precum și în ceea ce privește funcționarea acordurilor de delegare încheiate în temeiul articolelor 15 alineatul (1a) și al articolului 16 alineatul (1). El cuprinde:

(a)  o prezentare generală a alocării și utilizării fondurilor alocate programelor, astfel cum se prevede la articolul 7 alineatul (3);

(b)  informații privind strategia de gestionare a costurilor adoptată de Comisie, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (3a);

(c)  o evaluare a gestionării drepturilor de proprietate intelectuală;

(d)  o prezentare generală privind implementarea sistemelor și tehnicilor de gestionare a proiectelor, inclusiv a sistemelor și tehnicilor de gestionare a riscurilor, astfel cum se prevede la litera (d) de la articolul 13 alineatul (2);

(e)  o evaluare a măsurilor luate pentru a maximiza beneficiile socioeconomice ale programelor.

2.   Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării ofertelor de achiziții în cazul contractelor cu entități din sectorul privat încheiate de Agenția GNSS European și ESA în temeiul articolului 15 alineatul (3a) și, respectiv, al literei (c) de la articolul 16 alineatul (1).

De asemenea, ea informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu:

(a)   orice realocare de fonduri între categorii de cheltuieli realizată în temeiul articolului 10 alineatul (1b);

 

(b)   eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea articolului 8 alineatul (2) asupra programelor Galileo și EGNOS.

Articolul 33

Evaluarea aplicării prezentului regulament

1.  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, cel târziu la 30 iunie 2017, un raport de evaluare privind punerea în aplicare a prezentului regulament, în vederea luării unei decizii privind reînnoirea, modificarea sau suspendarea măsurilor luate în temeiul prezentului regulament, care vizează:

(a)  îndeplinirea obiectivelor acestor măsuri, atât din punctul de vedere al rezultatelor, cât și al consecințelor;

(b)  eficacitatea utilizării resurselor;

(c)  valoarea adăugată europeană.

Evaluarea abordează, în plus, evoluțiile tehnologice legate de sisteme, posibilitatea simplificării programului, coerența sa internă și externă, pertinența tuturor obiectivelor, precum și contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Ea ține seama de rezultatele evaluărilor referitoare la consecințele pe termen lung ale măsurilor precedente.

2.  Evaluarea ia în considerare progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS stabilite la articolul 2 alineatele (4) și (5), pe baza unor indicatori de performanță precum:

(a)  în ceea ce privește Galileo și referitor la:

(i)  infrastructura de desfășurare a acestuia:

-  numărul de sateliți operaționali și disponibilitatea acestora, precum și numărul de sateliți de rezervă la sol care sunt disponibili versus numărul de sateliți preconizați menționați în acordul de delegare;

-  disponibilitatea efectivă a elementelor infrastructurii terestre (cum ar fi stațiile terestre, centrele de control) versus disponibilitatea preconizată;

(ii)   nivelul serviciilor:

-  harta de disponibilitate a serviciilor pentru fiecare serviciu versus documentul de definire a serviciului;

(iii)   costuri:

-  indicele de performanță a costurilor pentru fiecare cost major din cadrul programului, pe baza unui raport comparativ între costul efectiv și costul bugetat;

(iv)  termene:

-  indicele de performanță a planificării pentru fiecare element major al programului, bazat pe compararea costului bugetat al activității efectuate cu costul bugetat al activității planificate;

    (v)  nivelul pieței:

      -    evoluția pieței pe baza procentului de receptoare Galileo și EGNOS din numărul total al modelelor de receptoare incluse în raportul de piață furnizat de Agenția GNSS European care este menționat la litera (c) de la articolul 15 alineatul (1).

(b)  în ceea ce privește EGNOS și referitor la:

(i)  extinderea acoperirii acestuia:

-  progrese în extinderea acoperirii versus planul convenit de extindere a acoperirii;

(ii)  nivelul serviciilor:

-   indicele privind disponibilitatea serviciilor bazat pe numărul de aeroporturi cu proceduri de apropiere bazate pe EGNOS cu un stadiu operațional versus numărul total de aeroporturi cu proceduri de apropiere bazate pe EGNOS;

(iii)   costuri:

-   indicele de performanță a costurilor pe baza unui raport comparativ între costul efectiv și costul bugetat;

(iv)   termene:

-  indicele de performanță a planificării bazat pe compararea costului bugetat al activității efectuate cu costul bugetat al activității planificate.

3.  Entitățile implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament furnizează Comisiei datele și informațiile necesare pentru a permite urmărirea și evaluarea acțiunilor în cauză.

CAPITOLUL VII

DELEGARE ȘI MĂSURI DE EXECUTARE

Articolul 34

Exercitarea delegării

1.  Competența de a adopta acte delegate conferită Comisiei se supune condițiilor prevăzute la prezentul articol.

2.  Competența de adoptare a actelor delegate menționate la articolul 14 alineatul (2) îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu 1 ianuarie 2014.

3.  Delegarea competențelor menționată la articolul 14 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenței specificate în respectiva decizie. Ea produce efecte din ziua următoare datei publicării respectivei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Ea nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.  Imediat după ce adoptă un act delegat, Comisia înștiințează simultan Parlamentul European și Consiliul.

5.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care Parlamentul European sau Consiliul nu a exprimat obiecții în termen de două luni de la data notificării respectivului act Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia cu privire la intenția lor de a nu exprima obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 35

Procedura comitetelor

1.  Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.  Atunci când se face referire la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.  Atunci când se face referire la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

4.  Reprezentanții Agenției GNSS European și ai ESA participă în calitate de observatori la lucrările comitetului în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia.

5.  Acordurile internaționale încheiate de Uniune în conformitate cu articolul 28 pot prevedea participarea, după caz, a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale la lucrările comitetului în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia.

5a.  Comitetul se întrunește regulat, preferabil de patru ori pe an, pe o bază trimestrială. Comisia furnizează un raport referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește programele în cadrul fiecărei reuniuni. Aceste rapoarte oferă o imagine generală asupra stadiului și evoluțiilor programelor, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor, costuri, termene și performanță. Cel puțin o dată pe an, aceste rapoarte includ indicatorii de performanță menționați la articolul 33 alineatul (2).

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 36

Abrogări

1.  Regulamentele (CE) nr. [876/2002 și] (CE) nr. 683/2008 se abrogă de la 1 ianuarie 2014.

1a.  Toate măsurile adoptate în temeiul Regulamentelor (CE) nr. [876/2002 sau] (CE) nr. 683/2008 rămân valabile.

2.  ▌

  Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 683/2008 abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 37

Intrarea în vigoare

Prezentul regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

 

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

 

Pentru Parlamentul European        Pentru Consiliu

Președintele              Președintele

ANEXĂ

Tabel de corespondență

▌Regulamentul (CE)

nr. 683/2008 ▌

▌Prezentul regulament ▌

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 8

Articolul 5

Articolul 4

Articolul 6

Articolul 9

Articolul 7

Articolul 5

Articolul 8

Articolul 6

Articolul 9

Articolul 7

Articolul 10

Articolul 10

Articolul 11

Articolul 11

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 12 alineatele (2) și (3)

Articolul 12

Articolul 13

Articolul 13 alineatul (1)

Articolul 13 alineatele (2) și (3)

Articolul 13 alineatul (4)

Articolul 13

Articolul 14

Articolul 17

Articolul 14

Articolul 18

Articolul 15

Articolul 26

Articolul 16

Articolul 15

Articolul 17

Articolele 19-25

Articolul 18

Articolul 16

Articolul 19

Articolul 35

Articolul 20

Articolul 30

Articolul 21

Articolul 31

Articolul 22

Articolul 32

Articolul 23

 

Articolul 24

Articolul 37

Anexă

Articolul 1

 

 

 

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația comună

a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei

privind

GRUPUL INTERINSTITUȚIONAL PENTRU GALILEO (GIP)

1. Având în vedere importanța, unicitatea și complexitatea programelor europene GNSS, proprietatea Comunității asupra sistemelor rezultate în urma programelor, finanțarea completă de la bugetul comunitar a programelor pentru perioada 2014-2020, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană recunosc necesitatea unei cooperări strânse între cele trei instituții.

2. Un Grup interinstituțional pentru Galileo (GIP) se va întruni în vederea facilitării exercitării de către fiecare instituție a competențelor proprii. În acest scop, se va institui GIP pentru a urmări îndeaproape:

(a) progresele înregistrate în aplicarea programelor europene GNSS, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor privind achizițiile și contractele, în special cu privire la ESA;

(b) acordurile internaționale cu țări terțe fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

(c) pregătirea piețelor de radionavigație prin satelit;

(d) eficiența acordurilor privind guvernanța; precum și

(e) revizuirea anuală a programului de lucru.

3. În conformitate cu normele existente, GIP va respecta necesitatea discreției, în special având în vedere natura confidențială și delicată a anumitor date.

4. Comisia va ține seama de opiniile exprimate de GIP.

5. GIP va fi compus din șapte reprezentanți, dintre care:

- trei reprezentanți ai Consiliului;

- trei reprezentanți ai PE;

- un reprezentant al Comisiei;

și se va întruni periodic (în principiu de patru ori pe an).

6. GIP nu aduce atingere responsabilităților deja stabilite sau relațiilor interinstituționale.

EXPUNERE DE MOTIVE

Politica europeană în materie de navigație prin satelit va oferi Uniunii două sisteme de navigație prin satelit: un sistem creat în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS. Tehnologiile de tip sistem global de navigație prin satelit (GNSS), cu capacitatea lor de a asigura măsurători extrem de fiabile și precise ale poziției, vitezei și timpului, sunt esențiale pentru îmbunătățirea eficienței în numeroase sectoare ale economiei și în multe domenii ale vieții de zi cu zi a cetățenilor.

Programul Galileo nu va fi complet operațional în 2013, așa cum a fost planificat. Deoarece Regulamentul GNSS nu stabilește cadrul de finanțare și guvernanță pentru programele Galileo și EGNOS după 2013, este necesar un nou temei juridic pentru funcționarea, întreținerea și gestionarea sistemelor pe termen lung.

Raportorul susține ferm obiectivul programului Galileo de a crea primul sistem global de navigație prin satelit (GNSS) construit sub control civil, complet independent de alte sisteme existente, interoperabil cu alte sisteme de navigație diferite și menit să furnizeze servicii GNSS fără întrerupere.

Navigația prin satelit este deja esențială pentru transportul și industria europene și este important să se pună capăt dependenței de sistemul american GPS și de cel rusesc GLONASS pentru poziționare, navigație și măsurarea timpului. Europa trebuie să poată furniza servicii GNSS europene utilizând propria infrastructură, care să nu depindă de prioritățile armatelor americană, rusă sau chineză.

Contribuție și mecanisme bugetare

Propunerea de buget a Comisiei pentru prezentul Regulament GNSS prevede în medie 1 miliard de euro pe an (la prețuri din 2011) pentru șapte ani corespunzători perioadei 2014-2020.

Defalcarea bugetului propusă de raportor corespunde diferitelor segmente ale programelor:

-activități legate de segmente spațial și de completare ale programului Galileo, incluzând, fără a se limita la acestea, punerea în folosință a constelației de referință împreună cu sateliții de rezervă necesari, lansările asociate, completările datorate uzurii morale și dezvoltării unei noi generații de sateliți.

-activitățile legate de serviciile de la sol și de furnizare de servicii ale programului Galileo, incluzând, fără a se limita la acestea, dezvoltarea capacității de gestionare de la 18 la 24 de sateliți, redefinirea serviciilor „Safety of Life” și comercial, punerea în folosință și exploatarea serviciilor de domiciliere de site-uri, exploatarea stațiilor, punerea în folosință și exploatarea centrelor de furnizare de servicii (printre care centrul de performanță, de geodezie și de măsurare a timpului), centrul de întreținere, mentenanța site-ului, angajarea de personal specializat pentru centre, întreținerea segmentului din spațiu, exploatarea rețelei de telecomunicații și servicii de suport pentru sistem; activități legate de maximizarea beneficiilor socio-economice ale programului;

-activități legate de exploatarea sistemului EGNOS, incluzând, fără a se limita la acestea, contractul de exploatare pentru operarea și întreținerea sistemului, actualizarea și uzura morală ținând cont de diferitele versiuni ale sistemului, contractul de exploatare pentru transpondere, și extinderea ariei de acoperire geografică a serviciilor; activități legate de maximizarea beneficiilor socio-economice ale programului;

-activități legate de gestionarea programelor, incluzând, fără a se limita la acestea, proiectare și achiziții publice, punerea sistemului în stare de funcționare, administrarea centrelor de securitate, gestionarea exploatării și a costurilor administrative.

Comisia, în calitatea sa de administrator de fonduri, ar trebui să aibă flexibilitatea necesară pentru a realoca fonduri de la un segment la altul, până la un plafon de 10% din suma totală.

Defalcarea originală a bugetului nu a inclus activități pentru maximizarea beneficiilor socio-economice ale programului pe piețele de aplicații din aval de la lansarea primelor servicii Galileo în 2014.

Sprijinul necesar pentru aplicații este de circa 300 de milioane de euro (circa 150 de milioane de euro pentru cercetare și dezvoltare și circa 150 de milioane de euro pentru promovarea utilizării aplicațiilor și adoptarea tehnologiei EGNOS pe tot cuprinsul teritoriului UE). Bugetul pentru cercetare și dezvoltare ar trebui să se regăsească în cadrul Orizont 2020.

Guvernanța programului

Rolul Comisiei

Comisia trebuie să administreze fondurile alocate programelor și să supervizeze implementarea tuturor activităților programelor, inclusiv a celor delegate atât Agenției GNSS European (GSA) și Agenției Spațiale Europene (ESA).

Rolurile Comisiei, GSA și ESA ar trebui să fie clare și să nu se suprapună, în interesul eficienței și determinării răspunderii. Ar trebui să se evite replicarea capacităților deja disponibile în cadrul serviciilor Comisiei, al ESA sau GSA, Comisia ar trebui să se axeze pe supervizarea programelor, stabilirea principalelor obiective ale programelor, definirea normelor financiare și de achiziții, alocarea principalelor resurse financiare, definirea și controlarea structurii de administrare.

Comisia ar trebui să se bazeze pe GSA, responsabilă cu exploatarea GNSS în ceea ce privește interfața cu utilizatorii, furnizarea de servicii, operarea infrastructurii, dezvoltarea aplicațiilor și activitatea de introducere a GNSS într-o mulțime de domenii.

Regulamentul ar trebui să permită o implementare progresivă care să înceapă cu activitățile imediate și urgente (operarea EGNOS și a centrului de securitate Galileo), înainte de a transfera alte sarcini programatice și tehnice, diferite prin natura lor.

Comisia ar trebui să apeleze la ESA, în calitatea sa de agenție spațială a Uniunii Europene, și să-i delege acesteia răspunderea (tehnică și contractuală) de a proiecta sistemele, de a propune și implementa activitățile de cercetare și tehnologia, dezvoltarea, activitățile de punere în folosință și de a oferi asistență tehnică GSA în chestiunile legate de infrastructură. ESA dispune deja de structura și competența necesare pentru a îndeplini aceste sarcini.

Rolul GSA

GSA este entitatea responsabilă cu exploatarea GNSS care trebuie să se concentreze pe activități legate de maximizarea avantajelor socioeconomice ale programului. Comisia, în calitatea sa de administrator de fonduri, ar trebui să poată realoca credite rezervate acoperirii riscurilor de punere în funcțiune și de exploatare (defectări ale sateliților, riscuri la lansare, întârzieri, evenimente neprevăzute legate de exploatare) care nu sunt utilizate în acest scop pentru a acoperi activitățile legate de maximizarea avantajelor socioeconomice ale programului.

GSA:

-asigură certificarea de securitate prin intermediul Biroului său de acreditare de securitate și funcționarea centrului de securitate Galileo;

-se ocupă de promovarea și comercializarea serviciilor, inclusiv prin efectuarea de analize de piață, colectarea de informații privind nevoile utilizatorilor și evoluțiile pieței de navigație prin satelit, stabilind contacte strânse cu utilizatorii și potențialii utilizatori ai EGNSS.

Activitățile de promovare a utilizării aplicațiilor și a adoptării tehnologiei europene GNSS ar trebui să fie cuprinse în prezentul regulament și constă din următoarele sarcini alocate Agenției GNSS European:

-întocmirea și gestionarea unui plan, pe baza priorităților aferente diferitelor piețe pentru aplicații, redactând o foaie de parcurs privind adoptarea pe fiecare domeniu de aplicare;

-identificarea domeniilor în care utilizarea GNSS ar putea prezenta beneficii socioeconomice și prezentarea către Comisie a unor orientări pentru măsurile normative care ar putea fi introduse sau adaptate la nivel UE pentru a profita de aceste avantaje;

-testarea aplicațiilor și certificarea acestora atunci când corespund intereselor UE;

-gestionarea unor fonduri de dezvoltare și cercetare dedicate EGNSS destinate dezvoltării și utilizării aplicațiilor și serviciilor pentru piața navigației prin satelit, cu un accent deosebit asupra IMM-urilor, inclusiv cu resursele puse la dispoziție în acest scop în cadrul programului Orizont 2020;

-realizarea de activități care vizează adoptarea aplicațiilor EGNSS pe întreg teritoriul UE, identificarea și conectarea centrelor europene de excelență specializate în sectoare specifice ale aplicațiilor și serviciilor EGNSS, gestionarea rețelei de centre și utilizarea expertizei autorităților publice, universităților, centrelor de cercetare, comunităților de utilizatori și industriei, cu un accent deosebit asupra IMM-urilor.

Rolul ESA

ESA:

-definește și propune soluții tehnice care corespund nevoilor programului

-gestionează dezvoltarea infrastructurii în funcție de obiectivele programului;

-negociază și administrează contractele cu firmele care furnizează infrastructurile;

-evaluează celelalte sisteme internaționale;

-propune și asigură evoluția programului și activitățile pregătitoare pentru viitor;

-menține și dezvoltă competența tehnică europeană, îndeosebi prin intermediul activităților de cercetare și dezvoltare a tehnologiei

-oferă asistență tehnică și avizul său în calitate de arhitect al entității de exploatare pentru efectuarea activităților operaționale.

Agenția Spațială Europeană cooperează cu Agenția GNSS European pe baza acordurilor de lucru, inclusiv delegarea integrală a atribuțiilor Agenției GNSS către Agenția Spațială Europeană.

Aceste acorduri de lucru se referă în special la rolul Agenției Spațiale Europene în ceea ce privește:

-conceperea, proiectarea, monitorizarea și validarea în cadrul dezvoltării viitoarelor generații de sisteme;

-asistență tehnică în cadrul operării și întreținerii generației de sisteme existente;

Concluzii

În privința EGNOS, raportorul consideră că prioritate absolută ar trebui dată asigurării acoperirii teritoriilor statelor membre. EGNOS ar trebui să fie disponibil cât mai curând posibil pe tot cuprinsul UE. Ar fi, de asemenea, indicat să se extindă acoperirea asupra teritoriilor țărilor candidate și țărilor terțe incluse în Cerul Unic European și Politica Europeană de Vecinătate.

În rezumatul studiului de impact care însoțește prezenta propunere de regulament se relevă faptul că 6-7% din PIB-ul european, adică 800 de miliarde de euro, depind deja de sistemul american GPS. Programele GNSS, potrivit propunerii, vor genera beneficii nete în valoare de 68,63 de miliarde de euro (la prețurile actuale, potrivit Instrucțiunilor pentru studiul de impact) pentru Uniune, pe durata ciclului de viață al sistemului, adică 2014-2034. De aceea, un plan de afaceri din partea Agenției GNSS European (GSA) pentru creșterea acestei piețe este esențial.

Succesul Galileo și al EGNOS se va măsura în numărul și satisfacția utilizatorilor săi. Este esențial să se implementeze o structură de exploatare, cu o interfață permanentă și structurată cu utilizatorii, responsabilă cu calitatea și continuitatea serviciilor.

Raportorul subliniază faptul că ar trebui evitate întârzierile, escaladarea costurilor și pierderile de profit.

De aceea, este esențial să existe o bună guvernanță și să se promoveze și să se facă cunoscută pe piață valoarea GNSS european.

 

10.7.2012

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

( COM(2011)0814 – C7‑0464/2011 – 2011/0392(COD) )

Raportor: Sampo Terho

 

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Programele europene de navigație prin satelit – create sub egida programelor Galileo și EGNOS – sunt proiecte emblematice ale Uniunii Europene. Ele sunt gestionate de Uniune, scopul lor fiind acela de a asigura independența strategică și autonomia, atât pentru Uniune, cât și pentru statele sale membre, în special în domeniul navigației și poziționării globale.

Actuala dependență a Europei de sistemul GPS, localizat în Statele Unite, a fost încă de la început un argument de bază pentru proiectul Galileo. În perioade de pace și în condiții normale, această dependență este mai puțin problematică, dar, în perioade de criză și în situații de urgență, este vital ca forțele de securitate și personalul auxiliar să aibă la dispoziție un sistem fiabil sub controlul europenilor, aducând astfel o valoare adăugată în contextul gestionării crizelor în Uniunea Europeană și în statele sale membre.

Programul Galileo are aspecte politice, operaționale, industriale și tehnologice, având în plus un potențial în domeniul securității și apărării. Obiectivele și avantajele oferite de sistemul Galileo în domeniul securității sunt legate în primul rând de poziționare și navigație, de serviciile de căutare și salvare (SAR) și de misiunile și operațiunile PSAC. Raportorul consideră că aceste din urmă aspecte ar trebui abordate de o manieră mai aprofundată în propunerea Comisiei Europene, considerând că trebuie ținut cont de dubla utilizare a acestei capacități.

În plus, costul programului Galileo a fost estimat la circa 20 de miliarde de euro în total, cea mai mare parte a acestei sume fiind deja cheltuită. De aceea, raportorul recomandă Uniunii și statelor membre să utilizeze la maximum potențialul acestui sistem. Utilizarea potențialului de securitate al sistemului ar trebui să fie opțională pentru statele membre, care ar trebui să decidă dacă să utilizeze sau nu sistemul în acest mod. Unele state pot decide să nu îl utilizeze, însă multe state au semnalat deja dorința lor de a folosi acest aspect al sistemului. Ar trebui să intre în sarcina legiuitorului să le ofere acestor state îndrumare și posibilitatea de a face acest lucru. Totuși, în ceea ce privește Uniunea și programele sale, raportorul este de părere că utilizarea la maximum a capacităților și potențialului oferit de Galileo ar trebui să fie obligatorie. Raportorul susține transparența în această privință, fiind evident faptul că sistemele europene de navigație prin satelit vor fi folosite de forțele europene de securitate, inclusiv de forțele armate.

Sistemul Galileo ar trebui să fie controlat de administrația civilă. Cu toate acestea, raportorul consideră convenabil să existe mai multe sinergii între sectorul civil și cel militar și să se îmbunătățească coordonarea între diferitele programe. Se mai pune întrebarea: cum ar trebui să fie gestionat sistemul în mod optim, astfel încât independența acestuia să fie garantată în situații de criză și de urgență. În acest context, este important să se aibă în vedere învățămintele trase în urma experiențelor precum conflictul din Libia la planificarea viitoarelor sisteme de navigație prin satelit. Un sistem de administrare și control comun va aduce beneficii considerabile. În această perspectivă, ar trebui luată în calcul posibilitatea de a conecta sistemele de navigație prin satelit la nivel de expertiză la Serviciul European de Acțiune Externă în concordanță cu rolul și mandantul acestui serviciu.

AMENDAMENTELE

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

 

Amendamentul    1

Propunere de regulament

Considerentul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Programul Galileo vizează punerea în funcțiune și operarea primei infrastructuri de radionavigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile. Sistemul realizat în cadrul programului Galileo este complet independent de alte sisteme existente sau care ar putea fi create.

(2) Programul Galileo vizează punerea în funcțiune și operarea primei infrastructuri de radionavigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori, state și agenții europene. După cum au evidențiat Parlamentul European și Consiliul în 2007, sistemul realizat în cadrul programului Galileo funcționează complet independent de alte sisteme existente sau care ar putea fi create, contribuind, astfel, la autonomia strategică a Uniunii.

 

Amendamentul    2

Propunere de regulament

Considerentul 3a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a) Uniunea admite că, prin definiție, nicio politică spațială nu poate fi adoptată separat de alți actori relevanți din spațiu. Cooperarea la nivel internațional reprezintă o parte esențială a programului Galileo, iar Comisia, în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ASE) și cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), ar trebui să continue să poarte dialoguri privind spațiul cu parteneri strategici și cu puteri emergente din domeniul spațial.

 

Amendamentul    3

Propunere de regulament

Considerentul 4a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4a) Consiliul a subliniat, în Concluziile sale din 1 decembrie 2011 referitoare la politica europeană de securitate și apărare comună, necesitatea din ce în ce mai acută ca Uniunea Europeană să devină un actor mai capabil, consecvent și strategic la nivel global, reiterând necesitatea permanentă de a elabora o abordare cuprinzătoare, precum și importanța politicii de securitate și apărare comune (PSAC), care trebuie susținută prin capacități suficiente și adecvate în ceea ce privește personalul, resursele și sprijinul analitic în materie de informații. În plus, Consiliul a salutat angajamentele asumate de statele membre în cadrul unor proiecte concrete specifice, facilitate de Agenția Europeană pentru Apărare (AEA) în domeniile următoare: informații, supraveghere și recunoaștere, inclusiv cunoașterea situației spațiale și comunicații prin satelit în domeniul militar, și a afirmat că așteaptă cu interes definirea cât mai rapidă a acestor proiecte, precum și dezvoltarea altor proiecte de reunire pe baza unor inițiative actuale precum supravegherea maritimă și comunicațiile prin satelit.

 

Amendamentul    4

Propunere de regulament

Considerentul 4b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4b) În Rezoluția celui de-al șaptelea Consiliu Spațiu din 25 noiembrie 2010, Consiliul a invitat Comisia Europeană, Consiliul European, în colaborare cu AEA, statele membre și Agenția Spațială Europeană (ASE), să caute modalități de susținere a necesităților prezente și viitoare privind capacitățile pentru gestionarea crizelor printr-un acces eficient în ceea ce privește costurile la resurse și servicii spațiale solide, sigure și dinamice (care să integreze comunicațiile globale prin satelit, observarea Pământului, poziționarea în timp și spațiu), exploatând pe deplin sinergiile cu dublă utilizare, după caz. În consecință, acesta a salutat faptul că Centrul pentru Sateliți al UE (EUSC) acordă din ce în ce mai mult sprijin misiunilor și operațiunilor UE și a recomandat crearea mecanismelor adecvate de creștere a eficienței modului în care EUSC pune la dispoziția misiunilor și a operațiunilor UE servicii și de înlesnire a accesului la imagistica programelor naționale. În plus, Consiliul a recunoscut dependența tot mai mare a economiei și a politicilor europene, în special a politicii externe și de securitate comune, de resursele spațiale și natura critică a infrastructurilor spațiale pentru un proces european autonom de luare a deciziilor, precum și nevoia de a defini și de a introduce măsuri adecvate pentru a monitoriza și proteja aceste resurse, inclusiv la începutul dezvoltării acestora.

 

Amendamentul    5

Propunere de regulament

Considerentul 5

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5) Programele aflate într-un stadiu avansat de dezvoltare și conducând la sisteme în fază de operare trebuie să se bazeze pe un temei juridic specific, capabil să răspundă nevoilor acestora, în special în ceea ce privește guvernanța, și să satisfacă cerința bunei gestiuni financiare.

(5) Programele aflate într-un stadiu avansat de dezvoltare și conducând la sisteme în fază de operare trebuie să se bazeze pe un temei juridic specific, capabil să răspundă nevoilor acestora, în special în ceea ce privește guvernanța, participarea și utilizarea reciproce, precum și securitatea sistemelor și să satisfacă cerința bunei gestiuni financiare.

 

 

Amendamentul    6

Propunere de regulament

Considerentul 6

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6) Sistemele constituite în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri create ca rețele transeuropene, a căror utilizare depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie în special la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniul infrastructurilor de transport, al telecomunicațiilor și al energiei.

(6) Sistemele constituite în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri create ca rețele transeuropene, a căror utilizare depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie în special la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniul infrastructurilor de transport, al telecomunicațiilor și al energiei. Ar trebui încurajată utilizarea acestor servicii de către Uniune și statele membre și în alte domenii, precum poliția, gestionarea frontierelor, gestionarea crizelor și apărarea, dând, astfel, un imbold mai puternic cooperării dintre sectorul civil și cel militar.

 

 

Amendamentul    7

Propunere de regulament

Considerentul 8

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8) Având în vedere utilizarea într-o măsură tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură să antreneze pierderi importante în societățile contemporane. În plus, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a fi, în special, supuse unei utilizări abuzive. Elementele menționate anterior pot afecta securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, este necesar să se țină cont de cerințele de securitate la proiectarea, punerea în funcțiune și operarea infrastructurilor care decurg din programele Galileo și EGNOS.

(8) Având în vedere utilizarea într-o măsură tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură să antreneze pierderi importante în societățile contemporane. Atât programul Galileo, cât și programul EGNOS contribuie în mod considerabil la independența și autonomia strategică a Uniunii. În plus, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a fi, în special, supuse unei utilizări abuzive de către actori guvernamentali și neguvernamentali. Elementele menționate anterior pot afecta securitatea Uniunii, a statelor sale membre și a cetățenilor acesteia. Prin urmare, este necesar să se țină cont de cerințele de securitate la proiectarea, punerea în funcțiune și operarea infrastructurilor care decurg din programele Galileo și EGNOS, în conformitate cu practicile standard asupra cărora au căzut de acord toți operatorii din sistem. Ar trebui dezvoltate capacități la nivelul statelor membre, precum și în cadrul politicii de securitate și de apărare comune (PSAC), pentru a preveni atacurile de tip „spoofing” și/sau bruiajele semnalului criptat al serviciului public reglementat (PRS) și pentru a asigura securitatea infrastructurilor critice. Prin urmare, Comisia și Consiliul ar trebui să creeze condițiile de securitate procedurale pentru a asigura limitarea geografică sau întreruperea serviciului deschis în vederea împiedicării unei utilizări abuzive.

 

Amendamentul    8

Propunere de regulament

Considerentul 11

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11) În scopul optimizării utilizării serviciilor oferite, sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație.

(11) În scopul optimizării utilizării serviciilor oferite, sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație. Interoperabilitatea ar trebui să respecte obiectivul privind independența strategică a sistemelor.

 

Amendamentul    9

Propunere de regulament

Considerentul 12

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12) Deoarece Uniunea asigură, în principiu, totalitatea finanțării programelor, este necesar să se prevadă că aceasta deține proprietatea tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul acestor programe. Pentru respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, este necesar să se stabilească aranjamentele necesare cu proprietarii existenți, în special pentru părțile esențiale ale infrastructurilor și securitatea acestora. Pentru a facilita adoptarea radionavigației prin satelit de către piețe este necesar să se asigure că părțile terțe pot dispune de o utilizare optimă, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală decurgând din programe și aparținând Uniunii, în special pe plan economic și social.

(12) Deoarece Uniunea asigură, în principiu, totalitatea finanțării programelor, guvernanța și operarea GNSS-ului european ar trebui să rămână sub control civil în cadrul Uniuni și ar trebui să se prevadă ca aceasta să dețină toate activele corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul acestor programe. Pentru respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, este necesar să se stabilească aranjamentele necesare cu proprietarii existenți, în special pentru părțile esențiale ale infrastructurilor și securitatea acestora. Pentru a facilita adoptarea radionavigației prin satelit de către piețe este necesar să se asigure că părțile terțe pot dispune de o utilizare optimă, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală decurgând din programe și aparținând Uniunii, în special pe plan economic și social.

 

Amendamentul    10

Propunere de regulament

Considerentul 12a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12a) Galileo este primul sistem civil de poziționare complet. Cu toate acestea, anumite servicii ale programului Galileo, în special PRS, au o dublă utilizare și pot fi folosite și în scopuri și în cadrul aplicațiilor de securitate și apărare în statele membre și în sprijinul misiunilor PSAC, inclusiv al operațiunilor de gestionare a situațiilor de criză și al operațiunilor umanitare. În cazul aplicării clauzelor Uniunii privind solidaritatea și asistența reciprocă, Galileo va avea un rol central, astfel cum se prevede la articolul 222 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, respectiv, la articolul 42 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

 

Amendamentul    11

Propunere de regulament

Considerentul 13

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13) Etapele de desfășurare și operare a programului Galileo și etapa de operare a programului EGNOS ar trebui, în principiu, să fie finanțate integral de către Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce programelor fonduri suplimentare sau o contribuție în natură, pe baza unor acorduri corespunzătoare, în vederea finanțării elementelor suplimentare a căror realizare o solicită, vizând, de exemplu, arhitectura sistemelor sau nevoi specifice legate de securitate. Țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui, de asemenea, să poată contribui la programe.

(13) Etapele de desfășurare și operare a programului Galileo și etapa de operare a programului EGNOS ar trebui, în principiu, să fie finanțate integral de către Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce programelor fonduri suplimentare sau o contribuție în natură, pe baza unor acorduri corespunzătoare, în vederea finanțării elementelor suplimentare a căror realizare o solicită, vizând, de exemplu, arhitectura sistemelor sau nevoi specifice legate de securitate. Țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui, de asemenea, să poată contribui la programe în așa măsură încât să nu fie afectată independența sistemului global de navigație prin satelit al Uniunii.

 

Amendamentul    12

Propunere de regulament

Considerentul 17

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17) Ar trebui semnalat faptul că, în cadrul costurilor de investiții și de operare a sistemelor evaluate pentru perioada 2014-2020, nu sunt luate în calcul obligațiile financiare neprevăzute pe care Uniunea ar putea fi obligată să le suporte, în special cele legate de regimul răspunderii necontractuale, având în vedere caracterul public al proprietății sistemelor, în special pentru cazurile de forță majoră sau de cedare a sistemelor ca urmare a unor catastrofe. Aceste obligații fac obiectul unei analize specifice din partea Comisiei.

(17) Ar trebui semnalat faptul că, în cadrul costurilor de investiții și de operare a sistemelor evaluate pentru perioada 2014-2020, nu sunt luate în calcul obligațiile financiare neprevăzute pe care Uniunea ar putea fi obligată să le suporte, în special cele legate de regimul răspunderii necontractuale, având în vedere caracterul public al proprietății sistemelor, în special pentru cazurile de forță majoră sau de cedare a sistemelor ca urmare a unor catastrofe. Aceste obligații fac obiectul unei analize specifice din partea Comisiei și vor fi comunicate Consiliului și Parlamentului European.

 

Amendamentul    13

Propunere de regulament

Considerentul 25

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(25) Responsabilitatea derulării programelor include, în special, responsabilitatea securității acestora, precum și responsabilitatea securității sistemelor și a funcționării acestora. Cu excepția cazului aplicării acțiunii comune 2004/552/PESC din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere securității Uniunii Europene, care ar putea fi adaptată, dacă este necesar, la evoluția programelor, la guvernanța acestora și la tratatul de la Lisabona, responsabilitatea în materie de securitate îi revine Comisiei, chiar dacă anumite sarcini legate de securitate îi sunt atribuite Agenției GNSS European. Mai precis, Comisiei îi revine sarcina de a institui mecanisme menite să asigure o coordonare corespunzătoare între diferitele entități responsabile pentru securitate.

(25)Responsabilitatea derulării programelor include, în special, responsabilitatea securității acestora, precum și responsabilitatea securității sistemelor și a funcționării acestora. Cu excepția cazului aplicării acțiunii comune 2004/552/PESC din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere securității Uniunii Europene, care trebuie neapărat adaptată la evoluția programelor, la guvernanța acestora și la tratatul de la Lisabona, responsabilitatea în materie de securitate îi revine Comisiei, chiar dacă anumite sarcini legate de securitate îi sunt atribuite Agenției GNSS European. Comisiei îi revine sarcina de a institui mecanisme menite să asigure o coordonare corespunzătoare între diferitele entități responsabile pentru securitate, sub autoritatea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

 

 

Amendamentul 14

Propunere de regulament

Considerentul 25a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(25a) Este extrem de important să se revizuiască Acțiunea comună 2004/552/PESC1, deoarece aceasta nu ține seama de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și anume de numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate, precum și de înființarea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE). Acțiunea comună 2004/552/PESC descrie cazurile excepționale și urgente de pericol la adresa Uniunii sau a unui stat membru care decurg din operarea sau utilizarea sistemului, sau în cazul unei amenințări la adresa operării sistemului, în special ca urmare a unei crize la nivel internațional. Este nevoie să se clarifice rolul Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate în conformitate cu procedura de urgență astfel cum se menționează la articolele 3 și 4 din Acțiunea comună 2004/552/PESC privind normele, procedurile și măsurile ce trebuie luate în cazul unui pericol la adresa securității Uniunii sau a unui stat membru, în special în cazul în care receptoarele PRS se pierd, sunt folosite în mod necorespunzător sau sunt compromise. O modificare a Acțiunii comune 2004/552/PESC ar trebui să țină seama și de competențele SEAE în domeniul avertizării timpurii, al cunoașterii situațiilor, al securității și al apărării.

 

Amendamentul    15

Propunere de regulament

Considerentul 28a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(28a) Exporturile în afara Uniunii de echipamente sau tehnologie și software cu dublă utilizare legate de utilizarea PRS și de dezvoltarea și fabricarea PRS, indiferent dacă aceste echipamente, software sau tehnologie figurează sau nu în lista din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare1, ar trebui să fie limitate numai la țările terțe care sunt autorizate corespunzător să acceseze PRS în temeiul unui acord internațional cu Uniunea. Lista Uniunii de produse supuse controlului se bazează pe listele produselor supuse controlului adoptate prin regimuri internaționale de control al exporturilor, precum Aranjamentul de la Wassenaar, Grupul Australia (GA) și Regimul de control al tehnologiei rachetelor (RCTR).

 

__________________

 

1 JO L 134, 29.5.2009, p. 1.

 

Amendamentul    16

Propunere de regulament

Considerentul 30a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(30a) Serviciile oferite de Serviciul public reglementat (PRS) ar putea avea un rol important pentru diferite sisteme de arme, în special în ceea ce privește navigarea și ghidarea. Este, prin urmare, important ca Comisia, Consiliul, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și statele membre să acționeze în conformitate cu Tratatul privind spațiul cosmic din 1967 și ca statele membre și SEAE să-și intensifice eforturile cu privire la posibila revizuire a cadrului juridic internațional sau, în mod alternativ, cu privire la un nou tratat sau cod care să țină seama de progresele tehnologice înregistrate din anii ’60 și care să împiedice în mod eficient o cursă a înarmării în spațiul cosmic. Uniunea ar trebui, de asemenea, să consolideze cadrul juridic creat prin Tratatul privind spațiul cosmic pentru a menține o funcționare pașnică și sigură a infrastructurii spațiale. Prin urmare, Uniunea ar trebui să-și consolideze capacitățile de a cunoaște situația spațială împreună cu partenerii săi în cadrul unui sistem multilateral de supraveghere spațială.

 

Amendamentul    17

Propunere de regulament

Considerentul 31

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(31) Având în vedere caracterul mondial al sistemelor, este esențial ca Uniunea să poată încheia acorduri cu țările terțe și organizațiile internaționale în cadrul programelor, în conformitate cu articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a garanta, în special, buna derulare a acestora, pentru a optimiza serviciile prestate față de cetățenii Uniunii și pentru a satisface nevoile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale. După caz, este, de asemenea, utilă adaptarea acordurilor existente la evoluțiile programelor. Cu ocazia pregătirii sau a punerii în aplicare a acestor acorduri, în limita sarcinilor care îi sunt conferite în cadrul prezentului regulament, Comisia poate apela la sprijinul Serviciului European de Acțiune Externă, al Agenției Spațiale Europene și al Agenției GNSS European.

(31)Având în vedere caracterul mondial al sistemelor, este esențial ca Uniunea să poată încheia acorduri cu țările terțe și organizațiile internaționale în cadrul programelor, în conformitate cu articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a garanta, în special, buna derulare a acestora, pentru a optimiza serviciile prestate față de cetățenii Uniunii, pentru a asigura securitatea deplină a sistemului, pentru a reglementa regimul de venituri și pentru a satisface nevoile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale. După caz, este, de asemenea, utilă adaptarea acordurilor existente la evoluțiile programelor. Cu ocazia pregătirii sau a punerii în aplicare a acestor acorduri, în limita sarcinilor care îi sunt conferite în cadrul prezentului regulament, Comisia poate apela la sprijinul Serviciului European de Acțiune Externă, al Agenției Spațiale Europene și al Agenției GNSS European, ținând seama în mod corespunzător de drepturile Parlamentului European conform articolului 218. În mod deosebit, aceste acorduri ar trebui să fie în concordanță cu interesele politicilor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor membre. Aceasta ar trebui să țină seama și de natura sensibilă și strategică a unor servicii ale sistemului, precum PRS, asigurând astfel respectarea deplină a criteriilor și a orientărilor stabilite în Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar1 și în Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare.

 

Amendamentul    18

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 4 – litera d

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d) oferirea unui „serviciu public reglementat” (denumit „Public Regulated Service” sau PRS) rezervat utilizatorilor autorizați de guverne, pentru aplicațiile sensibile care necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului; acest serviciu utilizează semnale robuste și criptate.

(d) oferirea unui „serviciu public reglementat” (denumit „Public Regulated Service” sau PRS) rezervat utilizatorilor autorizați de guverne, îndeosebi pentru aplicații cu conținut sensibil sau cu rol strategic care necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului; acest serviciu utilizează semnale robuste și criptate.

 

 

Amendamentul    19

Propunere de regulament

Articolul 14 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Sistemele și operarea lor sunt sigure.

(1) Sistemele și operarea lor sunt sigure, având în vedere implicațiile pentru interesele politicilor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor membre.

 

Amendamentul    20

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 1 – litera a – subpunctul ii

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ii) operarea centrului de securitate Galileo, în conformitate cu normele și cerințele prevăzute la articolul 14 alineatul (3), precum și cu instrucțiunile furnizate în temeiul Acțiunii comune 2004/552/PESC menționate la articolul 17;

(ii) operarea centrului de securitate Galileo, în conformitate cu normele și cerințele prevăzute la articolul 14, precum și cu instrucțiunile furnizate în temeiul Acțiunii comune 2004/552/PESC menționate la articolul 17, în curs de revizuire în prezent;

 

Amendamentul    21

Propunere de regulament

Articolul 16a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 16a

 

Rolul Parlamentului European

 

Având în vedere competențele sale de control bugetar și activitatea sa tematică, Parlamentul European examinează, prin comisiile sale relevante, crearea, implementarea și operarea sistemului și este informat de organismele relevante cu privire la acest program la intervale regulate.

 

Amendamentul    22

Propunere de regulament

Articolul 18a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 18a

 

Utilizarea în scopuri de securitate și de apărare

 

(1) Agențiile care operează sistemul adoptă dispoziții speciale pentru operarea sistemelor de către statele membre, precum și de Uniune, din motive de securitate și de apărare, în ceea ce privește tehnologiile, sistemele de ghidare, precum și utilizarea în cadrul operațiunilor și al misiunilor, pentru a asigura securitatea acestui tip de utilizări.

 

(2) Comisia adoptă măsuri de securitate obligatorii pentru integritatea sistemului atunci când acesta este utilizat de actori din sectorul securității, în conformitate cu legislația în vigoare a Uniunii.

 

Amendamentul    23

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Statele membre nu adoptă măsuri susceptibile să afecteze buna funcționare a programelor, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală și în ceea ce privește continuitatea funcționării infrastructurilor.

(1) Statele membre nu adoptă măsuri susceptibile să afecteze buna funcționare a programelor, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală și în ceea ce privește continuitatea funcționării infrastructurilor sau care ar putea dăuna intereselor politicilor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor membre.

 

Amendamentul    24

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 2a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a) Statele membre iau, în vederea asigurării autonomiei strategice a UE, toate măsurile necesare pentru ca actorii civili și militari din domeniul securității interne și externe să poată folosi pe deplin pe termen lung serviciul public reglementat și serviciul privind siguranța vieții din cadrul programului Galileo.

 

Amendamentul    25

Propunere de regulament

Articolul 27 – alineatul 2b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2b) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura protecția infrastructurii spațiale a Uniunii. În special, statele membre susțin cadrul juridic privind spațiul cosmic și aderă la principiile Codului de conduită al UE privind activitățile în spațiul cosmic, inclusiv interzicerea contactelor dăunătoare cu obiecte spațiale, interzicerea acțiunilor în urma cărora se produc deșeuri spațiale, aderarea la orientările ONU privind eliminarea deșeurilor spațiale și elaborarea unor măsuri de creare a transparenței și a securității în spațiul cosmic.

 

Amendamentul    26

Propunere de regulament

Articolul 28

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Uniunea poate încheia acorduri cu țările terțe și organizațiile internaționale în cadrul programelor, inclusiv acorduri de cooperare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Uniunea poate încheia acorduri cu țările terțe și organizațiile internaționale în cadrul programelor, inclusiv acorduri de cooperare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Orice formă de cooperare cu țări terțe ține cont de natura strategică a programelor, este în concordanță cu interesele politicilor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor membre și respectă principiul reciprocității. Parlamentul European este consultat și/sau își dă aprobarea, după caz.

 

Amendamentul    27

Propunere de regulament

Articolul 28 – alineatul 1a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Atunci când negociază acorduri cu țări terțe sau când încheie acorduri cu țări terțe, Uniunea asigură respectarea deplină a criteriilor și a orientărilor stabilite în Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar1 și în Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare2.

 

Uniunea susține cadrul juridic creat prin Tratatul privind spațiul cosmic pentru a menține o funcționare pașnică și sigură a infrastructurii spațiale. Prin urmare, Uniunea își consolidează capacitățile de a cunoaște situația spațială împreună cu partenerii săi în cadrul unui sistem multilateral de supraveghere spațială.

 

____________

 

1 JO L 335, 13.12.2008, p. 99.

 

2 JO L 134, 29.5.2009, p. 1.

 

Amendamentul    28

Propunere de regulament

Articolul 29 – paragraful 2a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Orice formă de asistență tehnică respectă interesele politicilor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor membre.

 

Amendamentul    29

Propunere de regulament

Articolul 33 – alineatul 1 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, cel târziu la 30 iunie 2018, un raport de evaluare în vederea luării unei decizii privind reînnoirea, modificarea sau suspendarea măsurilor luate în temeiul prezentului regulament, care vizează:

(1) Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, cel târziu la 30 iunie 2015, un raport de evaluare intermediară și, cel târziu la 30 iunie 2018, un raport de evaluare în vederea luării unei decizii privind reînnoirea, modificarea sau suspendarea măsurilor luate în temeiul prezentului regulament, care vizează:

 

Amendamentul    30

Propunere de regulament

Articolul 35 – alineatul 4

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4) Reprezentanții Agenției GNSS European și ai Agenției Spațiale Europene pot participa în calitate de observatori la lucrările comitetului în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia.

(4) Reprezentanții Agenției GNSS European și ai Agenției Spațiale Europene pot participa în calitate de observatori la lucrările comitetului în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia. Dacă este necesar, la lucrările comitetului pot participa, de asemenea, ca observatori, reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă, ai Agenției Europene de Apărare, ai Parlamentului European sau experți naționali în chestiuni de securitate și apărare.

 

Amendamentul    31

Propunere de regulament

Articolul 35 – alineatul 5a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a) Comisia oferă comitetului menționat la alineatul (1) toate informațiile relevante legate de programe, în timp util.

 

 

PROCEDURĂ

Titlu

Instalarea și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

Referințe

COM(2011)0814 – C7-0464/2011 – 2011/0392(COD)

Comisie competentă în fond

 Data anunțului în plen

ITRE

15.12.2011

 

 

 

Aviz emis de către

 Data anunțului în plen

AFET

15.12.2011

Raportor/Raportoare pentru aviz:

 Data numirii

Sampo Terho

6.3.2012

Examinare în comisie

25.4.2012

29.5.2012

20.6.2012

 

Data adoptării

5.7.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

47

4

3

Membri titulari prezenți la votul final

Pino Arlacchi, Elmar Brok, Jerzy Buzek, Tarja Cronberg, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Marietta Giannakou, Andrzej Grzyb, Anna Ibrisagic, Liisa Jaakonsaari, Anneli Jäätteenmäki, Jelko Kacin, Ioannis Kasoulides, Evgeni Kirilov, Maria Eleni Koppa, Andrey Kovatchev, Paweł Robert Kowal, Eduard Kukan, Vytautas Landsbergis, Ryszard Antoni Legutko, Krzysztof Lisek, Sabine Lösing, Ulrike Lunacek, Mario Mauro, Francisco José Millán Mon, Alexander Mirsky, Annemie Neyts-Uyttebroeck, Norica Nicolai, Ria Oomen-Ruijten, Pier Antonio Panzeri, Alojz Peterle, Bernd Posselt, Hans-Gert Pöttering, Libor Rouček, Tokia Saïfi, Nikolaos Salavrakos, Werner Schulz, Marek Siwiec, Geoffrey Van Orden, Kristian Vigenin, Sir Graham Watson, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Charalampos Angourakis, Jean-Jacob Bicep, Véronique De Keyser, Andrew Duff, Tanja Fajon, Carmen Romero López, Helmut Scholz, Indrek Tarand, Dominique Vlasto, Joachim Zeller

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

Catherine Bearder, Petru Constantin Luhan

 

 

6.6.2012

AVIZ al Comisiei pentru bugete

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

( COM(2011)0814 – C7‑0464/2011 – 2011/0392(COD) )

Raportoare pentru aviz: Maria Da Graça Carvalho

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Uniunii Europene îi revine responsabilitatea instituirii Sistemului global european de navigație prin satelit (GNSS), fiind și proprietara sistemelor Galileo și EGNOS. Proprietatea și responsabilitatea UE pentru programele Galileo și EGNOS au fost confirmate de mai multe ori de Parlamentul European și de Consiliu. Mai mult, programele Galileo și EGNOS sunt recunoscute ca proiecte emblematice ale Uniunii și sunt parte integrantă a Strategiei Europa 2020. Prin urmare, raportoarea sprijină pe deplin propunerea Comisiei de continuare a finanțării acestor programe în viitorul cadru financiar multianual 2014-2020.

În propunerea sa pentru un regulament al Consiliului de stabilire a CFM pentru perioada 2014-2020, Comisia prevede o sumă maximă de 7 miliarde de euro în credite de angajamente la prețurile din 2011 (aproximativ 7,9 miliarde de euro la prețurile curente) pentru aceste programe. Comisia subliniază, de asemenea, că din bugetul UE nu se vor mai pune la dispoziție credite suplimentare. În eventualitatea unor depășiri, va fi necesară sau adaptarea programelor la actualele sume disponibile, sau modificarea Regulamentului privind CFM printr-o decizie a Consiliului adoptată în unanimitate, cu acordul Parlamentului European. Această sumă este, prin urmare, stabilită în mod irevocabil în bugetul UE și în cazul acestor programe nu se aplică flexibilitatea între rubrici.

Ar trebui reamintit că CFM 2007-2013 a fost revizuit pentru suma de 1,3 miliarde (prețuri curente) pentru programul Galileo la sfârșitul lui 2007, în urma unor negocieri îndelungate și dificile între Parlamentul European și Consiliu. S-a considerat că această revizuire era necesară pentru acoperirea parțială a depășirilor semnificative ale costurilor programului.

Pentru a reduce la minim în viitor posibilitatea depășirii costurilor, actuala propunere a Comisiei include în pachetele financiare ale acestor programe 1005 milioane de euro (prețuri curente) pentru a acoperi potențialele riscuri legate de desfășurarea și exploatarea lor. Raportoarea observă, de asemenea, că Comisia este convinsă că fazele de desfășurare și exploatare, atinse în prezent de programul Galileo, comportă, prin definiție, un risc mai mic de depășire a costurilor în comparație cu faza anterioară de dezvoltare. Cu toate acestea, în eventualitatea apariției unor obligații financiare suplimentare neprevăzute și pentru a confirma identitatea europeană a programelor, raportoarea consideră că acestea ar trebui acoperite de marja disponibilă dintre plafoanele CFM și plafonul resurselor proprii.

Raportoarea propune un număr de modificări suplimentare la propunerea Comisiei, mai ales în ceea ce privește necesitatea informării prompte a autorității bugetare (în loc să se informeze numai un comitet de reprezentanți ai statelor membre) cu privire la diferitele stadii de punere în aplicare a prezentului regulament, pentru ca aceasta să își poată exercita pe deplin prerogativele de control bugetar și de planificare. În acest sens, se subliniază în mod special că este necesar ca Comisia să informeze în timp util Parlamentul European și Consiliul în cazul unor riscuri incontrolabile care ar putea provoca devieri semnificative ale programelor în ceea ce privește costurile și termenele. Raportoarea stabilește elementele minime care ar trebui să facă parte din raportul anual al Comisiei adresat Parlamentului European și Consiliului privind implementarea programelor, inclusiv o actualizare privind evaluarea și controlul riscurilor și o evaluare a posibilului impact pe care îl pot avea acestea asupra devierilor în termeni de costuri și termene.

 

AMENDAMENTE

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

Amendamentul    1

Proiectul de rezoluție legislativă

Punctul 1a (nou)

 

Proiectul de rezoluție legislativă

Amendamentul

 

1a. subliniază că pachetul financiar menționat în propunerea legislativă constituie doar o indicație furnizată autorității legislative și nu poate fi stabilit în mod definitiv până când nu se ajunge la un acord privind propunerea de regulament de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020;

Justificare

Continuarea lucrărilor la nivel de politici individuale sau de chestiuni specifice nu ar trebui să ducă la pierderea unei imagini de ansamblu a ceea ce trebuie să rămână o negociere globală privind cadrul financiar multianual, în care nimic nu poate fi considerat convenit până când totul nu a fost convenit. După acordul referitor la Regulamentul privind cadrul financiar multianual, PE și Consiliul vor conveni asupra unor propuneri legislative individuale, care includ pachetele financiare corespunzătoare, aflate în curs de examinare de către PE și Consiliu, înainte de a trece la adoptarea lor definitivă.

 

Amendamentul    2

Proiectul de rezoluție legislativă

Punctul 1b (nou)

 

Proiectul de rezoluție legislativă

Amendamentul

 

1b. reamintește Rezoluția sa din 8 iunie 2011 intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, durabilă și favorabilă incluziunii1; reamintește că este necesar să se prevadă resurse suplimentare suficiente în următorul CFM pentru a permite Uniunii să își realizeze prioritățile politice existente și noile sarcini prevăzute în Tratatul de la Lisabona, precum și pentru a face față evenimentelor neprevăzute; solicită Consiliului, în cazul în care nu este de acord cu această abordare, să indice în mod clar la care dintre prioritățile sau proiectele sale politice ar putea renunța în totalitate, în pofida valorii lor adăugate europene dovedite;

 

_______________

 

Texte adoptate, P7_TA(2011)0266

 

Amendamentul    3

Propunere de regulament

Considerentul 4a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4a) Aceste programe ar trebui să beneficieze de o finanțare adecvată, având în vedere importanța acestora, dimensiunea lor europeană și valoarea lor adăugată europeană intrinsecă.

 

Amendamentul    4

Propunere de regulament

Considerentul 13

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13) Etapele de desfășurare și operare a programului Galileo și etapa de operare a programului EGNOS ar trebui, în principiu, să fie finanțate integral de către Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce programelor fonduri suplimentare sau o contribuție în natură, pe baza unor acorduri corespunzătoare, în vederea finanțării elementelor suplimentare a căror realizare o solicită, vizând, de exemplu, arhitectura sistemelor sau nevoi specifice legate de securitate. Țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui, de asemenea, să poată contribui la programe.

(13) Etapele de desfășurare și operare a programului Galileo și etapa de operare a programului EGNOS ar trebui, în principiu, să fie finanțate integral de către Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 al Parlamentului European și Consiliului din ... 2012 privind [normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii], statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce programelor fonduri suplimentare sau o contribuție în natură, pe baza unor acorduri corespunzătoare, în vederea finanțării elementelor suplimentare a căror realizare o solicită, vizând, de exemplu, arhitectura sistemelor sau nevoi specifice legate de securitate. Țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui, de asemenea, să poată contribui la programe în conformitate cu principiul interesului comun;

Justificare

Aliniere la noul Regulament financiar.

 

 

Amendamentul    5

Propunere de regulament

Considerentul 14

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14) Pentru a garanta continuarea programelor, este necesar să se stabilească un cadru financiar corespunzător, care să permită Uniunii să le finanțeze în continuare. De asemenea, trebuie precizată suma necesară în cursul perioadei 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 pentru finanțarea finalizării fazei de desfășurare a programului Galileo, precum și a operării sistemelor.

(14) Având în vedere termenele îndelungate pe care le presupun aceste proiecte și nivelurile investițiilor de capital deja angajate, sunt necesare angajamente financiare suficiente și consecvente pentru perioadele de planificare financiară, pentru a se asigura continuitatea planificării și stabilitatea organizațională a programelor. Pentru a garanta continuarea programelor, este necesar să se stabilească un cadru financiar corespunzător, care să permită Uniunii să le finanțeze în continuare. De asemenea, trebuie precizată suma maximă necesară în cursul perioadei 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 pentru finanțarea finalizării fazei de desfășurare a programului Galileo, precum și a operării sistemelor.

 

Amendamentul    6

Propunere de regulament

Considerentul 17

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17) Ar trebui semnalat faptul că, în cadrul costurilor de investiții și de operare a sistemelor evaluate pentru perioada 2014-2020, nu sunt luate în calcul obligațiile financiare neprevăzute pe care Uniunea ar putea fi obligată să le suporte, în special cele legate de regimul răspunderii necontractuale, având în vedere caracterul public al proprietății sistemelor, în special pentru cazurile de forță majoră sau de cedare a sistemelor ca urmare a unor catastrofe. Aceste obligații fac obiectul unei analize specifice din partea Comisiei.

(17) Ar trebui semnalat faptul că, în cadrul costurilor de investiții și de operare a sistemelor evaluate pentru perioada 2014-2020, nu sunt luate în calcul obligațiile financiare neprevăzute pe care Uniunea ar putea fi obligată să le suporte, în special cele legate de regimul răspunderii necontractuale, având în vedere caracterul public al proprietății sistemelor, în special pentru cazurile de forță majoră sau de cedare a sistemelor ca urmare a unor catastrofe. Aceste obligații fac obiectul unei analize specifice din partea Comisiei. Orice astfel de obligație financiară neprevăzută ar trebui acoperită de marja dintre plafonul resurselor proprii și cel al CFM.

 

Amendamentul    7

Propunere de regulament

Considerentul 19

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(19) Ar trebui, de altfel, ca veniturile generate de sisteme să fie colectate de Uniune pentru a asigura compensarea investițiilor realizate în prealabil de aceasta. În plus, un mecanism de repartizare a veniturilor ar putea fi prevăzut în contractele încheiate cu întreprinderi din sectorul privat.

(19) Ar trebui, de altfel, ca veniturile generate de sisteme să fie colectate de Uniune pentru a asigura compensarea investițiilor realizate în prealabil de aceasta. În plus, în conformitate cu articolul 294 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), un mecanism de repartizare a veniturilor ar putea fi adoptat și prevăzut în contractele încheiate cu întreprinderi din sectorul privat.

 

Amendamentul    8

Propunere de regulament

Considerentul 20

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(20) Pentru a evita depășirile de costuri și întârzierile care au afectat derularea programelor în ultimii ani, trebuie intensificate eforturile care să permită controlul riscurilor susceptibile să antreneze costuri suplimentare, astfel cum solicită Consiliul și Parlamentul în concluziile și în rezoluțiile acestora din 31 martie 2011 și, respectiv, din 8 iunie 2011, și astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, către Comitetul Economic și Social și către Comitetul Regiunilor din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”.

(20) Pentru a evita depășirile de costuri și întârzierile care au afectat derularea programelor în ultimii ani, se vor intensifica eforturile care să permită controlul riscurilor susceptibile să antreneze costuri suplimentare, astfel cum solicită Consiliul și Parlamentul în concluziile și în rezoluțiile acestora din 31 martie 2011 și, respectiv, din 8 iunie 2011, și astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, către Comitetul Economic și Social și către Comitetul Regiunilor din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”. Riscurile legate de punerea în folosință și exploatare au fost evaluate la aproximativ 1 005 milioane de euro (la prețurile curente), sumă care a fost inclusă în pachetul financiar al programelor. În cazul în care pentru aceste programe vor fi necesare resurse financiare suplimentare, acestea nu ar trebui alocate în detrimentul unor proiecte mai mici, dar reușite, care sunt finanțate de la bugetul UE. Orice nevoie de resurse financiare suplimentare care decurge din aceste riscuri ar trebui acoperită de marja dintre plafonul resurselor proprii și cel al CFM.

 

Amendamentul    9

Propunere de regulament

Considerentul 24

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(24) Uniunea ar trebui să încheie cu Agenția Spațială Europeană un acord de delegare multianual care să vizeze aspectele tehnice și aspectele aferente programării. Pentru a permite Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe deplin puterea de control, acordul de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției Spațiale Europene. În ceea ce privește activitățile finanțate integral de Uniune, aceste condiții ar trebui să asigure un grad de control comparabil celui care s-ar impune în cazul în care Agenția Spațială Europeană ar fi o agenție a Uniunii.

(24) În conformitate cu articolul 290 din TFUE, ar trebui delegată Comisiei competența de a încheia, în numele Uniunii, un acord de delegare multianual care să vizeze aspectele tehnice și aspectele aferente programării cu Agenția Spațială Europeană. Pentru a permite Comisiei să își exercite pe deplin puterea de control, acordul de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției Spațiale Europene. În ceea ce privește activitățile finanțate integral de Uniune, aceste condiții ar trebui să asigure un grad de control comparabil celui care s-ar impune în cazul în care Agenția Spațială Europeană ar fi o agenție a Uniunii.

 

Amendamentul    10

Propunere de regulament

Considerentul 27

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(27) Pentru alocarea fondurilor europene atribuite programelor, a căror sumă reprezintă un plafon pe care Comisia este obligată să nu îl depășească, este esențial să fie aplicate proceduri eficace de achiziții publice și, în special, să fie negociate contractele pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor, prestații satisfăcătoare, continuarea armonioasă a programelor, buna gestionare a riscurilor și respectarea calendarului propus. Autoritatea contractantă ar trebui să depună eforturi pentru îndeplinirea acestor cerințe.

(27) Pentru alocarea fondurilor europene atribuite programelor, a căror sumă reprezintă un plafon stabilit la articolul 14 din propunerea de regulament privind CFM 2014-2020, pe care Comisia este obligată să nu îl depășească, este esențial să fie aplicate proceduri eficace de achiziții publice și, în special, să fie negociate contractele pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor, prestații satisfăcătoare, continuarea armonioasă a programelor, buna gestionare a riscurilor și respectarea calendarului propus. Autoritatea contractantă ar trebui să depună eforturi pentru îndeplinirea acestor cerințe.

 

Amendamentul    11

Propunere de regulament

Considerentul 36

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(36) Comisia ar trebui să efectueze evaluări pentru a aprecia eficacitatea și eficiența măsurilor luate pentru realizarea obiectivelor programelor.

(36) Comisia ar trebui să efectueze evaluări bazate pe indicatori conveniți pentru a aprecia eficacitatea și eficiența măsurilor luate pentru realizarea obiectivelor programelor.

Justificare

Trebuie fixați indicatori corespunzători pentru evaluarea corectă a evoluției programelor.

 

Amendamentul    12

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 4 – paragraful 1a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Se utilizează indicatorii și valorile de mai jos, printre altele, pentru a măsura gradul de realizare a obiectivelor specifice ale programului Galileo:

 

(a) numărul total de sateliți operaționali: 18 sateliți până în 2015, 30 până în 2019;

 

(b) versiunea activă a infrastructurii terestre: versiunea 2 până în 2015;

 

(c) numărul de servicii implementate: trei servicii inițiale până în 2015, cinci servicii până în 2020.

Justificare

Trebuie fixați indicatori și valori corespunzătoare pentru evaluarea corectă a evoluției programelor. Indicatorii propuși coincid cu cei incluși de Comisie în fișa financiară legislativă.

 

Amendamentul    13

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 5 – paragraful 1a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Se utilizează indicatorul și valoarea de mai jos, printre altele, pentru a măsura gradul de realizare a obiectivelor specifice ale programului EGNOS:

 

- numărul de modificări ale serviciilor prezentate autorităților de certificare: 3 în perioada 2014-2020.

Justificare

 

Trebuie fixați indicatori și valori corespunzătoare pentru evaluarea corectă a evoluției programelor. Indicatorii propuși coincid cu cei incluși de Comisie în fișa financiară legislativă.

 

Amendamentul    14

Propunere de regulament

Articolul 7 – alineatul 2 – paragraful 1a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Aceste cheltuieli nu pot depăși 1% din totalul creditelor alocate de Uniune acestor programe.

Justificare

Suma de 70 de milioane de euro ar trebui să fie suficientă pentru realizarea acestor sarcini.

 

 

Amendamentul    15

Propunere de regulament

Articolul 7 – alineatul 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Pentru a permite o identificare clară a costurilor programelor și a diferitelor etape ale programelor, Comisia, în conformitate cu principiul gestionării transparente, informează anual comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) cu privire la alocarea fondurilor comunitare pentru fiecare dintre activitățile menționate la alineatele (1) și (2).

(3) Pentru a permite o identificare clară a costurilor programelor și a diferitelor etape ale programelor, Comisia, în conformitate cu principiul gestionării transparente, informează anual autoritatea bugetară și comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) cu privire la alocarea fondurilor comunitare pentru fiecare dintre activitățile menționate la alineatele (1) și (2).

 

[Prezentul amendament se aplică în întregul text la: articolul 8 alineatul (2), articolul 16 alineatul (4), justificarea rămâne identică.]

Justificare

Comisia este asistată de un Comitet pentru programele GNSS europene. O guvernanță publică solidă necesită gestionarea uniformă a programelor, un proces decizional mai rapid, accesul egal la informații și transparență. Comitetul pentru programele GNSS europene a fost instituit în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo).

 

 

Amendamentul    16

Propunere de regulament

Articolul 10 – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Creditele sunt executate în temeiul dispozițiilor prezentului regulament și ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002.

(2) Creditele sunt executate în temeiul dispozițiilor prezentului regulament și ale Regulamentului (UE) nr. XXX/2012 [noul regulament financiar].

Justificare

Alinierea textului la noul Regulament financiar.

 

 

Amendamentul    17

Propunere de regulament

Articolul 11 – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Un mecanism de repartizare a veniturilor poate fi prevăzut în contractele încheiate cu entități din sectorul privat.

(2) Orice mecanism de repartizare a veniturilor se adoptă în conformitate cu articolul 294 din TFUE. Acest mecanism de repartizare a veniturilor poate fi prevăzut în contractele încheiate cu entități din sectorul privat.

 

 

Amendamentul    18

Propunere de regulament

Articolul 16 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Comisia încheie un acord de delegare multianual cu Agenția Spațială Europeană pe baza unei decizii de delegare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. Acest acord vizează executarea sarcinilor și a bugetului care face obiectul delegării în cadrul implementării programelor, în special finalizarea infrastructurii realizate în cadrul programului Galileo.

(1) Comisia încheie prin intermediul unui act delegat un acord de delegare multianual cu Agenția Spațială Europeană pe baza unei decizii de delegare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul XX din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [noul regulament financiar]. Acest acord vizează executarea sarcinilor și a bugetului care face obiectul delegării în cadrul implementării programelor, în special finalizarea infrastructurii realizate în cadrul programului Galileo.

Justificare

Acordul cu Agenția Spațială Europeană reprezintă un factor esențial pentru realizarea cu succes a programelor. Termenii și condițiile acestui acord ar putea fi stabiliți în actul legislativ dar, din motive de economie legislativă, este de preferat delegarea acestei competențe Comisiei.

 

 

Amendamentul    19

Propunere de regulament

Articolul 16 – alineatul 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3) Comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) este consultat cu privire la decizia de delegare prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 35 alineatul (2). Comitetul este informat despre acordul de delegare multianual care urmează a fi încheiat de Comisie și Agenția Spațială Europeană.

eliminat

Justificare

În cazul actelor delegate nu se aplică procedura comitetului.

 

 

 

Amendamentul    20

Propunere de regulament

Articolul 32

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Comisia asigură punerea în aplicare a prezentului regulament. În fiecare an, cu ocazia prezentării proiectului preliminar de buget, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind implementarea programelor.

Comisia asigură punerea în aplicare a prezentului regulament. În fiecare an, cu ocazia prezentării proiectului preliminar de buget, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind implementarea programelor. Raportul include, printre altele:

 

(a) o evaluare a stadiului punerii în aplicare a programelor și a progreselor realizate în vederea atingerii obiectivelor stabilite în conformitate cu articolul 1 alineatele (4) și (5);

 

(b) o actualizare privind evaluarea și controlul riscurilor și o evaluare a posibilului impact pe care acestea îl pot avea asupra depășirii costurilor și a termenelor;

 

(c) o sinteză a tuturor informațiilor prezentate autorității bugetare în conformitate cu articolul 7 alineatul (3), articolul 8 alineatul (2), articolul 9 alineatul (2) și articolul 16 alineatul (4);

 

(d) o evaluare a funcționării acordului de delegare multianual încheiat în conformitate cu articolul 16 alineatul (1).

 

 

Amendamentul    21

Propunere de regulament

Articolul 32 – alineatul 1a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a) Pentru a monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a programelor europene GNSS, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se vor întruni periodic în cadrul Grupului interinstituțional Galileo, în conformitate cu Declarația comună privind Grupul interinstituțional Galileo din 9 iulie 2008.

 

 

Amendamentul    22

Propunere de regulament

Articolul 32 – alineatul 1b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1b) Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în timp util dacă consideră că ar putea exista riscuri necontrolabile sau alți factori care ar putea provoca devieri ale programelor, în special în termeni de costuri și termene.

 

 

 

PROCEDURĂ

Titlu

Instalarea și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

Referințe

COM(2011)0814 – C7-0464/2011 – 2011/0392(COD)

Comisie competentă în fond

       Data anunțului în plen

ITRE

15.12.2011

 

 

 

Aviz emis de către

       Data anunțului în plen

BUDG

15.12.2011

Raportor/Raportoare pentru aviz:

       Data numirii

Maria Da Graça Carvalho

6.2.2012

Examinare în comisie

25.4.2012

 

 

 

Data adoptării

31.5.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Marta Andreasen, Richard Ashworth, Francesca Balzani, Zuzana Brzobohatá, Jean-Luc Dehaene, Göran Färm, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazábal Rubial, Salvador Garriga Polledo, Jens Geier, Lucas Hartong, Jutta Haug, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Ivailo Kalfin, Sergej Kozlík, Jan Kozłowski, Alain Lamassoure, Giovanni La Via, Claudio Morganti, Juan Andrés Naranjo Escobar, Nadezhda Neynsky, Dominique Riquet, Alda Sousa, László Surján, Jacek Włosowicz

Membri supleanți prezenți la votul final

Alexander Alvaro, Jürgen Klute, Paul Rübig, Peter Šťastný, Gianluca Susta

 

 

12.7.2012

AVIZ al Comisiei pentru transport Şi turism

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

COM(2011)0814 – C7‑0464/2011 – 2011/0392(COD) )

Raportoare pentru aviz: Jacqueline Foster

 

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

I.  Propunerea Comisiei

 

Prezenta propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit stabilește modelul de guvernanță pentru programele Galileo și EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigație) și finanțarea acestora pentru perioada 2014-2020.

 

Programul Galileo vizează punerea în funcțiune și operarea primei infrastructuri de radionavigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile. Programul Galileo cuprinde o fază de definire, deja finalizată, o fază de dezvoltare și de validare, care ar trebui finalizată în 2013, o fază de implementare, care a început în 2008 și ar trebui să se încheie în 2020, și o fază de operare, programată să înceapă treptat din 2014/2015, pentru ca sistemul complet să fie pe deplin operațional în 2020.

 

Programul EGNOS are drept scop îmbunătățirea calității semnalelor provenite de la sistemele globale de navigație prin satelit existente. EGNOS se află în faza de operare din momentul în care serviciul său deschis și serviciul „Siguranța vieții” au fost declarate operaționale în octombrie 2009, respectiv martie 2011.

 

II.  Poziția generală a raportoarei

 

Raportoarea salută propunerea Comisiei privind un nou regulament care are drept scop acoperirea nevoilor programelor pentru următorul cadru financiar multianual, în special în ceea ce privește guvernanța și gestiunea financiară corectă, și reînnoirea angajamentului Uniunii de a finaliza și pune în funcțiune sistemele până în 2020.

 

Trebuie subliniat că toți cetățenii Uniunii vor beneficia de o gamă largă de servicii oferite de sistemele EGNOS și Galileo. Astăzi, utilizatorii de sisteme de navigație prin satelit trebuie să folosească semnale de la sisteme care nu sunt controlate de UE și care nu au fost inițial concepute pentru a deservi Europa. În plus, aceste sisteme prezintă deficiențe la nivelul disponibilității lor, în special în zonele urbane dens populate. În plus, ele nu oferă întotdeauna o garanție suficientă cu privire la calitatea și continuitatea serviciului oferit utilizatorilor.

 

Trebuie, de asemenea, remarcat că, în urma construirii și punerii în funcțiune a sistemelor de navigație prin satelit europene, se așteaptă generarea de beneficii directe pentru sute de întreprinderi din UE, inclusiv pentru un număr din ce în ce mai mare de IMM-uri, precum și crearea a mii de locuri de muncă de înaltă calificare. Sistemele sunt totodată esențiale pentru lărgirea cunoștințelor europene în domeniul tehnologiei navigației prin satelit și pentru menținerea cunoștințelor de specialitate în domeniul politicii spațiale în întreaga Europă. Pe de altă parte, creșterea numărului de aplicații asociate cu sistemele de radionavigație prin satelit reprezintă o oportunitate unică de creștere pentru mediul de afaceri și pentru industria europeană.

 

Având în vedre sprijinul larg pentru obiectivele prezentei propuneri legislative, raportoarea propune un număr limitat de amendamente cu obiectivul amplu de a consolida și clarifica dispozițiile referitoare la guvernanța publică și la buna gestiune financiară a programelor, precum și de a sublinia importanța lor pentru sectorul transporturilor.

i) Guvernanța publică a programelor

Buna guvernanță publică a programelor Galileo și EGNOS necesită, pe de o parte, existența unei distribuții stricte a sarcinilor, în special între Comisie, Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană, iar, pe de altă parte, adaptarea progresivă a guvernanței la cerințele operării sistemelor. Comisia are în vedere să încredințeze Agenției GNSS European sarcina de operare a programelor în perioada 2014-2020. Pentru a-i permite agenției să își construiască capacitățile, trebuie avut grijă ca agenția să aibă resursele umane corespunzătoare pentru a-și îndeplini atribuțiile, din ce în ce mai numeroase, în conformitate cu prezentul regulament. Ar trebui subliniat că viitoarea relocalizare a sediului central al agenției nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra forței de muncă și a nivelului cunoștințelor de specialitate.

ii) Importanța programelor pentru sectorul transporturilor

Sistemele de navigație prin satelit sunt infrastructuri create sub forma unor rețele transeuropene, a căror folosire depășește granițele naționale ale statelor membre. Se așteaptă ca programele să aducă numeroase beneficii sectorului transporturilor, inter alia:

a) În sectorul transportului rutier

 

-consolidarea managementului rutier și reducerea congestiilor

-îmbunătățirea timpului de reacție în cazul unor urgențe în traficul rutier

-facilitarea monitorizării transportului de bunuri periculoase

-sprijinirea șoferilor în planurile de călătorie, oferindu-le informații mai precise referitoare la trafic

-îmbunătățirea sistemelor de taxare rutieră și perceperea electronică a taxelor

-reducerea duratei de călătorie și a consumului de carburant

 

b) În sectorul transportului feroviar

 

-facilitarea automatizării supravegherii liniilor

-acordarea de asistență în modernizările operaționale, cum ar fi îmbunătățirea liniilor de cale ferată și a cerințelor generale de siguranță

-reducerea întârzierilor și a costurilor de operare, crescând totodată capacitatea infrastructurii feroviare

-oferirea unor informații mai precise privind sosirea trenurilor pentru călători

 

c) În sectorul transportului maritim și al căilor navigabile interioare

 

-îmbunătățirea gestionării traficului, în special în porturi sau pe rutele cu trafic intens

-consolidarea siguranței maritime

-îmbunătățirea monitorizării navelor și a operațiunilor de salvare

-furnizarea de informații precise privind locurile unde au loc scurgeri de petrol

 

d) În sectorul transportului aerian

 

-consolidarea și facilitarea folosirii aeroporturilor mici și periferice de către aviația civilă

-implicarea activă în dezvoltarea politicii privind cerul unic și a SESAR

-îmbunătățirea gestionării traficului și a siguranței operaționale pe aeroporturi.

iii) Finanțare

Comisia estimează că, în perioada 2014-2020, contribuția Uniunii se va ridica la 7 897 de milioane de euro. Suma acoperă în principal fazele de implementare și de operare ale programului Galileo și funcționarea sistemului EGNOS. Pentru a evita depășirile de costuri și întârzierile care au afectat desfășurarea programelor în ultimii ani, trebuie consolidată guvernanța publică și buna gestiune financiară a programelor.

AMENDAMENTELE

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, să includă în raportul său următoarele amendamente:

 

Amendamentul 1

Propunere de regulament

Considerentul 6a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a) Programele Galileo și EGNOS sunt deosebit de importante în aplicațiile pentru transporturi, inclusiv în sistemele de transport inteligente. În sectorul transporturilor rutiere, cele două programe sunt cruciale pentru îmbunătățirea siguranței rutiere și a gestionării traficului, pentru reducerea congestionării traficului, a duratei deplasărilor și a consumului de combustibil, precum și pentru monitorizarea transportului de animale. În sectorul transportului feroviar, ele pot să faciliteze automatizarea supravegherii liniilor, să conducă la îmbunătățirea siguranței și la reducerea întârzierilor și a cheltuielilor de exploatare și să ofere pasagerilor informații mai corecte. În sectorul transporturilor maritime și al navigației pe căile interioare, cele două programe pot contribui la îmbunătățirea siguranței maritime, la îmbunătățirea capacității de gestionare din porturi și la localizarea permanentă a flotelor de containere și pot furniza informații corecte privind poziționarea în situații de urgență. În sectorul transportului aerian, programele încurajează și permit folosirea unor aeroporturi periferice mici de către aviația civilă și joacă un rol activ în dezvoltarea politicii privind cerul unic. În sectorul spațial, asigură un nivel mai ridicat de precizie în gestionarea traiectoriilor lansatoarelor. Dată fiind creșterea cererii în ceea ce privește o rețea de transport europeană eficientă și integrată, este absolut necesar ca aplicațiile de transport permise de sistemele Galileo și EGNOS să se dezvolte în continuare. În acest fel, cetățenii Uniunii vor putea să beneficieze din plin de avantajele sistemelor, asigurându-se totodată menținerea încrederii populației în aceste programe.

 

Amendamentul    2

Propunere de regulament

Considerentul 8

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8) Având în vedere utilizarea într-o măsură tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură să antreneze pierderi importante în societățile contemporane. În plus, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a fi, în special, supuse unei utilizări abuzive. Elementele menționate anterior pot afecta securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, este necesar să se țină cont de cerințele de securitate la proiectarea, punerea în funcțiune și operarea infrastructurilor care decurg din programele Galileo și EGNOS.

(8) Având în vedere utilizarea într-o măsură tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură să cauzeze daune semnificative societății moderne și pierderi pentru mulți operatori economici. În plus, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a fi, în special, supuse unei utilizări abuzive. Elementele menționate anterior pot afecta securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, este necesar să se țină cont de cerințele de securitate la proiectarea, punerea în funcțiune și operarea infrastructurilor care decurg din programele Galileo și EGNOS.

 

Amendamentul 3

Propunere de regulament

Considerentul 10a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10a) Este necesară extinderea progresivă a acoperirii geografice a sistemului EGNOS pe întreg teritoriul Uniunii și, în funcție de anumite constrângeri tehnice și financiare, în regiunile vecine cu Uniunea, în special pe teritoriile țărilor terțe acoperite de politica privind cerul unic european.

 

Amendamentul    4

Propunere de regulament

Considerentul 11

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11) În scopul optimizării utilizării serviciilor oferite, sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație.

(11) În scopul optimizării utilizării serviciilor oferite, sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație.

 

Amendamentul    5

Propunere de regulament

Considerentul 12

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12) Deoarece Uniunea asigură, în principiu, totalitatea finanțării programelor, este necesar să se prevadă că aceasta deține proprietatea tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul acestor programe. Pentru respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, este necesar să se stabilească aranjamentele necesare cu proprietarii existenți, în special pentru părțile esențiale ale infrastructurilor și securitatea acestora. Pentru a facilita adoptarea radionavigației prin satelit de către piețe este necesar să se asigure că părțile terțe pot dispune de o utilizare optimă, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală decurgând din programe și aparținând Uniunii, în special pe plan economic și social.

(12) Deoarece Uniunea asigură, în principiu, totalitatea finanțării programelor, este necesar să se asigure transparență și să se prevadă că aceasta deține proprietatea tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul acestor programe. Pentru respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, este necesar să se stabilească aranjamentele necesare cu proprietarii existenți, în special pentru părțile esențiale ale infrastructurilor și securitatea acestora. Pentru a facilita adoptarea radionavigației prin satelit de către piețe este necesar să se asigure că părțile terțe pot dispune de o utilizare optimă, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală decurgând din programe și aparținând Uniunii, în special pe plan economic și social.

 

Amendamentul    6

Propunere de regulament

Considerentul 18

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18) De asemenea, trebuie remarcat faptul că resursele bugetare prevăzute în prezentul regulament nu acoperă lucrările finanțate din fondurile alocate programului Orizont 2020, programul-cadru pentru cercetare și inovare, cum ar fi cele legate de dezvoltarea de aplicații derivate din sisteme. Aceste lucrări vor permite optimizarea utilizării serviciilor oferite în cadrul programelor, asigurarea unei bune rentabilități a investițiilor realizate de Uniune în ceea ce privește beneficiile sociale și economice și creșterea expertizei întreprinderilor europene în ceea ce privește tehnologia radionavigației prin satelit.

(18) De asemenea, trebuie remarcat faptul că resursele bugetare prevăzute în prezentul regulament nu acoperă lucrările finanțate din fondurile alocate programului Orizont 2020, programul-cadru pentru cercetare și inovare, cum ar fi cele legate de dezvoltarea de aplicații derivate din sisteme. Aceste lucrări vor permite optimizarea utilizării serviciilor oferite în cadrul programelor, asigurarea unei bune rentabilități a investițiilor realizate de Uniune în ceea ce privește beneficiile sociale și economice și creșterea expertizei întreprinderilor europene, mai ales a IMM-urilor, în ceea ce privește tehnologia radionavigației prin satelit. Este, așadar, esențială alocarea unor resurse suficiente, în cadrul programului Orizont 2020, pentru dezvoltarea aplicațiilor orientate spre piață, posibile prin sistemele Galileo și EGNOS, pentru folosirea lor la nivel european sau internațional.

 

Amendamentul    7

Propunere de regulament

Considerentul 22

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(22) Dat fiind că ea reprezintă Uniunea, care asigură pe cont propriu finanțarea programelor și deține drepturile de proprietate asupra sistemelor, Comisia ar trebui să fie responsabilă pentru derularea programelor și să își asume controlul politic al acestora. Astfel, Comisia ar trebui să gestioneze fondurile alocate programelor prin prezentul regulament, să asigure desfășurarea tuturor activităților și o distribuție clară a sarcinilor, în special între Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană. În acest scop, este necesar să i se atribuie Comisiei, pe lângă sarcinile legate de aceste responsabilități generale și celelalte sarcini care-i revin în temeiul prezentului regulament, anumite sarcini specifice enumerate de manieră neexhaustivă. În vederea optimizării resurselor și competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini prin intermediul acordurilor de delegare, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, în special articolul 54.

(22) Dat fiind că ea reprezintă Uniunea, care asigură pe cont propriu finanțarea programelor și deține drepturile de proprietate asupra sistemelor, Comisia ar trebui să fie responsabilă pentru derularea programelor și să își asume controlul general al acestora. Astfel, Comisia ar trebui să gestioneze fondurile alocate programelor prin prezentul regulament, să asigure desfășurarea tuturor activităților și o distribuție clară a sarcinilor, în special între Agenția GNSS European și Agenția Spațială European㸠pentru a se evita suprapunerea responsabilităților. În acest scop, este necesar să i se atribuie Comisiei, pe lângă sarcinile legate de aceste responsabilități generale și celelalte sarcini care-i revin în temeiul prezentului regulament, anumite sarcini specifice enumerate de manieră neexhaustivă. În vederea optimizării resurselor și competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini prin intermediul acordurilor de delegare, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, în special articolul 54.

 

Amendamentul    8

Propunere de regulament

Considerentul 23

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(23) Agenția GNSS European a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în scopul atingerii obiectivelor programelor Galileo și EGNOS și executării anumitor sarcini legate de desfășurarea programelor. Aceasta este o agenție a Uniunii care, în calitate de organism în sensul articolului 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, se supune obligațiilor aplicabile agențiilor Uniunii. Este necesar să i se atribuie anumite sarcini legate de securitatea programelor, de eventuala desemnare a acesteia ca autoritate PRS responsabilă, precum și de contribuția sa la comercializarea sistemelor. Este de asemenea necesar ca agenția să se achite de sarcinile pe care Comisia i le poate atribui prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de delegare cuprinzând diferite alte sarcini specifice legate de programe, inclusiv sarcinile legate de fazele de operare a sistemelor și promovarea aplicațiilor și serviciilor pe piața radionavigației prin satelit. Pentru a permite Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe deplin puterea de control, aceste acorduri de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției GNSS European.

(23) Agenția GNSS European a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în scopul atingerii obiectivelor programelor Galileo și EGNOS și executării anumitor sarcini legate de desfășurarea programelor. Aceasta este o agenție a Uniunii care, în calitate de organism în sensul articolului 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, se supune obligațiilor aplicabile agențiilor Uniunii. Este necesar să i se atribuie anumite sarcini legate de securitatea programelor, de eventuala desemnare a acesteia ca autoritate PRS responsabilă, precum și de contribuția sa la comercializarea sistemelor. Este de asemenea necesar ca agenția să se achite de sarcinile pe care Comisia i le poate atribui prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de delegare cuprinzând diferite alte sarcini specifice legate de programe, inclusiv sarcinile legate de fazele de operare a sistemelor, de dezvoltare și de promovare a aplicațiilor și serviciilor pe piața radionavigației prin satelit. Este așadar necesar să se asigure că agenția are resursele umane necesare, care au cunoștințele de specialitate necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile sporite ale agenției conform prezentului regulament. Pentru a permite Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe deplin puterea de control, aceste acorduri de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției GNSS European.

 

 

Amendamentul    9

Propunere de regulament

Considerentul 35

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(35) Este necesar, de asemenea, ca Parlamentul European și Consiliul să fie informate periodic cu privire la punerea în aplicare a programelor. În acest scop, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se vor întruni în cadrul Grupului interinstituțional Galileo, în conformitate cu Declarația comună privind Grupul interinstituțional Galileo din 9 iulie 2008.

(35) Parlamentul European și Consiliul ar trebui informate periodic cu privire la punerea în aplicare a programelor, inclusiv cu privire la costurile și riscurile implicate, încheierea acordurilor internaționale cu țările terțe, pregătirea piețelor de navigație prin satelit și eficacitatea măsurilor de administrare. Ar trebui să se ofere informații specifice referitoare la punerea în aplicare a celor două programe în ceea ce privește serviciile privind „siguranța vieții”. În acest scop, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se vor întruni în cadrul Grupului interinstituțional Galileo, în conformitate cu Declarația comună privind Grupul interinstituțional Galileo din 9 iulie 2008. Grupul va continua să faciliteze cooperarea strânsă între cele trei instituții în scopul monitorizări și implementării programelor. Comisia va contribui în continuare la pregătirea reuniunilor grupului și, dacă este cazul, va furniza informații detaliate la cererea instituțiilor.

 

Amendamentul    10

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Programele Galileo și EGNOS acoperă toate activitățile necesare pentru definirea, dezvoltarea, validarea, construirea, operarea, reînnoirea și îmbunătățirea celor două sisteme europene de radionavigație prin satelit, și anume sistemul constituit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS, precum și pentru asigurarea securității acestora.

(1) Programele Galileo și EGNOS acoperă toate activitățile necesare pentru definirea, dezvoltarea, validarea, construirea, operarea, reînnoirea și îmbunătățirea celor două sisteme europene de radionavigație prin satelit, și anume sistemul constituit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS, precum și pentru asigurarea securității și interoperabilității acestora.

 

Amendamentul    11

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 4 – litera b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) oferirea unui „serviciu privind siguranța vieții” (denumit „Safety of Life Service” sau SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea este esențială. acest serviciu răspunde, de asemenea, cerințelor de continuitate, de disponibilitate și de precizie impuse în anumite sectoare și include o funcție de integritate care permite prevenirea utilizatorului în caz de disfuncție a sistemului;

(b) oferirea unui „serviciu privind siguranța vieții” (denumit „Safety of Life Service” sau SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea este esențială. acest serviciu, care este oferit fără taxe de utilizare directe, răspunde, de asemenea, cerințelor de continuitate, de disponibilitate și de precizie impuse în anumite sectoare și include o funcție de integritate care permite prevenirea utilizatorului în caz de disfuncție a sistemului;

 

Amendamentul    12

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 4 – litera e

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(e) participarea la „serviciul de căutare și salvare” (denumit „Search and Rescue Support Service” sau SAR) din sistemul COSPAS-SARSAT prin detectarea semnalelor de urgență emise de balize și retransmiterea de mesaje către acestea.

(e) participarea la „serviciul de căutare și salvare” (denumit „Search and Rescue Support Service” sau SAR) din sistemul COSPAS-SARSAT prin detectarea și localizarea semnalelor de urgență emise de balize și retransmiterea de mesaje către acestea.

 

Amendamentul    13

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 5 – paragraful 1 – litera c

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) oferirea unui „serviciul privind siguranța vieții” (SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea este esențială; acest serviciu răspunde, în special, cerințelor de continuitate, de disponibilitate și de precizie impuse în anumite sectoare și include o funcție de integritate care permite prevenirea utilizatorului în caz de disfuncționalitate a sistemului în zona de acoperire.

(c) oferirea unui „serviciu privind siguranța vieții” (denumit „Safety of Life Service” sau SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea este esențială; acest serviciu, care este oferit fără taxe de utilizare directe, răspunde, în special, cerințelor de continuitate, de disponibilitate și de precizie impuse în anumite sectoare și include o funcție de integritate care permite prevenirea utilizatorului în caz de disfuncționalitate a sistemului în zona de acoperire.

 

Amendamentul    14

Propunere de regulament

Articolul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Prezentul regulament stabilește normele privind implementarea și operarea sistemelor în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit, în special cele referitoare la guvernanța și contribuția financiară a Uniunii.

Prezentul regulament stabilește normele privind implementarea și operarea sistemelor în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit de pe teritoriul UE, în special cele referitoare la guvernanța și contribuția financiară a Uniunii.

 

Amendamentul    15

Propunere de regulament

Articolul 3 – alineatul 1 – litera d

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(d) o etapă de operare care cuprinde gestionarea infrastructurii, întreținerea, îmbunătățirea constantă, reînnoirea și protejarea sistemului, operațiunile de acreditare și de standardizare legate de program, furnizarea și comercializarea serviciilor și toate celelalte activități necesare dezvoltării sistemului și bunei derulări a programului. Obiectivul este ca această etapă să înceapă progresiv între 2014 și 2015, odată cu furnizarea primelor servicii.

(d) o etapă de operare care asigură punerea în funcțiune cu succes a aplicațiilor. Aceasta cuprinde gestionarea infrastructurii, întreținerea, îmbunătățirea constantă, reînnoirea și protejarea sistemului, operațiunile de acreditare și de standardizare legate de program, dezvoltarea, furnizarea și comercializarea serviciilor și toate celelalte activități necesare dezvoltării sistemului și aplicațiilor sale și care asigură buna derulare a programului. Obiectivul este ca această etapă să înceapă progresiv între 2014 și 2015, odată cu furnizarea primelor servicii, urmând ca, până în 2020, toate serviciile să fie disponibile.

Justificare

Se pune accentul pe dezvoltarea aplicației, care reprezintă elementul crucial în cadrul etapei de operare.

 

 

 

Amendamentul    16

Propunere de regulament

Articolul 5 – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS sunt comparabile și interoperabile, în măsura în care este posibil, cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație.

(2) Sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS sunt comparabile și interoperabile cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație.

 

Amendamentul    17

Propunere de regulament

Articolul 8 – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Statele membre pot prevedea finanțări suplimentare pentru programul Galileo. Veniturile provenind din aceste contribuții constituie venituri alocate, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. În conformitate cu principiul gestionării transparente, Comisia informează comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) din prezentul regulament cu privire la eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea prezentului alineat asupra programului Galileo.

(2) Statele membre pot prevedea finanțări suplimentare pentru programul Galileo. Veniturile provenind din aceste contribuții constituie venituri alocate, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. În conformitate cu principiul gestionării transparente, Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) din prezentul regulament cu privire la eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea prezentului alineat asupra programului Galileo.

 

Amendamentul    18

Propunere de regulament

Articolul 9 – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Statele membre pot prevedea finanțări suplimentare pentru programul EGNOS. Veniturile provenind din aceste contribuții constituie venituri alocate, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. În conformitate cu principiul gestionării transparente, Comisia informează comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) din prezentul regulament cu privire la eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea prezentului alineat asupra programului EGNOS.

(2) Statele membre pot prevedea finanțări suplimentare pentru programul EGNOS. Veniturile provenind din aceste contribuții constituie venituri alocate, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. În conformitate cu principiul gestionării transparente, Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) din prezentul regulament cu privire la eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea prezentului alineat asupra programului EGNOS.

 

Amendamentul    19

Propunere de regulament

Articolul 12

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Cadrul general al guvernării programelor

eliminat

Guvernanța publică a programelor se bazează pe principiul unei repartizări stricte a sarcinilor între diverse entități implicate, în special între Comisie, Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană.

 

Justificare

Aceste dispoziții au fost integrate în articolul 12b (nou)

 

Amendamentul    20

Propunere de regulament

Articolul 12a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 12a

 

Cadrul general de guvernanță a programelor

 

Cadrul general de guvernanță a programelor constă în următoarele:

 

(a) entitățile care execută sarcini în temeiul prezentului regulament sunt, pe lângă Comisie, în special Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană.

 

(b) Comisia are responsabilitatea generală pentru programe. Ea administrează fondurile alocate conform prezentului regulament, supraveghează punerea în aplicare a tuturor programelor și activităților și îndeplinește sarcinile specifice menționate la articolul 13 și în alte dispoziții ale prezentului regulament;

 

(c) Agenția GNSS European supraveghează derularea sarcinilor menționate la articolul 15 și este responsabilă de implementarea acestora. Gestionarea operațională a programelor are la bază acorduri de delegare încheiate între Comisie și Agenția GNSS European;

 

(d) Prin intermediul unor acorduri corespunzătoare încheiate cu Comisia și cu Agenția GNSS European, Agenției Spațiale Europene i se cere să execute anumite sarcini asociate cu conceperea, dezvoltarea și achizițiile în cadrul punerii în aplicare și a operării programelor în conformitate cu articolul 16.

 

Amendamentul    21

Propunere de regulament

Articolul 12b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 12b

 

Principii de guvernanță a programelor

 

Guvernanța publică a programelor are la bază următoarele principii:

 

(a) repartizarea strictă a sarcinilor între diferitele entități implicate, sub responsabilitatea generală a Comisiei;

 

(b) cooperarea constructivă între entitățile menționate la articolul 12a și statele membre;

 

(c) controlul detaliat al implementării programelor, inclusiv respectarea strictă a costurilor și a calendarului de către toate entitățile implicate.

 

Amendamentul    22

Propunere de regulament

Articolul 13 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Comisia este responsabilă de desfășurarea programelor. Ea gestionează fondurile care le sunt alocate în temeiul prezentului regulament și asigură punerea în aplicare a tuturor activităților din cadrul programelor.

eliminat

Justificare

Aceste dispoziții au fost integrate în articolul 12a (nou).

 

Amendamentul    23

Propunere de regulament

Articolul 13 – alineatul 2 – partea introductivă

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) În afară de sarcinile generale menționate la alineatul (1) și de cele menționate în alte dispoziții ale prezentului regulament, sarcinile Comisiei în cadrul prezentului regulament includ următoarele sarcini specifice:

(2) În afară de responsabilitatea generală menționată la articolul 12a și de sarcinile menționate în alte dispoziții ale prezentului regulament, Comisia îndeplinește următoarele sarcini specifice:

 

Amendamentul    24

Propunere de regulament

Articolul 13 – alineatul 2 – litera aa (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa) asigură punerea în aplicare la timp a programelor în limitele resurselor alocate și în conformitate cu obiectivele programelor și cu calendarul menționate la articolul 1;

 

Amendamentul    25

Propunere de regulament

Articolul 13 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a) poziționarea și asigurarea funcționării infrastructurii terestre a sistemelor;

(a) poziționarea infrastructurii terestre a sistemelor, printr-un proces deschis și transparent, și asigurarea funcționării acestora;

 

Amendamentul    26

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 1 – litera c

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(c) în cadrul operării sistemelor, contribuie la comercializarea serviciilor, inclusiv la efectuarea analizelor de piață necesare;

(c) în cadrul operării sistemelor, contribuie la dezvoltarea și comercializarea serviciilor, inclusiv la efectuarea analizelor de piață necesare;

 

Amendamentul    27

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 1 – litera d – punctul ii

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(ii) promovarea aplicațiilor și serviciilor pe piața sistemelor de radionavigație prin satelit.

(ii) promovarea și monitorizarea dezvoltării aplicațiilor și serviciilor pe piața sistemelor de radionavigație prin satelit și informarea publicului cu privire la acestea.

 

Amendamentul    28

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 1a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a) Acordul de delegare cuprinde, în măsura în care este necesar pentru sarcinile delegate și pentru implementarea bugetului, condițiile generale pentru gestionarea fondurilor încredințate Agenției GNSS European și, mai ales, acțiunile care vor fi implementate, finanțarea corespunzătoare, procedurile de gestionare, măsurile de monitorizare și de control, măsurile aplicabile în cazul executării necorespunzătoare a contractelor din punctul de vedere al costurilor, calendarului și al performanței, precum și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale.

 

Măsurile de monitorizare și de control prevăd îndeosebi un sistem de anticipare a costurilor, informarea periodică din partea Comisiei în legătură cu costurile și, în caz de diferență între bugetele prevăzute și costurile efective, acțiuni corective care să garanteze realizarea infrastructurilor în limita bugetelor alocate.

 

Amendamentul    29

Propunere de regulament

Articolul 15 – alineatul 1b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1b) Agenția GNSS European poate încheia acorduri adecvate, dacă este cazul, cu Agenția Spațială Europeană pentru a-și îndeplini sarcinile respective în temeiul prezentului regulament pentru faza de operare a programelor.

 

Amendamentul    30

Propunere de regulament

Articolul 20 – alineatul 1 – litera b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b) evitarea posibilelor abuzuri din cauza rolului dominant și a dependenței de furnizori unici pe termen lung;

(b) evitarea posibilelor abuzuri din cauza rolului dominant și a dependenței de furnizori unici;

 

Amendamentul    31

Propunere de regulament

Articolul 20 – alineatul 1 – litera ca (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca) aplicarea metodei sursei de aprovizionare duble, ori de câte ori este cazul, pentru a reduce dependența de un furnizor unic și pentru a asigura un mai bun control global asupra programelor, a costurilor acestora și a calendarului, metodă care, ori de câte ori este posibilă și adecvată, ar trebui prevăzută drept criteriu specific de selecție în cererea de ofertă.

Justificare

Aplicarea metodei sursei de aprovizionare duble ar trebui specificată în mod clar în cererea de ofertă la data publicării acesteia, pentru a asigura transparența maximă pentru toate părțile interesate și toți respondenții.

 

Amendamentul    32

Propunere de regulament

Articolul 20 – paragraful 1a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Obiectivele menționate la alineatul (1) sunt urmărite sistematic de către autoritățile contractante în cadrul cererilor de ofertă și sunt folosite ca criterii de selecție.

 

Amendamentul    33

Propunere de regulament

Articolul 22 – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Contractul cu tranșe condiționate include o tranșă fermă, însoțită de un angajament bugetar, și una sau mai multe tranșe condiționate. Documentația de achiziție precizează elementele specifice contractelor cu tranșe condiționate. Ea definește, în special, obiectul, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și modalitățile de executare a prestațiilor din fiecare tranșă.

(2) Contractul cu tranșe condiționate include o tranșă fermă, însoțită de un angajament bugetar și de un angajament ferm privind executarea lucrărilor și serviciilor contractate pentru această tranșă, și una sau mai multe tranșe bugetare sau de executare condiționate. Documentația de achiziție precizează elementele specifice contractelor cu tranșe condiționate. Ea definește, în special, obiectul, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și modalitățile de executare a prestațiilor din fiecare tranșă.

 

Amendamentul    34

Propunere de regulament

Articolul 22 – alineatul 4a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(4a) În cazul în care, în cazul unei anumite tranșe, autoritatea contractantă constată că lucrările și serviciile convenite pentru tranșa respectivă nu au fost realizate, aceasta poate solicita daune și poate rezilia contractul.

 

Amendamentul    35

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1) Autoritatea contractantă poate impune fiecărui ofertant să subcontracteze o parte a contractului, la diferite niveluri, unor întreprinderi care nu aparțin grupului din care acesta face parte. Această parte minimă de subcontractare este exprimată sub forma unui interval care comportă un procent minim și un procent maxim. Acest interval este proporțional cu obiectul și valoarea contractului, precum și cu natura sectorului de activitate în cauză, în special situația concurenței și potențialul industrial observat.

eliminat

 

Amendamentul    36

Propunere de regulament

Articolul 25 – alineatul 1a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a) În cazul în care ofertantul indică în oferta sa că intenționează să nu subcontracteze nicio parte din contract unui IMM sau unei firme nou-apărute sau că intenționează să subcontracteze o parte mai mică decât procentul minim menționat la alineatul (1), informează autoritatea contractantă în legătură cu motivele acestei decizii. Autoritatea contractantă transmite aceste informații Comisiei.

 

Amendamentul    37

Propunere de regulament

Articolul 29 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Pentru îndeplinirea sarcinilor de natură tehnică menționate la articolul 13 alineatul (2), Comisia poate să recurgă la asistența necesară, în special la asistența experților agențiilor naționale competente în domeniul spațial, a experților independenți, a entităților capabile să ofere analize și avize imparțiale cu privire la desfășurarea programelor.

Pentru îndeplinirea sarcinilor de natură tehnică menționate la articolul 13 alineatul (2), Comisia poate să recurgă la asistența necesară, în special la asistența experților agențiilor naționale competente în domeniul spațial, a experților independenți și a entităților competente să ofere analize și avize imparțiale cu privire la desfășurarea programelor.

 

Amendamentul    38

Propunere de regulament

Articolul 32 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Comisia asigură punerea în aplicare a prezentului regulament. În fiecare an, cu ocazia prezentării proiectului preliminar de buget, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind implementarea programelor.

Comisia asigură punerea în aplicare a prezentului regulament. Cu ocazia prezentării proiectului preliminar de buget, Comisia prezintă în același timp Parlamentului European și Consiliului un raport privind implementarea programelor, incluzând informații referitoare la costurile și riscurile acestora, la încheierea acordurilor internaționale cu țările terțe, la pregătirea piețelor sistemelor de radionavigație prin satelit și la eficacitatea măsurilor de guvernare.

 

Amendamentul    39

Propunere de regulament

Articolul 33 – alineatul 1 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Evaluarea abordează, în plus, posibilitatea simplificării programului, coerența sa internă și externă, pertinența tuturor obiectivelor, precum și contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Ea ține seama de rezultatele evaluărilor referitoare la consecințele pe termen lung ale măsurilor precedente.

Evaluarea abordează, în plus, evoluțiile tehnologice în acest domeniu, posibilitatea simplificării programului, coerența sa internă și externă, pertinența tuturor obiectivelor, precum și contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Ea ține seama de rezultatele evaluărilor referitoare la consecințele pe termen lung ale măsurilor precedente.

 

Amendamentul    40

Propunere de regulament

Articolul 34 – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2) Competența de adoptare a actelor delegate menționate la articolele 5 și 14 îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu 1 ianuarie 2014.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 5 și 14 îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani, începând cu 1 ianuarie 2014. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea competențelor se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

 

 

PROCEDURĂ

Titlu

Instalarea și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

Referințe

COM(2011)0814 – C7-0464/2011 – 2011/0392(COD)

Comisie competentă în fond

 Data anunțului în plen

ITRE

15.12.2011

 

 

 

Aviz emis de către

 Data anunțului în plen

TRAN

15.12.2011

Raportor/Raportoare pentru aviz:

 Data numirii

Jacqueline Foster

19.12.2011

Examinare în comisie

30.5.2012

9.7.2012

 

 

Data adoptării

10.7.2012

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Magdi Cristiano Allam, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Philip Bradbourn, Antonio Cancian, Michael Cramer, Joseph Cuschieri, Philippe De Backer, Luis de Grandes Pascual, Saïd El Khadraoui, Ismail Ertug, Carlo Fidanza, Jacqueline Foster, Mathieu Grosch, Jim Higgins, Juozas Imbrasas, Dieter-Lebrecht Koch, Ádám Kósa, Georgios Koumoutsakos, Werner Kuhn, Jörg Leichtfried, Bogusław Liberadzki, Eva Lichtenberger, Marian-Jean Marinescu, Gesine Meissner, Hubert Pirker, Dominique Riquet, David-Maria Sassoli, Vilja Savisaar-Toomast, Olga Sehnalová, Debora Serracchiani, Brian Simpson, Laurence J.A.J. Stassen, Silvia-Adriana Țicău, Giommaria Uggias, Peter van Dalen, Artur Zasada

Membri supleanți prezenți la votul final

Spyros Danellis, Isabelle Durant

 

 

PROCEDURĂ

Titlu

Instalarea și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

Referințe

COM(2011)0814 – C7-0464/2011 – 2011/0392(COD)

Data prezentării la PE

30.11.2011

 

 

 

Comisie competentă în fond

       Data anunțului în plen

ITRE

15.12.2011

 

 

 

Comisie(i) sesizată(e) pentru avizare

       Data anunțului în plen

AFET

15.12.2011

BUDG

15.12.2011

TRAN

15.12.2011

 

Raportor(i)

       Data numirii

Marian-Jean Marinescu

26.1.2012

 

 

 

Examinare în comisie

21.3.2012

19.6.2012

 

 

Data adoptării

18.9.2013

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

0

3

Membri titulari prezenți la votul final

Amelia Andersdotter, Josefa Andrés Barea, Zigmantas Balčytis, Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Fabrizio Bertot, Jan Březina, Maria Da Graça Carvalho, Giles Chichester, Jürgen Creutzmann, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Adam Gierek, Norbert Glante, András Gyürk, Edit Herczog, Romana Jordan, Krišjānis Kariņš, Lena Kolarska-Bobińska, Angelika Niebler, Jaroslav Paška, Aldo Patriciello, Herbert Reul, Paul Rübig, Francisco Sosa Wagner, Konrad Szymański, Patrizia Toia, Catherine Trautmann, Ioannis A. Tsoukalas, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Alejo Vidal-Quadras

Membri supleanți prezenți la votul final

Maria Badia i Cutchet, Antonio Cancian, Yves Cochet, António Fernando Correia de Campos, Ioan Enciu, Elisabetta Gardini, Jolanta Emilia Hibner, Seán Kelly, Bernd Lange, Marian-Jean Marinescu, Mario Pirillo

Membri supleanți [articolul 187 alineatul (2)] prezenți la votul final

María Irigoyen Pérez, Cecilia Wikström

Data depunerii

4.10.2013

 

 

[1] JO C 181, 21.6.2012, p. 179.
[2]   JO C 181, 21.6.2012, p. 179.
[3]   Poziția Parlamentului European din ... (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și decizia Consiliului din …
[4]   JO …
[5]   JO …
[6]   JO L 196, 24.7.2008, p. 1.
[7]   JO L 287, 4.11.2011, p. 1.
[8]   JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
[9]   JO C 380 E, 11.12.2012, p. 9.
[10]   JO L 276, 20.10.2010, p. 1.
[11]   JO L 246, 20.7.2004, p. 30.
[12]   JO L 201, 3.8.2010, p. 30.
[13]   JO L 317, 3.12.2001, p. 1.
[14]   JO L 141, 27.5.2011, p. 17.
[15]   JO C 304, 15.10.2011, p. 7.
[16]   JO L 81, 21.3.2012, p. 7.
[17]   JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
[18]   JO L 138, 28.5.2002, p. 1.
[19] Dintre care maximum 113 milioane de EUR (la prețurile curente) pentru cheltuielile de administrare a Agenției GNSS European
[20]   OJ L 141, 27.5.2011, p. 17.
[21]   JO L 345, 23.12.2008, p. 75.
[22]   JO L 8, 12.1.2001, p. 1.
[23]   JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
[24]   JO L 292, 15.11.1996, p. 2.