Document de ședință

 

A8-0167/2016

2.5.2016

***I

RAPORT

referitor la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transferul către Tribunalul Uniunii Europene al competenței de a se pronunța în primă instanță cu privire la litigiile dintre UE și agenții acesteia

(N8-0110/2015 – C8-0367/2015 – 2015/0906(COD) )

Comisia pentru afaceri juridice

Raportoare: Mady Delvaux

PR_COD_1amOther

 

 

Legenda simbolurilor utilizate

  *  Procedura de consultare  

  ***  Procedura de aprobare

  ***I  Procedura legislativă ordinară (prima lectură)

  ***II  Procedura legislativă ordinară (a doua lectură)

  ***III  Procedura legislativă ordinară (a treia lectură)

(Procedura indicată se bazează pe temeiul juridic propus în proiectul de act.)

 

 

 

 

Amendamente la un proiect de act

 

Amendamentele Parlamentului prezentate pe două coloane

 

Textul eliminat este evidențiat prin caractere cursive aldine în coloana din stânga. Textul înlocuit este evidențiat prin caractere cursive aldine în ambele coloane. Textul nou este evidențiat prin caractere cursive aldine în coloana din dreapta.

 

În primul și în al doilea rând din antetul fiecărui amendament se identifică fragmentul vizat din proiectul de act supus examinării. În cazul în care un amendament vizează un act existent care urmează să fie modificat prin proiectul de act, antetul conține două rânduri suplimentare în care se indică actul existent și, respectiv, dispoziția din acesta vizată de modificare.

 

Amendamentele Parlamentului prezentate sub formă de text consolidat

 

Părțile de text noi sunt evidențiate prin caractere cursive aldine. Părțile de text eliminate sunt indicate prin simbolul ▌ sau sunt tăiate. Înlocuirile sunt semnalate prin evidențierea cu caractere cursive aldine a textului nou și prin eliminarea sau tăierea textului înlocuit.

Fac excepție de la regulă și nu se evidențiază modificările de natură strict tehnică efectuate de serviciile competente în vederea elaborării textului final.

 

 

 

CUPRINS

Pagina

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN  5

EXPUNERE DE MOTIVE  8

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE PRIVIND BAZA JURIDICĂ  10

AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale  16

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND  19

 

 

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transferul către Tribunalul Uniunii Europene al competenței de a se pronunța în primă instanță cu privire la litigiile dintre UE și agenții acesteia

(N8-0110/2015 – C8-0367/2015 – 2015/0906(COD) )

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere solicitarea Curții de Justiție adresată Parlamentului și Consiliului (N8-0110/2015),

–  având în vedere articolul 19 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 256 alineatul (1), articolul 257 primul și al doilea paragraf și articolul 281 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 106a alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în temeiul căruia proiectul de act a fost supus atenției Parlamentului (C8-0367/2015),

–  având în vedere articolul 294 alineatele (3) și (15) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene[1] și, în particular, considerentul 9 din acesta,

–  având în vedere avizul Comisiei ( COM(2016)0081 )[2],

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale ( A8-0167/2016 ),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Curții de Justiție și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul    1

Proiect de regulament

Referirea 1

 

 

Proiectul Curții de Justiție

Amendamentul

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 19 alineatul (2) al doilea paragraf,

eliminat

Justificare

Articolul 19 alineatul (2) din TUE nu constituie un temei juridic adecvat pentru acest regulament, deoarece nu se aduce nicio modificare privind numărul de judecători ai Tribunalului. Temeiul juridic adecvat este de identificat la articolele 256 alineatul (1), 257 și 281 din TFUE, și la articolul 106a din Tratatul CEFA.

 

Amendamentul    2

Proiect de regulament

Articolul 1 – punctul 1

 

 

Proiectul Curții de Justiție

Amendamentul

1. Decizia (2004/752/CE, Euratom) a Consiliului din 2 noiembrie 2004 de instituire a Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene și, pe cale de consecință, articolul 62c din Protocolul (nr. 3) privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și anexa I la acesta, fără a se aduce atingere articolului 4;

1. Decizia nr. 2004/752/CE, Euratom a Consiliului1a;

 

_______________

 

1a Decizia 2004/752/CE, Euratom a Consiliului din 2 noiembrie 2004 de instituire de instituire a Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (JO L 333, 9.11.2004, p. 7).

Justificare

Este de preferat ca modificările aduse protocolului să fie reglementate la articolul 2, inclusiv prin abrogarea explicită a articolelor introduse atunci prin Decizia 2004/752/CE a Consiliului.

 

Amendamentul    3

Proiect de regulament

Articolul 2 – punctul 2

Protocolul (nr. 3) privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene

Articolul 62c

 

Proiectul Curții de Justiție

Amendamentul

2. Se introduce următorul articol:

2. Titlul IVa este eliminat.

„Articolul 62c

 

Dispozițiile referitoare la competența, la compunerea, la organizarea și la procedura oricărui tribunal specializat instituit în temeiul articolului 257 TFUE figurează într-o anexă la prezentul statut.”

 

Justificare

Nu este nevoie de înlocuirea articolului 62c cu o trimitere generică la tribunale specializate și la o anexă inexistentă. Întregul titlu referitor la tribunale specializate, care cuprinde numai acest articol, poate fi abrogat. El ar putea fi, desigur, refăcut, dacă și când se va fi instituit un tribunal specializat, așa cum a fost cazul în 2004.

 

Amendamentul    4

Proiect de regulament

Articolul 2 – punctul 2 a (nou)

Protocolul (nr. 3) privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene

Anexa I

 

Proiectul Curții de Justiție

Amendamentul

 

2a. Anexa I este eliminată, fără a se aduce atingere articolului 4 din prezentul regulament.

Justificare

Este de preferat ca anexa I să fie să fie abrogată explicit la articolul privind modificările aduse protocolului.

 

 

EXPUNERE DE MOTIVE

 

Prezentul regulament este cel de al patrulea care se referă la reforma Curții de Justiție. Primul regulament a adus diverse modificări privind formațiunile și procedura aplicată la Curtea de Justiție și la Tribunal, iar cel de al doilea a introdus prevederea legată de judecătorii temporari de la Tribunalul Funcției Publice.

 

Cea de a treia parte a reformei a fost cea mai controversată, deoarece s-a referit la majorarea numărului de judecători ai Tribunalului. Majorarea inițială preconizată era de la 28 la 40 de judecători. În final, co-legiuitorii au convenit, la insistența Consiliului, să mărească numărul judecătorilor Tribunalului la 56, astfel încât să-i permită fiecărui stat membru să numească câte doi judecători. Această majorare a fost condiționată de desființarea Tribunalului Funcției Publice și transferarea litigiilor legate de funcția publică înapoi la Tribunal.

 

De aceea, regulamentul de față este urmarea celui de al treilea regulament de reformare a Curții de Justiție. În paralel cu cea de a doua etapă de majorare a numărului de judecători ai Tribunalului, de la 40 la 47, Tribunalul Funcției Publice, care are șapte judecători, trebuie desființat.

 

Propunerea Curții de Justiție este, în consecință, logică și corespunde unei solicitări formulate de co-legiuitori. Ea sugerează, pur și simplu, abrogarea prevederilor referitoare la Tribunalul Funcției Publice, împreună cu un mic număr de amendamente și dispoziții tranzitorii ce decurg din aceasta. Printre respectivele amendamente subsecvente se numără, desigur, abrogarea celui de al doilea regulament privind reforma Curții de Justiție. Raportoarea recomandă, în consecință, ca Parlamentul European să aprobe propunerea.

 

Acest raport cuprinde câteva amendamente tehnice, despre care raportoarea consideră că îmbunătățesc legislația. Prevederile prin care se operează modificări sunt mai clare, iar secțiunea referitoare la tribunale specializate este abrogată integral, deoarece nu este necesară până când nu se va înființa din nou un tribunal specializat. Aceste amendamente nu afectează însă substanța propunerii.

 

Raportoarea ar dori să sublinieze faptul că modalitățile de transferare la Tribunal a cauzelor pendinte la Tribunalul Funcției Publice fac obiectul propunerii. Cauzele pendinte la Tribunalul Funcției Publice la 31 august 2016 urmează să fie transferate în stadiul în care se vor afla la acea dată. În interesul siguranței juridice, respectivelor cauze le va fi aplicat Regulamentul de procedură al Tribunalului. Raportoarea relevă faptul că Regulamentul de procedură al Tribunalului ar trebui modificat, astfel încât să țină seama, cu privire la litigiile legate de funcția publică, de normele specifice stabilite în prezent în Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice, îndeosebi la articolele 108 și 109.

 

Nu doar Regulamentul de procedură al Tribunalului va trebui modificat, ci și organizarea sa interioară. Raportoarea este de acord cu propunerea avansată de Comisie în avizul său[3] și consideră că unor formațiuni mai mari ar trebui să le fie repartizate un număr mai mare de cauze, atunci când importanța lor o justifică, astfel încât să se asigure coerența și calitatea jurisprudenței. Ar trebui, de asemenea, reflectat și asupra posibilității de a adapta normele și practicile de repartizare a cauzelor, astfel încât să se creeze sinergii tematice.

 

La final, raportoarea dorește să comenteze una dintre controversele juridice care însoțește această modificare. Unii au afirmat că, deoarece articolul 257 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene le conferă co-legiuitorilor competența de a înființa tribunale specializate, dar nu se referă în mod explicit la modificările aduse acestora sau chiar la renunțarea la ele, Parlamentul European și Consiliul nu pot desființa tribunalele specializate pe care le-au creat. Raportoarea consideră că, atunci când un articol permite crearea unui organ instituțional, ar fi logic să deducem că respectivul articol permite implicit și eliminarea sa, atunci când ea este impusă de circumstanțe în schimbare.

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE PRIVIND BAZA JURIDICĂ

Pavel Svoboda

Președinte

Comisia pentru afaceri juridice

BRUXELLES

Subiect:  Aviz referitor la temeiul juridic al propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transferul către Tribunalul Uniunii Europene al competenței de a se pronunța în primă instanță cu privire la litigiile dintre UE și agenții acesteia ( COM(2016)0081 – C8-0367/2015 – 2015/0906(COD) )

Domnule Președinte,

În martie 2015, Comisia pentru afaceri juridice a decis din oficiu, în temeiul articolului 39 alineatul (5) din Regulamentul de procedură, să emită un aviz referitor la pertinența modificării temeiului juridic propus în proiectul de raport referitor la propunerea menționată mai sus.

Temeiurile juridice propuse de Curtea de Justiție sunt, pe de-o parte, articolul 19 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care se referă la numărul de judecători ai Tribunalului și, pe de altă parte, articolul 256 alineatul (1), articolul 257 și articolul 281 al doilea paragraf din TFUE, care se referă la competențele Tribunalului și eventuale modificări ale acestora, înființarea de instanțe prin legislația secundară și, respectiv, modificarea statutului Curții de Justiție prin legislația secundară. Temeiul juridic include și articolul 106a alineatul (1) din Tratatul Euratom, care se referă la Curtea de Justiție în calitatea sa de Curte de Justiție a Comunității Euratom.

Raportorul pentru acest regulament consideră că articolul 19 alineatul (2) nu ar trebui utilizat ca temei juridic pentru prezenta propunere, întrucât nu modifică numărul de judecători ai Tribunalului, și a propus un amendament în acest sens.

Scopul acestui aviz este să stabilească validitatea și pertinența amendamentului prin care se elimină articolul 19 alineatul (2) ca temei juridic.

 

I - Context

 

Prezentul regulament este cel de al patrulea care se referă la reforma Curții de Justiție. Primul regulament a adus diverse modificări privind formațiunile și procedura aplicată la Curtea de Justiție și la Tribunal, iar cel de al doilea a introdus prevederea legată de judecătorii temporari de la Tribunalul Funcției Publice.

 

Cea de a treia parte a reformei a fost cea mai controversată, deoarece s-a referit la majorarea numărului de judecători ai Tribunalului. Majorarea inițială preconizată era de la 28 la 40 de judecători. În final, co-legiuitorii au convenit, la insistența Consiliului, să mărească numărul judecătorilor Tribunalului la 56, astfel încât să-i permită fiecărui stat membru să numească câte doi judecători. Această majorare a fost condiționată de desființarea Tribunalului Funcției Publice și transferarea litigiilor legate de funcția publică înapoi la Tribunal.

 

De aceea, regulamentul de față este urmarea celui de al treilea regulament de reformare a Curții de Justiție. În paralel cu cea de a doua etapă de majorare a numărului de judecători ai Tribunalului, de la 40 la 47, Tribunalul Funcției Publice, care are șapte judecători, trebuie desființat.

 

Propunerea Curții de Justiție sugerează, pur și simplu, abrogarea prevederilor referitoare la Tribunalul Funcției Publice, împreună cu un mic număr de amendamente și dispoziții tranzitorii ce decurg din aceasta. Printre respectivele amendamente subsecvente se numără, desigur, abrogarea celui de al doilea regulament privind reforma Curții de Justiție.

 

Unii au afirmat că, deoarece articolul 257 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene le conferă co-legiuitorilor competența de a înființa tribunale specializate, dar nu se referă în mod explicit la modificările aduse acestora sau chiar la renunțarea la ele, Parlamentul European și Consiliul nu pot desființa tribunalele specializate pe care le-au creat. Raportoarea consideră că, atunci când un articol permite crearea unui organ instituțional, ar fi logic să deducem că respectivul articol permite implicit și eliminarea sa, atunci când ea este impusă de circumstanțe în schimbare.

 

II - Articolele pertinente din tratat (sublinierea noastră)

 

Articolul 19 alineatul (2) are următorul conținut:

 

Articolul 19 din TUE

[...]

2. Curtea de Justiție este compusă din câte un judecător pentru fiecare stat membru. Aceasta este asistată de avocați generali.

Tribunalul cuprinde cel puțin un judecător din fiecare stat membru.

Judecătorii și avocații generali ai Curții de Justiție, precum și judecătorii Tribunalului sunt aleși dintre personalitățile care prezintă toate garanțiile de independență și care întrunesc condițiile prevăzute la articolele 253 și 254 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre pentru șase ani. Judecătorii și avocații generali care își încheie mandatul pot fi numiți din nou.

 

[...]

 

Articolul 256 alineatul (1) din TFUE are următorul conținut:

 

Articolul 256 din TFUE

1. Tribunalul are competența să judece în primă instanță acțiunile menționate la articolele 263, 265, 268, 270 și 272, cu excepția celor care sunt atribuite unui tribunal specializat, instituit în conformitate cu articolul 257 și a celor rezervate prin statut Curții de Justiție. Statutul poate să prevadă pentru Tribunal competențe în alte categorii de acțiuni.

Deciziile pronunțate de Tribunal în temeiul prezentului alineat pot face obiectul unui recurs la Curtea de Justiție, limitat la chestiuni de drept, în condițiile și limitele prevăzute de statut.

 

[...]

 

Articolul 257 din TFUE are următorul conținut:

 

Articolul 257 din TFUE

 

Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot înființa tribunale specializate pe lângă Tribunal, care să aibă competența de a judeca în primă instanță anumite categorii de acțiuni în materii speciale. Parlamentul European și Consiliul hotărăsc prin regulamente, fie la propunerea Comisiei și după consultarea Curții de Justiție, fie la solicitarea Curții de Justiție și după consultarea Comisiei.

Regulamentul de înființare a unui tribunal specializat stabilește normele referitoare la compunerea acestui tribunal și precizează întinderea competențelor care îi sunt atribuite.

 

[...]

 

Articolul 281 din TFUE are următorul conținut:

 

Articolul 281 din TFUE

 

[...]

Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot modifica dispozițiile Statutului, cu excepția titlului I și a articolului 64. Parlamentul European și Consiliul hotărăsc fie la solicitarea Curții de Justiție și după consultarea Comisiei, fie la propunerea Comisiei și după consultarea Curții de Justiție.

 

Articolul 106a alineatul (1) din Tratatul Euratom are următorul conținut:

 

 

Articolul 106a din Tratatul Euratom

 

1. Articolul 7, articolele 13-19, articolul 48 alineatele (2)-(5) și articolele 49 și 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 15, articolele 223-236, articolele 237-2244, articolul 245, articolele 246-270, articolele 272, 273 și 274, articolele 277-281, articolele 285-304, articolele 310-320, articolele 322-325 și articolele 336, 342 și 344 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și Protocolul privind dispozițiile tranzitorii se aplică prezentului tratat.

 

[...]

 

III - Principiul general pentru alegerea temeiului juridic

 

În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție, „alegerea temeiului juridic al unui act comunitar trebuie fondată pe elemente obiective care pot fi supuse controlului jurisdicțional, printre care figurează în special scopul și conținutul actului”[4]. Prin urmare, alegerea unui temei juridic incorect poate justifica anularea actului în cauză.

 

În acest caz, trebuie să se stabilească dacă propunerea:

1.  urmărește un scop multiplu sau are mai multe componente, iar oricare dintre acestea poate fi identificată ca fiind principală sau predominantă, în timp ce celelalte sunt doar conexe; sau

2.  urmărește simultan mai multe obiective sau are mai multe componente ce sunt legate în mod indisolubil, fără ca vreuna să fie accesorie și indirectă în raport cu celelalte.

 

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, în primul caz, actul trebuie să se bazeze pe un temei juridic unic, și anume cel impus de scopul principal sau predominant sau de componenta principală sau predominantă, iar în al doilea caz, actul trebuie fondat pe diversele temeiuri juridice corespunzătoare.[5]

 

În acest caz, este evident că articolele 256 alineatul (1), 257 și 281 din TFUE și articolul 106a alineatul (1) din Tratatul Euratom trebuie utilizate ca temei juridic comun, întrucât ele se referă la aspecte diferite, dar la fel de importante, ale aceleiași probleme, după cum se va arăta în cele ce urmează.

 

IV - Obiectivul și conținutul propunerii

 

La articolul 1, propunerea abrogă:

•  Decizia 2004/752/CE Euratom a Consiliului din 2 noiembrie 2004 de instituire a Tribunalului Funcției Publice al Uniunii Europene;

•  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 979/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind judecătorii ad-interim ai Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene

 

Articolul 2 introduce două noi articole la Statutul Curții:

•  Noul articol 50a stabilește, la alineatul (1), în conformitate cu ultima teză de la articolul 256 alineatul (1) din TFUE, competența Tribunalului în domeniul funcției publice. Alineatul (2) reintroduce invitația adresată instanței competente pentru contenciosul funcției publice să examineze posibilitățile de soluționare pe cale amiabilă a litigiilor.

•  noul articol 62 c stabilește, în termeni generali, că dispozițiile privind competențele, componența, organizarea și procedurile oricărei instanțe specializate trebuie să fie cuprinse într-o anexă la Statut. Proiectul de raport propune ca acest articol să nu fie introdus, deoarece își pierde obiectul în absența unei instanțe specializate.

 

Articolele 3, 4 și 5 conțin dispozițiile tranzitorii necesare pentru transferul de competențe.

 

V - Analizarea și stabilirea temeiului juridic adecvat

 

Propunerea Curții de Justiție conține cinci temeiuri juridice:

  Articolul 19 alineatul (2) din TUE nu este un temei juridic adecvat, întrucât se referă la numărul de judecători ai Tribunalului, care nu este afectat de această propunere.

  Articolul 256 alineatul (1) din TFUE este un temei juridic necesar, întrucât permite modificarea statutului, pentru a-i acorda Tribunalului competențe în noi categorii de cauze. Acest articol este relevant deoarece tratatele nu conferă în mod explicit Tribunalului competențe de soluționare a litigiilor care implică membri ai personalului cărora nu li se aplică Statutul funcționarilor (respectiv personalul Băncii Centrale Europene și al Băncii Europene de Investiții).

  Articolul 257 din TFUE este un temei juridic necesar întrucât permite înființarea unor instanțe specializate, precum Tribunalul Funcției Publice. Este evident că legiuitorul poate și să modifice sau să desființeze instanțele specializate, atunci când împrejurările impun acest lucru: întregul scop al articolului 257 din TFUE este să permită o flexibilitate suficientă a arhitecturii jurisdicționale a Uniunii.

  Articolul 281 din TFUE, al doilea paragraf, este un temei juridic necesar, întrucât permite co-legiuitorilor să modifice statutul Curții de Justiție prin procedura legislativă ordinară și în special să facă modificările permise de articolele 256 alineatul (1) și 257.

  Articolul 106a alineatul (1) din Tratatul Euratom este, de asemenea, un temei juridic necesar, deoarece prevede că diversele dispoziții instituționale din TUE și din TFUE, inclusiv toate articolele menționate mai sus, se aplică și Comunității Euratom. Dacă nu s-ar face referire la acest articol, s-ar sugera că normele jurisdicționale ale UE și ale Euratom pot fi diferite, ceea ce nu este cazul.

 

Prin urmare, temeiurile juridice comune pertinente sunt articolul 256 alineatul (1) din TFUE, referitor la extinderea competențelor Tribunalului, articolul 257 din TFUE, primul și al doilea paragraf, referitor la instanțele specializate și înființarea, modificarea sau desființarea acestora, articolul 281 din TFUE, al doilea paragraf, referitor la modificarea statutului Curții de Justiție și articolul 106a alineatul (1) din Tratatul Euratom privind aplicarea la Comunitatea Euratom a tuturor schimbărilor de mai sus. Articolul 19 alineatul (2) din TUE nu ar trebui utilizat ca temei juridic întrucât prezenta propunere nu privește numărul de judecători ai Tribunalului.

 

Cele patru temeiuri juridice trebuie utilizate în comun, întrucât ele privesc diferite aspecte ale modificării. Eliminarea din propunere a oricăruia dintre aceste temeiuri juridice ar lăsa regulamentul aferent fără o fundamentare suficientă în tratate.

 

 

VI – Concluzii și recomandări

 

Temeiul juridic pertinent pentru propunerea de mai sus este cvadripartit: Articolul 256 alineatul (1) din TFUE, articolul 257 primul și al doilea paragraf din TFUE, articolul 281 al doilea paragraf din TFUE și articolul 106a alineatul (1) din Tratatul Euratom. Articolul 19 alineatul (2) din TUE nu este un temei juridic adecvat pentru această propunere.

 

Prin urmare, la reuniunea sa din 21 aprilie 2016, Comisia pentru afaceri juridice a decis, cu 16 de voturi pentru, 3 împotrivă și 1 abținere[6], să recomande ca amendamentul prin care se schimbă temeiul juridic să fie adoptat atât în plen, cât și de către Comisia pentru afaceri juridice.

 

Cu deosebită considerație,

 

 

 

 

 

Pavel Svoboda

 

21.4.2016

AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

referitor la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transferul către Tribunalul Uniunii Europene al competenței de a se pronunța în primă instanță cu privire la litigiile dintre UE și agenții acesteia

(N8-0110/2015 – C8-0367/2015 – 2015/0906(COD) )

Raportoare pentru aviz: Danuta Maria Hübner

 

 

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

La 28 martie 2011, Curtea de Justiție a prezentat o propunere de modificare a statutului Curții de Justiție a UE pe baza articolelor 254 alineatul (1) și 281 alineatul (2) din TFUE. In urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, o astfel de propunere ar trebui, pentru prima oară, să fie adoptată în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

Propunerea legislativă prezentată cuprinde propuneri separate cu privire la fiecare dintre cele trei jurisdicții care compun Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Referitor la Curtea de Justiție, propunerea privește, în principal, înființarea funcției de vicepreședinte al Curții de Justiție și modificarea normelor care reglementează componența și modul de funcționare al Marii Camere.

O altă parte a propunerii include intenția de a permite numirea unor judecători temporari la Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene. Într-un proiect de regulament separat, s-a propus modificarea articolului 62c din Statutul Curții prevăzând, în termeni generali, posibilitatea completării instanțelor specializate cu judecători temporari. Ca rezultat al propunerilor Curții au fost adoptate două regulamente[7].

Pentru a face față volumului mai mare de lucru (în perioada 2000 – 2010, numărul de cauze cu care a fost sesizat Tribunalul a crescut cu 65 %; la sfârșitul anului 2010, existau 1 300 de cazuri pendinte, în timp ce, în același an, au fost soluționate 527 de cauze), Curtea de Justiție consideră că o rezolvare structurală ar necesita o majorare a numărului de judecători cu cel puțin încă 12, astfel ca numărul de judecători ai Tribunalului să ajungă la 39.

Comisia și Parlamentul[8]au acceptat, în primă lectură, această majorare a numărului de judecători. Statele membre nu au fost însă în măsură să ajungă la un acord privind modalitățile de numire a celor 12 judecători suplimentari. Dacă statele membre mari au dorit ca aceștia să fie desemnați în funcție de merite, statele membre mici au solicitat un sistem de numire prin rotație care să le asigure, pe rând, câte doi judecători la Tribunal.

În iulie 2014, Președinția italiană i-a solicitat Tribunalului să formuleze o nouă propunere de reformă, propunere pe care Președintele Curții de Justiție a prezentat-o în toamna anului 2014.

În versiunea sa actualizată, propunerea Tribunalului sugerează dublarea numărului de judecători ai săi și mărirea lui la 56, în trei etape. În 2015, ar urma să fie înființate douăsprezece noi posturi judiciare. În 2016, cei șapte judecători ai Tribunalului Funcției Publice ar urma să i se alăture Tribunalului. În sfârșit, în 2019, ar urma să fie înființate nouă noi posturi.

Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord pe baza acestei noi propuneri[9].

Considerentul 9 din regulamentul adoptat stipulează că „În septembrie 2016, (...) cele șapte posturi de judecători din cadrul Tribunalului Funcției Publice al Uniunii Europene(„Tribunalul Funcției Publice”) ar trebui transferate către Tribunal ...”

Propunerea examinată urmărește să implementeze decizia de transfer al celor șapte judecători ai Tribunalului Funcției Publice la Tribunal, luată în contextul reglementului menționat mai sus, transferând și competența Tribunalului Funcției Publice către Tribunal. Ca atare, propunerea nu ridică probleme deosebite și raportoarea sugerează adoptarea ei fără modificări.

******

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, să-i propună Parlamentului să își adopte poziția în primă lectură preluând solicitarea Curții de Justiție fără modificări.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Transferul către Tribunalul Uniunii Europene al competenței de a se pronunța, în primă instanță, asupra litigiilor dintre Uniune și agenții acesteia

Referințe

N8-0110/2015 – C8-0367/2015 – 2015/0906(COD)

Comisie competentă în fond

Data anunțului în plen

JURI

26.11.2015

 

 

 

Aviz emis de către

Data anunțului în plen

AFCO

26.11.2015

Raportor/Raportoare pentru aviz:

Data numirii

Danuta Maria Hübner

3.12.2015

Examinare în comisie

15.3.2016

 

 

 

Data adoptării

20.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Mercedes Bresso, Fabio Massimo Castaldo, Kostas Chrysogonos, Richard Corbett, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Ramón Jáuregui Atondo, Constance Le Grip, Jo Leinen, Morten Messerschmidt, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Paulo Rangel, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Claudia Tapardel, Josep-Maria Terricabras, Kazimierz Michał Ujazdowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Max Andersson, Gerolf Annemans, David McAllister, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Axel Voss

 

 

 

 

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND

Titlu

Transferul către Tribunalul Uniunii Europene al competenței de a se pronunța, în primă instanță, asupra litigiilor dintre Uniune și agenții acesteia

Referințe

N8-0110/2015 – C8-0367/2015 – 2015/0906(COD)

Comisie competentă în fond

Data anunțului în plen

JURI

26.11.2015

 

 

 

Comisii sesizate pentru aviz

Data anunțului în plen

AFCO

26.11.2015

 

 

 

Raportori

Data numirii

Mady Delvaux

18.2.2016

 

 

 

Contestarea temeiului juridic

Data avizului JURI

JURI

21.4.2016

 

 

 

Examinare în comisie

15.3.2016

 

 

 

Data adoptării

21.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

15

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Rosa Estaràs Ferragut, Enrico Gasbarra, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Dietmar Köster, Gilles Lebreton, Emil Radev, József Szájer, Axel Voss

Membri supleanți prezenți la votul final

Angel Dzhambazki, Heidi Hautala, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Cecilia Wikström

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Josef Weidenholzer

Data depunerii

2.5.2016

 

 

[1] JO L 341, 24.12.2015, p. 14.
[2] Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
[3] Avizul Comisiei referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind transferul către Tribunalul Uniunii Europene al competenței de a se pronunța în primă instanță cu privire la litigiile dintre UE și agenții acesteia, COM(2016)0081 , 22.2.2016, punctul 10. 
[4] Cauza C-45/86, Comisia/Consiliul (Preferințele tarifare generalizate), Rec., 1987, p. 1439, punctul 5; Cauza C-440/05 Comisia/Consiliul, Rep., 2007, p. I-9097; Cauza C-411/06, Comisia/Parlamentul European și Consiliul, Rep., 2009, p. I-7585.
[5] A se vedea cauza C-411/06 citată mai sus, punctele 46-47.
[6] La votul final au fost prezenți: Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (primul vicepreședinte), Jean-Marie Cavada (al doilea vicepreședinte), Axel Voss (al treilea vicepreședinte), Mady Delvaux (al patrulea vicepreședinte), Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Kostas Chrysogonos, Therese Comodini Cachia, Angel Dzhambazki, Rosa Estaràs Ferragut, Enrico Gasbarra, Heidi Hautala, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Dietmar Köster, Gilles Lebreton, Emil Radev, József Szájer, Cecilia Wikström, Josef Weidenholzer (pentru Evelyn Regner în conformitate cu articolul 200 alineatul (2) din Regulamentul de procedură).
[7] Regulamentul (UE, Euratom) nr. 979/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind judecătorii ad-interim ai Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, Jo L 303, 31.10.2012, pp. 83–84.Regulamentul (UE, Euratom) nr. 741/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 august 2012 de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și a anexei I la acesta, JO L 228, 23.8.2012, pp. 1-3.
[8] Amendamente adoptate de Parlamentul European la 12 decembrie 2013 referitor la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene prin creșterea numărului judecătorilor din cadrul Tribunalului (02074/2011 – C7-0126/2012 – 2011/0901B(COD) ) (1). Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene prin creșterea numărului judecătorilor din cadrul Tribunalului (02074/2011 – C7-0126/2012 – 2011/0901B(COD) ) (Procedura legislativă ordinară: primă lectură)
[9] Regulamentul (UE, Euratom) 2015/2422 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, OJ L 341, 24.12.2015, pp. 14–17