Amendamentul

(-1)  Politica de protecție a consumatorului este reglementată prin articolul 4 alineatul (2) litera (f), articolul 12, articolul 114 alineatul (3) și articolul 169 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 38 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Amendamentul

(-1a)  Articolul 169 din TFUE prevede că politica Uniunii privind protecția consumatorilor trebuie să promoveze interesele consumatorilor și să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. În acest scop, Uniunea trebuie să contribuie la protecția sănătății, a siguranței și a intereselor economice ale consumatorilor, precum și la promovarea dreptului acestora la informare, educație și organizare în vederea apărării intereselor lor.

Amendamentul

(-1b)  Articolul 197 din TFUE privind cooperarea administrativă recunoaște că punerea în aplicare efectivă a dreptului Uniunii de către statele membre este esențială pentru buna funcționare a Uniunii și stabilește limitele în care Uniunea și statele membre vor acționa în acest sens.

Amendamentul

(1)  Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului58 prevede norme și proceduri armonizate pentru a facilita cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate cu asigurarea aplicării legislației transfrontaliere în materie de protecție a consumatorilor. Articolul 21a din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 prevede o evaluare a eficacității și a mecanismelor operaționale ale regulamentului respectiv și, în temeiul articolului menționat anterior, Comisia a concluzionat că Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 nu este suficient pentru a aborda în mod eficace problemele în materie de asigurare a aplicării legislației constatate pe piața unică, inclusiv pe piața unică digitală.

__________________

58 Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (JO L 364 din 9.12.2004, p. 1).

Amendamentul

(2)  Strategia privind piața unică digitală, adoptată de către Comisie la 6 mai 2015, a identificat drept una dintre priorități necesitatea consolidării încrederii consumatorilor prin asigurarea aplicării legislației în materie de protecție a consumatorilor într-un mod mai rapid și mai coerent. Strategia privind piața unică, adoptată de Comisie la 28 octombrie 2015, a reiterat faptul că asigurarea aplicării legislației Uniunii privind protecția intereselor consumatorilor ar trebui să fie consolidată și mai mult prin reformarea Regulamentului (CE) nr. 2006/2004.

Amendamentul

(3)  Aplicarea ineficace a legislației pentru a preveni încălcările transfrontaliere, inclusiv în mediul digital, permite comercianților să se mute în cadrul Uniunii, lucru care a dat naștere unor denaturări ale concurenței pentru comercianții care respectă legea și își exercită (online sau offline) activitatea pe piața internă sau la nivel transfrontalier și, prin urmare, a adus prejudicii semnificative pieței unice și consumatorilor și a subminat încrederea consumatorilor în tranzacțiile transfrontaliere și în piața unică. Este, prin urmare, necesar să existe o armonizare sporită, care să asigure între autoritățile publice competente însărcinate cu asigurarea aplicării legislației o cooperare eficace și eficientă în acest domeniu în pentru a detecta și ancheta încălcările, precum și pentru a dispune și asigura încetarea acestora.

Amendamentul

(4)  Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 a instituit o rețea de autorități publice competente în întreaga Uniune. Este necesară o coordonare eficace între diferitele autorități de resort care participă în cadrul rețelei, precum și între alte autorități publice la nivelul statelor membre. Rolul de coordonare al biroului unic de legătură ar trebui încredințat în fiecare stat membru unei autorități publice care dispune de suficiente competențe și de resurse necesare pentru a-și asuma acest rol esențial.

Amendamentul

(5)  Consumatorii ar trebui să fie, de asemenea, protejați împotriva încălcărilor de scurtă durată, dar ale căror efecte negative pot continua mult timp după ce încălcarea a încetat. Autoritățile de resort ar trebui să aibă competențele necesare pentru a ancheta și a dispune încetarea acestor încălcări, astfel încât să se asigure protecția consumatorilor.

Amendamentul

(5a)  Pentru a se asigura certitudinea juridică și eficiența acțiunilor de aplicare a legislației cu privire la încălcările care au încetat în context transfrontalier și pentru a preîntâmpina tratamentul discriminatoriu aplicat consumatorilor și comercianților pe piața unică, se impune introducerea unui termen de prescripție. Aceasta va implica instituirea unei perioade clare de timp în care autoritățile de resort, atunci când pun în aplicare normele referitoare la încălcările transfrontaliere, să poată aplica sancțiuni, să dispună despăgubirea consumatorilor sau să impună restituirea beneficiilor necuvenite derivate din încălcări.

Amendamentul

(6)  Autoritățile de resort ar trebui să dispună de un set coerent de competențe de anchetă și de asigurare a aplicării legislației pentru a aplica prezentul regulament, pentru a coopera între ele mai rapid și mai eficient și pentru a-i descuraja pe comercianți să comită încălcări. Aceste competențe ar trebui să fie suficiente pentru a permite abordarea eficace a problemelor în materie de asigurare a aplicării legislației din comerțul electronic și din mediul digital și pentru a împiedica comercianții neconformi să exploateze lacunele din sistem prin mutarea într-un stat membru în care autoritățile de resort nu sunt echipate pentru a combate practicile ilegale. Aceste competențe ar trebui să permită schimbul viabil de informații și de elemente de probă între autoritățile de resort pentru a se asigura aplicarea eficace și uniformă a legislației în toate statele membre.

Amendamentul

(7)  Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere libertății statelor membre de a alege sistemul de punere în aplicare pe care îl consideră adecvat. Statele membre ar trebui să poată alege să identifice cea mai adecvată modalitate de repartizare a competențelor între autoritățile naționale de resort, cu condiția ca fiecare competență să poată fi folosită în mod eficace pentru a aborda orice încălcare. Statele membre ar trebui, de asemenea, să poată alege dacă autoritățile de resort își exercită competențele respective în mod direct sub propria lor autoritate sau cu asistența altor autorități publice sau sub supravegherea autorităților judiciare sau făcând apel la instanțele judecătorești competente. În cazul în care decid ca autoritățile de resort să își exercite competențele făcând apel la instanțele judecătorești competente, statele membre ar trebui să se asigure că aceste competențe pot fi exercitate în mod eficace și în timp util și că costurile aferente exercitării acestor competențe sunt proporționale și nu împiedică aplicarea prezentului regulament. Statele membre pot decide, de asemenea, în conformitate cu prezentul regulament, să încredințeze unor organisme desemnate anumite sarcini prevăzute în prezentul regulament.

Amendamentul

(9)  Autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să inițieze anchete din proprie inițiativă dacă iau cunoștință de încălcări survenite în interiorul Uniunii sau de încălcări pe scară largă prin alte mijloace decât reclamațiile consumatorilor.

Amendamentul

(10)  Autoritățile de resort ar trebui să aibă acces la toate elementele de probă, datele și informațiile necesare referitoare la o temă a unei anchete pentru a stabili dacă a avut loc o încălcare și, în special, să identifice comerciantul răspunzător, indiferent de cine deține respectivele elemente de probă, date sau informații și indiferent unde se află acestea și în ce format. Autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să solicite în mod direct părților terțe din lanțul valoric digital să furnizeze toate elementele de probă, datele și informațiile necesare, cu condiția să respecte întotdeauna principiile protecției datelor personale.

Amendamentul

(10a)  Autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să efectueze inspecțiile necesare la fața locului și ar trebui să aibă dreptul de a pătrunde în orice sediu, pe orice teren sau în orice mijloc de transport pe care comerciantul le utilizează în scopuri legate de activitatea sa comercială, de afaceri, meșteșugărească sau profesională.

Amendamentul

(10b)  Autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să solicite oricărui reprezentant sau membru al personalului comerciantului în cauză să prezinte explicații sau fapte, informații sau documente legate de chestiunile care fac obiectul inspecției și să înregistreze răspunsurile acestuia.

Amendamentul

(11)  Autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să verifice respectarea legislației Uniunii ce protejează interesele consumatorilor și să obțină elemente de probă privind încălcările cele care au loc înainte, în timpul sau după achiziționarea de bunuri și servicii. Prin urmare, autoritățile respective ar trebui să aibă competența de a face achiziții cu titlu de test și, atunci când elementele de probă nu pot fi altfel obținute, de a achiziționa bunuri sau servicii sub o identitate falsă.

Amendamentul

(12)  În special în mediul digital, autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să pună capăt încălcărilor în mod rapid și eficace, în special în cazul în care comerciantul care vinde bunuri sau servicii își ascunde identitatea sau se mută într-un alt stat din Uniune sau într-o țară terță pentru a se sustrage prevederilor legislației. În cazurile în care există un risc de prejudiciu grav și ireparabil pentru consumatori, autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să adopte măsuri provizorii, în lipsa unor alte mijloace disponibile, pentru a preveni ori pentru a atenua un astfel de prejudiciu, în special solicitând furnizorilor de servicii de găzduire să elimine conținuturi sau să suspende un site internet, un serviciu ori cont sau solicitând registrelor de domeniu și operatorilor de registre să suspende, pentru o perioadă determinată, un nume de domeniu pe deplin calificat. În plus, dacă măsurile provizorii nu și-au atins scopul, și doar în ultimă instanță, autoritățile de resort ar trebui să aibă, de asemenea, competența de a dispune ca un furnizor de servicii de găzduire să elimine conținuturi sau să închidă un site internet, un serviciu ori un cont sau o parte a acestuia sau de a dispune ca registrele de domeniu sau operatori de registre să elimine un nume de domeniu pe deplin calificat și să permită autorității de resort în cauză să îl înregistreze. Ținând seama de impactul lor potențial asupra drepturilor fundamentale, aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și după obținerea unei autorizații judiciare.

Amendamentul

(13)  Pentru a se asigura că se descurajează într-o măsură suficientă comiterea de încălcări sau încălcări repetate de către comercianți și că aceștia nu beneficiază de pe urma încălcărilor respective, normele în materie de sancțiuni care au fost adoptate de către statele membre în conformitate cu cerințele legislației Uniunii care protejează interesele consumatorilor ar trebui să se aplice și să se respecte și în cazul încălcărilor, ținându-se seama, de asemenea, de prejudiciile totale survenite în urma încălcării.

Amendamentul

(14)  În ceea ce privește căile de atac aflate la dispoziția consumatorilor, autoritățile de resort ar trebui să aleagă măsuri eficace care să prevină sau să reducă riscul de recurență sau de repetare a încălcărilor. Consumatorii ar trebui să aibă dreptul să beneficieze de căi de atac pentru prejudiciile cauzate de astfel de încălcări. Competența de a ordona despăgubirea consumatorilor sau restituirea profiturilor este esențială pentru a repara prejudiciul cauzat printr-o încălcare transfrontalieră, precum și pentru a restabili condiții de concurență echitabile pe piața unică, care a fost denaturată de perceperea de profituri obținute ca urmare a încălcărilor.

Amendamentul

(15)  Eficiența și eficacitatea mecanismului de asistență reciprocă ar trebui îmbunătățite. Informațiile solicitate ar trebui furnizate în termenele prevăzut de prezentul regulament, iar măsurile de asigurare a aplicării legislației care se impun ar trebui adoptate în timp util.

Amendamentul

(16)  Comisia ar trebui să fie mai în măsură să coordoneze și să monitorizeze funcționarea mecanismului de asistență reciprocă, să emită orientări, să formuleze recomandări și să emită avize adresate statelor membre atunci când apar probleme. Comisia ar trebui, de asemenea, să fie mai în măsură să ofere asistență autorităților de resort în mod eficace și rapid pentru a soluționa litigiile privind interpretarea obligațiilor ce le revin în cadrul mecanismului de asistență reciprocă.

Amendamentul

(17)  Regulamentul ar trebui să introducă norme armonizate care să stabilească procedura pentru coordonarea acțiunilor de anchetă și asigurare a aplicării legislației în cazul încălcărilor pe scară largă și al încălcărilor pe scară largă cu dimensiune europeană, precum și aplicarea normelor privind astfel de încălcări. Acțiunile coordonate de combatere a încălcărilor pe scară largă și a încălcărilor pe scară largă cu o dimensiune europeană ar trebui să garanteze faptul că autoritățile de resort pot alege instrumentele cele mai potrivite și mai eficiente pentru a pune capăt încălcărilor pe scară largă și încălcărilor pe scară largă cu dimensiune europeană și pentru a asigura despăgubirea consumatorului.

Amendamentul

(18)  Acțiunile coordonate de verificare a site-urilor de comerț electronic online (acțiunile de verificare) reprezintă o altă formă de coordonare în materie de asigurare a aplicării legislației, care s-a dovedit a fi un instrument eficace de combatere a încălcărilor și care ar trebui menținută și consolidată în viitor, inclusiv prin extinderea aplicării sale la sectoarele offline.

Amendamentul

(19)  În cazul încălcărilor pe scară largă cu dimensiune europeană ce pot provoca prejudicii intereselor colective ale consumatorilor în majoritatea statelor membre, Comisia ar trebui să lanseze și să coordoneze o procedură de coordonare la nivelul Uniunii. Pentru a asigura o procedură coerentă, Comisia ar trebui să fie responsabilă cu verificarea îndeplinirii condițiilor pentru lansarea procedurii. Elementele de probă și informațiile colectate în timpul acțiunii coordonate ar trebui să fie utilizate în cadrul procedurilor naționale, atunci când este necesar.

Amendamentul

(20)  În contextul încălcărilor pe scară largă și al încălcărilor pe scară largă cu o dimensiune europeană, drepturile de apărare ale comercianților în cauză ar trebui să fie respectate. În acest scop, este necesar, în special, să se acorde comerciantului dreptul de a fi ascultat și de a alege limba statului membru în care este stabilit sau în care-și are reședința. Este esențial, de asemenea, să se asigure respectarea legislației Uniunii privind protecția know-how-ului nedivulgat și a informațiilor de afaceri nedivulgate.

Amendamentul

(21)  În cazul în care comerciantul răspunzător de o încălcare pe scară largă sau de o încălcare pe scară largă cu o dimensiune europeană nu pune capăt încălcării respective de bună voie, autoritățile de resort din statele membre în cauză ar trebui să desemneze o autoritate de resort dintr-un stat membru să ia măsurile de asigurare a aplicării legislației adaptate pentru a proteja drepturile consumatorilor care își au reședința în alte state membre vizate de acea încălcare. Decizia privind desemnarea autorității competente ar trebui să țină cont de toate aspectele relevante pentru o aplicare eficace, cum ar fi capacitatea sa de a întreprinde acțiuni eficace împotriva comerciantului. Autoritatea competentă desemnată ar trebui să acționeze ca și cum consumatorii din celelalte state membre ar fi propriii săi consumatori. În cazul în care este necesar, mai multe state membre sau toate statele membre vizate de încălcare ar trebui să adopte simultan măsuri de asigurare a aplicării legislației pentru a-și proteja propriii consumatori sau consumatorii care își au reședința în alte state membre. Acest lucru ar putea fi necesar, de exemplu, pentru a pune capăt încălcărilor similare comise de către filialele unei întreprinderi stabilite în mai multe state membre, care îi afectează doar pe consumatorii din statele membre respective, fără a avea un element transfrontalier aparent (încălcări paralele).

Amendamentul

(22a)  În vederea îmbunătățirii transparenței rețelei de cooperare și pentru creșterea vizibilității în rândul consumatorilor și al marelui public, Comisia ar trebui să prezinte rapoarte bianuale Parlamentului European și Consiliului, care să conțină o sinteză a informațiilor, datelor statistice și evoluțiilor din domeniul aplicării legislației în materie de protecție a consumatorului, colectate în cadrul cooperării prevăzute de prezentul regulament.

Amendamentul

(23)  Asociațiile de protecție a consumatorilor joacă un rol esențial în informarea și educarea consumatorilor cu privire la drepturile lor și prin protejarea intereselor acestora, inclusiv în cadrul procedurilor de soluționare a litigiilor. Asociațiile de consumatori și Centrele Europene ale Consumatorilor ar trebui să fie în măsură să informeze autoritățile de resort cu privire la suspiciunile de încălcări și ar trebui să partajeze cu acestea informațiile necesare pentru detectarea, anchetarea și oprirea încălcărilor survenite.

Amendamentul

(23a)  Entitățile cu suficientă expertiză și cu un interes legitim în protecția consumatorului, mai ales organizațiile dedicate protecției consumatorilor, ar trebui să aibă dreptul de a participa la mecanismul de alertă prevăzut de prezentul regulament. Ar trebui să se permită și participarea asociațiilor comercianților la mecanismul de alertă pentru ca acestea să informeze autoritățile de resort cu privire la încălcările suspectate și să împărtășească cu acestea informațiile necesare pentru detectarea, anchetarea și oprirea încălcărilor, precum și pentru ca acestea să-și exprime opinia cu privire la anchete sau încălcări și să notifice autoritățile de resort cu privire la utilizarea abuzivă a legislației Uniunii care protejează interesele consumatorilor. Deși autoritățile de resort nu ar trebui să fie obligate să inițieze o procedură sau să întreprindă alte măsuri ca reacție la alertele și informațiile furnizate de astfel de entități, ele ar trebui, totuși, să informeze entitatea care a lansat alerta externă cu privire la orice măsuri subsecvente întreprinse de autoritățile de resort respective în ceea ce privește alertele externe, sau, la cerere, cu privire la neluarea niciunei măsuri.

Amendamentul

(24)  Încălcările care sunt răspândite pe scară largă în întreaga Uniune ar trebui rezolvate în mod eficace și eficient. În acest scop, stabilirea priorităților și planificarea în materie de asigurare a aplicării legislației la nivelul statelor membre ar trebui coordonate, iar resursele disponibile ale autorităților de resort ar trebui puse în comun. Pentru a atinge acest obiectiv ar trebui pus în aplicare un sistem de planuri bianuale de asigurare a aplicării legislației.

Amendamentul

(25)  Datele referitoare la reclamațiile consumatorilor pot ajuta factorii de decizie de la nivel național și de la nivelul Uniunii să evalueze funcționarea piețelor de consum și să identifice încălcările. Ar trebui promovate schimbul de astfel de date la nivelul Uniunii și coordonarea între statele membre și Comisie a activităților de supraveghere și de aplicare a legii.

Amendamentul

(26)  Aspectele legate de asigurarea aplicării legislației depășesc frontierele Uniunii Europene. Interesele consumatorilor europeni ar trebui protejate de acțiunile comercianților necinstiți stabiliți în țări terțe. Ar trebui negociate acorduri internaționale cu țările terțe referitoare la asistența reciprocă pentru asigurarea aplicării legislației care protejează interesele consumatorilor. Aceste acorduri internaționale ar trebui să aibă drept obiect chestiunile reglementate prin prezentul regulament și ar trebui să fie negociate la nivelul Uniunii pentru a se garanta o protecție optimă a consumatorilor europeni, precum și o bună cooperare cu țările terțe.

Amendamentul

(27)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a regulamentului, ar trebui conferite Comisiei competențe de punere în aplicare pentru a elabora formularele standard și etapele procedurale pentru mecanismul de asistență reciprocă; pentru a stabili termene și formulare standard pentru notificări și pentru alte schimburi de informații și cereri de aplicare a legislației în vederea acțiunilor coordonate legate de încălcările pe scară largă și de încălcările pe scară largă cu o dimensiune europeană; pentru a stabili detaliile procedurii aplicabile acțiunilor de verificare; pentru a stabili formulare tip pentru transmiterea unei alerte și a unei alerte externe prin intermediul bazei de date; precum și pentru a stabili modele și formulare electronice standard disponibile în baza de date pentru forumul de discuții. Competențele de executare ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului60,

__________________

60 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

Amendamentul

(28)  Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare menționate la articolele 15a, 20, 32, 34, 35 și 43 din prezentul regulament, dat fiind faptul că actele respective au un domeniu de aplicare general.

Amendamentul

(34)  Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere sancțiunilor prevăzute de legislația sectorială a Uniunii și de legislația Uniunii în domeniul protecției consumatorilor și aplicate încălcărilor de la nivel național. Autoritățile de resort ar trebui, dacă este cazul, să aplice dispozițiile de drept intern care pun în aplicare aceste dispoziții, ținând seama de sfera și de anvergura efectivă a încălcării respective, precum și de prejudiciul cauzat de încălcare consumatorilor din alte state membre.

Amendamentul

(34a)  Prezentul regulament ar trebui transpus și aplicat în deplină conformitate cu legislația Uniunii în materie de protecție a persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și cu legislația națională aplicabilă în conformitate cu legislația Uniunii privind protecția datelor.

Amendamentul

(35)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să fie interpretat și aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii. Atunci când își exercită competențele stabilite în prezentul regulament, autoritățile de resort ar trebui să asigure un echilibru adecvat între interesele protejate prin drepturile fundamentale, cum ar fi un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, libertatea de a desfășura o activitate comercială, libertatea de exprimare și libertatea de informare.

Amendamentul

Prezentul regulament stabilește condițiile în care autoritățile de resort ale statelor membre, desemnate responsabile pentru asigurarea aplicării legislației Uniunii care protejează interesele consumatorilor, cooperează între ele și cu Comisia pentru a garanta respectarea acestor legi și buna funcționare a pieței interne și pentru a îmbunătăți protecția intereselor economice ale consumatorilor.

Amendamentul

1.  Prezentul regulament se aplică încălcărilor survenite în interiorul Uniunii, încălcărilor pe scară largă și încălcărilor pe scară largă cu dimensiune europeană, astfel cum sunt definite la literele (b), (c) și (ca) de la articolul 3, chiar și în cazul în care încălcările respective au încetat înainte de inițierea sau finalizarea unei proceduri de asigurare a aplicării legislației.

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

4.  Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării, în statele membre, a măsurilor privind cooperarea judiciară în materie penală și civilă, în special celor privind funcționarea Rețelei Judiciare Europene și nici aplicării instrumentelor juridice privind cooperarea judiciară în materie penală.

Amendamentul

6.  Prezentul regulament nu aduce atingere rolului și competențelor autorităților de resort și ale Autorității Bancare Europene prevăzute de Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului1a și de Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului1b. Capitolul III din prezentul regulament nu se aplică încălcărilor survenite în interiorul Uniunii ale celor două directive menționate la primul paragraf.

__________________

1a Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 60, 28.2.2014, p. 34).

1b Directiva 2014/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază (JO L 257, 28.8.2014, p. 214).

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

8a.  Prezentul regulament nu aduce atingere posibilității de a iniția măsuri private de aplicare a legii și acțiuni în despăgubire în temeiul legislației naționale.

Amendamentul

(a)  „legi ale Uniunii care protejează interesele consumatorilor” înseamnă directivele transpuse în dreptul intern al statelor membre și regulamentele menționate în prezenta anexă;

Amendamentul

(b)  „încălcare survenită în interiorul Uniunii” înseamnă orice acțiune sau omisiune, ce contravine legilor Uniunii care protejează interesele consumatorilor și care a adus prejudicii, aduce prejudicii sau poate aduce prejudicii intereselor colective ale consumatorilor dintr-un stat membru care este diferit de cel în care își are originea sau a avut loc acțiunea sau omisiunea în cauză sau pe teritoriul căruia este stabilit comerciantul responsabil de acțiunea sau omisiunea în cauză sau în care se găsesc elementele de probă sau activele care au legătură cu acțiunea sau cu omisiunea respectivă;

Amendamentul

(1)  orice acțiune sau omisiune, aflată în desfășurare sau care a încetat, ce contravine legilor Uniunii care protejează interesele consumatorilor și care a adus prejudicii, aduce prejudicii sau poate aduce prejudicii intereselor colective ale consumatorilor care își au reședința în cel puțin două state membre diferite de statul în care își are originea sau a avut loc acțiunea sau omisiunea în cauză, pe teritoriul căruia este stabilit comerciantul responsabil de acțiunea sau omisiunea în cauză sau în care se găsesc elementele de probă sau activele care au legătură cu acțiunea sau cu omisiunea respectivă; indiferent dacă acțiunea sau omisiunea este în curs de desfășurare sau a încetat; or

Amendamentul

(2)  orice acțiuni ori omisiuni care contravin legilor Uniunii ce protejează interesele consumatorilor, care au prejudiciat, prejudiciază sau sunt pasibile de a prejudicia interesele colective ale consumatorilor și care au caracteristici comune, cum ar fi aceeași practică ilegală sau încălcarea aceluiași interes sau care survin în același timp, în cel puțin două state membre;

Amendamentul

(ca)  „încălcare pe scară largă cu o dimensiune europeană” înseamnă o încălcare pe scară largă care a prejudiciat, prejudiciază sau este pasibilă de a prejudicia interesele colective ale consumatorilor într-o majoritate a statelor membre ce reprezintă cumulat cel puțin majoritatea populației Uniunii;

Amendamentul

(cb)  „autoritate de resort” înseamnă toate autoritățile publice stabilite la nivel național, regional sau local care au competențe specifice de asigurare a respectării legilor care protejează interesele consumatorilor;

Amendamentul

(cc)  „birou unic de legătură” înseamnă autoritatea publică a fiecărui stat membru desemnată responsabilă de coordonarea aplicării prezentului regulament în statul membru respectiv;

Amendamentul

(cd)  „organism desemnat” înseamnă un organism pe care un stat membru îl poate desemna și care are un interes legitim în încetarea sau interzicerea încălcărilor legislației Uniunii care protejează interesele consumatorilor;

Amendamentul

(fa)  „consumator” înseamnă orice persoană fizică ce acționează în scopuri care nu sunt legate de activitatea sa comercială, de afaceri, meșteșugărească sau profesională;

Amendamentul

(i)  „prejudiciu adus intereselor colective ale consumatorilor” înseamnă un prejudiciu real sau potențial adus intereselor unui anumit număr de consumatori care sunt vizați de încălcările survenite în interiorul Uniunii, de încălcările pe scară largă sau de încălcările pe scară largă cu o dimensiune europeană;

Amendamentul

(ia)  „risc de prejudiciu grav și ireparabil pentru consumatori” înseamnă riscul apariției unei situații susceptibile de a cauza daune grave, care nu mai pot fi remediate;

Amendamentul

(ib)  „acțiuni de verificare” înseamnă o anchetare coordonată a piețelor de consum prin acțiuni simultane de control coordonate pentru identificarea cazurilor de încălcare a legislației Uniunii care protejează interesele consumatorilor.

Amendamentul

Articolul 4

Termenul de prescripție pentru impunerea de sancțiuni, pentru impunerea compensării consumatorilor și pentru impunerea restituirii profiturilor obținute în urma încălcărilor

1.  Autoritățile de resort pot ancheta încălcările menționate la articolul 2 alineatul (1) și pot opri comercianții să ia parte la astfel de încălcări în viitor. Autoritățile de resort își pot exercita următoarele competențe în termen de cinci ani de la încetarea încălcării:

(a)  competența de a impune sancțiuni, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (2) litera (m);

(b)  competența de a obliga comerciantul răspunzător pentru încălcare să acorde despăgubiri consumatorilor care au suferit prejudicii în urma încălcării respective, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (2) litera (n); și

(c)  competența de a impune restituirea profiturilor obținute în urma încălcărilor, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (2) litera (o).

Autoritățile de resort pot, dacă este necesar, să exercite competențele respective pe baza unor probe care se află în afara termenului de prescripție menționat la al doilea paragraf.

2.  Termenul de prescripție pentru exercitarea competențelor menționate la alineatul (1) începe să curgă din ziua în care a încetat încălcarea.

3.  Orice acțiune întreprinsă de către autoritatea competentă în scopul procedurii de anchetă sau de asigurare a aplicării legislației în ceea ce privește încălcarea suspendă termenul de prescripție pentru exercitarea competențelor menționate la alineatul (1) până la adoptarea deciziei finale cu privire la chestiunea respectivă. Termenul de prescripție respectiv se suspendă cât timp decizia, ordinul sau altă acțiune a autorității competente face obiectul unei proceduri pendinte în fața unei instanțe.

Amendamentul

Articolul 5

Autoritățile de resort și birourile unice de legătură

1.  Fiecare stat membru desemnează autoritățile de resort și un birou unic de legătură care să fie responsabile pentru aplicarea prezentului regulament.

2.  Autoritățile de resort își îndeplinesc obligațiile care derivă din prezentul regulament ca și cum ar acționa în numele consumatorilor în propriile state membre și în contul acestora.

4.  Biroul unic de legătură este răspunzător de coordonarea între autoritățile de resort, alte autorități publice menționate la articolul 6, organismele desemnate și entitățile care participă la mecanismul de alertă menționat la articolul 35, la activitățile de anchetă și de asigurare a aplicării legislației referitoare la încălcările survenite în interiorul Uniunii, la încălcările pe scară largă și la încălcările pe scară largă cu o dimensiune europeană.

5.  Statele membre se asigură că autoritățile de resort și birourile unice de legătură dispun de resursele necesare pentru aplicarea prezentului regulament, inclusiv de resurse bugetare și de altă natură, de expertiză, de proceduri și de alte mecanisme.

6.  Statele membre care au pe teritoriul lor mai multe autorități de resort se asigură că sarcinile acestora sunt clar definite și că autoritățile respective cooperează îndeaproape, astfel încât fiecare să își îndeplinească sarcinile în mod eficient.

Amendamentul

4.  Fiecare stat membru poate impune organismelor desemnate obligația de a colecta informațiile necesare și a lua toate măsurile de aplicare a legislației necesare disponibile în dreptul intern, în numele unei autorități de resort solicitate.

Amendamentul

5.  Statele membre asigură cooperarea dintre autoritățile de resort și organismele desemnate, în special pentru a se asigura că încălcările prevăzute la articolul 2 alineatul (1) sunt comunicate fără întârziere autorităților de resort.

Amendamentul

1.  Fiecare stat membru comunică fără întârziere Comisiei:

Amendamentul

(a)  identitățile și datele de contact ale autorităților de resort, ale birourilor unice de legătură, ale organismelor desemnate și ale entităților care participă la mecanismul de alertă prevăzut la articolul 35;

Amendamentul

(b)  informații privind organizarea, competențele și responsabilitățile autorităților de resort; și

Amendamentul

(c)  orice modificări survenite la informațiile prevăzute la literele (a) și (b).

Amendamentul

2.  Comisia gestionează și actualizează, pe site-ul său web, informațiile prevăzute la alineatul (1) și le pune la dispoziția publicului.

Amendamentul

Articolul 8

Competențele autorităților de resort

1.  Fiecare stat membru conferă autorităților sale de resort competențele de anchetă și de executare și le asigură resursele necesare pentru aplicarea prezentului regulament.

1a.  Prin derogare de la primul alineat, statele membre pot decide să nu confere toate competențele fiecărei autorități de resort, cu condiția ca fiecare competență să poată fi exercitată în mod eficace.

2.  În vederea realizării obligațiilor ce le revin în temeiul prezentului regulament, autoritățile de resort din fiecare stat membru dispun cel puțin de următoarele competențe, pe care le exercită în condițiile prevăzute la articolul 9:

(a)  competența de a avea acces la orice document, orice date sau orice informații relevante referitoare la o încălcare a dispozițiilor prezentului regulament, indiferent de forma sau formatul acestora și indiferent de mediul pe care sunt stocate acestea sau de locul în care sunt stocate;

(b)  competența de a impune oricărei persoane fizice sau juridice, inclusiv băncilor, prestatorilor de servicii de plată, furnizorilor de servicii de internet, registrelor de domenii, operatorilor de registre și furnizorilor de servicii de găzduire, obligația de a pune la dispoziție orice informații, date sau documente relevante în formatul sau forma în care sunt stocate și indiferent de mediul pe care sunt stocate sau de locul în care sunt stocate, în scopul identificării și urmăririi fluxurilor financiare și de date sau al stabilirii identității persoanelor implicate în fluxurile financiare și de date, al găsirii de informații privind conturile bancare sau al identificării entităților care dețin anumite site-uri web, atunci când informațiile, datele sau documentele respective sunt legate de obiectul unei anchete;

(c)  competența de a impune oricărei autorități publice, oricărui organism sau oricărei agenții din statul membru al autorității de resort obligația de a pune la dispoziție orice informații, date sau documente relevante, indiferent de format sau formă și indiferent de mediul pe care sunt stocate sau de locul în care sunt stocate acestea, în scopul identificării și urmăririi fluxurilor financiare și de date sau al stabilirii identității persoanelor implicate în fluxurile financiare și de date, al găsirii de informații privind conturile bancare sau al identificării entităților care dețin anumite site-uri web, atunci când informațiile, datele sau documentele respective sunt legate de obiectul unei anchete;

(d)  competența de a efectua inspecțiile la fața locului necesare, în special competența de a pătrunde în orice sediu, pe orice teren sau în orice mijloc de transport utilizat de comerciant pentru a-și desfășura activitatea comercială, economică, artizanală sau liberală, sau de a solicita altor autorități să facă acest lucru pentru a examina, a confisca, a lua sau a obține copii ale informațiilor, ale datelor sau ale documentelor, indiferent de mediul pe care sunt stocate; a sigila orice spații sau orice informații, date sau documente pe durata necesară inspecției și în măsura necesară pentru inspecție;

(da)  competența de a cere oricărui reprezentant sau membru al personalului comerciantului în cauză să prezinte explicații sau fapte, informații sau documente legate de chestiunile care fac obiectul inspecției și a înregistra răspunsurile acestuia;

(e)  competența de a achiziționa bunuri sau servicii în scopuri de testare, inclusiv sub o identitate falsă, de a le inspecta și a le reconstitui prin inginerie inversă pentru a detecta încălcări ale prezentului regulament și pentru a obține elemente de probă; în funcție de natura utilizării lor prevăzute, eșantioanele care nu pot fi returnate comerciantului în starea lor originală sunt achiziționate;

(g)  competența de a adopta măsuri provizorii dacă nu sunt disponibile alte mijloace pentru a preveni riscul unor prejudicii grave și ireparabile pentru interesele colective ale consumatorilor, în particular solicitând furnizorilor de servicii de găzduire să elimine conținuturi sau să suspende un site web, un serviciu sau un cont de internet sau solicitând registrelor de domenii și operatorilor de registre suspendarea, pentru o perioadă determinată, a unui nume de domeniu pe deplin calificat;

(h)  competența de a demara anchete sau proceduri pentru a pune capăt încălcărilor survenite în interiorul Uniunii, încălcărilor pe scară largă sau încălcărilor pe scară largă cu o dimensiune europeană, din proprie inițiativă, și, dacă este cazul, a publica informații referitoare la acestea;

(i)  competența de a solicita și/sau a accepta din partea comerciantului răspunzător de încălcarea survenită în interiorul Uniunii, de încălcarea pe scară largă sau de încălcări pe scară largă cu o dimensiune europeană angajamentul de a pune capăt încălcării și, dacă este cazul, de a despăgubi consumatorii pentru prejudiciul cauzat;

(k)  competența de a pune capăt încălcării sau a o interzice;

(l)  competența, în absența unei reacții eficace și într-un termen rezonabil a comerciantului la o solicitare scrisă adresată de autoritatea de resort pentru încetarea sau interzicerea unei încălcări, de a impune unui furnizor de servicii de găzduire să elimine un conținut sau să închidă un site web, serviciu sau cont sau o parte a acestuia, ori de a impune unui registru de domenii sau unui operator de registre să șteargă un nume de domeniu complet calificat și să permită autorității de resort vizate să îl înregistreze, inclusiv prin solicitarea adresată unei părți terțe sau unei alte autorități publice de a pune în aplicare astfel de măsuri, cu scopul de a preveni riscul unui prejudiciu grav și ireparabil adus intereselor colective ale consumatorilor;

(m)  competența de a impune sancțiuni, inclusiv plata de amenzi și de penalități, pentru încălcările survenite în interiorul Uniunii, încălcările pe scară largă și încălcările pe scară largă cu o dimensiune europeană, precum și pentru nerespectarea unor decizii, ordine, măsuri provizorii, angajamente sau a altor măsuri adoptate în temeiul prezentului regulament;

(n)   competența de a dispune ca comerciantul răspunzător de încălcarea survenită în interiorul Uniunii, de încălcarea pe scară largă sau de încălcarea pe scară largă cu o dimensiune europeană să acorde despăgubiri consumatorilor care au suferit prejudicii în urma încălcării respective, inclusiv, printre altele, despăgubiri de natură financiară, și să le ofere consumatorilor care au suferit prejudicii în urma încălcării posibilitatea de a rezilia contractul sau alte măsuri compensatorii;

(o)  competența de a dispune restituirea profiturilor obținute în urma încălcărilor;

(p)  competența de a publica deciziile finale, măsurile finale, angajamentele comerciantului sau ordinele adoptate în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv identitatea comerciantului răspunzător de încălcarea survenită în interiorul Uniunii, de încălcarea pe scară largă sau de încălcarea pe scară largă cu o dimensiune europeană;

(q)  competența de a consulta consumatorii, organizațiile de consumatori, organizațiile comercianților, organismele desemnate, după caz, și alte persoane interesate în privința eficacității cu care angajamentele luate ar pune capăt încălcării și ar elimina prejudiciul cauzat de aceasta.

Amendamentul

Articolul 9

Exercitarea competențelor de către autoritățile de resort

1.  Autoritățile de resort exercită competențele prevăzute la articolul 8:

(a)  direct sub propria autoritate;

(aa)  cu sprijinul altor autorități publice sau sub supravegherea autorităților judiciare, dacă este cazul;

(ab)  prin instruirea organismelor desemnate, dacă este cazul; sau

(b)   cerând instanțelor judecătorești competente să pronunțe hotărârea necesară, inclusiv, după caz, prin formularea unei căi de atac, în cazul în care această cerere nu este îndeplinită.

1a.   În orice caz, autoritățile competente își exercită competențele menționate la articolul 8 alineatul (2) literele (d), (g) și (l) în conformitate cu alineatul (1) litera (b) din prezentul articol.

2.  În măsura în care autoritățile de resort își exercită competențele recurgând la instanțe judecătorești, acestea din urmă au competența de a pronunța hotărârea necesară.

2a.  Autoritățile de resort exercită competențele prevăzute la articolul 8 în mod proporțional, eficient și eficace, în conformitate cu dreptul Uniunii, inclusiv cu principiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în conformitate cu garanțiile procedurale aplicabile și cu normele Uniunii în materie de protecție a datelor, precum și în conformitate cu legislația națională.

2b.  Măsurile de anchetare și de asigurare a respectării adoptate în aplicarea prezentului regulament reflectă în mod adecvat natura încălcării și prejudiciul global real sau potențial cauzat de aceasta.

2c.  Atunci când se ia o decizie dacă să se impună o sancțiune și cu privire la valoarea amenzii de aplicat în fiecare caz în parte, se iau în considerare următoarele aspecte:

(a)   natura, gravitatea și durata încălcării, ținându-se cont de numărul consumatorilor afectați și de nivelul prejudiciilor suferite de aceștia;

(b)   dacă încălcarea a fost comisă intenționat sau din neglijență;

(c)   orice acțiune întreprinsă de comerciant pentru a reduce prejudiciul suferit de consumatori;

(d)   eventualele încălcări anterioare relevante comise de către comerciant;

(e)   măsura în care comerciantul a cooperat cu autoritatea de resort pentru a remedia încălcarea și a atenua posibilele efecte negative ale acesteia.

3.  Statele membre se asigură că taxele judiciare și alte costuri legate de adoptarea hotărârilor în instanță din cadrul procedurilor inițiate în cadrul aplicării prezentului regulament sunt proporționale și nu îngreunează aplicarea prezentului regulament.

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

Articolul 11

Cererile de informații

1.  O autoritate solicitată poate furniza autorității solicitante, fără întârziere și în orice caz în termen de 30 zile, la cererea acesteia, orice informație relevantă necesară pentru a se stabili dacă s-a produs o încălcare în interiorul Uniunii și pentru a pune capăt respectivei încălcări. Autoritatea solicitată comunică fără întârziere Comisiei cererea de informații și răspunsul său.

2.  Autoritatea solicitată întreprinde anchetele pertinente sau ia orice alte măsuri necesare și pertinente pentru colectarea informațiilor necesare. Dacă este cazul, anchetele respective sunt efectuate cu sprijinul altor autorități publice sau al altor organisme desemnate.

3.  La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată poate autoriza un funcționar competent al autorității solicitante să însoțească funcționarii autorității solicitate pe parcursul anchetelor acestora.

Amendamentul

Articolul 12

Cererile de măsuri de asigurare a aplicării legislației

1.  La cererea unei autorități solicitante, o autoritate solicitată ia toate măsurile necesare, fără întârzieri nejustificate, de asigurare a respectării legislației pentru a pune capăt încălcării survenite în interiorul Uniunii prin exercitarea competențelor prevăzute la articolul 8 și a oricăror altor competențe ce i-au fost conferite în temeiul dreptului național, inclusiv prin impunerea de sancțiuni sau prin dispunerea sau facilitarea despăgubirii consumatorilor pentru prejudiciul cauzat de încălcarea respectivă.

3.  Autoritatea solicitată informează periodic autoritatea solicitantă cu privire la acțiunile și măsurile întreprinse și se consultă cu aceasta în privința acțiunilor și a măsurilor pe care autoritatea solicitată intenționează să le întreprindă. Autoritatea solicitată informează, prin intermediul bazei de date prevăzute la articolul 43, despre măsurile luate și efectul acestora asupra încălcării survenite în interiorul Uniunii, incluzând următoarele precizări:

(a)  dacă au fost impuse măsuri provizorii;

(b)  dacă încălcarea a încetat;

(c)  ce măsuri, inclusiv sancțiuni, au fost impuse și dacă măsurile respective au fost deja puse în aplicare;

(d)  în ce măsură au fost despăgubiți consumatorii;

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

1.  În cazul unor cereri de asistență reciprocă, autoritatea solicitantă furnizează informațiile necesare pentru a permite autorității solicitate să îndeplinească cererea, inclusiv orice elemente de probă necesare care nu pot fi obținute decât pe teritoriul autorității solicitante.

Amendamentul

Articolul 15

Refuzul de a da curs unei cereri de asistență reciprocă

1.  Autoritatea solicitată poate să refuze să dea curs unei cereri de informații prezentate în conformitate cu articolul 11 dacă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre condițiile următoare:

(a)  în urma unei consultări cu autoritatea solicitantă, autoritatea solicitată prezintă motive întemeiate care demonstrează că autoritatea solicitantă nu are nevoie de informațiile cerute pentru a stabili dacă s-a produs o încălcare în interiorul Uniunii sau dacă există motive întemeiate să se bănuiască că o astfel de încălcare se poate produce;

(b)  autoritatea solicitantă estimează că informațiile nu intră sub incidența dispozițiilor privind confidențialitatea și secretul profesional și comercial menționate la articolul 41;

(c)  o cercetare penală sau o procedură judiciară a fost deja începută cu privire la aceeași încălcare survenită în interiorul Uniunii și împotriva aceluiași comerciant de către autoritățile judiciare ale statului membru al autorității solicitate sau al autorității solicitante;

2.  Autoritatea solicitată poate să refuze să răspundă la o cerere de măsuri de asigurare a aplicării legislației prezentată în conformitate cu articolul 12, în urma unei consultări cu autoritatea solicitantă, dacă sunt îndeplinite una sau mai multe dintre condițiile următoare:  

(a)  o cercetare penală sau o procedură judiciară a fost deja începută sau există deja o decizie administrativă definitivă, o hotărâre definitivă sau o tranzacție judiciară cu privire la aceeași încălcare survenită în interiorul Uniunii și împotriva aceluiași comerciant de către autoritățile judiciare ale statului membru al autorității solicitate sau al autorității solicitante;

(b)   după părerea sa, după anchetarea adecvată efectuată de autoritatea solicitată s-a stabilit că nu s-a produs nicio încălcare în interiorul Uniunii;

(c)   după părerea sa, autoritatea solicitantă nu a furnizat informațiile necesare, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (1).

O cerere de măsuri de asigurare a aplicării legislației nu poate fi refuzată pe motiv că nu s-au furnizat suficiente informații, dacă o cerere de informații având drept obiect aceeași încălcare survenită în interiorul Uniunii a fost refuzată în prealabil, pe motivele prevăzute la alineatul (1) litera (c).

3.   Autoritatea solicitată informează autoritatea solicitantă și Comisia în privința refuzului de a da curs unei cereri de asistență reciprocă, motivând refuzul.

4.  În eventualitatea unui dezacord între autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată, autoritatea solicitantă sau autoritatea solicitată pot transmite cazul vizat Comisiei, care emite un aviz fără întârziere. În situațiile în care cazul nu îi este transmis, Comisia poate totuși să emită un aviz din proprie inițiativă. În vederea emiterii avizului său, Comisia poate solicita informațiile și documentele relevante schimbate între autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată.

5.  Comisia monitorizează funcționarea mecanismului de asistență reciprocă și respectarea de către autoritățile de resort a procedurilor și a termenelor pentru prelucrarea cererilor de asistență reciprocă. Comisia are acces la cererile de asistență reciprocă.

6.  Dacă este cazul, Comisia poate emite orientări și poate consilia statele membre pentru a asigura funcționarea eficace și eficientă a mecanismului de asistență reciprocă.

Amendamentul

Articolul 15a

Actele de punere în aplicare

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește formularele standard și etapele procedurii menționate la articolele 11, 12 și 15. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 48 alineatul (2).

Amendamentul

MECANISMUL DE COORDONARE A ANCHETELOR ȘI A ASIGURARĂRII APLICĂRII LEGISLAȚIEI PENTRU ÎNCĂLCĂRILE PE SCARĂ LARGĂ ȘI ÎNCĂLCĂRILE PE SCARĂ LARGĂ CU O DIMENSIUNE EUROPEANĂ

Amendamentul

Încălcările pe scară largă și încălcările pe scară largă cu o dimensiune europeană

Amendamentul

Articolul 16

Inițierea unor acțiuni coordonate și desemnarea coordonatorului

1.  Dacă o autoritate de resort sau Comisia are motive întemeiate să bănuiască că se produce o încălcare pe scară largă, aceasta notifică acest lucru fără întârziere autorităților de resort ale celorlalte state membre vizate de această încălcare, precum și Comisiei, dacă este cazul.

3.  După primirea notificării menționate la alineatul (1), în cazul unei încălcări pe scară largă, autoritățile de resort vizate de aceasta decid, prin consens, dacă să lanseze o acțiune coordonată. Autoritatea de resort care notifică va coordona acțiunea, cu excepția cazului în care autoritățile de resort vizate de încălcarea la scară largă sunt de acord ca o altă autoritate de resort sau Comisia să facă acest lucru.

5.  Atunci când Comisia este cea care transmite o notificare autorităților de resort în conformitate cu alineatul (1), aceasta poate propune să își asume rolul de coordonare. Autoritățile de resort relevante informează Comisia fără întârziere dacă acceptă ca acțiunea să fie coordonată de Comisie sau dacă convin asupra unei autorități de resort care să coordoneze acțiunea.

6.  În cazul în care Comisia refuză să își asume rolul de coordonare sau dacă autoritățile de resort relevante nu acceptă ca Comisia să îndeplinească rolul de coordonator al acțiunii, autoritățile de resort relevante desemnează o autoritate de resort care să coordoneze acțiunea. Dacă nu se ajunge la un acord între autoritățile de resort, autoritatea de resort care a efectuat prima notificare a suspiciunii de încălcare către celelalte autorități de resort coordonează acțiunea.

6a.  După ce transmite sau primește notificarea menționată la alineatul 1, Comisia, împreună cu birourile unice de legătură ale statelor membre vizate, verifică probele preliminare în ceea ce privește existența încălcării pe scară largă. În cazul în care este atins pragul pentru o încălcare pe scară largă cu o dimensiune europeană, Comisia lansează o acțiune coordonată. Comisia notifică birourile unice de legătură ale statelor membre vizate de această acțiune cu privire la decizia sa de a lansa o acțiune coordonată. Comisia coordonează acțiunea.

Amendamentul

Articolul 16a

Participarea la acțiuni coordonate

1.   O autoritate de resort poate refuza să ia parte la o acțiune coordonată din oricare dintre următoarele motive:

(a)   s-a inițiat deja o cercetare penală sau o procedură judiciară cu privire la aceeași încălcare pe scară largă sau încălcare pe scară largă cu o dimensiune europeană și împotriva aceluiași comerciant în statul membru în cauză;

(b)   s-a pronunțat o decizie administrativă finală sau o sentință definitivă sau s-a realizat o tranzacție judiciară cu privire la aceeași încălcare pe scară largă sau încălcare pe scară largă cu o dimensiune europeană și împotriva aceluiași comerciant în statul membru în cauză;

(c)   încălcarea pe scară largă sau încălcarea pe scară largă cu o dimensiune europeană relevantă nu a avut loc în statul membru în cauză.

2.   După decizia de a iniția o acțiune coordonată în conformitate cu articolul 16, dacă o autoritate de resort decide să nu ia parte la acțiunea coordonată, aceasta notifică fără întârziere decizia sa Comisiei, celorlalte autorități de resort și birourilor unice de legătură relevante cu privire la decizia sa, precizează motivele care stau la baza ei și furnizează documentele justificative necesare.

3.   O autoritate de resort se poate alătura unei acțiuni coordonate dacă, pe parcursul acțiunii coordonate, devine evident că aceasta este vizată de încălcarea pe scară largă sau de încălcarea pe scară largă cu o dimensiune europeană care face obiectul acțiunii coordonate.

Amendamentul

Articolul 17

Măsurile de anchetă în cadrul acțiunilor coordonate

1.  Autoritățile de resort relevante se asigură că elementele de probă, datele și informațiile necesare sunt colectate în mod eficace și eficient. Autoritățile de resort relevante se asigură că anchetele și inspecțiile se desfășoară simultan și că măsurile provizorii sunt aplicate simultan, în măsura în care normele procedurale naționale permit acest lucru.

2.  Autoritățile de resort relevante pot utiliza mecanismul de asistență reciprocă prevăzut în capitolul III, în special pentru a colecta elemente de probă și informații din alte state membre decât statele membre vizate de acțiunea coordonată sau pentru a se asigura că comerciantul în cauză nu eludează măsurile de asigurare a aplicării legislației.

3.  Dacă este cazul, autoritățile de resort relevante prezintă rezultatele anchetei și evaluarea încălcării pe scară largă sau, dacă este cazul, a încălcării pe scară largă cu o dimensiune europeană, în cadrul unei poziții comune, asupra căreia au căzut de acord.

3a.  Cu excepția cazului în care autoritățile de resort în cauză convin altfel, coordonatorul comunică poziția comună comerciantului răspunzător de încălcare, căruia i se oferă posibilitatea de a fi audiat pe temele care fac parte din poziția comună.

4.  Fără a se aduce atingere normelor privind secretul profesional și comercial prevăzute la articolul 41, autoritățile de resort relevante publică poziția comună sau părți din aceasta pe propriile site-uri web și pe site-ul web al Comisiei și pot solicita punctele de vedere ale organizațiilor de consumatori, ale organizațiilor comercianților și ale altor părți interesate.

Amendamentul

Articolul 18

Angajamentele în cadrul acțiunilor coordonate

1.  Pe baza unei poziții comune adoptate în temeiul articolului 17, autoritățile de resort relevante pot invita comerciantul răspunzător de încălcarea pe scară largă sau de încălcarea pe scară largă cu o dimensiune europeană să își ia angajamentul de a pune capăt încălcării și, dacă este cazul, de a despăgubi consumatorii care au suferit prejudicii sau de a lua alte măsuri care să faciliteze despăgubirea acestora. Comerciantul poate, din proprie inițiativă, să propună să își ia angajamente pentru a pune capăt încălcării și pentru a-i despăgubi pe acești consumatori.

2.  În cazul în care comerciantul propune să își ia anumite angajamente, autoritățile de resort relevante pot, dacă este cazul, să publice angajamentele propuse pe site-urile lor web sau, dacă este cazul, pe site-ul web al Comisiei, pentru a solicita opiniile altor părți interesate, inclusiv ale organizațiilor de consumatori și ale organizațiilor comercianților.

2a.  Autoritățile de resort competente evaluează angajamentele propuse de către comerciantul responsabil de încălcare și comunică comerciantului rezultatul evaluării asupra căruia acestea au convenit. Atunci când angajamentele se consideră a fi suficiente pentru a asigura încetarea încălcării pe scară largă sau a încălcării pe scară largă cu o dimensiune europeană și, dacă este cazul, compensarea consumatorilor care au suferit prejudicii de pe urma încălcării, autoritățile de resort acceptă aceste angajamente și stabilesc un termen pentru punerea lor în aplicare.

În cazul în care este improbabil ca încălcarea pe scară largă sau încălcarea pe scară largă cu o dimensiune europeană să înceteze ca urmare a angajamentelor luate de comerciantul răspunzător de încălcarea respectivă, autoritățile de resort pot lua măsuri de asigurare a aplicării legislației în temeiul articolul 18a.

2b.  Autoritățile de resort relevante monitorizează punerea în aplicare a angajamentelor. În special, acestea se asigură că comerciantul răspunzător de încălcare informează periodic coordonatorul privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a angajamentelor.

Amendamentul

Articolul 18a

Măsurile de asigurare a aplicării legislației în cadrul acțiunilor coordonate

1.   Autoritățile de resort relevante convin în privința autorității de resort sau, dacă este cazul, a autorităților de resort care trebuie să ia, în numele celorlalte autorități de resort, măsurile de asigurare a aplicării legislației, inclusiv impunerea unor sancțiuni la adresa comerciantului și a unei obligații de plată de către acesta a unei despăgubiri în favoarea consumatorilor care au suferit prejudicii de pe urma încălcării, atunci când:

(a)   este improbabil ca încălcarea să înceteze ca urmare a angajamentelor propuse de comerciantul răspunzător de încălcare;

(b)   comerciantul răspunzător de încălcare nu propune să își asume angajamente înainte de expirarea termenului stabilit de autoritățile de resort relevante;

(c)   comerciantul răspunzător de încălcare propune angajamente insuficiente pentru a asigura încetarea încălcării și despăgubirea consumatorilor care au suferit prejudicii de pe urma încălcării; sau

(d)   comerciantul răspunzător de încălcare nu pune în aplicare angajamentele înainte de expirarea termenului stabilit la articolul 18 alineatul (2a).

2.   Odată ce o autoritate de resort a fost desemnată de către celelalte autorități de resort relevante să ia măsuri de asigurare a aplicării legislației, ea are competența să acționeze în numele consumatorilor din fiecare dintre celelalte state membre vizate de încălcare, ca și cum aceștia ar proveni din statul membru în care se află autoritatea de resort respectivă. Atunci când desemnează o autoritate de resort care să ia măsuri de asigurare a aplicării legislației, autoritățile de resort țin cont de toate aspectele relevante care favorizează asigurarea eficientă a aplicării legislației.

3.   Dacă autoritățile de resort nu acționează în conformitate cu alineatul (2), ele iau măsuri simultane de asigurare a aplicării legislației în câteva state membre sau în toate statele membre vizate de încălcarea pe scară largă sau de încălcarea pe scară largă cu o dimensiune europeană.

4.   O autoritate de resort desemnată poate fi instruită să ia măsuri de asigurare a aplicării legislației în conformitate cu alineatele (1)-(3) de la prezentul articol numai dacă autoritățile de resort ale statelor membre vizate de aceste măsuri își dau acordul în acest sens și numai dacă acest lucru nu conduce la divulgarea unor informații care intră sub incidența normelor privind secretul profesional și comercial prevăzute la articolul 41.

Amendamentul

Articolul 19

Încheierea acțiunilor coordonate

1. Autoritățile de resort relevante decid să încheie acțiunea coordonată atunci când ajung la concluzia că:

(a)   nu a avut loc nicio încălcare pe scară largă sau nicio încălcare pe scară largă cu o dimensiune europeană;

(b)   în urma punerii în aplicare a angajamentelor de către comerciantul răspunzător, încălcarea pe scară largă sau încălcarea pe scară largă cu o dimensiune europeană a încetat;

(c)   în urma punerii în aplicare a măsurilor de asigurare a aplicării legislației, încălcarea pe scară largă sau încălcarea pe scară largă cu o dimensiune europeană a încetat.

2. Coordonatorul informează fără întârziere Comisia, dacă este cazul, autoritățile de resort și birourile unice de legătură ale statelor membre vizate în legătură cu încheierea acțiunii coordonate.

Amendamentul

Articolul 19a

Redeschiderea acțiunilor coordonate

Coordonatorul informează de îndată Comisia, dacă este cazul, precum și autoritățile de resort și birourile unice de legătură ale statele membre vizate dacă reapare încălcarea pe scară largă sau încălcarea pe scară largă cu o dimensiune europeană și trebuie luate măsuri suplimentare. În acest caz, coordonarea poate avea loc fără lansarea unei noi acțiuni coordonate.

Amendamentul

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește termenele și formularele standard pentru notificări și pentru alte schimburi de informații și cereri de aplicare a legislației dintre autoritățile de resort și Comisie în vederea acțiunilor coordonate legate de încălcările pe scară largă și de încălcările pe scară largă cu o dimensiune europeană. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 48 alineatul (2).

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

Dispoziții generale aplicabile acțiunilor coordonate

Amendamentul

1.  Coordonatorul numit în conformitate cu articolul 16 sau 32 are în special următoarele obligații:

Amendamentul

(a)  se asigură că toate autoritățile de resort relevante și, atunci când este cazul, Comisia sunt informate în mod corespunzător și în timp util în ceea ce privește evoluția acțiunii de asigurare a aplicării legislației, următorii pași prevăzuți și măsurile care urmează să fie adoptate;

Amendamentul

(b)  coordonează și monitorizează anchetele, inspecțiile și adoptarea măsurilor provizorii în privința cărora autoritățile de resort relevante au luat o decizie în conformitate cu secțiunea I;

Amendamentul

(c)  coordonează pregătirea și comunicarea tuturor documentelor necesare între autoritățile de resort relevante și, atunci când este cazul, Comisie;

Amendamentul

(d)  păstrează contactul cu comercianții și cu alte părți vizate de supraveghere și de măsurile de anchetă și de asigurare a aplicării legislației, în absența unui acord contrar intervenit între autoritățile de resort relevante, coordonator și, dacă este cazul, Comisie;

Amendamentul

(Nu privește versiunea în limba română.)  

Amendamentul

1.  Autoritățile de resort își coordonează activitățile de supraveghere a pieței și măsurile de anchetă și de asigurare a aplicării legislației întreprinse ca răspuns la încălcările pe scară largă prevăzute în secțiunea I. Acestea își comunică toate informațiile necesare și își furnizează fără întârziere reciproc, precum și Comisiei, orice sprijin necesar.

Amendamentul

3.  Limbile utilizate de autoritățile de resort și de Comisie pentru notificări și pentru toate comunicările aferente acțiunilor coordonate și acțiunilor de verificare efectuate în temeiul prezentului capitol fac obiectul unui acord între autoritățile de resort relevante și Comisie.

Amendamentul

4.  Dacă nu se poate ajunge la un acord, notificările și alte comunicări sunt transmise în limba oficială a statului membru care transmite notificarea sau comunicarea în cauză. În acest caz, fiecare autoritate de resort vizată asigură, dacă este necesar, realizarea traducerilor necesare ale notificărilor, ale comunicărilor și ale altor documente pe care le primește de la alte autorități de resort.

Amendamentul

5.  Dacă acțiunile coordonate întreprinse în temeiul secțiunii I se referă la încălcări pe scară largă sau încălcări pe scară largă cu o dimensiune europeană ale următoarelor acte legislative ale Uniunii, coordonatorul invită Autoritatea Bancară Europeană să își asume un rol de observator:

Amendamentul

Regimul lingvistic al comunicării cu comercianții

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

2.  Comerciantul are dreptul să comunice în limba oficială a statului membru în care acesta este stabilit sau în care își are reședința.

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

Articolul 32

Acțiunile de verificare

1.  Dacă tendințele de pe piață, reclamațiile consumatorilor sau alte elemente sugerează că este posibil să se fi produs, se produc sau se pot produce încălcări pe scară largă, autoritățile de resort pot hotărî să efectueze acțiuni de verificare.

1a.  Acțiunile de verificare sunt coordonate de Comisie.

2.  Atunci când efectuează acțiuni de verificare, autoritățile de resort care participă la acestea utilizează în mod eficace competențele prevăzute la articolul 8 și celelalte competențe care le sunt conferite prin legislația internă.

3.  Autoritățile de resort pot invita organisme desemnate, funcționari ai Comisiei și alte persoane însoțitoare autorizate de Comisie să participe la acțiunile de verificare, atunci când acest lucru corespunde situației și este justificat în mod corespunzător.

4.  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește detaliile procedurilor aplicabile acțiunilor de verificare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 48 alineatul (2).

Amendamentul

Articolul 34

Mecanismul de alertă

1.  O autoritate de resort notifică fără întârziere Comisiei și celorlalte autorități de resort orice situație în care există motive întemeiate să se bănuiască că pe teritoriul său are loc o încălcare în interiorul Uniunii sau o încălcare pe scară largă care poate afecta interesele consumatorilor din alte state membre (notificare denumită „alertă”), cu ajutorul formularului standard inclus în baza de date prevăzută la articolul 43.

2.  Comisia notifică fără întârziere autorităților de resort relevante orice situație în care există motive întemeiate să se bănuiască că pe teritoriul Uniunii s-a produs o încălcare în interiorul Uniunii sau o încălcare pe scară largă (notificare denumită „alertă”) prin intermediul bazei de date prevăzute la articolul 43.

3.  Autoritatea de resort sau Comisia include în alertă în special următoarele informații privind suspiciunea de încălcare în interiorul Uniunii sau de încălcare pe scară largă, dacă acestea există:

(a)  o descriere a acțiunii sau a omisiunii care constituie o încălcare;

(b)  produsul sau serviciul vizat de încălcare;

(c)  statele membre care sunt sau este posibil să fie vizate de încălcare;

(d)  comerciantul care este răspunzător de încălcare sau care este suspectat de a fi răspunzător de încălcare;

(e)  temeiul juridic al eventualelor măsuri, cu referire la legislația internă și la dispozițiile aferente din actele Uniunii prevăzute în anexă;

(f)  natura și stadiul în care se află procedurile judiciare, măsurile de asigurare a aplicării legislației sau alte măsuri luate referitoare la încălcare, precum și termenele și duratele acestora;

(h)  autoritatea de resort care este însărcinată cu procedurile judiciare și cu alte măsuri.

4  În cazul unei alerte, autoritatea de resort sau Comisia solicită autorităților de resort din alte state membre și, atunci când este cazul, Comisiei să verifice dacă se comit încălcări suspectate similare pe teritoriul altor state membre sau dacă împotriva unor astfel de încălcări au fost deja luate măsuri de asigurare a respectării legislației în alte state membre. Aceste autorități de resort din alte state membre și Comisia răspund solicitării fără întârziere.

6.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește formulare standard pentru introducerea unei alerte prin intermediul bazei de date menționate la articolul 43. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 48 alineatul (2).

Amendamentul

Articolul 35

Participarea altor entități la mecanismul de alertă

1.  Organismele desemnate, Centrele Europene ale Consumatorilor, organizațiile și asociațiile de consumatori, precum și asociațiile comercianților care dispun de expertiza necesară și de un interes legitim în protecția consumatorului au dreptul de a notifica autorităților de resort ale statelor membre vizate și Comisiei suspiciunile de încălcare și să furnizeze informațiile prevăzute la articolul 34 alineatul (3) cu ajutorul formularului standard pentru notificări externe prin baza de date prevăzută la articolul 43 (o astfel de notificare este denumită „alertă externă”).

Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește formulare standard pentru introducerea unei alerte externe prin intermediul bazei de date menționate la articolul 43. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 48 alineatul (2).

2.  Comisia dă altor entități care reprezintă interesele consumatorilor și ale întreprinderilor la nivelul Uniunii dreptul de a transmite o alertă externă.

4.  Autoritățile de resort nu au obligația de a iniția o procedură sau de a lua vreo altă măsură ca reacție la alertele externe. Entitățile menționatele la alineatele (1) și (2) care transmit alerte externe se asigură că informațiile furnizate sunt corecte, actualizate și exacte și corectează fără întârziere orice erori ce apar în informațiile transmise sau, dacă este cazul, le retrag. În acest scop, acestea au acces la informațiile pe care le-au furnizat, sub rezerva limitărilor prevăzute la articolele 41 și 43. Aceste entități sunt, de asemenea, notificate cu privire la orice acțiuni subsecvente întreprinse de autoritatea de resort în cauză în legătură cu alertele externe sau, la cerere, cu privire la faptul că nu se întreprind acțiuni.

Amendamentul

1.  Autoritățile de resort notifică fără întârziere Comisiei și autorităților de resort din alte state membre, prin intermediul bazei de date prevăzute la articolul 43, orice măsuri pe care le-au luat ca răspuns la o încălcare a legislației Uniunii care protejează interesele consumatorilor pe teritoriul lor, dacă au bănuiala că încălcarea respectivă poate afecta interesele consumatorilor din alte state membre, în special măsurile de mai jos:

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

Articolul 37

Coordonarea altor activități care contribuie la supraveghere și asigurarea aplicării legislației

1.  Statele membre se informează reciproc și informează Comisia în privința activităților pe care le desfășoară în următoarele domenii:

(a)  dezvoltarea resurselor de personal ale autorităților de resort responsabile cu punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv acțiunile relevante de formare a funcționarilor lor;

(b)  colectarea și clasificarea reclamațiilor consumatorilor și schimbul de date referitoare la acestea;

(c)  dezvoltarea unor rețele de funcționari competenți specializați pe sectoare;

(d)  dezvoltarea unor instrumente de informare și comunicare;

(e)  elaborarea unor standarde, metodologii și orientări privind punerea în aplicare a prezentului regulament;

2.  Statele membre își pot coordona și organiza în comun activitățile menționate la alineatul (1).

Amendamentul

2.  Statele membre pot, în cooperare cu Comisia, să efectueze activități comune în domeniile menționate la alineatul (1). Acestea pot elabora, în cooperare cu Comisia, un cadru comun pentru activitățile menționate la alineatul (1) litera (e).

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

1.  Informațiile comunicate autorităților de resort și Comisiei sau colectate de către acestea sunt utilizate numai în scopul asigurării respectării legislației Uniunii care protejează interesele consumatorilor.

Amendamentul

3.  Prin derogare de la alineatul (2), și cu condiția respectării depline a drepturilor fundamentale, precum dreptul la confidențialitate și la protecția datelor cu caracter personal, precum și a legislației Uniunii cu privire la protecția și prelucrarea datelor cu caracter personal, autoritățile de resort pot utiliza și divulga informații dacă acest lucru este necesar:

Amendamentul

(ba)  pentru chestiuni de interes public, cum ar fi siguranța publică, protecția consumatorilor, sănătatea publică și protecția mediului.

Amendamentul

2.  Statele membre se asigură că elementele de probă, documentele, informațiile, explicațiile și rezultatele anchetelor efectuate de o autoritate de resort dintr-un stat membru pot fi utilizate pentru proceduri inițiate în aplicarea prezentului regulament de autorități de resort din alte state membre, fără fi necesară îndeplinirea altor cerințe formale.

Amendamentul

1.  Comisia creează și gestionează baza de date electronică necesară pentru toate comunicările dintre autoritățile de resort, birourile unice de legătură și Comisie care au loc în temeiul prezentului regulament. Baza de date respectivă este concepută spre a fi direct accesibilă de autoritățile de resort, birourile unice de legătură și Comisie.

Amendamentul

2.  Informațiile furnizate de alte autorități publice, entități menționate la articolul 35 și organisme desemnate sunt stocate și prelucrate în baza de date electronică, dar aceste autorități, entități și organisme desemnate nu au acces la aceasta.

Amendamentul

2a.  Atunci când o autoritate de resort, un organism desemnat sau o entitate dintre cele menționate la articolul 35 stabilește că o notificare a unei încălcări pe care a transmis-o în temeiul articolelor 34 și 35 s-a dovedit ulterior a nu fi justificată, aceasta retrage notificarea respectivă. Comisia elimină fără întârziere informațiile relevante din baza de date, informând părțile cu privire la motivele eliminării.

Amendamentul

(a)  o autoritate de resort solicitată informează Comisia, în conformitate cu articolul 12 alineatul (3), că încălcarea survenită în interiorul Uniunii a încetat;

Amendamentul

(b)  coordonatorul informează Comisia, în conformitate cu articolul 19, că acțiunea coordonată a fost închisă;

Amendamentul

(c)  Comisia, în calitate de coordonator, decide, în conformitate cu articolul 19, că acțiunea coordonată referitoare la o încălcare pe scară largă cu o dimensiune europeană este încheiată, dar că angajamentele luate de comercianți urmează să fie stocate timp de cinci ani pentru a asigura respectarea legislației Uniunii care protejează interesele consumatorilor;

Amendamentul

4.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește modele și formulare electronice standard puse la dispoziție în baza de date pentru forumul de discuții prin care urmează să fie comunicate toate cererile și răspunsurile, precum și alte documente. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 48 alineatul (2).

Amendamentul

Planurile de asigurare a aplicării legislației și prioritizarea

Amendamentul

1.  Până la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament], și apoi din doi în doi ani, fiecare stat membru prezintă Comisiei planurile de asigurare a aplicării legislației. Aceste planuri de asigurare a aplicării legislației cuprind:

Amendamentul

(a)  informații privind evoluția pieței care pot afecta interesele consumatorilor;

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

(d)  domeniile prioritare pentru asigurarea aplicării legilor Uniunii care protejează interesele consumatorilor în statul membru respectiv;

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

1a.  Comisia pune la dispoziția publicului un rezumat al planurilor de asigurare a aplicării legislației.

Amendamentul

2.  În cazurile care implică apariția unor modificări substanțiale ale circumstanțelor sau ale condițiilor de piață, statele membre pot pune la dispoziție informații privind aceste modificări atunci când acestea depășesc ceea ce este prevăzut în planul de asigurare a aplicării legislației.

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

Principiile aplicabile la impunerea de sancțiuni pentru încălcări survenite în interiorul Uniunii, încălcări pe scară largă și încălcări pe scară largă cu o dimensiune europeană

Amendamentul

1.  Atunci când impun sancțiuni referitoare la încălcări survenite în interiorul Uniunii, încălcări pe scară largă și încălcări pe scară largă cu o dimensiune europeană, autoritățile de resort țin cont, inter alia, de următoarele elemente:

Amendamentul

1a.  Aceste sancțiuni trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive.

Amendamentul

Statele membre comunică fără întârziere Comisiei textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă și al acordurilor, altele decât acordurile privind cazuri individuale, pe care le încheie în materiile reglementate de prezentul regulament.

Amendamentul

Până la ... [cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament.

Amendamentul

Acest raport conține o evaluare a aplicării regulamentului, incluzând o evaluare a eficacității procesului de asigurare a aplicării legislației Uniunii care protejează interesele consumatorilor în conformitate cu prezentul regulament și o examinare care să aibă drept obiect, inter alia, modul în care a evoluat respectarea legislației Uniunii care protejează interesele consumatorilor pe piețele-cheie de consum vizate de comerțul transfrontalier. Comisia evaluează, în special eficacitatea:

(a)   competențelor prevăzute la articolul 8;

(b)   pragului stabilit pentru încălcările pe scară largă cu o dimensiune europeană;

(c)   sistemului de schimb de informații cu privire la încălcări, prevăzut la articolul 43.

Raportul este însoțit, atunci când este necesar, de propuneri legislative.

Amendamentul

Până la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament] și, ulterior, din doi în doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care rezumă informațiile, evoluțiile în ceea ce privește asigurarea aplicării legislației în domeniul protecției consumatorului și statisticile comunicate în cadrul mecanismului de supraveghere instituit în temeiul articolului 33, inclusiv alertele transmise și acțiunile întreprinse în urma alertelor externe, precum și un rezumat al încălcărilor pe scară largă și al încălcărilor pe scară largă cu o dimensiune europeană în sensul articolului 16.

Amendamentul

Prezentul regulament se aplică începând cu … [18 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament].

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

24a.  Regulamentul (UE) nr. 524/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE (Regulamentul privind SOL în materie de consum): articolul 14 (JO L 165, 18.6.2013, p. 1).

Amendamentul

24b.  Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2560/2001 (JO L 266, 9.10.2009, p. 11).

Amendamentul

(-1)  Articolul 4 alineatul (2) litera (f), articolul 12, articolul 114 alineatul (3) și articolul 169 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 38 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene reprezintă dreptul primar pe care se întemeiază politica de protecție a consumatorului,

Amendamentul

(-1a)  Articolul 169 din TFUE prevede, printre obiectivele specifice ale Uniunii, promovarea intereselor consumatorilor și asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor. Așadar, Uniunea are rolul de a contribui la protecția sănătății, a siguranței și a intereselor economice ale consumatorilor, precum și la promovarea dreptului acestora la informare, educație și organizare în vederea apărării intereselor lor,

Amendamentul

(-1b)  Articolul 197 din TFUE privind cooperarea administrativă recunoaște importanța aplicării efective a legislației Uniunii de către statele membre și stabilește limitele în care Uniunea și statele membre acționează în acest sens,

Amendamentul

(1)  Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului58 prevede norme și proceduri armonizate pentru a facilita cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate cu asigurarea aplicării legislației transfrontaliere în materie de protecție a consumatorilor. Articolul 21a din Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 prevede o evaluare a eficacității și a mecanismelor operaționale ale regulamentului respectiv și, în temeiul articolului menționat anterior, Comisia a concluzionat că Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 nu este suficient pentru a aborda în mod eficace problemele în materie de asigurare a aplicării legislației constatate pe piața unică, în special pe piața unică digitală. Raportul Comisiei arată că regulamentul actual trebuie înlocuit pentru a răspunde provocărilor economiei digitale și dezvoltării comerțului transfrontalier cu amănuntul în UE,

_________________

58Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (JO L 364 din 9.12.2004, p. 1).

Amendamentul

(2)  Strategia privind piața unică digitală, adoptată de către Comisie la 6 mai 2015, a identificat drept una dintre priorități necesitatea consolidării încrederii consumatorilor prin asigurarea aplicării legislației în materie de protecție a consumatorilor într-un mod mai rapid și mai coerent. Strategia privind piața unică, adoptată de Comisie la 28 octombrie 2015, a reiterat faptul că asigurarea aplicării legislației Uniunii privind protecția consumatorilor ar trebui să fie consolidată și mai mult prin Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului.

Amendamentul

(3)  Întrucât nu s-a asigurat aplicarea eficace a legislației în cazul încălcărilor transfrontaliere, în special în mediul digital, comercianții s-au putut sustrage de la aplicarea legislației mutându-se într-un alt stat al Uniunii, ceea ce a dat naștere unor denaturări ale concurenței pentru comercianții care respectă legea (în mediul online sau offline) și își exercită activitatea pe piața internă sau la nivel transfrontalier și, prin urmare, a adus prejudicii directe consumatorilor și a subminat încrederea acestora în tranzacțiile transfrontaliere și în piața unică. Este, prin urmare, necesar să existe o armonizare sporită între autoritățile publice competente însărcinate cu asigurarea aplicării legislației printr-o cooperare eficace și eficientă între acestea în acest domeniu în vederea detectării, anchetării și luării de măsuri pentru a asigura încetarea încălcărilor în interiorul Uniunii și a oferi un răspuns eficient și proporțional la încălcările pe scară largă cu o dimensiune europeană, care aduc prejudicii semnificative consumatorilor și pieței unice.

Amendamentul

(5a)  Este necesar să se stabilească o perioadă de prescripție, pentru a garanta securitatea juridică și a asigura eficacitatea măsurilor de punere în aplicare pentru infracțiunile transfrontaliere care au încetat. Aceasta presupune stabilirea unui termen clar până la care autoritățile de resort pot să impună penalități, să dispună despăgubirea consumatorilor sau să dispună restituirea profiturilor obținute din încălcări atunci când pun în aplicare regulile care reglementează infracțiunile transfrontaliere.

Amendamentul

(6)  Autoritățile de resort ar trebui să dispună de un set minim de competențe de anchetă și de asigurare a aplicării legislației pentru a aplica prezentul regulament în mod eficace, pentru a asigura o cooperare transfrontalieră eficientă și solidă din punct de vedere juridic între ele și pentru a-i descuraja pe comercianți să comită încălcări în interiorul Uniunii și încălcări pe scară largă. Aceste competențe ar trebui să fie echilibrate, adecvate și suficiente pentru a permite abordarea problemelor în materie de asigurare a aplicării legislației din comerțul electronic și din mediul digital, unde este extrem de îngrijorător faptul că un comerciant poate foarte ușor să-și ascundă sau să-și modifice identitatea. Aceste competențe ar trebui să permită schimbul viabil de informații și de elemente de probă între autoritățile de resort pentru a se asigura aplicarea eficace și uniformă a legislației în toate statele membre.

Amendamentul

(7)  Prezentul regulament nu aduce atingere libertății statelor membre de a alege sistemul de punere în aplicare pe care îl consideră adecvat. Statele membre pot alege dacă autoritățile de resort își exercită competențele respective în mod direct sub propria lor autoritate sau făcând apel la instanțele judecătorești competente. În cazul în care decid ca autoritățile de resort să își exercite competențele făcând apel la instanțele judecătorești competente, statele membre ar trebui să se asigure că aceste competențe pot fi exercitate în mod eficace și în timp util și că costurile aferente exercitării acestor competențe sunt proporționale și nu împiedică aplicarea prezentului regulament.

Amendamentul

(9)  Autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să inițieze anchete din proprie inițiativă dacă iau cunoștință de încălcări survenite în interiorul Uniunii sau de încălcări pe scară largă prin alte mijloace decât reclamațiile consumatorilor. Acest lucru este necesar în special în vederea asigurării unei cooperări eficace între autoritățile de resort în ceea ce privește combaterea încălcărilor pe scară largă, precum și în vederea sprijinirii jurisdicțiilor naționale la punerea în aplicare a Regulamentului nr. 44/2001 al Consiliului1a.

_________________

1aRegulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO L 12, 16.1.2001, p. 1).

Amendamentul

(10)  Autoritățile de resort ar trebui să aibă acces la toate elementele de probă, datele și informațiile necesare pentru a stabili dacă a avut loc o încălcare în interiorul Uniunii sau o încălcare pe scară largă și, în special, să identifice comerciantul răspunzător, indiferent de cine deține aceste elemente de probă, date sau informații, unde se află acestea și în ce format. Autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să solicite în mod direct părților terțe din lanțul valoric digital, inclusiv celor situate în țările din afara UE, să furnizeze toate elementele de probă, datele și informațiile necesare; în mediul digital, ar trebui acordată o atenție deosebită comercianților și serviciilor care cauzează o încălcare pe scară largă a Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a, a Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului1b și a Regulamentului (UE) 2016/679 a Parlamentului European și a Consiliului1c, și care ar putea justifica o acțiune comună în temeiul articolului 21.

_________________

1a Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

1b Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

1c Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

Amendamentul

(10a)  Autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să efectueze inspecțiile necesare la fața locului și ar trebui să aibă dreptul de a pătrunde în orice sediu, pe orice teren sau în orice mijloc de transport pe care comerciantul le utilizează în scopuri legate de activitatea sa comercială, de afaceri, meșteșugărească sau profesională.

Amendamentul

(12)  În special în mediul digital, autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să ia măsuri eficiente și transparente pentru a pune capăt încălcărilor în mod rapid și eficace, în special în cazul în care comerciantul care vinde bunuri sau servicii își ascunde identitatea sau se mută într-un alt stat din Uniune sau într-o țară terță pentru a se sustrage prevederilor legislației. În cazurile în care există un risc de prejudiciu grav și ireparabil pentru consumatori, autoritățile de resort ar trebui să fie în măsură să adopte măsuri provizorii pentru a preveni un astfel de prejudiciu sau a diminua efectele acestuia, inclusiv, dacă este cazul, să solicite furnizorilor de servicii de găzduire să elimine conținutul, să suspende un site internet, un serviciu ori cont sau să solicite unui registru de domeniu ori unui operator de registru să suspende, pentru o perioadă determinată, un nume de domeniu pe deplin calificat. În plus, autoritățile de resort ar trebui să aibă competența de a solicita unui furnizor de servicii de găzduire să elimine conținutul, să închidă un site internet, un serviciu ori un cont sau o parte a acestuia sau să solicite unui registru de domeniu ori unui operator de registru să elimine un nume de domeniu pe deplin calificat. Cu toate acestea, măsurile menite să elimine conținutul nu numai că pot afecta libertatea de exprimare și de informare, dar pot fi și ineficace, deoarece în mediul digital, aflat într-o evoluție rapidă, conținutul reapare de îndată ce este eliminat. Prin urmare, măsurile luate în vederea restricționării distribuției online sau a punerii la dispoziția publicului în alt mod a unui conținut ar trebui să fie întotdeauna în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, limitate la ceea ce este necesar și proporțional și adoptate pe baza unei autorizații judiciare prealabile,

Amendamentul

(12a)  Obiectivul prezentului regulament este acela de a asigura în mod eficace încetarea încălcărilor și de a preveni și de a compensa prejudiciile aduse consumatorilor. Prin urmare, toate măsurile de punere în aplicare ar trebui să vizeze eliminarea sursei încălcărilor, mai degrabă decât un nivel de prezentare, iar măsurile care vizează un nume de domeniu ar trebui să fie utilizate doar ca o ultimă soluție în cazul în care conținutul nu a putut fi eliminat.

Amendamentul

(15)  Eficiența și eficacitatea mecanismului de asistență reciprocă ar trebui îmbunătățite. Informațiile solicitate ar trebui furnizate în timp util, cu respectarea termenelor clare iar măsurile de asigurare a aplicării legislației care se impun ar trebui adoptate în timp util și în mod transparent. Comisia ar trebui, așadar, să stabilească termene clare și obligatorii în care autoritățile de resort să răspundă la cererile de informații și de asigurare a aplicării legislației și să clarifice prin măsurile de punere în aplicare aspectele procedurale și de altă natură ale gestionării informațiilor și cererilor de asigurare a aplicării legislației.

Amendamentul

(18)  Acțiunile coordonate de verificare a site-urilor de comerț electronic online (acțiunile de verificare) reprezintă o altă formă de coordonare în materie de asigurare a aplicării legislației, care s-a dovedit a fi un instrument eficace de combatere a încălcărilor și care ar trebui menținute și consolidate în viitor, inclusiv prin extinderea aplicării sale la sectoarele offline,

Amendamentul

(19)  În cazul unor încălcări pe scară largă cu o dimensiune europeană, care pot provoca prejudicii intereselor colective ale consumatorilor din majoritatea statelor membre, Comisia ar trebuie să inițieze și să coordoneze o procedură de coordonare la nivel european. Pentru a asigura o procedură coerentă, Comisia ar trebui să fie responsabilă cu verificarea îndeplinirii condițiilor pentru lansarea procedurii. Elementele de probă și informațiile colectate în timpul acțiunii coordonate ar trebui să fie utilizate cu ușurință în cadrul procedurilor naționale, atunci când este necesar.

Amendamentul

(20)  În contextul încălcărilor, al încălcărilor pe scară largă și al încălcărilor pe scară largă cu o dimensiune europeană, accesul la justiție și drepturile de apărare ale comercianților în cauză ar trebui să fie respectate. În acest scop, între altele, este necesar, în special, să se acorde comerciantului dreptul de a fi ascultat și de a alege limba utilizată în cursul procedurii.

Amendamentul

(22a)  În vederea analizării evoluțiilor în ceea ce privește asigurarea aplicării legislației în domeniul protecției consumatorilor și în vederea îmbunătățirii rețelei de cooperare, Comisia ar trebui să prezinte periodic, în mod public, rapoarte conținând date statistice și evoluțiile din domeniul aplicării legislației în materie de protecție a consumatorului, colectate în cadrul de cooperare asigurat de prezentul regulament,

Amendamentul

(25)  Datele referitoare la reclamațiile consumatorilor pot ajuta factorii de decizie de la nivel național și de la nivelul Uniunii să evalueze funcționarea piețelor de consum și să identifice încălcările sau riscurile de încălcări. În vederea facilitării schimbului de astfel de date la nivelul Uniunii, Comisia a adoptat o recomandare privind utilizarea unei metode armonizate de clasificare și raportare a reclamațiilor consumatorilor și a cererilor de informații venite din partea acestora59. Statele membre ar trebui să pună în aplicare recomandarea respectivă ar trebui să fie pusă în aplicare pentru a sprijini și încuraja pe deplin cooperarea transfrontalieră în materie de asigurare a aplicării legislației și a facilita detectarea încălcărilor survenite în interiorul Uniunii și a încălcărilor pe scară largă.

_________________

59Recomandarea Comisiei privind utilizarea unei metode armonizate de clasificare a plângerilor și cererilor de informații din partea consumatorilor (2010/304/UE, JO L 136, 2.6. 2010, p. 1-31).

Amendamentul

(29a)  Procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă ar trebui să fie promovată ca o alternativă la procedurile prevăzute de legislațiile statelor membre. Hotărârea pronunțată în cadrul procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă este recunoscută și are forță executorie în toate celelalte state membre fără a fi necesară o hotărâre de încuviințare a executării. Această procedură oferă o modalitate necostisitoare și facilă de urmărire a unei cereri transfrontaliere în materie civilă și în materie comercială.

Amendamentul

(35)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene67. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să fie interpretat și aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii. Atunci când își exercită competențele minime stabilite în prezentul regulament, autoritățile de resort ar trebui să asigure respectarea principiului proporționalității, precum și un echilibru adecvat între interesele protejate prin drepturile fundamentale, cum ar fi un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, libertatea de a desfășura o activitate comercială, libertatea de exprimare și libertatea de informare.

_________________

67 JO C 364, 18.12.2000, p. 1.

Amendamentul

(35a)  Prezentul regulament ar trebui să fie interpretat și aplicat în conformitate cu legislația Uniunii în materia protecției și prelucrării datelor cu caracter personal.

Amendamentul

8a.  Prezentul regulament nu aduce atingere posibilității inițierii unor măsuri private de aplicare a legii și a unor acțiuni în despăgubire în temeiul legislației naționale.

Amendamentul

8b.  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Amendamentul

(i)  „prejudiciu adus intereselor colective ale consumatorilor” înseamnă un prejudiciu real sau potențial adus intereselor unui număr rezonabil de consumatori care sunt vizați de încălcările survenite în interiorul Uniunii sau de încălcările pe scară largă și care este prezumat în special în cazul în care încălcarea a adus, aduce sau este probabil că va aduce prejudicii potențiale sau reale unui număr rezonabil de consumatori aflați într-o situație similară.

Amendamentul

1.  Autoritățile de resort pot ancheta încălcările menționate la articolul 2 și le pot interzice comercianților să ia parte la astfel de încălcări în viitor. Autoritățile de resort pot face uz de competențele enumerate la articolul 8 alineatul (2) literele (m), (n) și (o) în termen de cinci ani de la încetarea încălcării.

Amendamentul

2.  Termenul de prescripție pentru exercitarea competențelor menționate la alineatul (1) începe să curgă din ziua în care a încetat încălcarea.

Amendamentul

3.  Orice acțiune întreprinsă de către autoritatea competentă în scopul procedurii de anchetă sau de asigurare a aplicării legislației în ceea ce privește încălcarea suspendă termenul de prescripție pentru exercitarea competențelor menționate la alineatul (1) până la adoptarea deciziei finale cu privire la chestiunea respectivă. Termenul de prescripție privind exercitarea competențelor menționate la alineatul (1) se suspendă cât timp decizia, ordinul sau altă acțiune a autorității competente face obiectul unei proceduri pendinte în fața unei instanțe.

Amendamentul

5.  Statele membre se asigură că autoritățile de resort și birourile unice de legătură dispun de resursele necesare și suficiente pentru aplicarea prezentului regulament și pentru utilizarea eficace a competențelor care le sunt acordate prin articolul 8, inclusiv de resurse bugetare și de altă natură suficiente, de expertiză, de proceduri și de alte mecanisme.

Amendamentul

1.  Fiecare autoritate de resort dispune de competențele de anchetă și de executare, precum și de resursele necesare aplicării prezentului regulament și le exercită în conformitate cu prezentul regulament și cu legislația internă.

Amendamentul

2.  Fiecare autoritate de resort dispune cel puțin de următoarele competențe pentru a-și exercita funcțiile atribuite în baza prezentului regulament, pe care le exercită în condițiile prevăzute la articolul 9, pentru:

Amendamentul

(b)  a impune, în conformitate cu normele Uniunii privind protecția datelor și cu deplina respectare a dreptului la confidențialitate și la protecția datelor, consacrat prin Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, oricărei persoane fizice sau juridice, inclusiv băncilor, furnizorilor de servicii de internet și furnizorilor de servicii de plată, registrelor de domenii, operatorilor de registre și furnizorilor de servicii de găzduire, obligația de a pune la dispoziție orice informații, date sau documente relevante, indiferent de format sau formă și indiferent de mediul pe care sunt stocate sau de locul în care sunt stocate acestea, printre altele în scopul identificării și urmăririi fluxurilor financiare și de date sau al stabilirii identității persoanelor implicate în fluxurile financiare și de date, al găsirii de informații privind conturile bancare sau al identificării entităților care dețin anumite site-uri web, cu condiția ca informațiile, datele sau documentele respective să fie relevante pentru anchetă;

Amendamentul

(c)  a impune oricărei autorități publice, oricărui organism sau oricărei agenții din statul membru al autorității de resort obligația de a pune la dispoziție orice informații, date sau documente relevante, indiferent de format sau formă și indiferent de mediul pe care sunt stocate sau de locul în care sunt stocate acestea, în scopul identificării și urmăririi fluxurilor financiare și de date sau al stabilirii identității persoanelor implicate în fluxurile financiare și de date, al găsirii de informații privind conturile bancare sau al identificării entităților care dețin anumite site-uri web, atunci când informațiile, datele sau documentele respective sunt relevante pentru anchetă;

Amendamentul

(g)  a adopta măsuri provizorii – în particular solicitând furnizorilor de servicii de găzduire să suspende un site web, un serviciu sau un cont, ori solicitând registrelor de domenii și operatorilor de registre să suspende, pentru o perioadă limitată, un nume de domeniu complet calificat, cu condiția ca orice măsură luată pentru a restricționa distribuția online sau punerea la dispoziție publicului în alt mod a unui conținut să fie în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, și să se limiteze la acele elemente necesare și proporționale;

Amendamentul

(l)  în absența unei reacții efective, într-un termen rezonabil, a unui comerciant la o solicitare scrisă adresată de autoritățile de resort pentru încetarea unei încălcări, a solicita unui furnizor de servicii de găzduire să închidă un site web, un serviciu sau un cont sau o parte a acestuia, a solicita unui registru de domenii sau unui operator de registre să șteargă un nume de domeniu complet calificat și a permite autorității de resort vizate să îl înregistreze; a închide un site web, un domeniu sau alt site, serviciu sau cont digital sau o parte a acestuia, cu condiția ca orice măsură adoptată în vederea restricționării distribuției online sau a punerii la dispoziția publicului în alt mod a unui conținut să fie în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, să fie limitată la ceea ce este necesar și proporțional și să fie luată în baza unei autorizări judiciare prealabile;

Amendamentul

1.  Autoritățile de resort exercită competențele prevăzute la articolul 8 în conformitate cu prezentul regulament și cu legislația internă, și în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, fie:

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

Articolul 10a

Protecția datelor cu caracter personal

Prezentul regulament se aplică cu deplina respectare a dispozițiilor privind protecția datelor cu caracter personal, prevăzute în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a și în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului1b.

___________________

1a Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

1b Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

Amendamentul

1.  O autoritate solicitată poate furniza, fără întârziere și în orice caz în termen de 14 zile, la cererea unei autorități solicitante, orice informație relevantă necesară pentru a se stabili dacă s-a produs o încălcare în interiorul Uniunii și pentru a pune capăt respectivei încălcări. Autoritatea solicitată comunică fără întârziere Comisiei cererea de informații și răspunsul său.

Amendamentul

1.  La cererea unei autorități solicitante și fără nicio întârziere nejustificată, o autoritate solicitată ia toate măsurile necesare de asigurare a respectării legislației pentru a pune capăt încălcării survenite în interiorul Uniunii sau pentru a o interzice, inclusiv prin impunerea de sancțiuni sau prin dispunerea sau facilitarea despăgubirii consumatorilor pentru prejudiciul cauzat de încălcare.

Amendamentul

1.  În cazul unor cereri de asistență reciprocă, autoritatea solicitantă furnizează toate informațiile relevante pentru a permite autorității solicitate să îndeplinească cererea, inclusiv orice elemente de probă necesare care nu pot fi obținute decât pe teritoriul autorității solicitante.

Amendamentul

(c)  după părerea sa, autoritatea solicitantă nu a furnizat toate informațiile relevante, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (1).

Amendamentul

4.  Dacă este cazul și fără a se aduce atingere normelor privind secretul profesional și comercial prevăzute la articolul 41, autoritățile de resort relevante pot decide să publice poziția comună sau părți din aceasta pe propriile site-uri web și pe site-ul web al Comisiei și să solicite punctele de vedere ale altor părți interesate, printre care asociații ale consumatorilor și organizații ale comercianților.

Amendamentul

2.  În cazul în care comerciantul își ia un angajament, autoritățile de resort relevante pot, dacă este cazul, să publice angajamentul pe site-urile lor web sau, dacă este cazul, pe site-ul web al Comisiei, pentru a solicita punctele de vedere ale altor părți interesate și pentru a verifica dacă angajamentele în cauză sunt suficiente pentru a pune capăt încălcării și pentru a despăgubi consumatorii. Autoritățile competente pot consulta, de asemenea, asociații ale consumatorilor și organizații ale comercianților.

Amendamentul

3.  Autoritățile de resort relevante pot desemna o autoritate de resort care să ia măsuri de asigurare a aplicării legislației în numele celorlalte autorități de resort pentru a pune capăt încălcării pe scară largă sau pentru a o interzice, pentru a asigura despăgubirea consumatorilor sau pentru a impune sancțiuni. Atunci când desemnează o autoritate de resort care să ia măsuri de asigurare a aplicării legislației, autoritățile de resort țin cont de locul unde s-a produs încălcarea în cauză. Autoritatea de resort care a fost desemnată să ia măsuri de asigurare a aplicării legislației de către celelalte autorități de resort relevante are competența – odată ce a fost desemnată – să acționeze în numele consumatorilor din fiecare stat membru al celorlalte autorități ca și cum aceștia ar proveni din statul său membru.

Amendamentul

4.  Autoritățile de resort pot hotărî să ia măsuri adecvate și efective de asigurare a aplicării legislației simultan în toate statele membre sau în anumite state membre vizate de încălcarea pe scară largă. În astfel de cazuri, autoritățile de resort se asigură că respectivele măsurile de asigurare a aplicării legislației sunt inițiate simultan în toate statele membre vizate.

Amendamentul

Finalizarea acțiunilor coordonate

Amendamentul

Articolul 19a

Informații subsecvente

Autoritatea coordonatoare informează Comisia și autoritățile de resort ale statelor membre vizate, fără întârziere, atunci când încălcarea se repetă și se impun măsuri suplimentare. În acest caz, acțiunea de coordonare se poate desfășura fără inițierea unei noi proceduri de acțiunea de coordonare.

Amendamentul

1.  Dacă există motive întemeiate să se bănuiască că o încălcare pe scară largă a adus prejudicii, aduce prejudicii sau poate aduce prejudicii consumatorilor din majoritatea statelor membre, iar aceste state totalizează cel puțin o treime din populația Uniunii (situație denumită „încălcare pe scară largă cu o dimensiune europeană”), Comisia inițiază o acțiune comună, pentru a asista autoritățile competente ale statelor membre și a coopera cu acestea, în vederea protejării intereselor consumatorilor din Uniune în cazul în care acțiunile propuse nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, precum și pentru a asigura buna respectare în Uniune a legislației europene în domeniul protecției consumatorilor. În acest scop, Comisia poate solicita autorităților de resort informațiile sau documentele necesare.

Amendamentul

3.  O autoritate de resort poate refuza să ia parte la acțiunea comună dacă s-a pronunțat deja o hotărâre judecătorească definitivă sau o decizie administrativă definitivă cu privire la aceeași încălcare împotriva aceluiași comerciant în statul membru respectiv. În cazul în care autoritatea competentă decide să refuze participarea la o astfel de acțiune, își motivează această decizie.

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

eliminat

Amendamentul

4.  După notificarea deciziei de a iniția o acțiune comună în conformitate cu alineatul (2), o autoritate de resort care decide să nu ia parte la acțiunea comună notifică decizia sa, fără întârziere, Comisiei și celorlalte autorități de resort, își motivează decizia respectivă în scris, în conformitate cu alineatul (3), și furnizează documentele justificative necesare.

Amendamentul

3.  Dacă este cazul și fără a se aduce atingere normelor privind secretul profesional și comercial prevăzute la articolul 41, autoritățile de resort publică poziția comună sau părți din aceasta pe propriile site-uri web și pe site-ul web al Comisiei și, dacă este cazul, să solicite punctele de vedere ale altor părți interesate, printre care asociații ale consumatorilor și organizații ale comercianților.

Amendamentul

2.  În cazul în care comerciantul își ia un angajament, autoritățile de resort relevante pot, dacă este cazul, să publice angajamentul pe site-urile lor web și pe site-ul web al Comisiei pentru a solicita punctele de vedere ale altor părți interesate, printre care asociații ale consumatorilor și organizații ale comercianților, și pentru a verifica dacă angajamentele în cauză sunt suficiente pentru a pune capăt încălcării și pentru a despăgubi consumatorii.

Amendamentul

2.  Autoritatea de resort care a fost desemnată să ia măsuri de asigurare a aplicării legislației de către celelalte autorități de resort relevante are competența – odată ce a fost desemnată – să acționeze în numele consumatorilor din fiecare stat membru ca și cum aceștia ar proveni din statul său membru. Atunci când desemnează o autoritate de resort care să ia măsuri de asigurare a aplicării legislației, autoritățile de resort țin cont de locul încălcării în cauză, luându-se întotdeauna în considerare protejarea intereselor consumatorului.

Amendamentul

Articolul 34a

Alte acțiuni ale mecanismului de alertă

1.   În cazul în care analizele de laborator sau evaluările tehnice nu confirmă motivele care au dus la declanșarea alertei, autoritățile de resort sau Comisia, după caz, procedează de îndată la luarea tuturor măsurilor care se impun pentru restabilirea situației și a echilibrului pe piața internă și/sau în sectorul de piață în care comerciantul își desfășoară activitatea, în vederea protejării intereselor comerciantului și evitării prejudicierii acestuia.

În acest sens, autoritățile de resort sau Comisia, după caz, procedează la informarea consumatorilor cu privire la alerta falsă în cel mai scurt timp de la identificarea alertei ca fiind false.

2.   În cazul în care, în acest context, se dovedește prejudicierea intereselor comerciantului, autoritățile de resort sau Comisia, după caz, adoptă măsurile pentru despăgubirea sa.

3.   Măsurile luate în vederea despăgubirii comerciantului ar trebui să vizeze, în special, redobândirea credibilității acestuia în sectorul/sectoarele de piață în care își desfășoară activitatea și/sau pe piața internă, după caz

Amendamentul

1.  Organismele desemnate și Centrele Europene ale Consumatorilor, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, participă la mecanismul de alertă prevăzut la articolul 34. Statele membre desemnează organizațiile și asociațiile de consumatori, precum și alte entități, cum ar fi asociațiile comercianților, care dispun de expertiza necesară și de un interes legitim în protecția consumatorilor și care, ca atare, vor participa la mecanismul de alertă. Statele membre informează Comisia cu privire la entitățile respective fără întârziere.

Amendamentul

4.  Alertele externe sunt în principal informative și impun ca autoritățile de resort să verifice dacă alertele se bazează pe o suspiciune motivată în conformitate cu articolul 34 alineatul (1). Autoritățile de resort nu au obligația de a iniția măsuri de asigurare a respectării legislației sau de a lua vreo altă măsură ca reacție la informațiile transmise de entitățile ce declanșează alerte externe, astfel cum se prevede la articolul 35 alineatul (3). Entitățile care transmit alerte externe se asigură că informațiile furnizate sunt corecte, actualizate și exacte și corectează orice erori sau, după caz, retrag fără întârziere informațiile transmise. În acest sens, acestea au acces la informațiile pe care le-au furnizat, sub rezerva limitărilor prevăzute la articolele 41 și 43. Acestea sunt, de asemenea, informate cu privire la orice acțiuni ulterioare întreprinse de autoritățile de resort vizate ca urmare a alertelor externe sau cu privire la lipsa întreprinderii unei acțiuni, în acest din urmă caz precizându-se motivele pentru care nu a fost declanșată nicio acțiune în urma alertei. Notificarea de către autoritatea competentă a acțiunilor întreprinse sau a deciziei de nu a iniția nicio măsură respectă caracterul confidențial al investigației.

Amendamentul

4a.  Atunci când este relevant, entitățile menționate la alineatele (1) și (2) sunt consultate, iar pozițiile lor sunt luate în calcul în ordonarea priorității acțiunilor de asigurare a aplicării legislației.

Amendamentul

5.  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care stabilește detaliile desemnării organizațiilor și asociațiilor de consumatori și ale asociațiilor de comercianți și ale participării acestora la mecanismul de alertă, precum și mijloacele de notificare a oricăror acțiuni ulterioare întreprinse cu privire la alertele externe sau de notificare a deciziei de a nu întreprinde acțiuni. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 48 alineatul (2).

Amendamentul

3.  Prin derogare de la alineatul (2), și cu condiția respectării depline a drepturilor fundamentale, precum dreptul la confidențialitate și la protecția datelor cu caracter personal, precum și a legislației Uniunii cu privire la protecția și prelucrarea datelor cu caracter personal, autoritățile de resort pot utiliza și divulga informații dacă acest lucru este necesar:

Amendamentul

(ba)  din motive de interes public, cum ar fi siguranța publică, protecția consumatorilor, sănătatea publică și protecția mediului.

Amendamentul

2.  Elementele de probă, documentele, informațiile, explicațiile și rezultatele anchetelor efectuate de o autoritate de resort dintr-un stat membru în conformitate cu articolul 8 pot fi utilizate pentru proceduri inițiate în aplicarea prezentului regulament de autorități de resort din alte state membre, cu condiția respectării depline a drepturilor fundamentale ale consumatorilor.

Amendamentul

Până la data de [xx/xx/20xx cel târziu, dar în orice caz în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament.

Amendamentul

Acest raport conține o evaluare a aplicării regulamentului, incluzând o evaluare a eficacității procesului de asigurare a aplicării legilor care protejează interesele consumatorilor în conformitate cu prezentul regulament și o examinare care să aibă drept obiect, printre altele, modul în care a evoluat respectarea legilor care protejează interesele consumatorilor pe piețele-cheie de consum vizate de comerțul transfrontalier. Comisia evaluează, în special, eficacitatea:

Amendamentul

(a)  competențelor prevăzute la articolul 8;

Amendamentul

(b)  pragului stabilit pentru încălcările pe scară largă cu o dimensiune europeană;

Amendamentul

(c)  sistemului de schimb de informații cu privire la încălcări, prevăzut la articolul 43.

Amendamentul

Raportul este însoțit, atunci când este necesar, de propuneri legislative.

Amendamentul

Până la ... [data de intrare în vigoare a prezentului regulament] și, apoi, o dată la doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care:

(a)   prezintă pe larg informațiile, evoluțiile în ceea ce privește asigurarea aplicării legislației în domeniul protecției consumatorului și statisticile comunicate în cadrul mecanismului de supraveghere instituit în temeiul articolului 33, inclusiv alertele transmise și acțiunile întreprinse în urma alertelor externe;

(b)   prezintă în ansamblu încălcările pe scară largă și încălcările pe scară largă cu o dimensiune europeană, menționând acțiunile coordonate întreprinse în temeiul articolului 16, măsurile de punere în aplicare în temeiul articolului 18 și acțiunile comune inițiate în temeiul articolului 21, precum și angajamentele asumate de comercianții în culpă și rezultatele acestora și măsurile de punere în aplicare luate în conformitate cu articolul 25.

Raportul se pune la dispoziția publicului și include, dacă este cazul, propuneri legislative sau fără caracter legislativ în vederea adaptării legislației în vigoare la noile evoluții tehnologice sau la eventualele fenomene viitoare din mediul digital.